itiim, itBi&istratiuei ti Ttjoima: IRAŞOVU, piaţa nara Ir 22. Miori Botnneata au aa pri aticii. Manascrip e nu aa re* fcnmitfi. i Biioiille ie nueiui: Iraţovi, piaţa mare Vr. 22. Inserata xnaiprimeacfi in Viaaa Molf Motoc, Eaastntitm A Vogltr (No Maat), Heinrich Schalek, Abis Borudl, M,J)u\et, A.Oppelik.J. Dum-*&trg; In EiMlapaata: A. 7 Gold-ior ier, AutonMoooi, 1ieisiomBontai; tnFrukfiirt: O. L, Dcmbe; in Haai-burţ: A. Stemer. Preţul inaaxţiunilorâ: o serift (ţurmondâ pe o colină 6 cr. n 30 or. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoială, flcelame pe pagina Ill-a o Hrii 10 or. v. a. său 80 bani. .Suita' iaae fu fie-eare Şi Uoianti intn iiitn’Dkniîf Pa un*. ană 12 fl., pa paaa luni . 8 A. pa.txax luni 3 fl. Fatri loaâiii ţi ttriiiitate: Pe ană ana 40 frânai, pe făee luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Sa prenumără la tdte oficiale portal# din Intru pi din afară pi la dd. colectori. nominali pentru Braţert: i a admini# (raţiune, piaţa mare lfr. 22, etarihuă I.: pa unii ană 10 fl., pa şdlte luni fi fL, pa trai luni 2 fl. 80 or, Ou du sulă In eaak: Fa ună ană 12 fl., pe şfiae luni • fl., pe trei luni 3 fl. Unft esemplară fi or. t. a. afin 15 bani. Atătă abonamentele oătft pi inserţiunile suntă a te plăti înainte. Nr. 245. Eraşovii, Duminecă 6 (18) Noemvrie 1888. Braşovfi, 5 Noemvrie v. Noua lege militară se desbate în momentele de faţă în sînulă co-misiuniloră militare din dieta ungară şi din parlamentulu austriacă, te ; Atâtă în Viena, câtă şi în Pesta se .resemtu în modă însemnată înăspririle, ce le conţine noua lege * mai alesă în ceea ce privesce in-stituţiunea voluntariloră pe ună ană. Cu tote aceste însă direcţiunea, ce au luat’o sf&tuirile în sînulă comisiuniloră militare, este diferită. Pe când în comisiunea camerei austriace s’a accentuaţii simplu necesitatea ca esamenele de ofi-ceru în reservă să fiă depuse în limba germană, şi s’a cerută numai din partea mai multoră vorbitori, ca înăspririle ce privescă oprirea voluntariloră de a’şl continua studiile Şş. anulă de serviciu şi îndatorirea loră de a mai servi ună ană decă nu voru depune cu succesă esamenulă de o-ficeră să fiă delăturate seu celă puţină moderate, pe atunci înco-| misiunea dietei ungare s’a trac-( tată întrega afacere din altă punctă t de vedere. j Membrii comisiunei, contele A-ladar Szechenyi, fiiulă actualulă r\ ministru de comerciu, apoi depu-tatulăBolgar şi Augustă Pulsyky au declarată, că ei suntă gata a consemţi la aceea, ca voluntarii pe unu ană se nu-şl pdtă continua studiile universitare în tim-pulă serviciului şi ca eventuală se fiă ţinuţi a mai servi unu ană, decă se va stabili, că voluntarii pe ună aăă potă să-sî depună esamenulă de voluntari şi în limba maghiară. Cu alte cuvinte Ungurii, pri-mescă sarcinele impuse, der ceru compemaţium în favărea limbei maghiare. In deosebi Pulszky a accentuată necesitatea unoră ase-; meni compensaţiunl, numai cu deosebirea că densulu nu cere ca aceste să fiă stabilite în lege însăşi, ci se mulţumesce ca să fiă primite în cadrulă sistemului de studii şi în instrucţiunile cari vor regula esamenele de oficeră. Chiar ministrulă de honyefil Fejervary '% vorbită, de-o, viitdr^ revisuire a instrucţiuniloră de până acuma şi de ună reglementă, care să satisfacă tuturoră pretenşiuni-loră şi să fiă supusă Majestăţii Sale spre sancţionare. „In instrucţiune“, «ţi86 d-lă Fejervary, „se va faoe totă posibilulă, pentru ca aceia, cari nu voră cu-nosce pe deplină limba germană, să p6tă cu t<5te aceste depune esamenulă de oficeră, şi ca nimeni să nu fiă răspinsă de aceea, pentru că nu este versată în limba germană, afară .numai de unu singură casă, când adecărespectivulă nu scie absolută nimicu din limba germană, căci atunci va recu-nosce orl-şi cine, că ună astfelă de omă nu pdte deveni oficeră/ Ministrulă Fejervary nu vo-iesce, ca disposiţiunî de fabulă acesta să fiă primite în lege, şi-şi are motivele sale fundate, Decă, 4ise elă, se va primi în . lege dis-posiţiunea, că esamenulă de o-ficeră se păţe depune şi în limba maghiară, atunci şi naţionalităţile,, slave din Austria voră pretinde la rendulă loră acestă favoră, ceea ce ar face ca în armată se fiă mai multe limbi folosite. Alta ar fi decă în Austria bmba gerpiană ar fi stabibtă prin lege ca limbăr a statului. Atunci şi situaţiunea Ungariei ar fi mai uşora în privinţa primirei unei asemeni disposiţiunî în lege. Foile germane centraliste suntă forte îngrijate din causa acestei întorsături în comisiunea dietei ungare, deărece se temă, cu dreptă cuventu, că şi Cehii, Polonii, Slovenii, Italiană şi Românii dirţ Austria voră pretinde să li se dea acelaşi Javoră, ca să p6tă depune esamenulă de oficeră în limba loră maternă. Este fărte caracteristică că Ungurii prin pretensiunile loră lucreză acum fără de voia în direcţiunea priucipiiloră federabste, ce dom-neseă-dincolo de Laita şi se extindă şi asupra armatei. Deja foile cebiee dau espresiune bucuriei loră ca „acum şi administraţia mibtară începe a fi pă trunsă de acestă spi-rită federahstă!tt ^P2£T AFARA. piarului francesă „Rappel44’, oare a disă dăunăfiile. c& legiunea francesă a străiniloră să se numescă „regimentă al-saţiană44, declară, că ministrulă de instrucţiune francesă Lokroy, care a fostă ata-oată din causa acesta, de mulţi ani nil mai- lucreză la acelă (fiară şi o& n'are nici ună raportă de proprietate cătrft elă. Ministrului însuşi i-s’a dată ocasiune, la deschiderea cursului de emă ală „Aso-ciaţiunei politechnice militare*4, a ţină o vorbire, în care fiise, că luptele pentru indepedenţa Franciei, care de altmintrelea, fiă (fisă în trecătă, nu e de nimenea ameninţată, potă fi amânate pentru timpuri forte depărtate. „ Vremii din totu sufle tulii — dise Lokr oy —pacea, şi acâsta o dovedescă lucrările pentru esposiţiune. per vremă o pam demnă, care nu. .Ar. tjjinge nici interesele nostre nici onorea păstră. Ga să obţinemă acestă pace şi să o susţinemă, e necesară să fimă tari şi să se scie acâsta.44 Vorbirea ce a ţinut’o Marchisulă de Breteuil în Marsilia e considerată de (fiarele francase ca o abdicare a roialis-mului in favdrea generalului Boulanger. Acesta o fiice nu numai foia republicană „Tempsu, pi şi foia monarchistft „Figaro.44 Aceia, cari dorescă să yefiă pe Boulanger la cârmă — scrie Franois Magnard — potă striga de bucuriă, der aderenţii regelui n’au motivă să se bucure de declaraţiunile marchisului de Breteuil, căci ele însemnâză o abdicare a lui Filipă VII în favorea generalului, care e în ochii celoră dela cârmă mai mare spină, decâtă acela. Magnard mai constată, că la banchetulă roialistă nici ună dspe n’a strigată „să trăiască regele44, „să trăiască monarchia44, ci numai „să^ trăiască Boulanger 1“ Nu ,de multă, cei dpi: Regele Danemarcei §i Regele Suediei Norvegiei au fostă numiţi şefi ai .duorft regimente germane, er acum fie purendă aceiaşi Regi au fostă numiţi şefi ai du oră regimente austriace. Acestui faptă i-se atribue o însemnătate politică şi e considerată ca ună şemnfi, că. cele două regate au săvârşită o apropiere amicală la alianţa triplă, ori că în Berlină şi în Viena se aşteptă o astfelă de apropiere. O foiă din Berlină comunică despre tmu nou incidenţă neplăcută, întâmplată la graniţa jrancesă. In apropiere de Ghavannes-les-Grands urmăriră trei vânători francesl pe teritoriu germană un ţapă sălbatică, asupra căruia împuşcară. Ună forestieră germană, care venise în-tracolo, îi provocată să se retragă; vânătorii nu voiră, er torestierulă împuşca atunci asupra loră, rănindă pe unulă. Incidentulă e ţinută secretă pănft acum. După alte scirl, ar fi fostă o întâlnire neamicală între hoţi de vânată francezi şi între doi forestieri germani, fără însă să se fi schimbată glonţe între ei, deo-rece ambele părţi se aflau pe teritoriulă -loră. Incidentului nu se atribue însemnătate. politică. v., . . f „Kreuzzeitung44 află în nouăle dislocări de trupe rueescl o înămtare esenţială a întregei puteri armate rusesd cătră graniţele vestice. Ală 12-lea corpă nu mai stă în Chiev, ci la graniţa austriacă, oorpnlă ală 9-lea e înaintată din Orei spre Chiev, oorpulă ală 13-lea din Mosova e transferată fia Orei; mai bătătore la ochi e schimbarea făcută la corpulă ală 15-lea, care a fostă transferată din Cazan, adecă din regiunea Uralului, în Polonia» Totă astfelă descrie o corespondenţă a diarului „Post44 mişcările de trupe rusescl. •• FOILETONULU „GAZ. TRANS.44 I (8) Unu mortu între vii. (Novelă englesăscă.) | ^ Alice abia după o jumătate de oră t se trefii din ameţela ei, când deja era culcată în patulă său albă ca zăpada şi mole ca pufulă. Lângă ea şedea lordulă, care la deşteptarea ei zimbi făcându’şl silă numai ca să mâng&e pe biata Alice. „Iubite Oliver,44 începu ea, „s’a întâmplată aevea, ori a fostă numai ună visă? aşa-i că a fostă numai ună visă deşertă ? Elfi n’a fostă aici, n’a putută să fiă. Era numai o umbră înşelătore; o închipuire cutezată, şi nimică mai multă.0 Lordulă n’a fiisă nimică, nu putea t T»bi. , r* Spunendă adevărulă, se temea că-i va reînoi boia, nespunându-i-lă cine scie . ce s’ar pută întâmpla ? Dâr după câteva minute lordulă era hoţărîţă ce să facă. Inima lui îi spunia, că iubirea acâsta pre- tinde cea mai mare jertfii; şl-apoi fericirea Alicei îi era cea mai mare grije. a lui. De ce nu-mi răspunfil ?u întrebă bolnava. „Mă temă, Alic9, căci eşti prea simţitor©.44 „Trebuie aşaderă să credă Oliver, că n’am visată?!44 „N’ai visată, Alice, Dumnefieu a vrută ca se’ţl regăsesci fericirea.44 „Şi întru adevără, Reginald a fostă aici?44 întrebă Alice mişcată. ' „Da Mise, dta l’ai văfiută!0 Alice, isbucnindă într’ună plânsă grozavă, se plecă spre perina ei. „Liniscesce-te, Alice,0 o mângâia lordulă, care suferim grozavă, „d-ta vei fl fericită, îndată ce-lfi vei vede.44 „Nu, Mylord,44 striga fata sărindă în susă, „să nu faci să mi’lă aduci. Grfi-besce mai bine şi vorbesce cu elă. Spu-ne’i, că eu nu l’am înşelată, nu ml-am călcată jurământulă, şi că iubirea mea n’a fostă sdrobită de necredinţă, ci de-o întâmplare orbă.44 „Alice, asta nu potă să i-o spună / „Trebue s’o faci, Oliver, trebue s’o faci, deci ţii la fericirea mea. Gr&besce dăr şi, vorbesce’i. CunoscI bine împrejurările mele, istorisesce’i totulă cum a fostă. Vorbesce’i să’şl uite de fantasmele copilăriei, să mă uite şi pe mine, cărţi te iubescă numai pe dta.44 Lordulă bine vedea cu câtă chină fiicea Alice cuvintele aceste, îi aufiia vocea ei întreruptă şi-i vedea faţa înro-şindu-se de-atâta resemnare. „Nu, Alice44, fiise lordulă, nu potă fi interpretultt ăstoră-felă de cuvinte , pe cari dta nu le simţi.44 „Ce va să fiică asta, Oliver?44 Aceea, Alice, că eu nu mă potă înşela în nobila d-tale inimă. ( Bolnava în clipa acâsta începu erăşl să plângă. „Dumnefieule, ce nefericită sunt eu! De ce nu potă să moră?44 Lordulă într’acestea părăsi odaia şi grăbi la Reginald. „D-le cavaleră, îi fiise, te aştâptft Alice,44 „JCiresa d-tale ?“ „Nu, d-le, iubita d-tale!44 Reginald se totă mira şi nu cuteza să credă cuvinteloră lordului, care apu-cându-lă de braţă îlă conduse în camera Alicei, şi. desehifiându-i uşa îi şopti: „Sir, privesce, colo se odihnesce Alice, du-te lângă ea, deştept’o cu sărutările d-tale şi cuvintele ce i-le vei rosti au să’i facă bine, s’o vindece de bdla ei.44 Reginald s’apropiâ în paşi olătână-tori de pată şi îngenunohindă rosti încetă numele Alicei. Ameţita fată se trefii. „Reginald0, ţipa Alice, „cum ai cutezată să te apropi aici44. „Oh, Alice, replici elă cu durere, . odinioră nu erai aşa eeveră faţă cu mine.44 „Reginald, d-ta scii, că sortea poruncesc©.44 „Nu aşa, Alice, nu aşa; altoum do-riam eu să te revădfi.44 „Bunulă meu Reginald, răspunse întristată Alice, înzadară ţl-aşă istorisi întâmplările lumiloră trecute, căci nu m’ai crede.44 „Istorisesce-ml, Alice, te rogă istori-sesce-nfl.44 „Nu, Reginald, nu-ţî voiu spune ni- Nr. 245 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 Acestă logică însă ni-se pare a fi atâta de— transcendentală, prin urmare, pentru noi,muritorii plebeicl, nepricepută, încâtă. pe urma ei, ne mirămă, de ce legile nostre publice nu pretindă ca martorii de pe la preturi şi tribunale, chemaţi de străini de limbă, ca denşi, să jure în limba aeestora şi nu într’a lorii propriă, ori de ce „savanţi44 dela Universitatea din Cernăuţi cu „jurisprudenţii44 gazetei lorii, nu protesteză, când unii deputată din dieta Bucovinei, de naţionalitatea germană, deră alesă — ce e la noi cam regulă — de cercuri românesc!, nu depună jurământulă românes-ce, ci nemţesce. ir. P. SCIRILE PILEI. Pentru înlesnirea ţincrei în evidenţă a militariloră şi a glotaşiloră, ministrulă un-gurescă de culte, la cererea ministrului de honve4î, a ordonată, ca preoţii purtători de matricule să înregistreze în rubrica corăspmHjStore a matriculei, seu în rubrica observaţiuniloră, caşurile de mdrte a tuturoră bărbaţilorfl, cari n’au trecută încă peste anulă ală 42-lea de etate. Decă mortea s’a întâmplată în comuna în care s’a născută, casulă mor-ţei lui este a se nota simplu în matri-cula morţiloră; decă însă mortea nu s’a întâmplată în locuia nascerei, preotulă purtătoră de matricule unde a murită respeotivulă este datoră să trimită ates-tatulă despre casulă morţii, în timpă de 8 c|il©7 purtătorului de matricule din locuia natală ală răposatului pentru înregistrare. îf: * * Restanţele de dare în comitatulă Albei de josă erau la începutulă lunei aceş-teia 793,655 fi. 32 cr. dare directă, şi 65,455 fi. 90 cr. dare militară. Va să dică restanţele de dare ale acestui co-mitată se urcă pentru acestă ană aprope la 900,000 fi. v. a. In comitatulă Turda-Arieşă restanţele de dare facă 306,772 fi. 48y2 cr. Cu tote că suntă numiţi din partea regimului 5 esecutorf pentru în-cassarea dăriloră, în luna Octomvre în-cassările au fostă forte slabe. Eventuală s’a proiectată înmulţirea esecutoriloră de dare. * * * Luni sera se va da, precum amă anunţată, în sala hotelului Nr. 1 petrecerea „Reuniunei sodaliloru români44 din locv. Va cânta corulă sodaliloră şi se voră juca de membrii reuniunei două comedii. Judecândă după pregătirile făcute de sodall, publiculă va ave o seră de petrecere din cele mai plăcute. Venitulă petrecerei fiindă destinată pentru ajutorarea meseriaşiloră români, Reuniunea nutresce cu dreptă cuvântă speranţa, că publiculă română o va încuragia luândă parte le petrecerea ei în numără câtă mai mare. Cu acestă ocasiune comunicămă publicului română informaţiunea ce ni-s’a dată, că mergândă unii dintre sodalii români cu îuvitare şi cu bilete la d-lă Theochar Alexi, proprieiarulă tipografiei „Aleii44 şi ală „Poştei române44, au fostă întâmpinaţi cu cuvintele, că „n’au ce căuta la dânsulă, deorece d-sa e grecii.44 * * * Facemă atentă publiculă, că cartele de corespondenţă, care pe partea unde se scrie adresa mai conţină şi alte comunicări în scrisă ori tipărite, se înapoiază dela poşte; nici chiar numele şi adresa celui care trimite cartele nu e ertată a scrie, ci numai numele şi adresa persanei căreia i-se trimite. * * * Cu privire la scirea despre ascultarea partideloru necatolice înaintea foruriloră bisericescl catolice, foile unguresc! îm-părtăşescă, că nu s’a luată nici o deci-siune în acestă privinţă. * * * Ni-se scrie din Cluşiu cu data 16 Noemvre 1888: Astăcjl la 121/., ore d. a. a fostă promovată de doctoru în drepturi d-lă Ioană Moşoiu din Tohanulă nou fiindă de faţă în sala senatului universităţii mai mulţi tineri universitari. Felicitămă pe tînărulă doctoră. i * * * „Românului44 i-se spune, că ună fabricanţii din Braşov ii a sosită în Bucu-rescl, ca să se’nţelâgă cu diferite per-sone financiare de acolo pentru crearea unei fabrice de luminări de stearină. * * * In Viena s’a ţinută adunarea generală a acţionariloră liniei Lemberg-Cer-nâuţî-Iaşi-Romanii. Consiliulă de administraţia a supusă raportulă sâu asupra demersuriloră făcute în urma secvestrării liniei de pe teritoriulă României, şi a cerută autorisaţia de a regula cu guver-nulă română tbte cestiunile privitore la acâstă afacere şi de a face o învoială privitore la drepturile de proprietate, precum şi la celelalte drepturi ale societăţii şi la cestiunea personalului. Adunarea, după o lungă discuţiune, a votată în unanimitate acestă autorisaţiă, expri- mândă încrederea sa în consiliu. * * * Poliţia din Cluşiu a avută de lucru în luna trecută. S’au pertractată înaintea ei 29 diferite caşuri penale, 25 caşuri de furtă, 5 de vătămare corporală, 14 de vătămare de onore, 2 de jocă de hazardă, ■ 1 de călcare a prescrieriloră lo-tăriei; pedepse de arestă au suferită 35 persone. * * * Prinţulu Ferdinand de Hohenzolletn, XDiaa. ISuLCOTrina,- (Coresp. Gazetei) 13 Noemvre 1888. S’a pomenită în organulă acesta, că profesorii germani dela universitatea din Cernăuţi au protestată în contra jurământului tăcută în dieta ţării de Magnif. S. Rectorulă C. PopovicI în limba ro-mânescă şi nu în cea germană, precum adecă e caracterulă universităţii cer-năuţene. întâia enunciaţiune în contra acelui jurământă a făcut’o o foiă nemţescă din Cernăuţi, ce se numesce „liberală*4 şi este cunoscută ca f6ia advocaţiloră cer-năuţenl, cari în celă mai mare numără suntă israeliţl , şi a provocată în întregulă publică, neorbită de şovinismă naţională şi juridică, mirare amestecată cu — voiă bună. Mirare, căci sciuţii jurisprudenţl dela spatele acelei gazete de-saprobă „tactul44 Magnificenţei Sale Rectorului magnific, căci ca „representant44 ală universităţii de caracteră germană n’a jurată ca deputată vîrîtă în dieta Bucovinei în limba — mandatului, ci în cea a mandatarului; eră voiă bună, ca să nu zimbetă, a provocată acea enunciaţiune, căci mandaţii respectivei gazete se numesă jurişti şi liberali. Este deră nu numai jurispruden-ţiloră, şi încă „promovaţi44, ci şi orl-şi-cărui omă laică inteligentă cunoscută, că jurământulă, în prima liniă, ca o provocare la ce este omului mai sfântă, la Dumne4eu, aparţine moralului religiosă şi că prin urmare este enunciaţiunea celei mai proprii şi mai intime individualităţi etice a aceluia, care depune jurământulă. Totă aşa este obşteşte sciută şi recunoscută, că organulă fisică ală individualităţii etice, în afară, este acela, prin care se simte aceea individualitate în raportă intimă cu supremulă principiu ală religiosităţii şi moralului. Nu mai prin acelă organă deci ună jurământă depusă nu pote admite o echivo-citate cu ună jurământă nu pe deplină sinceră şi subiectivă neconsciută. Şi care altulă pote fi acelă organă fisică ală individualităţii etice, în afară, decâtă limba maternă, oare a Magn. S. Rectorului de acum ală Universităţii din Cernăuţi e limba română? Neadmiţândă deci „savanţii44 germani dela universitatea cemăuţenă şi „promovaţii în dreptă44 dela organulă loră „liberală44 aceste a-firmări esprimate de noi aice, nu ne rămâne a crede alta, decâtă că d-loră va-lorea reală şi însemnătatea sfântă a unui jurământă o postpună unei formalităţi esteriore şi că prin urmare pretindă ca prin persona individuală a Rectorului universităţii, nu dânsa, ci altulă — caracterulă germană ală universităţii — să fi depusă jurământulă ca deputată dietală. mică. Din contră, te rogă ,să te depărtezi de aici. Sortea a făcută să crescă între inimile năstre arborulă despărţirei şi astfelă fiindă, la olaltă — amă fi în veci nefericiţi.44 „Aşa-deră mă sfătuescl să mă retragă ?“ „încă în cesulă acesta.44 Reginald începu se rîdă. „Bine, Alice.... Tocmai acesta am aşteptat’o, căci doră şi d-ta eşti o fată ca tote fetele : vanitosa, doritâre de străluciri şi pompe, şi neconstantă. Sciam eu acesta înainte, sciam, că amorală unui săracă cavaleră va fi copleşită şi stinsă prin comorile unui lord avută. Sciam > că d-ta îndată ce poţi fi „lady Wors-field,44 n’o să te mai gândescl la prieti-nulă de odinioră, care nu are nici rangă, nici avere.44 La cuvintele acestea Alice se scula şi cu o voce .liniştită 4^se: „Reginald. prea răutăciose vorbe ml-ai 4isă.“ „La nici ună casă ele nu te m&gu-lescă \u „D-ta nu mă cunoscl, Reginald, decă aşa gândescl de mine.44 „Ce să şi gândescă altceva?44 „Se gândescl, Reginald, că eu sunt victima sorţii!44 Te înşeli Alice, mirele d-tale e în stare să-ţi ab4ică.u „Nu o va face.44 „Ba da, Alice, ml-a spus’o mai înainte.44 Elă nu pote s’o facă acesta, Reginald, de aceea depărtează-te." „Oh, Alice, dele-aşă fi sciută aces tea n’aşă fi mai dorită vieţa asta mis'era-bilă, ml-aşă fi ruptă ranele; oh, de ce n’am că4ută mortă în luptă. Der la ce să mă mai sdrobescă, Miss; să-ţi înpli-nescă deci porunca şi se mă departă.44 „Dumne4eu să ta binecuvinte, Reginald,44 suspina plângendă Alice, „întin-de’ml mâna mai înainte de ce te-ai depărta, ca să nu ne mai vedemă pănă ’n eealaltă lume.44 Când se depărta Reginald, Alice is-bucni în plânsulă celă mai amară. Numai câtă nu era să fugă după elă, când se vă4ii deodată în casa tată-său. Lordulă şi Reginald se întâlniră lângă rîu.“ - „Domnule cavaleră14, 4ise seriosă Oliver, „te-ai convinsă câtă te iubesce Alice ?“ „Nu mă lua în risă Mylord! Nu e frumosă din partea d-tale, care ml ai răpită fericirea, să faci acestă lucru. Celă puţină nu-ţl petrece pe ruinele suferin-ţeloră mele.44 „D-ta aiurezi, d-le cavaleră.44 „S’o sfîrşimă, Mylord. Dumne4eu cu d-ta!“ „Ce ’nsemneză acesta?44 „Mâne o să’ml începă călătoria!“ „Aceea nu vei face-o d-ta.44 „Mylord, aşapofbesce Alice!44 Lordulă se spăriâ de atâta nobleţă de inimă a Alicei în vreme ce Reginald îşi închipuia, că lordulă îlă batjo-coresce. „D-ta vei rămâne aici, Sir!44 4*se lordulă hotărîtă. „De ce?44 „Ca să fi fericită!u „Iţi mărturisescă sinceră, Mylord, că nu te pricepă.44 „Nu face nimică, acuşi timpulă le va esplica tote. Eu îţi jură, că d-ta vei fi fericită. Der atunci, când îinl jertfescă sublocotenentă în armata română, a fostu înaintată la gradulă de locotenentă. * * * Vineri în 4 Noemvre, d-lft AL ()do- bescu, profesoră la universitatea din fiu- curesrf, a vorbită în şedinţa publică a Academiei despre ornamentele în formă de capii de bou, şi anume despre Rhyto- nulă de argintă descoperită la Poroina şi aflătoră în museulă de antichităţi din BucurescI; d-lă V. A Ureche despre ar- chimandritulă Varlolomeiu Mazaranulu. * * * Artista francesă Sarah Bernhard se află la Praga, unde Cehii i-au făcută ovaţiunî strigândă „Trăiască Francia!14 In onorea artistei au dată o sărbătore. * 5*1 * Din Viena aflămă, că percepţia de urmărire a contribuţiuniloră de acolo a pusă secvestru pe venitulă unei repre-sentaţiunl date de d-na Sarah Bernhard, pentru neplata unei datorii de 3000 de florini. * * ♦ Ducele Max de Bavariaf tatălă Maiestăţii Sale Elisabeta, a încetată din vieţă în urma unei grele suferinţe. * * * „Etoile Belge44 din Bruxelles a primită o telegramă din Parisu, prin care ’i se anunţă, că d-na generală Boulanger a cerută dela tribunalulă din Parisă divorţul#. Motivele nu se cunoscă. Corupţiunile la alegeri. Corupţiunile la alegerile de deputaţi unguresc! au luat dimensiuni atâtti de mari, încâtft chiar şi cei mai incarnaţi şovinişti maghiari trebue să le recunoscă şi se se spa-rie de ele, Alegerea de deputată dietală, săvîrşită la Dunaszerda-hely, este o dovedă eclatantă despre aceste ne mai pomenite corupţiunî. Etă ce 4ice între altele „Ellen-zek“ dela 12 Noemvre, vorbindu despre acestă alegere de deputată la care candidaţii erau Lu-dovică Krauss şi contele Regie vi ch; Ludovică Krauss după limbă este maghiară, deşi cam slăbuţă vorbesce limba ungurescă (şi totă e maghiară după limbă? R.), după confesiune este israelită, după posiţia ce ocupă este bogată. Gruvemulă l’a numită şi nemeşii maghiară, însă aşa ca pe mulţi alţii, pe cari numai uşurătatea capului golă şi greutatea busunarului plină i-au ridicată la rangulă de nemeşă, — guvemulă l’a făcută ‘ nemeşă, dâr societatea nu l’a primită ca atare. Pentru ca însă Krauss 8& potă intra în societatea omeniloră mari, avea nevoiă de ună mandată ca inima pentru d-ta, îmi vei concede ca sâ-ml faci o promisiune ?u „Şi anume?44. Promite’ml, că vei fi credincioşii în veci faţă cu Alice.44 „E de prisosă s’o mai accentueză acesta; dorinţa d-tale vre să 4î°â» că nu’mî cunoscl caracterulă.44 „Bine, Sir; mâ încredă în d-ta.44 „Şi acum?44 „Precum ţl-am spusă, d-ta vei rămâne aici. Se pote că la începută nu’ţl va căde bine, der îţi stau la disposiţiă roibii, armele de râsboiu, pianulă şi biblioteca mea. Castelulă din Manfries pri-vesce-lă ca proprietatea d-tale. Da, Sir, ori cu ce ochi te vei uita la mine, castelulă de a4l înainte este ală d-tale.44 „Mylord, cum se pote....?44 „Fiindcă te iubesce Alice!44 Reginald odată credea că viseză, altă-dată că are de-a face cu ună nebună, care vorbesce şi încurcă totă ce vorbesce. (Va urma). Nr. 245 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 8? potă intra în dietă ca deputată. Spre scopuiă acesta, candidă la Szentendre. Omenii se întrebă, cine este acelă Krauss, ce a făcută şi ce potă aştepta dela elă? Ludovică Krauss îşi arată porto-foliuiă său plină. Aici sunt! — cfice elă. Programă, principiu, popularitate, încredere — tote le am în portofoliu. Por-tofoliulă învinge. Se face cercetare, judecătoria constată crima mituirei, se condamnă corteşl mituitorl şi alegători mituiţi, pe Ludovică Krauss însă comi-siunea judiciară îlă verifică ca deputată. Mandatulă espiră, Krauss p&şesce acum ca deputată la Dunaszerdahely, u»de numai deunăcţile se anulă alegerea lui Ludovică Szabo, care era antisemită... Invăţătorulă poporală Iuliu Tarnok îşi vinde votulă şi influinţa sa ambiloră candidaţi. Petru Toth depune jurământă, că Krauss a fostă în personă în comuna N. Boda, a ospătată acolo pe alegători cu mâncare şi beutură şi că a mituită. Vincenţiu Laszlo depune ju-rămentă, că comuna N. Bodi pe lângă plă-tirea alegătoriloră a primită şi pentru edificarea bisericei 2000 fi. Lui Pirovicî i-a promisă Krauss o funcţiune la fabrica sa de spirtă cu salară de 500 fi. Notarulă de cercă Perenyi a primită 100 fi. pentru ca să fiă neutrală. Şi aşa mai departe. Congrena lupamiţei n’ar fi putută să pustiască mai bine, decum au pustiită banii lui Ludovică Krauss. O investigaţiune îndelungată a descoperită întrega grămadă de criminalităţi. Nici apărarea nu negă abusurile şi ne-te4esce lucrulă cu aceea, că cerculă electorală este coruptă şi că candidatulă n’a făcută alta, decâtă că s’a acomodată obiceiului. Krauss fu verificată ca deputată. Fiă-care a depusă jurământă pe aceea, că va respecta legea. Legea însă cjice-„Alegerea trebue să se anuleze, decă şe dovedesce, că deputatulă însuşi, ori ună altă individă la însărcinarea lui a dată seu a promisă mâncare, beutură, bani, seu hârtii de valore, ori altă ceva cu scopuiă ca să voteze pentru deputatulă alesă seu pentru ca să se abţină dela votă eto. etc. „Peşti Naplou sorie: Celă mai mare inimică ală Ungariei este corupţiunea, ea este ună ve* nină în trupulă naţiunei. Se lăţesce în poporă şi s’a încuibată în oficiile publice, şi pretutindenea a prinsă rădăcini. Oea mai tristă1 oglindă este aceea, pe care nl-o înf&ţişeză alegerea dela Dunaszerdahely. Âcestă alegere dovedesce, că în majoritatea cet&ţeniloră alegători nu esistă nici o convicţiune politică, nu esistâ nici o cinste, pentru care să se abţină d’a fi dusă la tergă, să se bbţină a’şl vinde pentru bani principiile loră, neavendă grijă de patriă, de constituţiă şi de onore. Şi nu esistă în candidaţi moralitatea de a abate pe poporă dela nriciosulă tergă, ci din contră, candidaţii, caii dorescă să fiă legislatorii Ungariei, culegă sufletele cumpărându-le cu băni. Şi nu esistă autorităţi, caii să oprescă acesta, să păzescă inviolabilitatea şi sanctitatea legiloră, şi pe poporă să-lă scutescă de Jude. Şi nu esistă jutjl, cari să judece şi pe criminali să-i pe-depsescă şi să ia mandatulă dela aceia, cari şi-l’au câştigată pe cale ilegală. Şi mu esistă bărbaţi de stată, caii să vedă, că astfeliu de alegeri nimicescă libertatea în naţiune şi parlamentarismul în constituţiune. „Egyetertes*4 numesce alegerea de deputată a lui Krauss o „crimă verificată u, er „Bud. Hirlapu se scandaiiseză, că cineva cuteză a se presenta în dietă eu unii astfeliu de mandată murdară. • Cu altă ocasiune „Peşti Naplo^, vor-bindu despre verificarea alegerei de mai susă, 4i°e> că prin verificarea acestei alegeri s’a admisă conclusia ca: A mitui este ertată; decă se dovedesce mituirea, acesta n are urmări legale nici pentru mituitorl, nici pentru cei mituiţi; mituirea este o procedere cinstită, ce nu aruncă umbră asupra aceluia care o face, şi nici nu’i detrage câtă mai puţină din cualificaţiunile recerute pentru a putea fi legislatoră ală Ungariei; co-misiunile verificatore ale dietei în hotă-rîrile loră nu se ţină de prescrierile legii, ci de consideraţiunl politice etc. Literatură. Transilvania, foia Associţiunei transilvane, apare în Sibiiu în mărime de câte 2 cole pe lună şi costă 3 fi. seu 9 franci pe ană. Redactoră George Baritu. — Nr 21—22 dela 1—15 Noemvre conţine: 15 ani din activitatea Associaţiu-nei (urmare); Din numismatica Transilvaniei ; Invăţământulă la noi, privită în resultatele lui actuali; Exposiţiunea universală din. Parisă din 1889, Extractă din regulamentulă generală şi specială ală acestei ExposiţiunI; Procesă verbală ală comitetului Associaţiunei, luată în şedinţa dela 27 Octomvre 1888. Şâpte scrisori deschise cătră Maiestatea Sa Regele Oarolă 1., Regele României, de V. Maniu, membru ală Academiei Române, fostă advocată publică la înalta Curte de justiţiădin BucurescI, fostă primă-preşedinţe la Curtea apelativă din Iaşi, senatoră şi deputată în Camera legiuitor©. BucurescI (24. Tipografia modernă, Gregorie Luis, Str. Academiei, 24) 1888. Broşura cuprinde 115 pag. formata mare 8° şi costă nnă exemplară 2 lei. Tatălâ nostru Ună ciclu de medi-taţiunl oompUsă de Dr. Victorii Szmi-gelski. — Sub titlulă acesta a apărută în Tipografia seminariului archidiecesană din Blaşă o broşură de 117 pag. formată 8°. Broşura portă clausula apro-bărei Preaveneratului Ordinariată metropolitană şi este subîmpărţită în 10 părţi, analisându-se şi esplicându-se sentinţă de sentinţă rugăciunea „Tatăl nostru.“ Ună esemplară costă 50 cr. Venitulă e destinată pentru fondulă unui pensionată de fetiţe în Blaşă. A. | Institutele de bănci in Braşov! « şi operaţiunile loră în annlâ 1887. * In Braşovă esistă cinci institute *de bani mai însemnate, dintre cari celă mai vechiu este: 9 1. „Kronstădter allgcmeine Sparcassaa, adecă „Cassa de păstrare săsescă,“ întemeiată la an. 1835 prin asociarea mai multoră cetăţeni. Nu este fondată pe acţii. Membrii ei participă numai cu o sumă 6recare. In societate pote intra nu mai acela, pe care îlă alege adunarea generală. Agendele ei principale suntă primirea de depuneri pe lângă libele de înlo-care şi împrumutarea pe lâugă hipotecă, se ocupă îusâ şi cu afaceri de lombardă şi contcorentă. Ca celă mai vechiu institută de bani în Braşovă, a cărui afaperî’yau rămasă aprope aceleaşi, s’a bucurată şi se bucură şi astăzi de mare favoră din partea publicului. Sparcassa o putemă numi esclusivă săsescă. 2. „Filiala băncii austro-ungare*. La 1854 Banca naţională, astăcfî austro-ufi-gară, a înfiinţată la Braşovă o sucursală cu o dotaţiune, care varieză după trebuinţă. De presentă dotaţiunea se urcă la suma de ună millionă fi. v. a. împrumuturile ei suntă cele mai ieftine, actualmente 472% la cambie şi 57j lombard. Este de observată, că -âa'pnmesoe numai cambii pe cari ocară celă puţină firmă protocolar. Afacerile principali suntă scontulă şi lombardulă. 3. „Kronstădter Vorschussverein*, adecă „Reuniunea braşovenă de avansurlu, este întemeiată la 1866 cu scopă de a se ajutora membrii între sine. Nici ea nu este fondată pe acţii. Afacerile Reuniunei suntă : a) primesce depuneri pe lângă libele; y b) împrumută pe cambii şi efecte. Acesta încă trece de institută săsescă. Pe basă adevărată comercială şi după principii moderne de bancă s’a fondată la 1868. 4. Prima bancă transilvană la Braşovă, (Erste siebenb. Bank zu Kronstadt), cu uLO capitală de 300,000 fi. pe tiinpă de 50 ani. Totă cu principii moderne de bancă s’a stabilită la 1882 sucursala „Albinei" din Sibiiu sub firma; 5. „ Albina, institută de credită şi'economii, filiala Braşovă.“ La începută, lucru naturală, acesta n’a avută altă capitală, decâtă dotaţiunea centralei sale. Pe lângă aceste institute mai există în Braşovă câteva mai mici, ale cărora agende nu suntă luate în ‘ combin&ţiă la compunerea dateloră statistice de mai la vale. Ele suntă: a) „Kronstădter Spar-und Vorschuss-Consortium des" ersten allgem. Beâm-tenvereins der oest.-ung. Monarchie" înfiinţată la 1874. b) „Brassoi elso takarek es onse-gelyzo“ szovetkezet, înfiinţată la 1884, şi c) „Meseriaşulă română,“ associa-ţiune de credită şi depuneri, înfiinţată la 1886. Consultândă raportele de gestiune de pe anulă 1887 ale celoră cinci institute amintite la începută, am aflată ur-mătorele resultate. (Va urma.) IntemplărT diferite. Căinţă din trenă. La 9 1. c. călătorii, cari veneau cu trenulă de persone ală căii ferate de stată austro-ungare din Viena, an fostă martorii unei scene pâtruncjâtore. Când trenulă se găsea între staţiunile Neuhăusel şi Gross-Mut-schen (Ersekujvar şi Udvard) fata de şepte ani a unui proprietară din Romă-niă s’a jucată pe la uşa vagonului, care era din întâmplare deschisă, şi alunecând ă a căcţută din trenă. Călătorii înspăimântaţi d’abia au putută reţine pe părinţi, ca să nu sară în urma unicului loră copilă. După câteva minute trenulă a stată la gara din Gross-Mutschen şi părinţii s’au adresată cătră şefulă gării, care*1 ll-a pusă numai decâtă o trasină la disposiţiune. Intorcându-se, au aflată fata, căreia, afară de o sgărietură pe o-brază şi de spaimă, nu i s’a întâmplată nimică. Părinţii au plecată împreună cu fetiţa, scăpată ca printr’o minune, mai departe cu trenulă celă mai de a-prope. Casulă acesta ar pute servi de avertismentă părinţiloră cari călătorescă cu copii pe trenă. Sinucidere. Directorulă, poştală din Strigoniu, cu numele Augustină Wifcfc-mann, s’a sinucisă, aruncându-se în apa Guramului. Wittmann era omă căsătorită, în etate de 46 ani. Causa sinuci-derei se tfice, că ar fi fostă de o parte traiul ă rău ce l’a avută cu nevastă-sa în cursulă celoră 18 ani câtă a trăită cu ea, er de altă parte ună amoră fără speranţă, căci elă, ca omă însurată, se înamorase în nevasta unui colegă ală său, pe care, se înţelege, n’o putea lna nicl-odată de soţiă. Cadavrulă nefericitului încă nu s’a aflată. Mulţumită. publică. Concertulă, ce s’a ţinută în 10 Noemvre st. nou a. c. de Reuniunea de binefacere rDm.-cath. din Braşovă pentru ajutorarea copiiloră săraci, a avută resultatulă următoră : Câştigă din intrări 393 fi. 50 cr. D&ruinţe mărinimos© 10 fi. 90 cr. Suma 404 fi. 40 cr. Cheltuele 103 fi. 65 cr. Câştigă curată 273 fi. 75 cr. Aceştă resultată strălucită se pote mulţămi în prima liniă D-loră profesori N. Popovieiu şi Dr. Matyeka, ca şi Dşo-reloră Ida Hiemesch şi Irena Molnar, cari au binevoită a atrage interesarea publicului prin ajutorele loră la aeestă concertă; asemenea şi Dâmneloră Fiala,. Korner, Verzar, Pavelca şi Iaschik, care au binevoită a mijloci vendarăa't biletelofcă de intrare încă de cu vreme înainte de concerta. Presidiulă acestei Reuniuni se simte obligată nu numai Domniloră, D6mne-loră şi Domnişoreloră de mai susă, ci şi conducătoriloră concertului, anume Dom-niloră I. Iaschik, A. Brandner, corului de dame ală Dnului Iaschik, şi D-ş6rei Victoria Brenneberg pentru conoursulă d-sale cu Violon-Cello în orchestră, precum şi onoratului publică, a esprima a-dencă mulţămită în numele Reuniunei şi copiiloră săraci pentru conoursulă şi con-tribuirile filantropice, ce cu atâta bunăvoinţă' şi mărinimiă s’au grăbită a-le da. Presidiulă Reuniunei de binefacere rom.-catolice. OvLaavLniâ*- Elena Poparadur fica D-lui căpitanii pens. Mih. Poparadu din Poşorta, şi Fo-leriu P. Comşa divL Copăcelă, teologă abs. de Blaşiu, îşi voră serba cununia Joi în 22 Noemvre st. n. la 11 ore a. m. în: biserica gr.-cat. din Poşorta. Adresămă felicitările nostre tinerei părechl! 7/ . . . SCIRÎ TELEGRAFICE. Berlinu, 17 Noemvre. In cercurile politice'de aci se consideră schimbările în dislocarea armatei rusescî ca o confirmare a temeriloru şi îngrijiriloră esprimate la timpulă seu cu ocasiunea înaintărilor^ de trupe rusescî spre graniţa vestică, de-‘ clarate atunci de guvemulu rusă ca neîntemeiate. Colonia, 17 Noemvre. „Kftlni-sche Zeitung* se esprima din parte oficiosă: ,,E neesplicabilu, că Rusia păşesce atâtu de făţişă cu pregătirile militare în momentulă când; se adreseză la pieţele de banî cu încercări a face împrumută. Aceste apariţiunî ceră mai deaprdpe în ■ aliata Austro-Ungariă o mai severă luare aminte, deşi nu este o* nemijlocită ameninţare a păcii. Berlină, 17 Noemvre. Scirea, că au s6 se ceră credite militare mai mari dela Reichstagă, care se’n-trunesce în curendă, se confirmă din partea cercuriloră dătăt6re de măsură. ! Petersburg, 17 Noemvre. „Agentura telegrafică de nordu“ anunţă, că afirmările 4iareloră» cumcă noua > organisare a armatei ruse invdlva o înaintare de trupe cătră vestă suntă neîntemeiate; e vorba numai de ună marşu îndărătă a doue divisiuni de infanteriă şi a unei divisiunî de cavaleriă dela vestă cătră ostă. DIVERSE. VagonQ în biserici. Din Petersburgâ se scrie, c& la ordinnlâ Ţarului, vago-nulă în care se afla familia imperială în timpulti cunoscutei catastrofe dela Borki, se va aşeda în capela, ce comuna Char-kov o zidesce în loculă. unde s’a întâmplată catastrofa. Vagonulă va fi aşe-(jată în biserioă tocmai în starea, în-care s’a aflată în urma catastrofei. €nrsuli pieţei Braşavu din 15 Noemvre st. n. 1888. Bancnote românescl Cump. 9.38 Vând. 9.40 Argintă românescă . n 9.30 11 9.35: Napoleon-d’orI . . . n 9.64 * n 9.68 Lire turcescl . . . n 10.92 N 10.95 > Imperiali n 9.92 fi 9.95 GalbinI n 5.70 fi 5-72 Scris, fonc. „Albina" 6% ii 101.— fi a n « n 98.— «1 98.50 Ruble rusescî . . . n 125.— ff 126.— Diseontulă .... 61/,— -8% P« ană. Cnrsnlă la bnrsa de VliBDa din 16 Noemvre st. n. 188b. Renta “de -awrd 4*^- * . . . . . 100ţ85‘-' Renta de hârtii 6°/ft . ............91.85 împrumutata căilorft ferate ungare . 144.50 Amortisarea datoriei căilorh ferate de osta ungare (1-ma emisiune) . . 98.50 Amortisarea datpr>> căilorh ferate de osta ungare' (2-a emisiune) . . —.— Amortisarea datoriei căilorU terate de ostă ungare (8-a emisiune) . . 116.— Bounrl rur le ungare ■............... 104.50 Bonuri cu clasa-*de, sortare .... 104.40 BoAurI rurale Baaată-Timişă . . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare........104.50 Bonuri rurale transilvane.......104.80 Bonuri croato-slavone...........104.50 Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă....................... 99.50 împrumutata cu premială unguresoă 130.50 Losurile pentru .regularea Tisei şi Se- ghedmului........................123.50 Renta de hârtii austriacă .... 81.80 Renta de argintă austriacă .... 82.65 Renta.de aură austriacă............. 109 80 LoşurI din 1860 ..................... 130.80 Acţiunile băncei-austro-ungare . . . 875.— Acţiunile băncei de credită ungar. . 301.— Acţiunile băncei de credită austr. . 305.90 Galbeni împărătesc! ................... 5.79 Napoleon-d’orI ........................ 9.66 Mărci 100. Impt germane . ... . ’ 59.821/,. Londra 10 Livres sterlinge .... 12.1.95 Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 244 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 Farbige Seidenstoffevon 85 kr. 20Q0 t>erfd}teî>cne ^arben unb Deffins) cerfenbet roben= mtb ffiitfroeife 3olIfrei bas F#brlk-Depot 6. Henneberg (F. F, ^ofîîcfcrant), Zffrleh. lîîujicr nmgcfţcttb. Sriefe ţO Fr. porto. Rohseidene Bastkleider fl. 10.50 per Robe fenbet joSfrei bas Fabrlh-Depot Q. ZRnfter untgclţcnb. 33rtefe |0 Fr. porto. Henneberg 4eu să Vă bmeeuvinteze de mii dă ori pentru acâsta. Am încrederea, că Pilulele D-v. mă vor tnsănătoşa de totfi, astfel precum ele au folosit şi altora Tbsresla Kslfto. Wimer-Xeustait, 9 Decemvrie 1887. Onor. Domnjule! Vă esprixn* en mai cildu-r6să mulţămire tn numele mătuşei mele, care a suferit* cinci ani de catarrh chronic la **o-mac*. Viâţa îi era un* chin* şi se credea dâja prăpădită. Prin IntâmplarjB a primitâ o cntidră cu escelentele Pilule ale s 8*1 D-v., purificată re de ânge, şi după întrebuinţarea lor* mai indehţn-;ată s’a însăn&toşat*. Cu înaltă stimă losefa Welssetti. MitUrmxeradorf, lângă Kirchdorf. Austria de sue*. 10 Ianuariu 1886. Onor. Domnule! Binevoiţi a’mi trimite cu poşta un* sul* cu Pilulele D-tale escelent* pu- rific&tdre de sânge. Trebue să Vă esprim* cea mâi tndeplină recunoscinţă în privinţa valdrei acestor* pilule, şi le voiu recomanda cu căldură tuturor* suferinzilor*. unde mi se va da ocasiune. Ve împuternicea*, ca despre acâsta a mea mtilţămită să dispuneţ' după plac* în public*. Cu înaltă stimă Theretla Kaatner. SoHttehdorf, lângă Kohlbach, Silesia-Austr. 8 Ootomvrie 1886. Onor. Domnule! Vă rog* amicabil* a’mi trimite un* sul* cu 6 cutiâre Pilule universale puriâcătdre de sânge. Numai minunatelor* Pi-luri ale D-v. am să mulţămesc*, că am scăpat* de o suferinţă la stomac*, care m'a chinuit* 6 ani. Aceste Piluri nu vor* lipsi nici odată din casa mea, şi Vă esprim* prin acăgta mulţămită mea cea mai căldnrtSsâ. Cu cea mai înaltă stimă. Amm Zwikl. Rohrbacl, 28 Februariu 1888 ■ Chior. Domnule! In luna lui Noemvre a. tr. am comandat* la D-ta un* şui* cu Pilule. Eu precum şi soţia mea am observat* cel* mai bun succes*; sufeream* ambii de durere de cap* violentă şi de scaun* neregulat*, astufeliu că eram deja aprdpe de desperare, cu tite că suntem* numai de 46 ani. Şi ce să ve(ţll Pilulele D-v. au făcut minune şi ne-au scăpat de suferinţă. Cu stimă. Astea List. Balsam* contra deger&tnrei de I. Pser-hofer, de mulţi ani recunoscuta ca cela mai sigura Jremediu contfa suferinţe-lora de deger&tură de tot* felul*, precum şi spre vindecarea ranelor a'învechite etc. 1 borcănel* 40 cr., cu trimiterea franco 65 cr. Sucul* «Spitzwpgerich, medicamenta contra ( catarului, răguşelei şi a tusei eţc. 1 sticluţă 50 cr. Alifiâ americană contra riteumatiamnlui, cela mii buna medicament* la tote suferinţele rheumatice, junghiuri, Ischias (bojă de tremura), j unghia la urechi eţc. 1 fl. 20 cr. Praf* contra asudării picidreîoră, 1 cu- tiă -60- cr. cu trimiterea francată 75 cr. Bal gamă contra guşilor*, remediu, de încredere- spre lecuirea umflăturilor* la gât*. 1 flacona 40 cr., cu trimiterea francată 65 cr. Essenţă de viaţă, (Picături de Praga) contra stomacului stricata, a mistuirei rele şi greutăţilor* de tota felul*, una remediu de casă escelenta. 1 flacona 22 cr: Prafuri (Fiakerpuker) contra catarului, răgtişelei, tusei etc. 1 cutiă 36 cr., cu trimiterea francată 60 cr. Pomadft de Tanochinin de I. Pserhofer, cea mai buiiâ dintre ‘ tote remediile, pentru crescere» pârului. Un borcan* 2 fl. Plustru universală de prof. Steudel, la rane din lovitură şi împunsă, la tota feluia de bube rele şi la umflături învechite, ce se sparg* periodica la pi-cidre, la degeta, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acesta soiu, s’a probata de multe ori. 1 borcana 50 cr., cu trimiterea francată 75 cr. Sare universală de curăţeniă de A. W. Bulrich. Una remediu’ de casă» escelenta contra tuturora urmărilora diges-tiunei stricate preeum: durere de cap, ameţelă, cârcei la stomach, acrelă în gâta, suferinţe haemorohlale, constipa-ţiune etc. 1 pacheta 1 fl. Esenţă pentru ochi de Romerşhausen, 1 bnteliă 2 fl. 50 cr., 50 cr. 1 ■ 0, buteliă .1 fl. Bal samă englezesc*, 1 sticluţă 12 cr., 12 sticluţe 1 fl. 20 cr. Afară de preparatele aci numite se mai află tote specialităţile farmaceutice, indigene şi streine, anunţate prin tote fiarele austriaco, şi la casa, când unele din aceste I specii nu s’ar* afla în deposiţ*, se vdra procura la cerere cu promptitudine şi câta se pdte de effin*. W0ţTm Trimiterile prin postă se efectueztt iute, decă se trimite preţuiţi înainte, seu cu rambursă. _ Trimiţându-se preţultt nRintey (mai bine prin mandatu postalu) este istain cu porto pos multu mai eftinn, decftttt la trimiteri cu rambursă. LA COCARDE recomandată de cătră cei mai renumiţi profesori de chimiă pentru că e curată şi fină şi pentru că mi este amestecată întrinsa nici unfi felfi de materiă stricăciosă sănătăţii. Aceută hlrtiă a şi fostă premiată la Exposiţia inbilară In Australia de iudă cu medalia de aură, pe teme* iulă calităţii sale deosebită de bune. Aoestă hârtift lui Cocarde precum şi cartuşele de ţigări făcute dintrînsa se pOte cumpăra dela t ;ţl vânzătorii de tabacă, traficanţi, şi dela engrosiştii de marfă de Nămberg şi de hârtiă din Transilvania. Pobliculfl «ă se ferăseă d« imitaţiunT. Ch. Scblltz. 180,8—5 VTlaa. Care este cea mai buna hartia pentru ţigan? , Acestă întrebare forte importantă / pentru fiă-care fumătorii de ţigări s’ă stabilita dej a în modulă celă mai ne-dubiosv Nu este reclamă golâ, ci ună faptă constatată prin autorităţi scientifice de primulă rangă pe basa analisei comparative a dilerite-ţ loră hărţii de ţigări mai bune, ce se află în comertă, căh ărti a de ţigări ^==Tr0> — timy----- uwvsmtvt tşsttd nmsNmm mvuj novw oi _______________apraftWuţî îwjj» jlfOTl uwjmoo Mvmn va n ţtuns laisiov V MI9VinUN09 33 ISO „LES DERNlfiRES ţJARTOUCHES" muwstu» mr„D0R0BANŢUljfl“ din fabrica BRAUNSTEIN FR^RES la Paris*, Bowlevard fixelmans, este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă. După ce s’a stabilită acesta intre altele prin [Dr. Pohl, piofesorti la facultatea tech-nică în Vişna, Dr. Lieberutanu, profesor* şi conducător* al* stabilimentului chemic* de stat* în Budapesta, şi o analisă comparativi, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătră Or. Soyka, profesor* de Hygieniă la Universitatea nemţăscă din Praga, a produs* chiar resultatul* strălucit*, că hărtiele de ţigări „Le» derniăre» Car* toache8“ şi „Dorobauţaii" sunt* cu 23—74% mui oşâre, şi că împărtăşeşte fainului de utuu* cu 23—77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă sâmănă cu desemnai* aci imprimat* şi care pdrtă firma Brauasteia Frire». Fabrica a deschis* un* deposit* pentru vânzare en gros a birtiei de ţifliri $i a tu-burileri pentru ţigări BRAUSSIEIK TBiRES, 19350-48 WliEI. I. Bez.. Nchottenrlngr Mr. şi afiă. aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de vânzare asemenea mărfuri. TOTDAHE Importanţii pentru fumătorii de ţigări de hârtiă este cea maj lină ţi cea mai bună hârtiă de ţigări 5 cu preţâ effinii s Bone cazane cu vapor* verticale, doue maşine cu vapor* stabile, diferite vârteje de ridicat*, ţevi de metal*, foi, unelte de făurit* , şi lacfttariă, nicovale, unelte de sfredelit* etc. puţinii folosite, parte din ele suntu chiar de totâ noufi. A se informa la BIROUL DE SPEDIţlUNl strada Vftmei Nr. 10, Biaşo v -iă_ 18?—3 ra si iltam Moni si Asum ii Brastn. I. Plecarea trenurilor^: I. Dela Brtfovfi la Pesta: Trenulii de persdne Nr. 307: 7 6re 10 de minute sera. Trenulă mixtii Nr. 315: 4 6re 10 minute dimineţa. 2. Dela Brapovă la Baeuresel: Trenul* accelerat* Nr. 302: & ore 37 minute diminâţa. Trenulft mixt* Nr, 318: 1 oră 55 minute după ame^I. II. Sosirea trenurilorâ: I. Dela Pesta la Braşovfi: Trenul* de persdne Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de ameţii. Trenul* mixt* Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Dela Baeureei la Brayovă: Trenul* mixt* Nr. 317: 2 6re 32 minute după amecji. Trenul* accelerat* Nr. 301: 10 ore 12 minute sâra. B. Sosirea posteloru: a) Dela R^novă-Zâmesct-Nranu la Braşov*: 10 ore înainte de axn&jl b) w Zizmfc la Braşov*: 9 ore a. m, c) Din S&ui&te- la Braşov*: 6 ore sera. Tipografia A. MURJCŞIANU, Bra^ovu