titan, idBiintntiun st fipotnli: MtAŞOVU, piaţa nara Ir SC. loiaorl netraneafca nu ■« pri ■Meii. Manuserip'e nu •• retrimită ! Birovrilt le nunii 1: Breţovi, piaţa a>ara Ir. SS. Inserate mai pruneactl In Viaaa Suioif Jfom, Eaatentum A Ycgltr (OU Maas). Hemrich Sckalek, AM» Bwvdl, M.Thtktt, A.OppMc.J. Jkm-**Mg; In latfşpaata: A. Y Qold-tfrptr, AuiomMtaU, Kck»MnB*r*ai; InFraakfurt: O. L, Daube; In Naai-barg: A. SUmer. Preţul ins erţixmilorR: o aeri& purmondft pe o oolânfc 6 cr. şi 90 or. timbru pentru o publicare. Publiciri mai dese după tarifă ai Învoială. Jtecleîne pe pagina IXt-a • serii 10 ier. v. a. aiu 80 bani. ,Oaaeta" iaaa 1» ia-eare ii ttenMtt nun iiţtDrBuuu Pe nnfc anu 13 fl., pe ţie* Iul • fl., pe trei luni 3 fl. înmr leiiik ii stiibiăiati: Pe uni anfl 40 franci, pe aiaa luni 30 franci, pa trei luni 10 franci. 8a prenumări la ftdte oficiale poatale din Intru ţi din * afară pi la dd. colectori. AVUaButil! Hiin Braforl: laadminiatraţiune, piaţamare Nr. 22L#tagiulă I.: pe unftanfi 10 fl., pe aiae luni fi fl., pe trei luni 3 fl. S0 cr. Cu duaulfttn oaaă: Pe ună ană 13 fl., pe afiae luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună eaemplară 6 or. t. m. afin 16 bani. Atfită abonamentele oătă ai inaerţhuule atkntă a ae plăti înainte. Nr. 246. Din cum uf. serb&teri de mâne, fliarntA no te ap&re până Mercnrl găra. Braşovfiţ 7 Noemvrie v. Rutenii din Bucovina nu se mai malţămescti a unelti în ascunsu în contra naţionalităţii române prin propagande ca cele despre care am ti verbiţft în cţiarulti nostru, ci 1‘aeu acum şi demonstraţiunî pe laţă în publicu şi prin cţiarele loru în contra Românilorft bucovineni şi a bisericei române. Ocasiune pentru astfelti de de-monstraţiunl le-a dat’o a şepte-tjecea aniversare a 4ilei nascerei In.Presfinţiei Sale Archiepiscopului şi Mitropolitului Andiievicî-Moraru, uapulti bisericei greco-orientale din Bucovina. Românii au alesti unti comi-tetu festivu, alti cărţii preşedinte este căpitanulu districtului Cernăuţi baronulti EudoXiu Hurmu-zaki. Comitetulu festivu a trimisă invitări Ruteniloru greco-orientall, ea să ia parte la serbări. Cărturarii acestora însă, în urma unei hotărîrî luată unanim, au refusatu în numele poporului rutenii invitarea, motivându’şl refusulu lorii, într’o scrisbre adresată baronului Hurmuzaki, astfelu: „că în împrejurările ce domnescu nu e cea mai mică causă de a lua parte la acestă festivitate; din contră Rutenii trebue să-şi esprime cea mai adencă părere de rău, că din punctă de vedere religiosă, din causa decâderei bisericei ortodoxe sub dominaţiunea bisericescă actuală, precum şi din motive naţionale în faţa presiunei ce o esercită organele consistorului ar-ehiepiscopescă asupra Ruteniloră şi care împedecă desvoltarea na-» ţională a. Ruteniloră în Bucovina, nu potă lua parte la festivităţile ce se facă în ondrea capului bi- t FOILETQNULtT „BAZ. TRANS." | (9) Unu mortti între vii. (Novelă englesescă.) (Fine.) Deprimaţii pănă la desperare, lordulă se’ntârse în odaia sa. Pe mas & afla trîntite o grămadă de tipărituri, i Cea dinteiu pe care’i c&4u ochii, era unii • apelă la luptă împotriva celui din urmă Stuart. Tremurâudţi luâ proclamaţia în mâni şi începu să umble repede, prin odaiă în susii şi’n josti. In urmă trase clopoţelul ii servito-rnlui Rebby şi ’i ordona să înşeleze doi cai, — unulil pentru servitorii — căci . se gătesce de unii dramă lungii. Pănă ce se făcură acestea, lordulii încredinţa lui Dumfort afacerile economice. După aceea, când caii fură gata, se ! furişa Jn odaia de durmită a Alicei ca s’o mai ve^ă înc’odată. Lampa revărsa o lumină bogată în odaiă er faţa Alicei se părea, că arde în î, flăcările ei. Oliver ar fi vruţii s’o sărute, fler se temea s’o trecjescă. State aşa o bucată Bfcaşovfi, Luni, Harţi 8 (20) Noemvrie 1888. sericei greco-orientale din Bucovina. u întocmai ca Iupulă din fabulă, uneltitorii ruteni In contra naţionalităţii române se plângu-totâ m eă li-se turbură apele desvolţării lorti naţionale, când cunoscută este de toţi, că tocmai ei au făcută cele mai mari progrese pe acestă terenă, iolosindu t6tp mij-ldcele posibile, ertate şi neertate. Ei bine. totă Românii împedecă desvoitarea naţională a Ru-teniloră în Bucovina, a aceloră Ruteni cari facă propaganda de rutenisare printre poporulă român, spunendu-i că Dumne4eu vorbesce rusesce şi că la masa unui Rutenti şede şi Dumn©4eu? Totă Românii. împedecă desvoltarea naţională a .Ruteniloră bucovineni, a aceloră Ruteni, cari ne-aa rutenisată ori mai bine 4isă ne-au rusificată sate ’ntregî peşte Prută în Bucovina, aşa că a4î numai bătrânii mai sciu românesce? Totă Românii Împedecă desvoltarea naţională a Ruteniloră din Bucovina, a aceloră Ruteni, ai caroră archiepiscopl slavi, predecesori actualului Metropolită, au înlocuită cărţile bisericesc! Române cu cărţi bisericesc! rusesc! în comunele, de care amitirămă mai susă ? Totă Românii şi organele con-sistoriului arehiepiscopesc din Cernăuţi împedecă desvoltarea naţională a Ruteniloră în Bucovina* jfc aceloră Ruteni, cari uneltescă Mereu în contra naţionalităţii române sporindu’şî numtirulă prin propagande de rutenisare, fără'‘să fiă traşi la răspundere nici de Români nici de organele consistoriului ? Der foculă Rnteniloră e, că li s’au deschisă Româniloră ochii şi s’au pusă pe lucru, ca să scape din gura lupiloră, cari cu atâta nesaţă îi înhăţaseră ca se’i îtighiţă în naţionalitatea rutenă. Foculă Ruteniloră mai este, ^că In. Presfinţia Sa Archiepised-^ţ»ulă Metfopblitulă Andrievicl- Morârii nu s^a’ înjosită a se face undita propagandei rutene în contra naţionalităţii române, ci şî-a făcută datoria ca căpeteniă a bisericii greco-orientale bucovinene, fiă ea română orî rutenă, er nu ca căpeteniă a bisericei unei naţionalităţi, cum au tăcută archie-piscopii ruteni, cari au căutată sS slăbdscă şi să ruineze biserica română, şi prin ea naţionalitatea română. Românii bucovineni voră sci să răspun4ă cu dove4î sdrobitdre, ce le descoperă pe 4i ce merge, că decă e vr’ună poporă care are dreptulă a se plânge în contra presiuniloră şi în contra pedeci-loră ce i-se pună în calea desvol-tării sale naţionale, atunci este poporulă română. Der tote au ună sferşită şi Rutenii vădă că se sfârşesce şi cu uneltirile loră, fiindă descoperite în tdtă urîciunea loră. Refusulă Ruteniloră, de a lua parte la festivităţile ce se aran-giază în ..onorea. capului bisericii greco-orientale din Bucovina, este după motivile ce le adusă o de* monstraţiune politică în contra naţionalităţii române, care numai p6te suferi să fia isvoru de întărire a rutenismului şi să fiă tratata ca tolerată în propria ţeră. Acdsta demonstraţiune Insă nu-’şî va ajunge scopulă. Din contară ea va face să li-se deschidă ochii şi ^cşloră Români bucovi-vinenî, din norocire f6rte puţină, cari pănă acuma nu voiau se ve4ă. UI2& „Kreuzzeitung*4 scrie, că încă nu s’a fixată timpulft pentru contra-visitu Ţarului. împăratule V Ihelm doresce* ca în aadlaşâ timpă să se facă şi O întâlnire intre Ţarulic şi mmarchulă Francisca losifu. In privinţa acest» s’au începută tractărl între Q-acina şi Viena. După o soire din Odessa, guvemulă romdnu, precum filată întriună comimi-cată ofioială consu^Udă română de acolo, a retrasă măsura qe o luase cabinetulă Brătianu d’a se visa de aoelft consulată paşapdrtele persdneloră ce vină din Rusia sudică în România. Prin retragerea acelei măsuri se uşureză în modă esenţială viuâ comunicaţiune ce esistă între România şi Rusia sudică şi de aceea guvemulă rusă şi poporaţiunea a primită acestă hotărîre a guvernului română cu mare satia&cţiune. Cu privire la revelările ce le face diarulă frances vMartinu despre ună proiectă de alianţă franeesâ-rusă, cjice „Journal de St Petersburgu: Dreptului de a face insinuări tendenţiose i-s’au trasă graniţe. Rusia doresce de sigură, ca Francia să’şl reia posiţiunea sa legitimă în Europa, necesară echilibrului europenă, cu tdte astea e convinsă, oă susţinerea păcii o cere interesulă şmbeloră ţări. Insinuările lui „Matinu strică atâtă (ţiarului însuşi, câtă şi causei, ce pretinde a o apăra. G-uvernulă Britanică a luată hotă-rîrea de a spori în modă considerabilă torţele sale navale. Se anunţă chiar că în curendă în camera comnneloră se va presenta ună proiectă pentru construcţia grabnică a optă cuirasate de clasa I-a, a 20 de încrucişetoră şi unui numără importantă de torpilore. Suma suplimentară pe care guvemulă o va propune de < a consacra acestoră cheltur «li se urcă la 75,000,000 franci. O activitate considerabilă este desvoltată la manufactura de arme din Enfield pentru fabricaţia nouei pusei ou repetiţie. In urma xăareloră pregătiri militare de timpă, şi după aceea cu lacrimi în ochi se depărta. Der s’a mai reîntorsă înc’odată şi când închise uşa, Alice se treeji. „Cine-i?u întreba ea sperietă. „Eu sunt, eu 01iveru răspunse tre-murândă elă, „am venită să-mi iau rămasă bună dela d-ta, Alice, căci mă de-părteză.u „Aşa târziu ?u „Afaceri familiare mă silescă!*4 „Şi când te vei reîntorce ?u „După câteva 4He*u „Oh,"iubite Oliver, să nu rămâi timpă îndelungată." „Dumne4eu cu d-ta!u 4ise lordulă mişcată, sărutâudă mâna fetei. Alice însă îlă îmbrăţişa şi sărutân-du-lă de mai multe ori, când se depărtâ şopti după elă : „Oh, vino câtă se pote mai curend, grăbesce Oliver, grăbesce." Dăr lordulă nu se reîntdrse nici în câteva 4Hef nici în câteva săptămâni. Alice c&4u în desperare, er Mistress Tarket nu-i putea opri lacrimile. Orî ce mijlăce întrebuinţate erau zadarnice. Dumfort' şi Reginald încă nu sciau ce să crâ4& despre depărtarea lordului. , ibr când întrega curte din Manfries -eâ4u în desperare, într’o di frumosă de primăveră, Rebby trecu aşa de neliniştită pe lângă verandă. i Alice şi Mistresse Tarket fugiră înâr intea lui. „Bunule Rebby, der lordulă unde a rămasă ? „Oh, Mylady!" „Ce s’a întâmplată pentru Dum-nedeu ?a „La ce mai şi întrebaţi?" „Grăbesce, grăbesce Rebby!" „Dâr...“grăî elă şuspinândă adâncă, „domnulă nostru n’o şă .ve4ă mai multă castelulă din Manfries." „A plecată în călătoriă?" „Nn ,Miladyt a murită!" Alice încojpâ să tremure în în-tregă corpulă ei şi nu putea să grăeşcă nimică. Mistress Tarket însă, dândă cursă liberă lacrimiloră sale, începu să setân-gue amară de sortea ei, căci lordulă a murită. „Cum a murită?" întreba în fine Target. Alice nu cuteza să întrebe. „In lupta dela Cui! o den sub stegulă principelui de Coumberland." „Şl-a dorită mortea pentru mine!" şopti Alice, care rădimându-se de gră-delele balconului începu să plângă cu hohotă. „Mistress", coUtinuâ Rebby adresftn-du-se cătră Tarket, în altă 41 principele de Coumberland ml-a predată o grămadă de scrisori ce simtă adresate d-lui \Vi-liam." Dumfort, luândă scire de întâmplarea acâsta, se întrista grozavă. Abia de cătră seră desfăcu scrisorile în pre-senţa lui Reginald şi a Alicei. Prin acestea Oliver îi predă tâtft a-verea sa Alicei Dumfort pe lângă condiţia ca după ună ană ea să devină soţia lui Sir Reginald O’Keary. „Ce sufletă nobilă!u esolamară câte’şl trei deodată, în vreme ce Alice şopti cu întristare: „Sărmane Oliver, te-ai jertfită pentru mine!" După câteva săptămâni, în locuia unde se ridica statua lui Reginald, i-s’a înălţată lorduhli Worsfield, celăi mai nobilă sufletă, o statuă vrednică de memoria lui. In jurulă ei erau sămenate mii şi mii de fiori, cari pururea erau udate de lacrimile Alicei. In fiă-care dimineţă Dumfort, Alice şi Reginald înălţau rugăciuni cătră Dumnezeu pentru neuita-tulă Oliver, care a murită ca să’i facă pe ei fericiţi. i Trad. de Traîană H. Popă. Nr. 246 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 rusescl şi francese, cancelarulG]Bismarck are de gândi) să ceră Reichstagului, precum a confirmata scirea o telegramă din Berlinâ ce ama primit’o alalt&erl,nu mai puţina de 250 milione mărci pentru marina germană. Corespondentula din Berlina altt farului englesa „Standard44 scrie, că în raporturile Germariiei cătrâ Francia se gră-mădescă nori grei. Prinţulă Bisraarck a cjisă, nu-i vorbă, la timpula său, că Germania trebue să se aştepte a unaatacâ din partea Franciei,der de atunci raporturile s’au schimbata în mai rău. In „Kreuzzeitung* combate un bărbat speciala afirmaţiunea, că artileria fran-cesâ ar fi superioră celei germane. Mai bine provăcjută cu cai a fosta artileria francesă şi în 1870, der asta n’a împe-decatG înfrângerea ei; Francesii au peste tota prâ multă artileriă şi acestă împre-giurare jignesc© puterea ei ofensivă. Italia In cel! mai apropiat! resMa. „Esercito Italiano*, foia militară italiană de specialitate, care se bucura de mare vacjă şi care e ' editată de Sgr. de Luigi, cunoscută ca autoritate în cestiunî militare, a publicată în «filele acestea, din pena d-lui de Luigi, ună articula asupra atitudinei Italiei în celu mai apropiată resboiu, care a aflată în Roma mare atenţiune şi va afla şi în cercurile din afară. Părţile cele mai esenţiale ale ar-ticulului suntă următărele. Italienii protesteză nencetată în contra presupunerei, că ei au intenţiunea să atace pe Francia. Francesii de altă parte asigură, că ei nu nutresctt nici o intenţiune răsboinicâ în contra nostră. Eu creda, că amândouă părţile îşi es-primă părerile loră sincere când facă a-ceste asigurări. Cu tote astea răsboiula va isbucni la cea dinteiu ocasiune ce se va oferi, ca ună resultata naturala şi neevitabila ala acelei serii de evenimente, ce le-a creata situaţiunea actuală: des-voltarea duoră mari state naţionale la graniţa francesă ostică, care limiteză ia-fluinţa Franciei, restrîngă puterea ei es-pansivă şi formeză basa noului echilibru europenă. Francia nu pote face altfela, decâta să’şl îndrepteze tote opintirile sale ca să schimbe acestă stare de luoruri. Şi-ar nega trecutulă său strălucita, decă ea n’ar încărca să sfarme mai curânda ori mai târ4iu cercula de fer a, cu care © încutuşată prin unirea Germaniei şi Italiei, şi o va face acesta. Pentru acesta nu i-se p6te face imputare. Se vorbimU sincera. De ce să ne amăgimU unii pe alţii? Francia nu va fi nicl-odată, nici chiar după 1892 (când espiră terminula alianţei triple) în posi-ţiune de a conta pe neutralitatea Italiei. Prin instinctula propriei conservări, Italia e condusă să’şl unescă, dela începutulâ luptei puterile sale cu aceia, cari vo-esca să ţină pe Francia în cercula de ferâ, ceea ce încă tota este cea mai bună garanţiă a păcii. Francia o scie bine acâstai Una succesâ ala armelora francese, care ar fi uşurata prin neutralitatea nostră, l’ar simţi amar Italia în cu-rendtt. Unui răsboiu victoriosă contra Germaniei i-ar urma răsboiula în contra Italiei, După Berlina, ar veni Roma la rendă; acesta ar fi inevitabila. Băr-batultt de stata italianâ, care în astfela de situaţiunl ar întârcjia una singura mo-menta d’a lua- unica decisiune posibilă, şl-ar trada patria şi şî-ar espune numele seu a fi defăimată de generaţiunile viito re. A duce acestă ţeră la sigură perire Audă deja ună coră de proteste mai multă ori mai puţină sincere contra vorbeloră ‘mele. Der viitorulă va dovedi, că am dreptate , căci adevărulă nu se pote ascunde. SOIRILE PILEI. Reuniunea femeiloi u române din Abrudă .şi din giuru , precum se vede din raportultt comitetului, are o avere în bani de aprope 8000 fi. bine şi sigură elocaţî spre fructificare la „Albina44 din Sibiiu şi la „Auraria14 din Abrudă. Venitele anului viitoră s'au stabilită cu 1115 fl. 76 cr.f spesele cu 998 fl. Membrii s’au înmulţită şi de astădată. Acestă sprijinire o merită deplină o reuniune ca acesta, pentru înflorirea şcolei de fetiţe din Abrudă susţinută de ea. * * * P. S. Sa Episcopulă Aradului Ioană Meţianu va vi sita părţile bănăţene ale diecesei sale. Anume va merge la instalarea nouei parochii şi a nou alesului parocha română în Mehala, precum şi la definitiva înfiinţare sărbătoreseâ a pa-rochiei române din Sată-Chinesă. Totă-în Mehala s’a întâmplată ominosulă lucru, cum spune „Luminatorulă44, că la înmormântarea în 4ilel© trecute a celui mai nehodinită antagonistă şi duşmană sârbă ală Româniloră, Episcopulă serbescă, care încă luase parte la înmormântare, a dăruită năframa de mătase şi făclia de ceară, primite dreptă pomană, celui mai isteţă şi mai frumosă băiată îmbrăcată din apropierea sa, binecuven-tându-lă sârbesce. Băiatulâ cu totă cuviinţa a primită tote, i-a sărutată darnica dreptă şi i-a mulţămită românesce, pentru că băiatulă este românâ, fiulă unuia dintre cei mai zeloşi şi devotaţi membri ai nouei parochii române. Se înţelege, că consternaţiunea între Sârbi a fostă mare şi nemurite mortului au încercată chiar a scote din mâna băiatului română darulă Episcopului, însă au nimerit’o râu. * * * D-lă Dr. George Maioră s’a numită pe cţiua de 3 (25) Noemvre profesorii cu titlulă provisoru la catedra de agricultură generală şi comparaţii la scola de agricultură dela Herestrău. * Ni-se scrie din Blaşiu: Simpaticulă profesorii dela şcolele normale de aici d-lă Aurel P. Florianu e numită capelan castrens în activitate în Bosnia. D-lă Floriană va părăsi Blaşiulă probabilă în săptămânile viitore. * * * „Figaro“ spune, că prima represen-taţiune a operei „Gioconda44 dată Sâmbăta trecută în teatrulâ regală din Madrid a avut ună succesă imensâ. Artista română Teodorini s’a arătată tragediană lirică de primulă ordină. Pu-bliculă, care a aclamat’o când a apărută ea pe scenă, a bisat duo din actulă ală doilea şi serata a fostă pentru eminenta cântăreţă română o ovaţiune neîntreruptă. * * * In cerculă comandei corpului de ftrmată c. r. ală şeptelea, cerculă Timi-şorei, din 60,620 tineri chemaţi a se pre-senta la asentare, numai 1048 au fostă buni, adecă numai 14% * * * In Pecîca judecătoria cercuală fu însărcinată a se ocupa şi cu lucruri d’ale cărţiloră funduare. * * * Societatea academică „ Junimea* din Cernăuţi şl-a alesă în adunarea generală din 8 Noemvre a. c. noulă comitetă pe anulă administrativă 1888/89 astfelă: Preşedinte stud. jur. Alexandru baronă de Hormuzachi; vice-presidente stud. jur. Ioană Bumbacu; secretară I. stud. jur. Oreste Băleanu; secretară II. stud. teol. Ştefană Sbiera; cassieră stud. fii. Grigoriu Filimonu ; controloră stud. jur. Corneliu Honimca; bibliotecară stud. jur. Ioană Bal moşă; economă stud. teol. Oreste Băn-deschi. * * * In comuna Pouxna, precum i-se comunică foiei „H. Z*. din Sibiiu, bântue vărsatul mare între copii, său bubatulă în gradă mare. * * * Medaliile comemorative ah monumen- tului lui Mironă Castinu s’au împărţită membriloră comitetului. Pe o parte a medaliei este reproducţiunea statuei, cu inscripţiunea: Mironă Costină 1591. Statuă inaugurată la Iaşi în 1888, Şeptem-vre 14. Sub domnia M. S. Regelui Ca-rolă. Pe cealaltă parte e scrisă numele membriloră comitetului. * * * Din Jebeliu se scrie, că în cjil®l© trecute nisce necunoscuţi atacară căruţa poştii, ce duce espediţiunile dela staţiunea căii ferate în sată. Atacatorii tra-seră cu glonţă în «ei din căruţă, însă nu nemeriră şi trebuiră să fugă căci tură conturbaţi de nisce călători. * * * Ună ţerană din Gura-rîului a dusă la târgă în Sibiiu unu ursii mare, pe care’lă împuşcase elă dinsusă de comuna Gura-rîului. Ursulă a fostă îndată cumpărată de cătră neguţătorulă de blănl I. Grun. * * * Ală treilea concertă cu abonamentu ală orchestrei orăşenesc! se va da Mercur! în 21 Noemvre, în sala dela Nr. 1. Institutele ie bani In Brapi şl operaţiunile loră în anulă 1887. (Urmare.) Cu finea anului 1887 !. Sparcassa avea: a) Passive: fl. 2,885,888 depuneri „ 10,945 cuotele membriloră. „ 248,565 fondulă de reservă. „ 6,204 fondulă de reservă ală funcţionariloră. fl. 3,146,602 totală. b) Active: fl. 2.611,890 împrumuturi. „ 208,927 efecte. „ 223,917 case. „ 91,868 diverse, totală : fl. 3.136,612 v. a. 2. Vorschussverein. a) Passive: fl. 94.575 cuotele membriloră. „ 22,389 fondulă de reservă. „ 400,082 depuneri. „ 17,626 diverse, totală : fl. 534,672 v. a. b) Active: fl. 493,226 împrumuturi. „ 27,561 realităţi. „ 13,885 diverse, totală : fl. 534,672 v. a. 3. Prima bancă trans. a) Passive: fl. 300,000 capitală de acţiuni. „ 894,067 depuneri. „ 23,975 fondă de reservă. „ 154,780 diverse, totală: fl. 1.372,822 v. a. b) Active: fl. 925,071 împrumuturi. „ 64,586 efecte. „ 129,339 magazine. „ 253,826 diverse, totală : fl. 1.372.822 v. a. 4. Filiala „ALBINA44. a) Passive: fl. 603,477 depuneri. b) Active: fl. 545,965 împrumuturi. „ 57,512 diverse. fl. 603,477 v. a. Depuneri. In decursulă anului a) s’au depusă la Sparcassa . . , fl. 641,609 „ Vorsch. V. * 1) 118,316 „ Prima b. . • n 1.977,138 „ Albina . . • TI 1.666,362 în totală fi. 4.303,425 b) s’au ridicată dela Spc. . . . . fl. 621,155 n V. V. . . 7) 200,631 „ Prima b. • T) 2.055,469 „ Albina • V 962,885 în totală fl. 3.840,140 c) au rămasă la finea anului la Sparc. . . * . fl. 2,885.888 la V. V. . . . fl. 400.082 la Pr. b. . . * . fl. 894.067 la Albina . . • . fl. 603.477 Totală fl. 4,783.514 Hipotece. Starea împrumuteloră pe hipotece cu finea anului au fostă la Sparc..........fl. 2,378.240 la Pr. b. . . . . fl. 88.90L la Albina . . . . fl. 78.865 In totală fl. 2,546.006 Lombar du. In decursulă anului au împrumutata pe efecte Sparc.............fl. 104.920 Fii. a. u.........fl. 622.900 V. V..............fl. 297.950 Pr. b. . . ne-evidentă Albina............fl. 48.047 Totală fl. 1,073.817 Din împrumutele pe efecte s’au replătită la oparc. . . . . îl. 11*J,UVU la Fii. a. u. . . . fl. 638,130 la V. V. . . . . fl. 334,850 la Pr. b. ne- evidenta la Albina . . . . fl. 28,862 In totală fl. 1,113.912 rămănândă cu finea anului la Sparc. . . . fl. 109.350 la Fii. a. u. . . . fl. 130,940 la Y. V. . . . . fl. 76,-220*, la Pr. b. . . . . fl. 76,670 la Albina . . . . fl. 19.185 Totală fl. 412.365 Scontulu In decursulă anului au împrumutata pe cambii Fii. a. u. . . . . fl. 2,724,126 Y. V. . . . . . fl. 816.286 Prima b. . . . . fl. 3,845.106 Albina . . . fl. 1,500.044 Totală fl. 8,885.562 Din scontă s’au replătită la Fii. a. u. . . . fl. 2,732.409 la V. V. . . . . fl. 861.204 la Prima b. . . . fl. 3,866.537 la Albina . . . . fl. 1.149,274 Totală fl. 8,609.424 rămân endă cu finea anului la Fii. a. u. . . . fl. 597,272 la V. V. . . . . fl. 346.194 la Prima b. . . . fl. 503,909 la Albina . . . . fl. 368.587 Totală fl. 1,815.962 Contocorentu. In contocorentă s’au avansată în decursulă anului cu siguranţă parte hi- potecară parte în cambii la Sparc. . . . . fl. 50,500 la Y. V. . . . . fl. 63,000 la Prima b. . . . fl. 1,187.046 la Albina . . . . fl. 210.310 Totală fl. 1,510,956 şi s’au replătită la Sparc. . . . . fl. 37,200 la V. V. . . . . fl. 70,340 la Prima b. . . . fl. 1,190.633 la Albina . . . . fl. 166,685 Totală fl. 1,454.858 rămânendă cu finea anului la Sparc................fl. 124.300 „ V. V...................70.812 „ Pr. b..................„ 222.235 * Albina.................„ 53.524 Totală fl. 470.871. Imprum. pe marfă. Pe marfă au împrumutată în decursulă anului Prima bancă fl. 67,941, Albina fl. 61.752, din cari s’au replătită la Prima b. fl. 56,258, la Albina fl. 35,948 remânândă cu finea anului la cea de ântâiu fl. 33,356, la a doua fl. 28.804. Fondu de reservă. Filiala băncii a. u. şi filiala Albinei nu au fonduri de reservă speciale; cu finea a. 1887 avea Sparcasa................fl. 243.565 Yorsch. Y. . . . . n 22.389 Prima b.................. „ 23.975 Venită brută a fostă în decursulă anului la Sparcassa . . . fl. 175.584 (interese şi spese 145.093) la Filiala a. u. . . fl. 30.322 (spese 14.926) la Yorsch. V. . . fl. 39.905 la Prima b.fl. 96.009 (interese şi spese 79.911) la Albina . . . . fl. 42.559 Totala fl. 384,379. ^ Reviremcntulu. seu mişcarea cassei în decursulă a-nului a fostă la Sparcassa. . . fl. 2,474.125 la Vorsch. V. . . fl. 2,843.144 la Prima bancă . fl. 16,735.860*) la Albina . . . fl. 5,389.556 Totală fl. 27,442.685. *) La „Vorschussverein1* în con tuia acest» suntă cuprinse şi cumpărările şi venirile (le efecte. *) Suma acesta apare atâtu de considerabilă : f Nr. 246 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 împrumute pre3te totă au acordaţii în decursulă anului. Sparcassa de . . fi. 446.631 Fii. a. u 3 347.026 Vorschus V. . . 1,177.227 Prima b 5,153.778 Albina .... TI 1,900.232 în totală fi. 12,024.894. Din împrumuturi s’au replătitfi la Sparcassa. . . fi. 413.277 la Fii. a. u. . . . n 3,370.539 la Vorsch. V. . . 71 1,266.394 la Prima b. . . . 71 5,136.010 la Albina .... n 1,371.983 totală fi. 11.558,203. remânendă împrumuturi CU finea anului la Sparcassa . . fi. 2,611.890 la Fii. a. u. . . fi. 728.212 la Vorsch. V. . . fi. 493.226 la Prima b. . . fi. 925.071 la Albina . . . fi. 545.965 totală fi. 5,304.364. Este de observata, cft din împrumu-tele de 12 mii. acordate în decursulă a-nului, aprope 9 mii. s’au acordata pe cambii. Petra-Petrescu. Literatură. Lucrulu In şcolă. încercări şi propuneri, compuse de George Motanii, învăţător la şcola centrală de fete în Braşovă. Premiata cu medalia de aura pentru lucrări industriale la esposiţia cooperativă din Craiova 1887. — Sub titlula acesta a eşita de sub tipara o broşură de 87 pag. 8°, în care d-lă George Moiana, — cunoscuta pentru zelula şi meritele ce şi-le-a câştigată în unire cu colegula său C. Muşlea pe terenula instruirei în industria de casă — publică resultatula espe-rienţelora dobândite pănă acum, precum şi măsurile luate pentru propagarea şi propunerea industriei de casă în şcolele poporale. In partea primă a opului se tracteză despre cursurile industriei de casă pentru tinerimea poporului româna din Suburbiula Scheiu în jBraşovă, ţinute în 1887 şi 1888. Partea II.: Cursula publica de industrie de casă pentru învăţători în an. 1887. Scima, că d-la Moiana, în unire cu d-la Muşlea , şl-a alcătuita una sistema propriu de învăţă-menta pentru propunerea industriei de casă şi prin publicarea acestei broşuri, d-sa pune pe cetitora în posibilitatea de a cunosce acesta sistema şi eventuala de a-la imita. Mai interesantă este partea a treia, în care se cuprinde una plana pentru instrucţiunea lucrului în scolele poporale şi în specială în institutula pedagogica teolo-g ;ă gr. or. din Sibiiu. In acestă parte se arată necesitatea, scopula şi specialităţile lucrurilora de mână în scolă, apoi 6jele de instrucţiune, cursurile de vâră, modula de cualificaţiune a profesorului de lucru etc. In partea ultimă se cuprindă părerile diferitelora 4iftre asupra încercării ora întreprinse în favorulă lu-crului în scolă. In prefaţă autorula promite, că într’una nou toma, ca a doua parte a acestui opă, va tracta despre scola pentru lucrula de mână din Lipsea, precum şi instructivele prelegeri ţinute' la cele 2 cersurl de a-colo; aduce tot-odată mulţămită d-lui protopopă Petrica, d-lui G. M. Zănescu, Escelenţei Sale Metropolitului şi Prea veneratului Consistoriu din Sibii t, Comitetului şi Sinodului parochiala dela biserica Sf. Nicolae din BraşovO, cari în prima liniă au binevoita a-la ajutora ca să-şl lărgescă cercula cunoscinţelora sale pe terenula industriei de casă, luând a parte la cursuri speciale din Germania, unde a studiata şi literatura privitdre la lucrula de .mână în scolă, respective industia de casă, precum şi sis-temisarea diferitelora scole. Una esem-plara din acesta opa costă 45 crucerl şi se pote procura dela d-nula autora şi librăriile din Braşova, şi dela librăria archidiecesană din Sibiiu. Re -comandăma acestă carte învăţătorilora noştri şi tuturora bărbaţilora de scolă. * Revista Nouă din BucurescI (Strada a) fiindcă pentru inlocărîle, ce pritaesce banca, nu se estradau libele de inlocare, ci assig-nate, de obiceiu pe B luni, la a cărora pro-hxngire depunerile se consideră ca eşite şi intrate de nou în cassâ; ? b) pentru-că Prima bancă esconteză cambii cu 3—4 luni pe eând filiala Albinei, de esemplu, cele mai multe cu termină de fi luni. Astfelu la Prima bancă suma cambieloră intră şi ese de 3—4 pe anu din cassă, pe când la Albina ,e 2 ori. a regală Nr. 16) apare odată pe lună. sub direcţia d-lui B. P. Haşdeu şi costă pe ană 20 lei, pe 3 luni 6 lei. — Fssciou-lulă 10, care este celă mai nou, are ur-mătorulă sumară: Papiu Ilariană (portre-tulă şi biografia), de I. Biană; Quelques poesies posthumes (poesiă), de Iulia Haşdeu; Amintiri din pribegiă, de Ionă Ghica; In fericire (poesiă), de A. Vla-huţă; înainte de alegeri (novelă,), de B. St. de la Yrancea; In focă (poesiă), de I. Cătină: Exarhulă Gavriilă (biografiă) de Ghenadie ală Rîmnicului; Beţivulă (anecdotă poporală), de Th D. Speranţă, Ună dascălă grecă dela 1754—1761, de S.; Notiţe bibliografice, de I. Bianu; Serenadă orientală (musică), de C. Dimi-trescu. Invitare. Corulă vocală română din Biserica-albă arangiază Sâmbătă sâra în 24 (12) Noemvre a. c. în localităţile din „Burg“ o producţia de cântări alese împreunată cu jocă, la carea se îuvită inteliginţa şi publiculă română atâtă din locă, câtă şi din giurulă acestui oraşă. — Programele se voră distribui sera la cassă. Preţulă de întrare pentru o personă 60 cr. âr sera la căssă 70 cr. Bilete se potă căpăta la Domnii: D. Balanescu, A. Mina şi T. Hepke. Cu totă stima: Corulă vocală română, Boşiu, preş. Bisari c a-al b ă, 16 Noemvre 1888. SCIRl TELEGRAFICE. Budapesta, 19 Noemvre — Co-misinnea pentru armată a dietei ungare după o lunga desbatere Ja primitu în generalii paragrafulu privitorii la voluntarii pe unii anu alu nouei legi militare. Berlinii, 19 Noemvre. Imperă-tesa veduvă a lui Fridericu a plecată împreună cu fiicele sale în Anglia. Nimes, 19 Noemvre După ce Andrieux şi-a retrasă acusarea, Grilly a fostă achitată. Parisd, 19 Noemvre, Foile ejieu că procesulu Grilly a fostă numai o comediă şi credă, că invectivele în contra camerei se voră reîncepe încă şi mai vehementă. (Gilly e deputată şi a acusată co-misiunea pentru bugetă, că a comisă neregularităţl. Din causa acesta i s’a intentată procesă.) Miinchen, 19 Noemvre. înmormântarea ducelui Max s’a făcută conformă programului în presenţa împăratului Austriei şi a prinţului de coronă. BucurescT, 19 Noemvre. O parte din grajdurile Regelui a arsă. S’a putută împiedeca ca flăcările să nu atingă şi palatulă Regelui. Ma-jestăţile Loră voră sosi Miercuri din Sinaia. DIVERSE. Untt munte care se surpă. Lângă Meran (Tirol) de vr’o jumătate de ană muntele Oberhauser se surpă continuu pe o suprafaţă de 2 cbilometri în lăţime şi 8 cbilometri în lungime. Intrega suprafaţă dela alpulă Gaiener pănă la polele muntelui este numai o prăpastiă. Mari bucăţi de pământă, stânci colosale, copaci s’au prăvălită d'eja în vale. 0 li-vade de vr’o patru pogone, împreună cu herestreulă şi mora de pe ea, a fostă cu deseverşire distrusă. Casele de pe acolo trebuiescă dărâmate ca să se scape celă puţină lemnulă. Continuu se audă petre şi bucăţi de stânci rostogoîindu-se în vale. Apa ce isbucnesce In mai multe locuri îsl schimbă mereu cursula, odată isbucnesce aci, altă dată dincolo, formândă basenuri întinse de apă, şi ast-felă distrugerea pe o mare întindere se face repede. Biserica dela băile Meran este h a pericolă, se observă deja mai multe crepătgri;. de .aceea s’a luată ..totă ca şe afla înăuntru. Aceeaşi sorte ameninţă şi salonulă de cură şi tote vilele, pilele băiloră Meran pară deci a fi numărate. 0 jertfă a superstiţiei. Câtă de înrădăcinată este superstiţia în poporulă de josă şi la ce fixă ideă se pote ea des-volta în unele caşuri arată următorea întâmplare, ce ni-o comunică „Klagen-furter-Zeitung. Ună cerşitoră de profesie, Anton Konigsberger, în etate de 46 de ani, din Grades de locă, se presentâ în 26 1. c. la judecătoria de cercă din Frie-sach, acusându-se singură, că ar fi dată focă edificieloră economice din o parte a comunei Freistritz, cre4ândă că prin acestă fărădelege îşi va scăpa vieţa de-o pedeapsă, ce avea să o îndure. Elă istorisi că ar fi aflată dela mai mulţi omeni, pe cari îi şi numi, că comuna Grades i-ar fi vândută corpulă pentru 60 fi. far-maciştiloră diu Friesaclţ, pentru a se produce din elă „Assanktf, ună medicamentă. După esplicările bigote ce le dete însuşi denunţătorulă, prepararea a-cestui medicamentă ar fi următorea : că pe omulă destinată pentru acesta atâtă l’ar chinui, pănă ce ar scote spune din gură şi corpulă ar scote sudori de grozft, din care apois’ar prepara amintitulă medicamentă „Assanka. După cercetările luate s’a constatată, că e adevărată fap-tulă denunţată. Konigsberger este cunoscută-ca ună individă, care fuge de lucru şi e lungă de degete, er poporală numai de frica răsbunărei lui i-a dată de pomană. Concursă de femei frumose. La iniţiativa unui aristocrată din Turmă, nu peste multă se va da acolo ună nou concursă de femei frumose, asemenea concursului din Spaa. Femeile voră fi invitate la acestă concursă prin anunţuri şi circulare. Comisiunea censurătore va fi compusă esclusivă din pictori şi din sculptori. Premiile suntă forte însăm-nate şi la conferirea loră se va ave în vedere nu numai frumseţa, ci şi farme-culă şi graţiile. Oile şi lâna din Australia. Comercială du lână din Australia, care a a-junsă astă4l la o desvoltare considerabilă, a avută începntulă celă mai modestă. întâia esportaţie de lână s’a făcută în 1807; ea provenea din noua Gâlie de sudfl şi cântărea 235 livre en-glese. Acestă lână a fostă trimisă în Englitera în trei pachete. Ea s’a întrebuinţată pentru a face o haină regelui George III. Cantitatea esportată de Tasmania în Europa în anulă 1820 era de 4200 livre; Statuia Victoria esportaîn 1837, 175,081 livre. Aceste modeste începuturi s’au ridicată în 1885 la cantitatea respectabilă de 318,225,495 livre englese. Statisticele publicate de curendă pentru coloniile australiane ne arată câtă de repede crescea numârulă oiloră în ele. Din aceste statistici reiese, că la 1 Aprilie 1888 erau 94,562,038 oi, în locă de 78,888,710 câtă erau la Aprilie 1885, adecă este ună sporă de 18 mi-lione capete în 3 ani. Totalulă numărului oiloră se descompune astfelă: Australia 79,679,235 capete, din care 46,963,152 pentru Noua Galie de sud 12926158 pentru Quveinslandf 10,623 985 pentru Victoria, 7,254,000 pentru Australia meridională şi 1,909,944 pentru Australia Occidentală. Noua Ze-landa are 15,235,561 capete; Tasmania 1,547,242 capete. Esportaţiunile de lână în auulă 1887—1888 au ajunsă la cifra de 1,283,250 baluri, contra 1,185,282 baluri esportate îu anulă precedentă, adecă esistă ună sporă de 100,000 baluri. Trei din cinci părţi din acestă sporă suntă la activulă Nouei Galii de sudă. ULTIME SCIRl. Bucuresct, 17 Noemvre. (Telegrama lui „N. fr. Prease11.) T6te cţiarele bucurescene, chiar cele o-ficiose| consideră votulă de erl privitorii la alegerea de preşedinte alu senatului ca ună nesuc-cesu alu guvernului, care recomandase candidatura lui Creţu-lescu faţă cu acea a generalului Florescu. Acesta din urmă cu tâte aceste primi 57 de voturi contra 87 şi fu alesă. Se râs-pândi-se chiar faima, că cabme-tulu şi-a dată demisiunea; acestă faimă Inse nu era basată, căci în urma aserţiuniloră conservatori-loră alegerea însă-şî n’a avută, însemnătatea unui vntă de blamă în contra guvernului, care de altmintrelea va aştepta mai ânţeiu re-sultatalu alegerei de preşedinte alu camerei şi apoi va lua posi-ţiune. Il'oma, 17 Noemvre. Gruvernulu va cere Parlamentului autorisaţia de a cheltui, înainte de fixarea bugetului, o parte din sumele extraordinare pentru armată şi mă-rină, cari figureză în bugetulă din 1889. BucurescI, 17 Noemvre. „România Liberăw vorbindu despre a-legerea de erl a generalului Florescu ca preşedinte ală senatului, dă a se eunăsce, că pentru casulu, când conservatorii ară continua politica loră de fracţiune îndreptată în contra guvernului, acesta nu se va sfii nicidecum a face a-pelu la judecata poporului, (adecă va disolva din nou camerele,) Parisu, 17 Noemvre. Corespondentul 4iarului „Franceu, d-lu Ro-bert Pie, a fostă espulsatu din Ber* Una. Bruxela, 17 Noemvre. „Nord44 laudă discursulă din urma alu lui Goblet şi se pronunţă în modă forte simpatică faţă cu Francia, requ-noscendă sentimentele ei paclnice. Aceeaşi f6iâ discută apoi ironică convenţiunea germano-engleză privitdre la Africa ostică. Berlinu, 16 Noemvre. „Post44 cjice, că se luoreză cu perfidiă când se respândesce svonulu că bancherii germani participă la îm-prumutulă rusescă, afirmândă că aceştia suntă informaţi asupra duratei raporturiloru amicale cu im-periulă dela Nordu. Bancherii germani nu potu fi informaţi în acestă împrejurare, pentru că însuşi guvernulă germană nu este; şi chiar d. de - Bismark ar putea se calculeze eventualităţile cari potu se resulte din desvoltarea vii-tdre a Rusiei. Conversiunea îm-prumuturiloră ruseşti are de scopu se confirme încrederea ce se pote avea într’o politică paclnică durabilă din partea Rusiei, pentru a permite acestei puteri de a face în curenduunu împrumută cu multă mai considerabilă. Cursnlfi la bursa de Viena din 17 Noemvre st. n. 1888. Renta de aură 4**/0................. Renta de hârtiă5°/0................ Imprumutulă căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei c&iloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei' c&iloră terate de ostfi ungare (8-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare . . . . . . Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banată-TimişA . . . Bonuri cu cl. de sortare............ Bonuri rurale transilvane........... Bonuri croato-slavone............... Despăgubirea pentru dijma de vină ungur es că.................... Imprumutulă cu premiulă ungurescă Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedinului .................... Renta de h&rtiâ austriacă .... Renta de argintă austriacă .... Renta de aură austriacă............. LosurI din 1860 .................... Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credita ungar. . Acţiunile băncei de credită austr. Galbeni împărătesei ................ Napoleon-d’orI .................... Mărci 100 împ. germane............. Londra 10 Livres sterlinge .... 100.60 91.55 144.— 98.— 115.50 104.50 104.50 104.50 104.50 104,—f 104.60 99.50 180.75 124 — 81.60 82.50 109 95 139.75 876.— 299 -304.— 5.77 9.661/* 59.821/. 122.05 Editoră şi Redaeboră responsabilă: Or. Aurei Mureşianu. Nr. 246 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 '• ►3 >3 ® ® g 2 2* & 1 g;~ 5 £ M HI 2 £ o** • r* p a — 05 * QC £ ÎZÎ O © ® i î ® *■» *i ® ® P P 2- 5L 5* pT X o o: _S .- s“l£.Ş|.g 9 2 p o- §■ *p . .® p» «0 t» g 1 ? «-XL CP to o* ►* Ife ? B. ® P a- p 2 ST 2’ 2. p D- ® ** 3 «0 s " 2 o -* t p ” o *1 & o. .. O •1 . _ < P< p e P O* ff cn m H • ? E. t» 2 | g. I P •• Cb 0 P ST •Tp ® r & | 3 ®. ~ Xb ®- * s« o. ® •i < ^ ° 3 ® 5 g- £ S 2 °S* ® f Sî p 3 2. 2. p g P ®» e*-•c*- ® ' I P 2 £ *- C5 o ** o ®- Xb Se deschide ahonamentu pre anulu 1888 la AMICULU FAMILIEI, fiarti beletristicii şi eneiclopedicii-literstfrii— cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 cji a lunei în numeri câte de 2—8 cOle cu ilustraţiunî frumăse; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiuni din patria şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivicjiloră din familia o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali. PREOTUL0 ROMÂNO. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2 V2 — 3Va c6le; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torl şi diverse ocasiunî, mai alesă funebrall, — apoi studii pedâgogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-mănunte şi soiri cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibill şi in bilete de bancă orî maree poştali. Colectanţii primesett gratisă totâ alâ patrulea esemplartt. IVumeri de probă 8e trimitu ^ratisu ori-eui cere. A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU" în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. Tottt de aci se mai potti procura şi unnătorele cărţi din editura propriă: IU Apologie. Discusiuni filologice şi istorice maghjare priviţore la Români;, învederite şi rectificate de Dr, Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lni Georg. Gabr. Şincfea. Preţulă 30 cr. Reoascerea limbei românesclm vorbire şi scriere învederată şi apreţiatfc de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. Şi HI. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura IU. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl. Cuvântări bitericascT la tote sărbătorile de peste ană, de i. Papiu. Ună volumă de presteT 26 c61e. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tbţe opurile ' de ăcesttr soiu apărute până acum — «vândă şi o notiţă istorică la fiă-care sârbătbre, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sârbătore. Preţulă e 2 fl» Barbu cobzariutC. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr. Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovin&ru. Preţulă 20 cr. Idealuld perdutfi» Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Opera unui omă de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: fdea-Iută pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Codreană craiulă codrului. Baladă ie Georgiu Simu. Preţulă 10 or. Ultimulă Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Elă trebue si se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr. Brsţnda sen Nunta fatală. Schiţă* din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională, Preţulă 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. Probitatea îrt copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr. Hermană şi Oorotea după W, de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr. Iflgenia In Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Iflgenia in Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de,Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. PetuIantulQ. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă dâ Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. Cu portretulă M. S. Regina României. Freţulft 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Untt volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr. trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. TJnă volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Teeaurulfi dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurfl. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr, Biblioteca Sătânului Română. Cartea I, II, m, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la t6te patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr. BiblibleCâ Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amu-sânte. Preţulă 30 cr. Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. îndreptară teoretică şi practică pentru învăţământulG intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandialî), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profespră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vrâ-ună opă, întocmită după Mpsele scoîeloră ndstre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directorii oră şi învă-ţătoriloră ca celoră In prima liniă interesaţi. Spicuire d|u istoria pedagogiei ia noi — ia Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15. Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesorăla gimnasîulă din Năsâudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,198. — Preţulă 30. Gramatica Ijmbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole.' Preţulă 2 fl. Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprinzândă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente m referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa cu multă folbsă de cătră preoţi, invâ-ţătorî şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr. Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea cafculărei In scâla poporală pentru în-vâţătorl şi preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr. I Cele mai eftine cărţi de rugăciuni: Mărgăritarulă sufletului, Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.60—2.50 Micuifl mărgăritard eufletesed. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată 6 16 Cr., — legată 22 cr., legată în pân^ă 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=6 fl. ( Visulu Prea Sântei Vergure Măria a Născătorei de 0-deu urmată de mai multe rugăciuni frumbse. Cu iedne ffu-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. IsusO Christosâ. Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15' cr. Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov îl