fWîctissM, iteiiristratiiMi ţi I' Tiposrala: ’• B2AŞOVU, piaţa stare Rrtt. _M*ort natxanaate na sa pxi ■«că. Manuscripte na se r»* tnmicâ. I Birourile ie ouam: trsfovfi, piaţa mari Nr. 22. Inserate mai primescft in Vleaa Swioif Moşie, Haasensiein A VoffUr (Oto MaasJ, Heinrich Schalek, Al+it Berndl, M.lDuket, A.OppeUk,J. îicm-neterff; in Budapesta: A. V Oold~ ier ger, AutonMtnei, Ecksteen Btmais tnFrankftirt: Q, L, Daube; in Maa* burg: A. Bteiner. Preţul inaerţinnilor&: o seriă garmondti pe o ool6n& 6 er. ii 80 cr. timbra pentru o pa* Mieare. Publicări mai dese dnpft tarifă şi învoială, fieclame pe pagina HI-a e ieriă 10 er. v. a. său 90 bălti. „Ouată* lesa îa fl’Mn 4i iknuinte mm iuMuult Pe ană ană 12 fl.f pa aăsa IobI • fl., pe trei ioni 3 fl. jmm Roiliii fl suiiiluua: Pe ană ană 40 and, pe uw luni 20 fişndţ^i trtilţai Se prenumeră lia tâto oft-oiele poştale din intru şi ăia afară şi la dd. oeleetori, ' Afeauneitiit peitri Bteşotb.; laadministraţiune, piaţamara V*. 88, etaciulă I: pe unăaasă IO fl., pe aăee luni 5 fl., pe erei [ luni 2fl.Mor. Ou dueulăto. eaaă: Pe ună ană IZ fl., pe atee Ioni 6 fl., pe trei Ioni 31. ună eaempJara K er. v. a, său 15 bană, « Atătă. abonamentele oătă şi insevţraoil* soaţă a se plăti Înainte. Nr. 244. BraşovO, Sâmbătă. 5 (17) Noemvrie 1888. ....— . —- ............»$, -"-h Wr-onna - -........ - / , - ,T,,- ------1(T-,. t Braşovft, 4 Noemvrie v. Alaltaeri ne-a comunicaţii o telegramă din Berlinu scirea, că în cercurile bine informate de acolo esistă temerea, cumcă se voră re-întorce stările de nelinişte dela începutulă anului. Tdte scirile din 4d®l® din urmă şi telegramele ce le-amu primită acfî dau dreptate cercuriloru din Berlină, 'ca să aibă astfelu de temeri. Foile oficidse italiene spuneu în «Jilele din urmă, că pericululu e mai ameninţătorii decătu din partea vestică decâtu din ostu, er pressa germană oficidsă în trunte cu cliarnlti cancelarului Bişmarck a pornită totu în cailele din urmă o canfipaniă violentă contra Fran-ciei, încercându-se a o înfăţişa ca avendă tendinţe răsboinice. Neliniştea Germaniei a prici* nuit’o cu deosebire bugetulii celtt mare ală ministerului francesă de resboiu, bugetulu ordinară şi es-traordinaru, care se urca la ună miliardă de franci. Unu asemenea bugetă nu se p6te motiva, c]icu (fiarele germane, decâtă numai în vederea intenţiuniloru resboinice ce le are Francia. Imediată după acâstă campania (fiaristica, veni scirea, că sta-tulă majoră germană stă prin curieri în continuă comunicaţiune cu statulă majoră italiană, care a trimisă ca de probă statului majoră germană planurile de mobi-lisare ale armatei italiane. In timpă ce pressa germană şi italiană înfăţişeză atâtă de peri-culosă situaţiunea în vestă, ună ordină ală Ţarului rusescă dispune să se facă schimbări esenţiale în dislocările de trupe la graniţa din vestă, o măsură care însemneză constituirea corpuriloră de armată nu atâtă pentru o mai uşdra administrare, cum (fică foile rusesc!, câtă mai multă pentru o mai sigură conducere a trupeîoră şi pentru o mai strînsă concentrare a loră. In acelaşi timpă se îndeplini contractarea împrumutului de cinci sute milidne franci făcută de Ru-sia în străinătate, partea cea mai mare în Parisă şi în Londra. Tdte acestea an produsă mare; nelinişte în Berlină, căci după cum ne comunică telegramele de a din causă că băiatulfi învăţătorului a muritfi de pojarfi. * * * Ni-se scrie din Cluşiu: „D-lu Dr. Ioană Farcaşă, fiulfi protopopului gr. c. din Secii, în 7, 8 şi 10 Noemvre a. c. a făcuţii censura advocaţială la tabla reg. din Târgu-Mureşului cu succesfi străluciţii. Cancelaria advocaţială şl-o va deschide în Deşiu. In cercurile române D-lfi advocata este deja de multfi cunoscuta ca unfi tînărfi românii forte talentata şi cu caraeterfi firmă.w ’I dorimfi succesfi bunii în noua carieră. * * * Se clic©? că dela 15 Noemvre va a-păre în BucurescI o revistă politico-lite-rară sub direcţiunea d-lui Mihailă Emi-nescu. Numele ei va fi Fântâna Blandu-dusiei. * * * „Romanulfiu e informata, că Rusia va face în primă-vera viitdre o nouă liniă ferată prin Basarabia. Ea se va construi în urma avisului statului majorii. * * * Guvernulu română a cerută dela guvernulu austro-ungară estradarea individului Schildhaus, născuţii în Cracovia, condamnata în România la doi ani închisore pentru mai multe fapte săvârşite de elfi, precum scrie „Românulfi“. * * * O telegramă din Triest comunică: Cererea reuniunei şcolare italiane „Pro-Patriau, de a da la 18 Noemvre n. o representaţiune teatrală estraordinară în folosulfi reuniunei, avendfi a se juca drama „Oreste* de Alfieri cu concursultt lui Tommaso Sal vini (actorii italianfi vestiţii), a foştii respinsă de guvernatorii sub pretexta, că s’ar pute turbura ordinea publică, La 18 se ţine şi congresulfi reuniunei „Pro-Patria* în Triest.“ ¥ * * Facultatea teologică a universităţii din Giesscn a conferita principelui Bismarck, cu ocasiunea aniversării 4d©i nascerei lui Luther, demnitatea de doctoră în teologiă. * * * „Deutsche Posta, care apare în locuia fostului 4iarâ „Deutsche Wochen-sclirifbu şi apără interesele Germanilorfi în streinătate, e oprită d’a mai intra in Rusia, fiindcă între Germanii din provine ile baltice avea unfi mare număra de cetitori. Afacerea volitaiilori pe dud ano. Sub titlulu vesamenulu voluntari-loru pe unii ană şi Ardealului scrie „Peşti Naplo“ în numerulu seu dela 11 Noemvre a. c. între altele : „Proiectulfi de lege militară a pusfi în uimire societatea ardeleană, stabilind că de aci încolo acei voluntari, cari nu vorfi depune esamenulfi de oficerfi, să servescă încă unfi anfi dreptfi pedepsă. „Decă e lipsă neapărată de oficeri şi decă voiescâ să îndulcescă tinerimei maghiare cariera militară, atunci acesta nu se pote ajunge prin legi atâta de violente, ci regimentele unguresc! să fiă comandate unguresce şi totulfi să mergă în limba maghiară. Omenii esperţl spun, că acesta s’ar pute face fără turburarea conglăsuirei. In casulfi acesta se vorfi găsi destui oficeri maghiari, şi junimea nu se va înstreina de cariera militară. Der pe câttt timpfi la miliţiă tote vorfi merge în limba germană, junimea maghiară se va da îndărătfi dela acestă carieră. Semţulfi naţionala nu se p6te suprima cu puterea! Unfi tânăra maghiara însă nu se p6te simţi bine acolo, unde tote mergfi numai în limba germană*. „Der decă nu se pote împlini acestă dorinţă vechiă a naţiunei, atunci să rămână mai bine în vigore vechiulfi sistema, pentru ca numai acela să depună esamenulfi da voluntara, care voiesce. Şi voimfi să arătămfi şi căuşele pentru ce.* interveni, ca se’i restitue puterea lumescă; der ou câta mai multa jefuita, e Papa de puterea lumescă, cu atâta mai multfi să se onoreze Francia prin aceea, că ea nu ’şl micşorâză cu nimica respectulâ ce-lfi are pentru înalta autoritate ce o are Papa.* Amendamentul fi a fost fi respinsa şi bugetulfi s’a votata. *’ * 0 telegramă din Petersburg, ce amfi primit’o la 11 Noemvre n„ ne împărtăşise, că „Journal de St. Petersburg* impută unfi mare grada de nesciinţă acelora, cari credfi, că generalulă Gurco, guvern atorulfi Varşovei, a putută ţine o vorbire atâta de răsboinică, precum comunicaseră foile francese şi polone. Lu-crulti stă astfelfi: Intorcându-se din Rusia la postula său, ambasadorulfi rusfi din Berlinfi Şuvalov, acesta se opri în Varşovia unde i-s’a data unfi bancheta. Cu acestă ocasiune se 4*°©» °â generalulfi Gurco ar fi ţinuta o vorbire de cuprin-sulâ, că „sufletulfi său e răsboiniefi cu totă situaţiunnea paclnică; Rusia e încun-jurată numai de duşmani, dâr armata rusă, p6te, decă ordonă Ţarulfi,să trecă în 24 6re peste amândouă graniţele, ea cunosce drumurile ce duofi laVienaşila Berlină.u Generalulfi Harrison noulfi preşedinte alfi Statelorfi-Unite. Noulfi preşedinte alfi Statelorfi-Unite din America de Nordfi. generalulfi Benjamin Harison, s’a născută la 1838. Bu-niculfi său a fostă William Henry Harrison, eroulfi dela Tippecanoe, şi alfi 9-lea preşedinte alfi Statelorfi-Unite. Străbuniculfi său, alfi cărui nume îlfi portă, era unulă dintre părinţii patriei, adecă dintre bărbaţii ale cărora semnături omâză originalulfi proclamării inde-pendinţei. Homestead, unde s’a născută Harrison, e situată în North Bend Ohio, câte-va mile la sudfi de Cincinati. După ce a terminata scdlele din patria sa, s’a dusă la Universitatea din Oxford, unde şl-a luată licenţa după trei ani. In Cincinati a fostă admisă ca advocată fără a fi încă majoră, ba a avuta curajulfi să se căsătorescă. Tenărulfi advocată se mută la Indianopolis unde a rămasă pănă astfl dl. Familia lui Harrison n'a trăită tocmai în abondenţă, nici când a ajunsă să aibă clienţi mulţi. Yeni răsboiulfi civila şi guvernatorulfi Martonfi îlfi îndupleca să plece la răsboiu cu o companiă de âmenl recrutaţi de dânsulfi. Harrison înainta în gradfi, cu iuţâla obicinuită pe atunci, deveni căpitanfi şi apoi colonelă, der nu avea ocasiune să se distingă în vre-o luptă. Numai în 4iua dela &©" sacea, 23 Ianuarie 1865, avu atâta no* rocă militară, că generalulfi Hooker îlfi putu propune de generală brigadier. Exteriorulfi său nu era de locfi marţială şi de aceea camarazii săi nu cruţau cu totă felula de glume pe generalulfi în etate de 30 de ani. De altă parte însă s’a logodita c’o fată tânără frumosă, dâr săracă. Lucru naturală, că lumea, aşa 4isă mare, îşi rîdea de acesta... Lord ulfi însă nu’şl bătea cap ulfi cu flâcurile lumei mari. pilele lui erau pline de fericire, aducându’i fiăcare din ele totă mai nouă bucurii, şi visuri totă mai nouă. Alice împlini tote dorinţele lordului şi se Împăca cu sbrtea, căci de, ea în loculfi pierderei trecute a făcuta o altă isbândă totă aşa de valorosă, cum dintr’o miiă decă unuia i-se întâmplă. Ei pururea petreceau împreună şi cea mai mare bucuriă o simţeau când eşiau cu roibii la călărită cu cari oca-siunl forte adeseori vedeau cimiterulfi unde odinidră s’au întâlnită şi s’au despărţită aşa fără de voiă. S’apropia primăvera. Lordulfi se simţea celfi mai fericită omfi din lume. Cam pe vremea acesta era hotărîtă 4iua cununiei şi tocmai atunci înceta şi anulfi de doliu alfi Alicei după Reginald. Arborii înmuguriţi, sălciile înflorite, paserile cântăreţe şi aerulfi blândă şi dulce ce se iviau cu primăvâra, t6te, tote îi vorbiau lui Oliver de fericirea lui viitore. Abia aştepta momentulfi, ca, plecată pe sînulfi plină de graţii alfi iubitei sale, să-i spună: „Oh, iubita mea femeiă, care m’ai învăţată să iubesefi şi ml-ai făcută să-mi fiă 4il©l© mei dulci, fiă fericirea ta întotdeuna aşa de mare, câtă de mare este iubirea mea pentru tine.w Decă se întâmpla să fiă singuri, nu vorbeau decâtfi de planurile viitorului. Lordulfi vorbea despre plăcerile Londrei, despre sesonele ei sgomotose, despre musicele clasice, despre balurile mascate, despre seratele şi vieţa strălucită dela curte; der Alice nu doria din acestea nimiefi. Mai mare fericire îi făcea ei aici statua unui mortfi şi iubirea unui viu, decâtfi tote strălucirile capitalei. Intr’o 4i steteau amândoi pe balco-nulfi pavilonului din grădină şi admirau reînviera naturei. Orisonulfi era curată, cerulfi devenia din ce în ce mai vân&tfi şi se putea au4i pe arborii înmuguriţi câte-o pasere cântânda frumosei 4^© cântece de laudă, pe când ra4ele sore-lui pătrundeau prin aerulfi celfi plăcuta. Pretutindenea se vedea speranţa şi bucuria reînvierii naturei. Alice cu unfi zîmbetfi dulce grăi: „Dumne4eule, ce frumosă e primă- vera! Privesce mica vălcea, câtă bucuriă se revarsă în picurii ei de apă, limpede ca cerulfi, desbrăcată de haina ghe-ţosă a iernei. Privesce colo în depărtare coliba ciobanului, turmele cu lână bogată şi ascultă clopotula din amur-gulfi serii. Ce bine va fi nu peste multă !u „Şi ce ai 4*°©» Alice, decă după cununia nostră amfi merge din Manfries spre ţările din răsărită, decă amfi căuta ruinele cetăţilorfi, în cari au palpita tfi inimile lui Romeo şi Iulia in cea din-tâiu iubire. Decă amfi călători pe lagunele din Veneţia privind m area înstelată şi ascultândfi cântecele luntraşilorfi, şi-am vedea poporele străine, regiunile necunoscute, clasicităţile artei, şi tote acestea prin telescopulfi fericitorfi ala dragostei ? „Ce fericiţi am fi noi acolo!* 4ise c’° v6ce simpatică Alice. „Eu ori şi unde voiu fi acolo, unde vei fi d-ta.u „Da, da Oliver, şi eu voiu fi, pen-tru-că d-ta pretutindenea mă însoţescI.tf Tînărulfi lordfi într’aceea o strânse frumosă la pieptulfi său, şi ea, roşindu-se, asculta bătăile inimei lui. Amândoi tăceau, căci era clipa când „Marea massă a tinerimei maghiare cunosce limba gşrmană numai îucâtfi a putut’o învăţa în sc61ă. Acestă cunos-cinţă însă, precum arată esperienţa, nu trece peste simpla cetire. Suntfi atâtea obiecte în scolă, încâtfi nimeni nu se p6te îndeletnici acolo de a-şl câştiga o abilitate în limba germană. „Vieţa socială din Ardelfi nu se pote asemăna cu cea din Ungaria. Ia oraşele maghiare din Ardeala, afară de Cluşiu, abia poţi au4i pe cineva, care să vorbescă într’o limbă străină, afară de vr’unfi oficerfi. Tergulfi-Murăşului, Odor-heiulfi, Aiudulfi, Deeşulfi, Turda, Gherla, Elisabetopole, Cliristurul săcuiesc, Kezdi-Oşorheiulfi, Csikszereda şi alte oraşe mai mici suntfi tote oraşe curată maghiare (De când şi Gherla, Deeşulfi, Turda, Elisabetopole ? — Red. Gaz.) Unfi străină trebue să se prăpădescă acolo, decă nu învăţă unguresce, căci cu limba germană nu pote trăi. In cele mai multe din aceste oraşe suntfi gimnasii supe-ridre seu inferiore; deorece tinerimea care înveţă acolo n’aude nicăirf o vorbă germană, ea’şl pdte câştiga forte puţine cunosciinţe din limba germană.u „Der nici în Cluşiu nu stă lucrulă altfelfi la marea massă a tinerimei. Şi în Cluşiu societatea şi numele fiăcârei prăvălii (sic!) suntfi esclusivfi maghiare. Celfi ce nu scie unguresce se semte de totfi părăsită. Fetele părinţilorfi mai avuţi sciu. ce e dreptfi, fără escepţiune nemţesce, der dintre fii abia numai unfi mică contingenţă. Causa este că fetele mergfi în asemeni institute private, de cari suntfi mai multe în Cluşiu, unde instrucţiunea se face în limba germană şi unde se preferă încă limba francesă.u „Dâr şcolarii, cari cerceteză cele trei gimnasii superiore, seu scola civilă seu alte institute, nu vădfi aici nicăirl vr’o scădere în necunoscinţa limbei germane, der abia înveţă ceva dintr’ânsa în institute, şi le absolveză aşa că strictă luată nu sciu nimiefi nemţesce. O escepţiune facă numai aceia, a cărorfi părinţi potfi ţine instructori în casă.* „Nu se potfi der pune oraşele ardelene în aceeaşi categoriă cu Budapesta, Pojunfi, Caşovia, Aradfi etc.! Aceste şi alte oraşe ungurescl suntfi centre mari de comerciu, unde cunos-cinţa esclusivă a limbei maghiare nu este totdâuna de ajunsa. Der oraşele în Ardelfi se potfi numi şi acum mai curândfi patriarchale seu ori şi ce alta, numai comerciale nu. Şi unde se arată comerciulfi, ca în Cluşiu, acesta are ca-racterfi esclusivfi maghiară, căci altfelfi nu pote esista (sic!)“ „Care va fi în asemeni împrejurări resultatulfi finală alfi celei mai nouă legi militare ? Germanisarea in stilu mare. fericirea inimei nu potfi spună vorbele. Alice privi deodată spăriosă în susfi. In minutulfi acesta se smulse c’o repe-4iciune împuitore din braţele lui, sânge-le’i eşi în obraji şi tremtirândfi ca verga abia putu esprima cuvintele: „Dumne4eule sfinte! Etă Reginald!“ Lordulfi se simţia deprimată, nu putea nici gândi, nici vorbi mai multfi. Privi cu ochi scânteiătorf spre uşa în dreptulfi căreia sta unfi tînărfi palidă ca cera. Streinulfi sta nemişcată ca o statuă şi numai buzele lui mişcătdre, ochii lui plini de focă şi pieptulfi ce-i crescea şi descrescea cu fiăcare suflare, îlfi trădau că e viu. „Milordu, începu elfi cu voce tre-murătore! „iartă-mă, că am fostfi aşa de uşuratică....* Oliver îlfi privia, mişcată în întregă fiinţa lui, ca pe unfi cheruvimfi ce stă în pragulfi paradisului, ca să-lfi alunge de-acolo îndărătfi. „D-ta eşti O’ Keary Reginald? “ întrebă lordulfi, tremurândfi de realitatea lucrului. „Da, Milord!* Nr. 244 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 Nu suntemă preocupaţi faţă cu limba germană; dâr ca Ardeleni nu putemă uita nici de aceea, câte greutăţi mari nu aimit spre a pute maghiarisa. Legea pri-vitore la studiulu limbei maghiare în şcolele poporale nu pote arăta nici unu succesu% Şi ce să vet}!, ca şi când toţi în Ardeal! arii sci unguresce, guvernul! îşi ia un! avânta şi de dragula protegiării limbei germane voiesce să frângă caracterula maghiara în oraşele nostre*1 „Să nu ne jucăma cu cuvintele! Depunerea esamenului de oficer! silita va duce lucrurile aici. E numai vorbă golă că esamenula se pote depune şi în limba maghiară. Se p6te în adevărQ, însă numai atunci, decă candidatula nu se pote eâprima bine în limba germană. Acesta însemnâză însă, că totuşi trebue să scie nemţesce, căci altfel nu s’ar pută es-prima niciodată în limba germană11. „In fine atragemfi atenţiunea deputaţilor! noştri încă asupra unui puncta. Junimea ardeleană cu puţine escepţiunl este săracă. Pentru ea este o adevărată cestiune de vieţă de a-şl pute câştiga pânea câta mai curând!. Vora lua-o deputaţii şi în prima liniă deputaţii ardeleni pe consciinţa lor a, ca o parte a ti-nerimei nostre, pentru că nu birue limba germană, să fiă înşirată în oştire şi pe doi seu trei ani, ca spre paguba lora şi a părinţilora lora să fiă scoşi şi mai departe din cariera lora? Destula de aspru a lovita pe tinerii mai săraci ordonanţa ministrului Trefort, după care cel ce cerceteză universitatea nu pote fi primita nici ca scriitorfi undeva, pentru ca să nu-şl negligeze prelegerile. Chiar şi acuma voluutarula pe una ana trebue sfi-şl întrerupă studiile universitare în timpula serviciului său. In cele din urmă, decă nu vor depune esamenula de oficer vor fi înstrăinaţi de universitate, încă doi, trei anl.“ „Maghiarimea ardelenă va urmări cu atenţiune desbaterea proiectului de lege militară şi-şi va însemna numele acelora dintre deputaţii Ardealului, cari vora jertfi cu atâta uşurinţă pe tinerii lora“. După aceste espectorărî ma-gb’are-ardelenescî ale ffiiei şovi-niste din Pesta, este de interesă pentru cetitorii noştri se cim3scă şi rispunsulu ce l’a dată ministrulu de honvecţi br. Fehervary deputaţiu-nei ştudenţiloru universitari unguri, carî s’au dusă şi la densulă cu petiţiunea în contra legei militare. Respunsulă baronului Fejervary conţine aserţiuni forte remarcabile asupra necesitdţei limbei germane ca limbă a armatei. Etă ce a c|isu. d-lă Fejervary: „Veţi sci, domnii mei, că atâta gu- „Aşa-deră d-ta trăescl?u „Durere, Milord, încă trăescfi!u „Şi te dore pe d-ta acestft traiu?“ „Oh, Milord, de ce mă întrebi despre asta, când sciu, că femeea care îţi este acum miresă, odiniorăm’a iubita !u In cuvintele acestea ale cavalerului «e coprindea atâta durere, încât! lor-dula, mişcata adânca, îi răspunse: „Sir, femeea acesta ş’acuma te iu-besce !u Reginald privi a spre lordfi, cuprinsa de mirare. „Da, Sir“, continua ela, „inima ei a rămasa tota a d-tale şi numai mâna este a mea“. „Ce grăescl d-ta ?“ întrebă turburata Reginald păşinda spre lordula. „Numai înceta1îi observă acesta, „căci Alice e forte simţitore, bagă de semă să n’o trezescl.“ Reginald că4u la piciorele femeei şi o-o durere fericitore îi privi faţa albă şi graţiosă şi ochii ei închişi. Iubirea acestei femei pentru ela este ana paradisa perduta. (Va urma.) vernula, câta şi în specială ministeriala de răsboiu a avuta totdeuna înaintea o-chilorfi săi interesele junimei inteligente a ţării. Căci doră tinerimea inteligentă a ţării este chiămată de a conduce naţiunea în unire cu corâna în timpfi de pace, ca şi în momentula periculului. Nu trăima adl în asemeni timpuri, când este de ajunsa numai însufleţirea spre a face trebă. Numai de aceea pentru că trebue să păşimfi armaţi faţă cu pericu-lula, ama fosta constrînşl de a primi acele puncte în proiecta. De aceea, domnilora, nu ascultaţi de vorbele unora agitatori singuratici, că de aceştia şi mal-contenţl se află pretutindeni în lume. Douăzeci de ani de esperinţă m’au condusă pe mine şi pe ministrula de răsboi la compunerea acestui proiecta, şi crede-ţi’ml, că junimea, care satisface datorii-lorfi ei soldăţesol, nu servesce atâta oş-tirei, câta mai multa naţiunei. Ama îngrijită de aceea, ca junimea mai inteligentă, dâcă, precum de sine se’nţelege, va observa disciplina şi rigdrea militară, să nu fiă espusă la nicl-o vexaţiune; a-ceia însă, cari nu voiescfi să satisfacă datoriei lora seu nu iau în seriosă ser-viciula militară, nu se potă împărtăşi de nici o escepţiune deorece favorile trebue să fiă meritate.u „Greutăţi limbistice nu vorfi esista. Vomă pretiode numai atâta cunoscinţă a limbei germane, câtă este neapărată de lipsă pentru serviciu, în celelalte tdte voră rămâne unguresce. Şi’n adevăra, putemă pretinde, ca unu omu inteligenta întrunii stată, ca dlu nostru, unde naţionalităţile între olaltă comunică mai cu sem-prin medială limbei germane, si scie mă cară strictul necesară din acestă idiomă. Din causa amintită limba armatei nu pote fi alta decâtu cea germană. Fiţi liniştiţi, guvernulă şi ministrula de răsboiu vă voră concede tote favorurile posibile. Der promisiuni positive — veţi recunosce înşi-ve — nu vă potă face, căci ceea ce stă în proiectă corăspunde convingerei mele, şi pentru a mea convingere mâ voiu întrepune înaintea forului chiă-mată. După ce lt-a vorbita astfelă studenţiloră, miuistrulă Fejervary a iată mâna fiecăruia din ei şi tinerii s’au departatu apoi ca opăriţi dela audienţă. Corespondenţa„Gazetei T ransilvaniei“ Nelagiu, 7 Noemvre 1888. Cam de ună deceniu încoce preoţi-mea română gr.-catolică din Selagiu, pătrunsă de sublimitatea chemărei sale, dă semne puternice de vieţă pe terenulfi sacru ala carierei îmbrăţişate, căci pe lângă aceea, că delătură cu energiă t6te obstaculele ce i-se opună în ale religiu-nei şi moralităţii de fiii secuiului lumi-nei şi ală civilisaţiunei, ca adevăraţi apostoli emuleză unuia cu altuia în împlinirea fapteloră măreţe religiose. Unei asemenea fapte fui martoră şi eu în 7 Noemvre a. c. când biserica română gr. cat. din Pereceiu în ună in-tervală scurta de 4 ani şl-a. luată rămasă bună pentru totdeuna dela delulă, care p6te de secuii i-a dată adăpostă,şi-desbrăcându-se de omatele’i vechi, ca prin minune s’a aşezată în mijloculfi satului în ornamente strălucite, ca astfeliu reedificarea pe petră tare să fiă demnă de misiunea ce o are aici pe pământ!, ca maica şi casa lui Dumne4eu şi fala credincioşiloră din Pereceiu. Peu ca prin minune, căci înainte de 4 ani era numai în nobila intenţiune a zelosului şi energi osului Protopopă de acolo Ioană Cosma, care de ună şiră lungă de ani se cugeta, cum s’ar putea face şi în pa-rochia sa o biserică demnă de cultul! divină şi corăspun46t<5re poporaţiunei şi secuiului în care trăimă, când etă că deodată dorinţa şi intenţiunea începu a deveni realitate, nobilulă apostol! se sacrifica însuşi pe sine şi dete grădina de legumi, ce o avea la parochiă, ca locă pentru edificarea nouăi biserici şi în faţa antistiei bisericesc! [subscrise 100,4* una sută fl. v. a., făcendu-se ast-felă pe sine cela dintâiu contribuitoră spre realisarea scopului sântă; căci ede însemnată, că afară de dorulă de a ave ore-când biserica din materiă solidă; nu era altceva, nici barem! ună cruoeriu. Esdmplul! protopopului îlă imitară numai decâtă încă vre-o 12 inşi dintre popo-renl, şi astfelfi în anulă primă se fiică posibilă adunarea materiei, apoi, prin energia protopopului şi contribuirea tuturora poporenilorfi cu încetulfi şi nu fără năoasurl în urmă se termina lucrulă şi astrală sosi 4iua de buouriă atâta pentru' bărbatulă meritelorfi, câtă şi pentru' poporulă credinciosa româna din Pe-reoeiu. La 9 ore clopotele din tumulfi minunata au sunată prima dată anunţândfi credincioşiloră din locă sosirea 4fi0i de multă dorite a consacrărei bisericei, şi poporaţiunei române din giură ca să grăbescă spre a fi de faţă la sărbătorea măreţă, care va rămână însemnată cu litere de aură în analele vieţii bisericescl a Pereceiului. La 10 6re Reverendissimulfi domnfi vicariu Alimpiu Borboloviciu, plenipo-tenţiată de Ilustritatea Sa d-nulă Epis-copă ală Gherlei, însoţită de 10 preoţi asistenţi, care de care în mai frumăse ornamente îmbrăcată, începe măreţulfi actă .ală consacrărei şi cu versul! său suavă înălţândă şi binecuvântând! zi-dulă de biserică a marelui Dumne4eu storse lacrimi de bucuriă din ochii poporului adunată. Apoi se ivesce pe catedră onoratulă domnă preotă din Siciu Ioană Serbu, care prin o cuvântare de totă frumosă arătâ destinaţi unea sf. mai ce biserici aici pe pământă, că afară de biserică nu se dă mântuire, că în sfr- biserică totă classa de omeni îşi pote afla mângăerea şi pacea cea atât! de dorită a sufletului său. Urma apoi sf. liturghiă la finea căreia Revd. domnă vicariu ceti autografulă Hustrităţei Sale Părintelui Episcopă, în ală cărui nume dădu binecuvântare celoră adunaţi în numără cam de 2000. Apoi eşirămă şi ne aşe4arămă la masa ospitală a domnului protopopă, unde nu lipsiră nici toastele, între ■ caii Rev. d-nă vicariu a ridicat în onorea şi sănătatea Hustrităţei Sale Episcopului diecesană. Urma apoi petrecere cu jocfi la finea căreia ne-amă despărţită ducând fiăcare cu sine cea mai plăcută amintire, rugândă pe Dumne4©u ca preoţimea română selagiană să rămână şi mai departe zelăsă şi să nu încete a ridica după putinţă biseriol nouă în locul! celoră vechi, căci biserica e gloria şi fala poporului română. Z. literatură. r* , Niţă Dragă, scffiţă din vieţa unui muncitor'!, de I. C. Panţu, a eşitfi în broşură de 76 pagine octavă, cu preţuia de 20 cr. Logofătuld Mateili, novelă de acelaşă autoră, o broşură de 105 pagine octava, cu preţuia de 40 cr. Amândouă novelele se află de ven-4are la librăria N. I." Ciurcu în Bra-şovă. întâmplări diferite. împuşcată. Gendarmeria a dată între Boiţa şi Porceşti de urma unui hoţă de cai vestită, care însă isbutl să scape tocmai când era să fiă prinsa. Boţulă o luâ la tugă cătră Boiţa şi nevoindă să se oprescă la provocarea gendarmilora, fii împuşcata de aceştia că4ândă mort! la pământă. Furtu şi omoră. Se scrie din Se-ghedină: Bogatulă economă Ştefană Tisoczki (Dirizsj din Kistelek, în vârstă de 80 de ani, şi soţia sa în vârstă de 78 de ani, au fostă omorîţl Sâmbătă nop-tea, în săptămâna trecută, în modă în-fiorătoră. Tisoczki ţinea în arândă cârciuma arendaşului regalieloră. Sâmbătă sâra se duse bătrâna în vecinătate, ca s$ aducă piftii (reci, cotoroge) pentru cinci Slovaci, cari se aflau în cârciumă. Bătrâna se duse cu piftiile acasă. Din acelă momentă cei doi bătrâni n’au mai fostă vă4uţl. Nedeschi4endu-se diminâţâ cârciuma, pela 11 ore a. m. tu spartă Uşa şi bătrânii fură găsiţi morţi în odaia de durmită. Dulapurile erau sparte şi mobila stricată. Dintr’un! dulapă lipsâu, cum se 4i0e» vr’o 600 fl. Despre ucigaşi lipse8oe orf-ee urmă, cu tote că gendar-mena i-a căutată prin împrejurimea în-tregă Duminecă totă 4iua. Ucigaşii au fostă căutaţi şi la târgulă din Majsa, der fără resultată. Procuratura din Bu- dapesta fiindă încunosciinţată pe cale telegrafică despre acestă omoră a ares-, tată doi individl, pe cari conducătorulă postului de gendarmeriă îi bănuesce a fi autorii crimei. OvirL'uuaiâi- Domnulă Arsenie Vlaicu, profesoră la şcola comercială română din locă, şi dom-nişora Virginia C. Iuga, nepota distinsului şi veteranului nostru publicista Ge-orgiu Bariţiu, îşi voră serba cununia Duminecă în 6 (18) Noemvre în biserica Sf. Nicolae din locă. Adresămă tinerei părechl cele mai sinoere felicitări! * * * Elena Poparadd, fica D-lui căpitană pens. Mih. Poparadu din Poşprta, şi Va-, lerm P. Comşa din Cop&celă, teologă abs. de Blaşiu, îşi voră serba cununia Joi în 22 Noemvre st. n la 11 ore a. m. în biserica gr.-cath. dm Poşiorta. SCIRl TELEGRAFICE. . ■ p i , y Budapesta, 16 Noemvre. Comi-siunea pentru armată a camerei deputaţiloru a primită în generală proiectulă nouei legi militare. Berlinti, 16 Noemvre. Situaţiu-nea politică ameninţă a se desfăşura mai neamicalu. Cu tdte afirmările reciproce, se asigură, că aci se consideră facerea împrumutului de 500 milidne franci de cătră Rusia ca fiindă destinată pentru scopuri de înarmări. Mommtu neliniş-titoru este şi scirea despre marile schimbări în dislocarea Corpuriloră de armată rusesc!, care suntă declarate ca fiindă făcute pentru întărirea trupeloru dela graniţa vestică. E nendoiosă, că garnisânele din districtele vestice au fostă din nou întărite încă •cu două dmsitmi de infantenă şi că suntă disponibile pentru acelaşi scopu încă doue-trei divisiunî de trupe rusesci, Bruxella, 16 Noemvre. Cu oca-siunea primire dunei deputaţi uni, Regele a descrisă situaţiunea Europei ca fiindă plină de periculă. Cursnlă pieţei Braşovă din 15 Noemvre st. n. 1888. Bancnote romănescl Cump. 9.88 Vend. 9.40 Argint! românesc! . n 9.30 ti. 9.85 Napoleon-d’orI . . . n 9.64 fl 9.68 Lire turcescl . . . n 10.92 M lOdfe Imperiali n 9.92 n 9.95 Gălbuii n 5.70 M 5-72 Scris. fonc. nAlbinau6u/0 n 101.— n —.— » fi n 50/0 n 98.— w 98.50 Ruble rusesci . . . n 25.— » 126.— Discontul! .... 8‘/j- -8°/o pe an!. Cursulfl la bursa de Viena^ din 14 Noemvre st. n. 1888.' Renta de aură 4°/n • ........ 101.15 Renta de hârtiă 5°/0...............92.25 Impr'uţnutulll c&iloră ferate ungare . 144.25 Amortisarea datoriei c&ilorft ferate de ostU ungare (1-ma emisiune) . . 98.70 Amortisarea datoriei c&ilord ferate de ostCi ungare (2-a emisiune) . . —)— Amortisarea datoriei căiloră terate de ostă ungare (8-a emisiune) . . 116.50 Bonuri rurale ungare...............104.70 Bonuri cu clasa de sortare .... 104.40 Bonuri rurale Banatb-Timişă . . . 104.50 Bonuri cu cL de > sortare *........104.50 Bonuri rurale transilvane............104.80 Bonuri croato-slavone................104.50 Despăgubirea pentru dijma de vină nngurescă......................jr 99.60. Imprumutulă cu premiulă unguresc! 131.— Losurile pentru regularea Tisei şi Se- [ ■' { ghedinului.....................128 50 Renta de hărtiâ austriacă .... 32.10 Renta de argint! austriacă .... 82.75 Renta de aurii austriacă.............110,20 LosurI din 1860 . . . '..............140.— Acţiunile băncei austro-ungare . . . 876.-— Acţiunile băncei de credit! ungar. . 80150 Acţiunile băncei de credit! austr. . 806.50 Galbeni împărătesc! .............../ 5.77 Napoleon-d’orI ........ 9.65 */, Mărci 100 împ. germane...............59.25 Londra 10 Livres sţerlinge .... 13155 _ _ Numere singuratice dîn „Gazeta Transilvaniei" â 5 cr. se po|u cumpăra în tutungeria 1. Grossf ini; librăria Nlculae Ciurcu şi .idoli Albreclit. Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurei Mureşianu. Nr. 244.. QAZ’SfA TRANSILVANIEI. 1888' Ceea ce este bunu durâză eternul scris6rea Dovadă despre vântultt, ee-lfi face vestita în lume Fasta Pompadour origina & a medicului Dr. A. BIX. Este ună fap ti cunoscută, că singuratice femei au fostă posesiunea de mijldce, care le-au conservată pănă la vârsta cea mai înaintată aparenţa tinereţei şi tote calităţile loră es-teme, precum: frăgedime, frumseţă şi netedimea pielei. Renumita Madama Pompadour la curtea lui Ludovică XV-lea poseda o astfelă de recetă, care de asemenea ’i asigura calităţile ce le-a moştenită din neamă, pănă în anii verstei sale înaintate şciindă să ascundă acesta dinaintea lumei întregi. Hârtii, în care era păstrată acestă recetă, ajunseră în posesiunea unei familii din nobilimea înaltă a cărei frumseţă a pielei încă şi acjl se admiră pretutjndenea, şi D-rului Bix, care din întâmplare venea în relaţiunl medicale şi altele, i-a succesă ţinută pănă acum fiârte secretă şi astfeliu a face să se folosescă Pasta Pompadour, ce o avemă înaintea nostră, ca celă mai neîntrecută mijlocă din totă lumea Este singuruîă mijlocă de lecuire şti conservare; prin elă se lecuescă forte repede petele de s6re, sgrăbunţele, petele roşii şi alte rele ce apară în faţă; tein-ului iîi împrumută o frăgezime fără sâmănă. O mulţime de probe despre resultatele acestei paste neîntrecute stau la disposiţia orlşicui. Pentru a evita înşelări, să se ceră la cumpărată Pasta Pompadour de Dr. Bix numai în pachete pecetluite şi să se bage de semă, că instrucţiunea e provădută cu subscrierea inventatorului. Esistă şi alte multe mijldce sub acelaşă nume, ori cu nume, ce sâmănă, şi cari se oferă publicului pe lângă promisiunea, că au ună efectă deosebită şi netăgăduită^ dar, precum se scie, ele n’au nici ună efectă, de aceea se disprediteză singure. Adevărata Pasta Pompadour nu-şl greşesce efectulă niciodată şi totă insulă, care o folosesce odată se simte îndemnată a o folosi şi mai departe său a o recomanda şi altora, de aceea publicolă să fiă cu mare băgare de semă la subscrierea Dr. Bix. De 60 ani cur •muta ca celă mai eminentă mai sigură vindecătoră ZM^locu. â-’a, te face £r\ajao.©s-uL, pentru a dobândi o faţă curată, pentru păstrarea pielei, şi a o face frumâsă, pentru vim decarea pistruşloră a peteloră provenite din causa boleloră de ficată vindecarea bubu-ruţeloră, a roşeţii de naşă, a peteloră de vărsată, a bubatului, manile roşii se facă albe, creţele netede îţi .timpă de totă scurtă, pielea se face netedă, mole ca mătasa, şi capătă ună cplorită haleală, ‘precum au numai cei tineri. Pasta Pompadour a D-rului Rix după afirmările persdneloră şi profesoriloră distinşi, pănă astăcţl n’o p6te întrece altă medicamentă. Pasta acâsta, în gura,poporului pasta făcâtdre de minuni, nu este sule-mană, ci ună mţjldcă de vindecare, pe care o ordineză cei mai mulţi medici. Adresele de mulţămită nu se publică. Se espeaâză pentru preţulă trimisă înainte său şi pe lângă rambuţsă. Preţulă unui borcănelă originală 1.50 fl. Săpună Pompadour de toaletă a D-rului Rix 30 cr. Lapte Pompadour a d-rului Rix, de a se întrebuinţa în locă de pudră, 1.50 fl. Wilhelmine Rix, văduvă de Dr. Wien, Stadt, Adlergasse 12. Casele proprii. De vân4are în Ungaria: Budapesta: Iosef v. Tordk, apotecară. Alba-Iolia: Sig. Mihelyes, apotecară. Esseg: luiius David, apotecară. Kassau: Cari Wandraschek, apotecară. Cluşiu: Nic. v. Sreky, apotecară. Komorn: M. Kirchner, apotecară. Miskolcz : Dr. Oeorg Bace, apotecară ; Neutra: Iosef v. Kovacs, apotecară. Aiudă: Friedr. Czerbcs, apot. Presburg: Felix Pie-tory, apotecară, Michaelesthor 170. Petrinja: Wilhelm Gtgic, friseur; Tlmişăra: C. M. Jahner, apotecară. Vârşeţă: SebastianH Strach, apotecară. 68,6r-6 Sosirea $1 plecarea treirilora si postelora H Braşet I. Plecarea trenuriloru: I. Dela Braşovâ la Pesta: Trenulă de persone Nr. 307: 7 6re 10 de minute sera. Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute diminâţa. 2. Dela Braşovd la Bucuresci: Trenulă accelerată Nr. 302: 5 6re 37 minute dimineţa. Trenulă mixtă Nr, 318: 1 dră 55 minute după amâ^I. II. Sosirea trenuriloru: I. Dela Pesta la Draşovd: Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de ame4l. Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Dela Bucareoi la Braşovâ: Trenulă mixtă Nr. 317: 2 6re 32 minute după amâdl. Trenulă accelerată Nr. 301: 10 6re 12 minute sera. B. Sosirea poştelor*: a) Dela Reşnow-Zârnesd-Brană la Braşovă: 10 ore înainte de ame^ b) „ Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m. c) Din Secuime la Braşovă: 6 ore sera. d) „ Fâgăraşu la Braşovă: 2 ore dimineţa. e) „ Săcele la Braşovă: 6 pre 30 minute sera. A. Plecarea poştelor*: a) Dela Braşovă la Reşnovti-Ztmcscl-Branu: 12 6re 30 m. după b) v „ Zizinu: 4 ore după amecjl. c) „ „ în Secuime [S. G-eorgI] : 1 oră 30 minute ndptea* d) T „ la Fâgăraşu: 4 ore dimineţa. e) „ „ la Săcele: 4 ore diminâţa. Avist d-lorU aknaţlî Domnii, ce se abonezâ din nou, s6 binevoiască a scrie adresa lămurit* şi s6 arate şi posta ultimă. i Totodată facem* cunoscut* tuturor* D-lor* abonaţi, că ma avem* din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiunilorfi „Gazetei", precum şi câteva întregî eolecţiunî, pentru cari se pot* adresa la subsemnata Administraţiune în cas* de trebuinţă. Rugămă pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei se binevoiască a scrie pe cuponulâ mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au primită (Jiarulu nostru până acuma. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei". J BBA r— v w * PIAŢA MARE Nr. 22, înfiinţată cu începerea anului acestuia, provăţlută cu cele mai nouă mijlâce tehnice şi asor- ; , tată eu. cele mai moderne tipuri, ■ f ' . primesce şi efectueză tot* felul* de lucrări tipografice, precum: Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice iu aurii, argintii - şi colori, tabele, etichete de tot*, felini*, şi esecutat elegantă. Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisurl, reco- mandaţiunl, cerculare ş. a. Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore. DispunândG de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulfi nostru tipografica este în posiţiune a eseuta orî-ce comandă în modula cela mai esacta şi estetica precum şi eu preţurile cele mai moderate. Comandele eventuale se primesca în. biuroulă tipografiei, Braşovă, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I, cătră stradă. Comandele din afară rugăma a le adresa la Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovă. Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov*