IVU, plsţa mar* Ir 21.
nefrancate nn se pri •Mantiiicripte ml m m-trimită i
Mii ie nxiemi:
piaţa mare Ir. 22.
»mai primescă în Vlena Mme, Haasensiein & Yogler ,'Smnrtck Schalelc, Aloi» Dffes, A.Opptl%k,J. Ikm-Udapeeta: A. 7 9old-;k|r, ĂvAmMtte*, EcksteinBtmcU; ttrnikfbrt: S. L, Itaube; în Ham-kurg: A. SMner. heţnl inserţiuniloră: o seriă ■Riondâ pe o colină 6 cr. ■ 80 or. timbra pentrn o pn-itiţire. Publicări mai dese inpă tarifă şi învoială. Iitltme pe pagina IH-a o tuli 10 cr. v. a. său 80 bani.
„Galeta" lele în fle-eara
Holaiexte imn Mstro-inprU
Pe ună ană 12 fl., pe săae luni ““	'lunlSfl.
i străinătate:
aaol, pe siee luni 20 franci, pe trai luni tO franci.
Seprenumesă la t6te oficiale poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Atonuflextilt pentru Braţovt:
las uinistratiune, piaţa mare Kr. 22, etagiulă I.: pe unăană Mkfi., pe şese luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 or. Ou dnsulft în caeS: Pe ună ană 12 fi., pe săee luni •'fl., pe trei luni 3 fl. ună esexnplaru 5 cr. v. a. său 15 banL
Atâtă abonamentele câtă şi inserţiunile suntă a se plăti înainte.
Sr. 243.
Braşovă, Vinei) 4 (16) Noemvrie
i	Braşovfi, B Noemvrie v.
„Stările actuale se voră surpa de sine, căc! poporulă se rupe de ele.w
' Cuvintele aceste, ce le-a pro-Uunţatu marchisulu de Breteuil, t4miculiL^intimu alu contelui de Parisă, într’o adunare de roisdiştl din Marsilia, caracteriseză destulă de nimerită situaţiunea încurcată J interi6ră de a^î a Franciei.
In adevSru, decă vomă privi la atitudinea republicaniloru moderaţi, a republicanilor^ radicali, a boulangiştiloru, a imperialiştilor^ ţi a roialiştiloru, vomă trebui să câştigămă convingerea, că nici u-; iii nici alţii nu mai suntă mul-ţătniţî cu stările actuale,
„Chiar şi amicii sistemului de faţă — aduse Breteuil — gasesch, că elfi este ameninţată. Fia-care âmte, că s’apropiă ceva nou, a-cthâtilL încă necunoscută.u | •’ Parola cpl©* > care neliniştesce aşa de multă spiritele în Francia, este: revisuirea constituţiei.
Toţi vreau revisuirea. Nici 6 [ partidă nu cuteză să se opună a-! cestui postulată, care, mai alesă 1 în urma agitaţiuniloră generalului | ’Boulanger, a devenită unu cală de bătaie alu opiniunei publice în | Francia.
f însuşi guvemulă actuală s’a li&Jutu constrînsă a ceda curentu-■ lui din sînulă maeseloră şi de | aceea a propusă o schimbare a ; constituţiei, cu t6te că bine scie,
! că prin acesta mână apa mai multă Lpe mora lui Boulanger, eroulă re-L Visuirei.
*	Scimu, că camera francesă a fostă alesă o comisiune cu scopu
i de ase sfătui asupra modului cum î se se facă schimbarea constituţiei.
Peste aşteptare, maioritatea a-[ cestei comisiuni a eşitu la ivelă 1 cu nise© propuneri cu totulu con-
*	trare, planurilo.ru şi aspiraţiuni-loru cabinetului Floquet, propu-
i. nerî, cari mai curendu pară a fi
resăritu din creerii lui Boulanger, a celui mai înverşunată adversară ală d-lui Floquet.
Maioritatea memoratei \comi-siunî propune înainte de tote con-chiămarea unei constituante, care să facă revisuirea. Apoi propune ca opera constituantei să fiă supusă votulăi poporului adunată în comiţii.
Cornisiunea pentru revisuirea constituţiei merse însă şi mai departe şi decise, caln viitoră să nu mai fiă senată şi să nu mai fiă o preşedinţă a republicei.
Proiectulu de revisuire, ce se va presentaîn cursulă cjilei de a<|î camerei francese este der făcută în spiritulă boulangiştiloră şi ală radicaliloră republicani. Dela primirea lui spereză aceştia răsturnarea sistemului de acjî, o spereză şi bonapartiştii cu Victoră Napoleoni, o spereză şi roialiştii cu contele de Parisă.
Astfeliu a treia republică francesă a ajunsă la ună punctă decisivă şi critică, pe care marchi-sulă de Breteuil îlă descrie di-cendă: „Ne aflămă în ajunulă a-tacului."
D-lă de Breteuil spereză, că din acesta luptă va răsări „trium-fulă causei conservative".
Cine scie, decă nu crede şi ge-neralulă Boulanger, că constituanta şi plebiscitulă va face să răsară steua lui de dictatorii?
Se pdte uşoră, ca bonapartiştii şi roialiştii, cari voră să se folo-sescă de Boulanger spre a răsturna stările actuale, să remână cei păcăliţi.
Cine p6te adi prevede, ce mai p6te eşi la ivelă în Frafccia, îndată ce se va face apelă la po-poru şi acesta va fi chiămată să-şî eserciteze dreptulu de suveranitate în comiţii?
Şi unde rămâne în asemeni împrejurări causa adevăraţilor^ republicani ?
„Trebue să destituirriă mai în-
iâiu, înainte de a constitui", es* clamă omulă de încredere ală Or-leaniştiloră. Câtă cinismă nu se ascunde îndărătulă acestei frase şi câte pericule grave nu ne descopere ©a pe firmamentulă actualei republice!
uj .Cţiga interi &fă devine şi mai ameninţător© prin f&ptulă, că raporturile Franciei cti Germania au ajunau la culmea încordării loră.
Pote că şi împrejurarea, că Francesii suntă gata a da Rusiei ună mare împrumută, a contribuită ca foia bismârkiănă să-şî înă sprăscă limbagiulă faţă cu Francia şi să cânte din nou melodia despre planurile de revanşă ale Francesiloră. Der faptă este, că Germania caută certa cu luminarea şi pe lângă pericolele dinăuntru Francia va fi constrînsă să înfrunte adî-mâne şi atacurile din afară.
Statulâ majoră generalii germană şi celă italiană au intrată de curândă în raporturi directe, precum află „Berliner Tageblatt". De când cu visita împăratului germanii în Roma s’au întrodusii curieri, cari mijlocescâ comunicaţiunea între generahilti Waldersee, şefulă statului majorii germanii, şi între genera-lulâ Cosenz, şefulii statului majorii italiană. Statultt majorii italiană a trimisă în filele acestea la Berlină proiecte asupra reorganisării planului de mobi-lisare a armatei italiano, ca să fiă examinate. De curândă au devenită aceste raporturi între amândouă staturile generale majore şi mai cordiale, după ce ună înaltă militară germană a sosită incognito în Roma.
♦
După o scire din Belgradă trimisă, (jiarului „Poli. Corresp.u, în Sâmb&ta trecută, c&trfi 7 ore săra, ună numără de peste 30 de Tură înarmaţi cu pusă Martini cm năvălită in Serbia aprdpe de Raşca lângă Knezevo Njiva şi au atacată penisce Sârbi, cari se ’ntorceau dela târgă, omorîndă pe doi dintre ei şi rănindă pe
unulă. La sgomotulă pricinuită de împuşcături, alergară grăniţeri sârbi într’a-colo şi după o luptă violentă isbutiră să respingă pe Turci peste graniţă. Precum Se vorbesce, Turcii au de gâudă să atace în numără mai mare sătulă Milat-kovic şi orăşeluîă Raşca pentru ca să îndeplinescă o răsbunare. Ministrulă sârbescă de esteme a adresată represen-tantului turcescă din Belgradă o notă, în care ptotestâză contra încălcării teritoriului sârbescă.
, *.
Sgomotele, că prinţulă Ferdinand edu Bulgariei ar fi fostă jertfa unui atentată, îşi află pote esplicarea într’o comunicare ce aprimit’o din^Sofia „Corr. de l’Est". înainte cu câteva cţile, fostplă căpitană austriacă Hertzberg, a(jl membrii ală poliţiei secrete din Constantinopolă, a sosită în Sofia, ca să avertiseze pe prm-ţulă Ferdinand de ună periculă, îndreptată în contra tronului şi care posibilă e să’i ameninţe şi vieţa. Bande de Bulgari se înarmâză, ca să răstâme pe prinţulă şi guvemulă. In urma acâsta, îăcă Vineri nopteaau plecată, preouin se ^ice, în totă liniştea doi funcţionari ai prinţului la .Constantinopolă, însoţiţi de nu-mitulă poliţistă secretă, pentru oa să Se convingă la faţa locului, decă avertis-mentulă e întemeiată.
Pnecum se raportezi din Constantinopolă, nisuinţele nentrerupte ale Sultanului suntă îndreptate spre întărirea mar rinei turcesă. Chiar în (fii®!0 acestea Sultanulă a dată ordină ministrului de marină să dispună a se construi în ar-senală,’în celă mai scurtă timpă, o corăbii cuirasată după ultimtilă sisteiăă perfecţionată, âr cheltuefile să se întâmpine din cassa privată a Sultanului. In acestă arsenală s’au construită pănă acum şâse torpilări, âr în Europa s’au cumpărată cincisprezece.
reg&ltt
pentru	corpnrilortl leglnitore roiâip.
Marţi în 1 Noemvre, Regele Ca^olă a deschisă camerile române prin urmă-torulă mesagiu ală tronului:
FOILETONULtf „GAZ. TRANS.U
. (<0
Un fi mortn între vii.
(Novelă ertglesescă.)
Când era singură, Alice se ocupa fârte multă de lordulă. Inima ei, bună, Începuse să bată pentru elă şi dorea fSrte multă momen’tulă în care să-i spună: „Mylord, d-ta eşti nedreptă faţă cu mine, căci prea asprumă pedepsesc! pentru vorbele mele nesocotite, cari ţt-au • pricinuită aşa mare durere J*
Der prilegiulă dorită fi şi sosi, căci 'într’o frumbsă dimineţă de tbmnă Alice ‘ fie întâlni cu lordulă când făceau preum-' Mări cu roibii.
„Bună dimineţă, Alice?", îidete "bineţe Oliver, călărindă pe lângă ea, „îmi permiţl să te însoţescă pănălacastelă ?u
„Ţl-ai arăta o bunătate supremă şi nesperată din parte’ml."
.. «Chim ?u
„Bentru-eă
,v«de.“
forte arare-orî te potă
, Der d-ta doriai odinioră să teoco-lescă, Alice."
„Da, Mylord, însă atunci eram necunoscuţi.
„Aşa-deră d-ta nu vei fi mai multă faţă cu mine aşa de strictă, şi..."
„Iţi ceră iertare,,..“ '
Faţa- lordului în momentulă acesta s’arăta forte frumdeă în raZele sorelui ce răsăria cn atâta maiestate, pe când Alice se părea o adevărată 4în& în fan-tsstioulă ei vestmentă de oălărită.
„Şi îmi permiţl să’ţlpotă face visită în apartamentele d-tale
„Oh, mă rogă Mylord î“
Alături uiftilă de altulă îşi mânau caii fii tropăjer conversaţia loră devenea din ce în ce mai sigură, mai veselă şi lordulă nicl-odată nu s’a simţită mai fericită.
„încă nu te-ai ostenită, Alice?" întrebă lordulă, pe când ajunseră la o pajişte ce dă de vale.
„Puţină^ repjlicâ ffumosa Alice.
„Aici este locă forte fiţumosă cu erbă, şi priveliştea spre stâne» de colb e minunată."
„Să nedămăjosfi, aşa-dârâMylord?"
Oliver prinde braţele ei ou multă atenţiune, şi mână de mână păşian a-mendoi cătră stâncă. Origonulă era fără nori, sorele înveselia încă florile rămase cu radele lui calde, în vreme ce ;paserile, ce nu’şl luară drumulă spre ţările străine, făceau ună concertă uimitorft.
„Ce regiune frumosă e acesta, Mylord!" cjise Alice.
■ „Frumosă regiune Alice, der mai întâdu să vorbimă altele......" D-ta mă
cunosc! deja şi nu-mi vei lua In nume de rău, decă te rogă să-mi 4joi înainte . „Oliver*, în sohimbă de rebele nume «Mylord". Potă spera?" -o
„Da Oliver", <fise Fata zîmbindu’i aşa de dulce.
✓
Şi cine. ar fi putută ore să’i stea în cale acestui amoră nobilă şi înfocată? Oliver apuca mâna mole a Alicei şi răpită de fericire grăi:
„Crecjut’am eu cândva, că d-ta, care m’ai făcută să despereză odată',1 v să mă fericesc! vre-odată ? Da, Alice, acum sunt fericită. Nu’ţi ceră, -uu’ţl pretindă alta
decâtă o simţire ! Aşa-i Alice că nu-mi- o vei refusa?"
„Ce felă de întrebare este acâsta, Oliver?"
„Aşa credă, că mai, multă nu sunt celă din cimiteră, adecă o apariţinne secretă, pe care d-t» o ţineai de ună pri-begă ou vorbe de miere, şi ale cărui cuvinte ţi-au cădută aşa de rău la inima, ce-ţl palpita atunci după ună ideală fericită!"
„Myford!" grăi Alice turburată şi întorcendu-se.
„D-ta lăcrimezi Alice, şi lacrimile îţi uşureză durerile* Nu tăinui, dă curs liberă lăorimiloră, d-ta n’ai de ce să-ţi ascund! durerea şi iubirea. Oh, sciu Alice, — şi te cinstescă pentru aceea — câtă ai iubită d-ta pe cavalerulă O’ Keary Reginald."
„A fostă vrednică, Mylord!"
„Şi-lp. iubescl şi acum?"
„Reginald nu mai trăesce!"
. t,, „Fericită e tîpărulă, după morte a căruia lăcrimeză ochii aceştia!"
„Elă era bupă şi cu sufletă nobilă, ■tocmai ca dta."	<
Nr. 243
GAZETA TRANSILVANIEI.
Domnilor!! senatori, Domnilor!! deputaţi! Simtă fericita de câte ori mă aflu în mijlocula aleşilora naţiunei, şi cu o viuă mulţumire deschidă acestă primă sesiune a nouei legislaturi.
Ooncursula d-v., totdeuna bineve-venita, este astă4l cu atâta mai pre-ţiosa, cu câta sunteţi mai de curând!! eşiţl din alegerile generale şi prin urmare în cunoscinţa adevăratelorfi trebuinţe ale ţârei.
Proiectele de legi ce guvemula meu le crede menite a răspunde acelora trebuinţe în ordinea economică, judiciară şi administrativă, şi caii vora fi supuse deliberărilorfi d-vostră în decur-sula acestei legislaturi, au fosta publicate la timpa, pentru ca toţi să-şi potă forma convingerea asupra lorfi după o matură chibzuinţă.
Domnilorfi senatori, Domnilora deputaţi ! Constata cu fericire, că relaţiile nostre cu puterile străine sunta din cele mai îmbucurătore.
Politica prudentă ce una patriotismfi luminata a insuflata tutulora partidelora, dovedeşte că regatula României este und elementa puternica de linişte şi de sin-guranţă. In acestă atitudine corectă stă pentru noij garanţia, că ne vom bucura, ca pănă acum, de încrederea puterilora ce-lorfi mari şi de amiciţia sinceră a veci-nilora noştri din peninsula balcanică, şi astfelfi nu voma compromite întru nimica sforţările acelora, cari caută a des-lega cestiunile pendinte fără sguduirl violente şi a ne asigura pacea de care avema trebuinţă pentru desvoltarea iubitei nostre ţări.
Domnilora senatori, Domnilora deputaţi! Cele mai importante şi mai urgente obiecte ale desbaterilora d-vostrâ în sesiunea presentă sunta; legea pentru înstrăinarea unora părţi din bunurile Statului în folosula ţăranilor!! şi legea modificătore pentru tocmelele de lucrări agricole. Aceste legi vora contribui în măsură largă la îmbunătăţirea sortei să-tenilora, vora linişti în acelaşi timpa unele spirite rătăcite şi vora introduce o mai mare echitate în raporturile dintre proprietari şi săteni, spre binele şi ala unora şi ald altora.
Sunt încredinţată, că pentru acestă lucrare, de cea mai mare însemnătate, guvemula meu va găsi în d-v. spriji-nula experienţei şi ala unei înţelepte îngrijiri.
In ceea ce priveşte finanţele, preocuparea de căpeteniă a guvernului ca şi a d-v., este de a asigura echilibrulfi bugetului într’unfi moda reala şi temeinica.
Cheltuelile publice cu greu s’ar pute reduce fără a împedica desvoltarea normală a diferitelora servicii ale Statului, şi pe de altă parte trebuesca acoperite golurile ce s’a dovedita că lasă unele evaluări ecsagerate. Cu tăte acestea, guvemula crede că va putea îndeplini tote cererile momentului prin remaniarea în condiţii mai echitabile şi tot-d’o-dată mai producătore a unora din impo-sitele existente, fără a sdruncina echili-brula bugetara.
Menţinând!! astfela sarcinele publice pe câta a fosta cu putinţă în limitele actuale, guvemula a căutata să inte-meeze acestă situaţiă pe o bază solidă şi pentru viitora, să păzescă ordinea cea mai rigurdsă în operaţiile tesaurului şi
Lordului îi plăcu asămănarea acesta şi se desfăta la audula ei, în vreme ce Alice vorbia cu atâta patimă de eroismulfi şi calităţile cavalerului căijuta.
„Nu-lfi voiuuita nicl-odată!* îşi fini ea vorba, la care lordulfi cam supărata răspunse:
„E frumosfi din partea d-tale Alice., dăr caii noştri sunta impacienţi44
După câteva minute, dispărură printre arborii live4ilora.
y.
Sunta omeni fericiţi, cărora sdrtea încă aici pe pământfi le pregătesce viâţa cerescă.
Şi tînărula lorda se simţia astfela de fericita. îşi petrecea cjilele cu fru-m6sa Alice călărindfi împreună, cântând la pianfi, desemnându-şl unuia altuia chipula şi cetinda inspiraţiunile poeţilor. Tote acestea măresca fantasia şi nobili-teză inima.
Intr’o ch Oliver vorbia erăşî de plănuia de călătoriă.
Să nu te duci, Oliver, nu ne lăsa singuri! “
Alice i-le spunea vorbele acestea aşa de cu draga, încâta Oliver pe dată
să vegheze ca tote instituţiile năstre de credita să funcţioneze în marginele şi în scopula ce le sunta destinate prin legile înfi iţărei lora.
Spre acesta, pe lângă alte măsuri de o mai mică importanţă, guvemula vă va supune proiectele de legi pentru transformarea dărei căilora de comunicaţia într’una imposita proporţionala pe categorii, ceea ce va permite a se desfiinţa taxa de 5 la sută asupra funcţionarilor!!; pentru schimbarea modului de percepere a taxei asupra rachiurilorfi din fructe, prelevându-se acesta pe hectarfi, şi pentru reducerea, în compensaţia, a taxei asupra spirtunlortt din cereale; pentru stingerea deficitului casei pensiunilor!!; şi, în fine, proiectulu pentru retragerea biletelorfi hipotecare dela banca naţională ca o primă măsură în scopulfi de a consolida valorea monedei fiduciare şi de a face să dispară agiulfi asupra aurului.
Ministrulfi justiţiei vă va presentă multfi aşteptata lege pentru organisarea judecătorescă, prin care se întinde, de o cam-dată, inamovibilitate la curţile de a-pelfi, la preşedinţii de tribunale şi la judecătorii de instrucţiune. Rămâne ca mai târ4iu să se aplice acelaşfi principiu de lege la tote organele justiţiei şi totfi de-odată să se sporescă retribuţia magistraţilor!!.
In administraţia judeţenă şi comunală experienţa a dovedită, că legile actuale nu dau unfi control!! îndestulătorii asupra întrebuinţărei resurselor!! disponibile. Pănă cândfi noile legi ce sunta în studiu vora putea să fiă presentate, veţi ave a vă ocupa de situaţia financiară a unora din acele corpuri administrative, cari, din causa legislaţiei actuale, au vă4uta scă4enda resursele loră în în moda simţitori! seu cari prin gestiunea lora din trecuta s’au împovărată peste măsură, fără ca resultatele obţinute să corăspundă sacrificielora făcute.
Lucrurile publice în cursa de ese-cutare au urmata mersula lora regulata şi sperăma, că 'în anula viitora Galaţii şi Brăila vora ave instalări la înălţimea porturilora celorfi mai bine orga-nisate.
Guvemula, luânda în mâna sa exploatarea liniei ferate Iţcanl-Romanfi-Boto-şan-laşl, va pute realisa, prin o administrare mai eftină, o economiă destula de considerabilă în comparaţiă cu tre-cutula.
România pănă astă4l a consacrata resurse însămnate la construirea de dramuri de fieri!; acestă operă trebue condusă mai departe, der tota de-odată cere imperiosa să fiă complectată printr’o împreunare de şosele cari lipindu-se de drumurile de fierfi, să mergă în tote direcţiile, să strîngă şi să transporte produsele pămentui.
Resultatula dorita însă de a ave o reţea întregă de căi ferate şi de şosele, tin4enda cătră unuia şi acelaşă scopa, reclamă una pianfi bine studiata şi cu rigore executata.
Mai multe proiecte de legi vi se vora presentă pentru acesta sfârşita, prevă4enda şi mijlăcele de plată, cari, fără a împovăra tesaurulfi, să’i permită a realisa acestă operă importantă din tote punctele de vedere.
Din departamentula cultelorfi şi alfi
îşi uita de palmii şi de ruinele Persepolului, de piramidele Egiptului şi de ceriula său vecînica fără nori. Alice din ce în ce se lipea tota mai multa de ideea, că Oliver e bunfi, e nobila, căci grija din cale afară ce i-o ducea lordula, conduita lui cu prilejulfi călăritului şi în urmă vorbele tată-său au convins’o pe deplinfi că amorala acesta faţă cu ea — îi este o fericire.
Memoria lui Reginald înceta, înceta începu să dispară din sufletulfi ei, der tocmai în vremea asta ea că4ii într’o bolă periculosă.
Lordulfi era nemângăiatfi şi totă noptea străjuia lângă patulfi bolnavei, care şi atunci în aiurările ei amintea pe Reginald.
„Nicl-odată, nicl-odată nu-lfi va uita!44 şopti lordulfi cu durere. „Urmele celui dintâiu amorfi sunta veolniceîn inima ei.44
In vreme ce le 4icea aceste, îi plesni prin capfi unfi gândfi caracteristica. Voia să surprindă pe Alice, căreia i-se făcea mai, bine.
(Va urma.)
instrucţiunei publice, se vora supune desbaterilorfi d-vostră legile pentru întinderea învăţământului reala şi pentru numirea membrilorfi corpului didactica la scolele primare. Sf. sinodfi, precum şi o comisiă specială, se ocupă a propune măsurile necesare pentru îmbunătăţirea posiţiei clerului de mirii. îndată ce aceste lucruri vorfi fi terminate, se vorfi presentă Corpurilorfi legiuitore.
Nu putemfi de cât a ne felicita cu toţii de progresele şi de desvoltarea constantă a armatei, graţiă deosebitei solicitudini a ţărei, care nu a cruţata nici una sacrificiu, când a fosta vorba de înarmarea şi întărirea ei.
Şi de astă-dată ţera v’a dovedita, că scie să îngrijescă de sortea oşteanului românfi, de a cărui abnegaţiune şi de-votamentfi fără margini a fosta pururea încredinţată, încuviinţândfi mijloeele spre a îmbunătăţi, pe de o parte, instrucţiunea şi echipamentulfi armatei, şi spre a pune, pe de alta, prin o nouă lege a pensiunilorfi militare, răsplata mai în raporta cu jertfele ce ostaşii sunta chiă-maţl a aduce în lunga lorfi carieră.
Domnilora senatori, Domnilora deputaţi ! Precum vedeţi trebuinţele, ţărei cerfi dela d-vostră cea mai încordată activitate.
Nu mă îndoiescfi, că veţi pune tote stăruinţele pentru a răspunde la legitima aşteptare a naţiunei, care v’a alesfi, şi pentru a duce mai departe opera de progresa începută de generaţiile trecute. Organisarea temeinică a ţărei în lăuntru şi ocrotirea ei de ori ce pericole este cugetarea comună în care s’au întâlnită şi se vorfi întâlni toţi fii prea iubitei nostre patrii
Dumne4eu să binecuvinteze lucrările d-vostră.
Sesiunea corpurilorfi legiuitore este deschisă.
* CAROLU.
Preşedintele consiliului de miniştri şi ministru de interne, Th. Rosetti.
Ministrulfi afacerilorfi streine şi ad-interim la agricultură, industriă, comerţfi şi domenii, P. P. Carpii.
Ministrul cultelorfi şi alfi instrucţiunei publice, T. Maiorescu.
Ministrulfi lucr. publice, Al. B. Ştirbei.
Ministrulfi de resbelfi, Generalii C. Barozzi.
Ministrulfi de finanţe, M. Germani.
Ministrulfi justiţiei, Al. Marghilomana.
SCIRILE PILEI.
Reposatulfi ministru ungurescfi de culte Augustinfi Trefort, cu câteva 4^e înainte de mortea sa, dete o ordinaţiune cu data de 18 Augusta prin care dispunea caj necatolicii la provocarea Sântului Scauna se nu mai fiă obligaţi a se presentă în personă în căuşele de procese ce le au înaintea acestuia, ci să-şi potă depune mărturiile lorfi înaintea autori-tăţilorfi lumescl, cari apoi le vorfi aşterne înaintea S-tului Scaunfi. Ordina-ţiunea acesta, prin care conflictul!! iscata între Trefort şi Primatele Simor ajunse în stadiulfi cela mai acuta, produse mare sensaţiune. Acum însă, fiindcă Primatele s’a împăcata cu guvemula, acesta, după cum vestesce „Nemzet44, a cassatfi cu totulfi ordinaţiunea de data 18 Augusta, aşa că în ceea ce privesce depunerea mărturiilorfi înaintea S-tului Scaunfi suntfi a se observa erăsi vechile regulamente.
*
* *
La magistratura orăşcnăscă din Cluşă suntfi vacante 12 posturi pentru ocuparea cărora au petiţionatfi 120 de inşi. Unuia dintre petiiionanţl spune în colinele lui „Ellenzek44, că a voita să ceră protectoratul unuia dintre cei cu influ-inţă pentru ca să potă încăpe între senatorii orăşenescl; i-s’a răspunsa însă între altele, că deorece este, cel puţin încât-va, antisemita, nu pite spera a dobândi acestfi postfi; şi în adevăr!! că nici nu l’a dobândit!!.
Departe au ajunsfi „patrioţii44!
*
* *
Ministrulu unguresca de comunicaţiune a decisfi, că în caşuri, unde se tracteză de plată, hotărîrile autorităţilor!! industriale de prima instanţă suntfi a se ese-cuta numai decât!!, fără considerare la
recursulfi oe va fi întratfi în oontra lorfi. *
* *
1888
Producţiunea şi petrecerea colegială a societăţii socialilor» români din Braşov! împreunată cu cântări şi piese teatrale, executate de membrii societăţii, în onorea generoşilorfi binefăcători Michailu şi Elisa Stroesco, se va ţinea Luni în 7 (19) Noemvre 1888, în presăra Sfinţilor! Arhangheli Mihailfi şi Gavriilfi în sala Hotelului „Nr. I44. După producţiune ur-meză danţfi. începutul!! la 8 ore sera. Intrarea de personă 1 fl., d-şorele 50 cr. şi pe galeriă 50 cr. v. a. Bilete se potfi căpăta la cassă, la D. D. Eremias, la librăria d-lui N. I. Ciurcu şi la ca-sina română. Programa: 1. Musica. 2. Cânteca de seră, (comp. de N. Popovici) coralii sodalilorfi. S. Musica. 4. Ema, (comp. de N. Popovici) corul!! sodalilorfi.
5.	Musica. 6. Vecinătatea periculosă, co-mediă într’unfi actfi (localisată), jucată de membrii societăţii. 7. Musica. 8. Ba-luia mortului, comediă într’unfi actă de V. A. Urechiă, jucată de membrii societăţii.
*
* *
Regina Natalia a Serbiei a înmânat! şi sfântului Sinodfi alfi României pro-testulfi său contra pronunţării divorţului.
*
* *
Divorţul!! regelui Serbiei, precum şi alte afaceri politice în regatul!! sârbesc, au datfi mai tuturora 4iarel°r^ umoristice prilegiulfi, de a înfăţişa pe Milam în felu de feia de caricaturi cu observări satirice, care regelui Milanfi nu-i plăcii de locfi. In Belgradfi s’au confiscată de mai multe ori diferiţi numeri de foi umoristice, der fără resultatfi. Milanfi s’a a-dresata procurorului generala din Viena, ca să influinţeze ori să oprescă pe editorii foilorfi de caricaturi de a-lfi batjocori mereu. Procurorul!! din Viena, cum spune „N. "W. Abendblatt44, a provocată pe editori să înceteze de-a face acestfi lucra, căci la din contră tote 4iar0lei care vorfi aduce caricaturi cu regele Milanfi, vorfi fi confiscate.
^ZBra.şoT7^Ll'CL“-
Sub acestu titlu „Kolozsvar dela 10 Noemvre publică unu primu articulu iscăliţii de unu Deak Albert. In partea dinteiu a articolului se cuprindă nisce teorii seci, prin cari autorul!! vrea sS arate, că nu guvemulu este a se învinovăţi pentru „starea negligiata în care se< află Ardelulu44, nu gu-vemulă este a se învinovăţi pentru „ excentricităţile naţionalităţilorfi“ şi pentru „înfumurările44 celoru de felulă lui Doda, Mudrony şi Zay, ci societatea etc. Apoi continuă articululu astfelu:
Oraşul!! Braşov!! cam în aceeaşi pro-porţiune este ungurescfi, în care propor-ţiune este ungurescă întregă ţera, adecă în a treia parte. Precum în Ungaria, mulţămită cerului, sciu să predomine cele 5 mili&ne de Maghiari, astfelu aru pută s( predomine şi în oraşulu Braşovu, precum au şi predominată odiniârâ (???) Precum în acestfi oraşfi sciu să fiă stăpâni pe situa-ţiune Saşii, cari suntfi egali în numărfi, astfelfi arfi pute fi stăpâni pe situaţiune şi Ungurii, cari încă suntfi egali în număr!!. Acâsta însă nu este aşa. Care este causa? Cine o de vină?.... Mulţi au aflat!! causa în „guvern!! forte puţini însă în societate.
Ce a făcuţii guvemula pentru Maghiarii din Braşovfi? A datfi Braşovului oficii de stata ungurescl: oficiu poştalii, oficiu telegrafica, tribunalfi, judecătorii de cerc!!—unde limba oficiosâ de comunica- ! ţiune este limba ungurescă şi asemenea ’ suntfi unguresc! şi câteva corporaţiunl oficiale. I-a datfi institute de învăţământ!! | de statfi, şcoli poporale, şcdlă civilă, comercială, şcolă reală superiori şi şcolă pentru industria lemnăriei. In tote acestea se propune unguresce şi corpul!! pedagogica ungurescfi, este ungurescfi. Peste o sută de profesori maghiari vestescu aici limba
Nr. 243
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
ungurdscâ la mai bine de 400 de copii maghiari. Guvemulu subvenţioneză bisericile ungureşti, a sprijinita biroulH „ungureştii* de comisione şi de expediţiă, industria ungurescă a măsariloră, industria ungurâscă a coloră ce tacă straie, dân-du-le tuturora ajutoră. A dată ajutoră postovariloră, nl-a dăruită ună bravii inspectoră de şcole ungurescă, ună pro-curoră r., ună fişpană!
Şi ce a făcută societatea ungurescă? A înfiinţată două casine ungurescl, două reuniuni unguresc! de femei, două, ba încă trei reuniuni ungurescl de cântări. Acum vre să înfiinţeze şi ună ală 2-lea 4iară ungurescă.
Şi unde să căutămă aici focularulă de palpitaţiune a vieţei publice ? Unde să căutămă inelulă, care ar trebui să cuprindă acestă mică grupă de Maghiari chiar şi din causa legăturiloră sale naturali şi a relaţiuniloră duşmănose în care se află? De sigură în casină.*
Casina însă, continuă apoi f6ia ungurescă, nu pote să represente focularulă Maghiariloră dinBraşovă, pentru-că suntă 2 casine, dintre cari în una domnesce o linişte mormentală, unde de obiceiu nu găsescl decâtă pe servitorulă. Totă a-semenea stălucrulă cu reuniunea de cântări, în care nu găsescl decâtă omeni săraci: profesori, funcţionari, măestri, industriaşi, proletari etc. Fiă-care din ei ar voi să facă câte-o reuniune propriă şi separată. Astfeliu d ce foia ungurescă că stă lucrulă şi cu tâte celelalte. Des-părecheri şi invidii. Cei cari suntă în funcţiuni de ale statului se separâză de ceialalţl muritori. Nu esistă viâţă socială, unde să se pota întâlni unulă cu celalaltă etc. etc. Cu ună cuvântă, vi-âţa socială dintre Ungurii din Braşovă se descrie în cele mai negre colori posibile, şi lucru de rîsă, „patriotulău Deak (jice, că causa acestoră rele nu este a se căuta în lipsa de bărbaţi inteligenţi, căci asemeni bărbaţi au, ca Adler, Aron-sohn etc. Numele săsescl ale familieloră Banffy, Brassay, Boltosch, Czaho, Schun-ckabunck, Forgătsch, Erdey, Letz, dice că au fostă odinioră curată maghiare şi că ele suntă o probă despre aceea, că. odinioră au esistată mai mulţi Unguri în Braşovă, dâr aceştia au fostă nisce Unguri, cari şi-au perdută consciinţa naţională.
Aşa scrie versândG lacrime a-marefbia ungurescă. Şi în schimbul acestoră binefaceri ale părintescului guvemu ungurescă pentru Maghiarii din Braşovă, ingraţii de Români şi Sas! nu se lasă a fi coda toporului maghiarisării! Drepţii pedepsâ noi sfâtuimă pe patrioţii maghiari se stăruiască pe lângă guvernă ca se care totă din Braşovă: şi oficiile, şi pe funcţionarii, şi pe profesorii, şi şcolele, şi casinele, şi limba ungurescă, şi totă ce e ungurescă aci, păna şi pe bravulu inspectoră de şcdle. Astă pedepsâ o merită nerecunoscătorii de Români şi Saşi. Şi să’i vedemă pe aceştia, cum au să se civiliseze fără tik-tok-nek-nak.
Literatură.
Revista Literară, apare în Bucuresci odată pe săptămână şi costă pe 8 luni B lei, pe ană 20 lei. Directoră Th. M. Stoenescu. — Nr. 18 dela 28 Octomvre conţine: Teatrulă naţională. Ună-altă, de Zetta. Pic ă de lacrimi (poesiă), de ^.na Ciupagia. Vorbe. Ângerulă şi Si-hastrulă (studiu critică), de Dr. M. Gas-ter. Curentulă grecă la Ruşi, de George P. Samurianu. O ideă (poesiă), de Th. M. Stoenescu. Din superstiţiile poporului, de G. S. Ioneanu. Refrenulă Alsaciei (poesiă), de Nicolae Ţincu. Ciocoii vechi şi noi (romană originală), de Nicolae M. Philimonă. Sfaturi. Biblio-grafiă. Ghicituri. Anunţuri.
AmicuNf Familiei, diară beletristică şi enciclopedică literară cu ilustraţiunl; apare în Gherla la 1 şi 15 a fiă-cărei luni şi costă pe l/2 ană 2 fi., pentru România pe ană 10 lei. Anulă XII.
Proprietară, Redaotoră şi Editoră N. F. Negruţu. — N-rulă 21 dela 1 Noemvre st. n. cuprinde: Cugetări despre valorea şi desvoltarea caracterului (urmare), de Dr. Gregoriu Silaşi. La scaldă (poesiă), de G. Simu. Ultimulă sărută (ilustra-ţiune). Judeţulă (romană istorică), de Th. Alexi. Bunica şi nepoţelulă (urmare), prelucrată de G. Simu. Crescerea co-piiloră în familiă după cerinţele şcolei, de Ioană Dariu. 4 Octomvre n. c. în Năsă-udă. Diverse. Glume etc.
N-rulă 22 dela 15 Noemvre conţine : Secretulă nevestei mele (Schiţă), de B. R. La bală (poesiă), de G. Simu. Jutjeţulă. Pe calea veclniciei (ilustra-ţiune). Mătuşa bună (o iconădin vieţă), prelucrată de C. Z.-nulă. Crescerea co-piiloră etc. Diverse (sub rubrica acesta se cuprindă mai multe soiri). Notiţe (o colecţiă de instrucţiuni valorose.) Bibliografia.
Armee-Album (Ediţiă de lucsă.) Din ncidentulă jubileului de 40 de ani ai domnirei Maiestăţii Sale Monarchului, a apărută în Viena prima broşură dintr’ună albumă cu portretele şi biografiile Maiestăţii Sale, a Prinţului de coronă Ru-dolffi, a Archiduciloră Albrecht, Carolă Ludovică, "Wilhelm, iOsifft, Leopoldă, Emst, Rainer, Ludovică Victoră, a marelui duce Ferdinand IV, a Archiduciloră Carolă Salvatoră, Ioană Fride-rică, Sigismundă, Enrică, Ludovică Sal-vatoră, Carolă Ştefană, Franciscă Fer-dinandă, Leopoldă Salvatoră, Eugenă, Otto Franz Iosifă, Franz Salvatoră, Fer-dinandă Carolă, Albrecht Salvatoră, Leopoldă Ferdinandă, Iosifă Ferdinandă. Albumulă e editată sub preşedinţa de onore a prinţului Egon de Thurn şi Taxis, şi redactată de maiorulă Gustavă Amon cav. de Treuenfest. Albumulă are formată mare şi e forte frumosă tipărită pe hârtiă velină şi portretele elegantă esecutate. Preţulă unei broşuri e 2 fi.
Inveţătorulu din MerescY» istorioră instructivă pentru poporă şi tinerime, localisată de Valeriu Florianu, apărută în editura Tipografiei Alexi din Braşovă. Cărticica e de 136 pag. formată mică; cuprinde instrucţiuni interesante mai alesă despre valorea şi arta pomăritului. In textă se află intercalate şi câteva figuri pentru a înlesni cetitorului înţelegerea explicaţiuniloră privitore la oltuire. Pentru limbagiulă uşoră în care este scrisă acestă opă instructivă şi pentru modulă de espunere, lucrarea d-lui Flo-riană merită a fi apreţiată cum se cuvine din partea poporului nostru agricultorii. Preţulă unui esemplară 25 cr.
Mpoţi căruia’ placi oile.
piarulă germană „Deutsche Ztg.K scrie următorele:
„Ungaria e o ţâră binecuvântată, însă banii suntă ună lucru rară în ea. Poporulă plătesce o mulţime de sarcine cu producte naturale şi toţi funcţionarii suntă obicinuiţi a lua mită, precum rachiuri, şuncă, vină şi găini. Multe din procesele ţăraniloră se trăgănescă din ană în ană, âr înpricinaţii îşi întrebuin-ţeză totă venitulă economiei loră pentru advocaţii şi scriitorii din oraşă, cu tăte că acelă venită deja acasă i-a fostă destulă de subţiată de cătră notară prin diferitele taxe ce aceştia le iau pentru petiţiunile ce i-le scriu în unguresce, pentru ca să le potă ceti. Preoţii de pe sate s’au deosebită pănă acum de cătră ceilalţi funcţionari în Ungaria prin fap-tulă, că ei au fostă mai bine dotaţi. Astăzi însă ne vine o scire nu prea plăcută din comuna Traunau în Banată, şi care se ocupă cu preotulă de acolo, îm-putându-i, că a pusă în circulaţiune o monedă nouă între ţărani şi casa paro-chială şi anume: „oulăK. Oricare ar vrea ceva dela preotă trebuia să-i dâe ună bacşişă în ouă. Ouăle formeză unitatea minimă a monedei şi nimeni nu îndrăsnesce a fee presenta înaintea preasfinţiei Sale fără a fi dată mai întăiu pe la coteţălă găiniloră.	,• ,
Decă anunţă cineva vre-ună boteză plătesce: trei ouă, pentru o nuntă: tre ouă, o înmormântare: trei ouă, ună actă de boteză: trei ouă. Rămâne bine în-ţelesă, că acesta este tarifa numai a în-scrierei, căci altfelă împrejurările nu suhtă aşa de patriarchale, ca ouăle să potă fi considerate ca adevărata plată a unoră servicii plăcute. Ele suntă prin urmare numai ună felă de bacşişă; dâr pănă la ce gradă se cere acestă bacşişă de cătră preotă reese din cele ce urmâză: Dăună-4l anunţă preotulă din amvonă, că Vlădica va veni în comună spre a săvârşi în personă confir-mâţiunea. Cei cari au vre-ună copilă de confirmată să mârgă în casa preotului să-şi primâscă biletulă de confirmare plătindă câte trei ouă. Mulţi dintre locuitori se opuseră acestei cereri 4*“ cândă, că nu au de unde aduce ouă; dâr preotulă nu întâr4iâ a’i ocărî 41" cându-le, că e ruşine mare pentru îă-trâga comună, căci elă pe când era pa-rochulă comunei „Schondorf“ totdâuna aduna câte 600 de ouă pentru fiăcare confirmare. Ună locuitoră întrâbă cam timidă: „Dâr, D-le preotă, ce aţi făcută cu atâtea ouă?“
„Le-am vândută jidanului, prostule!“ Nu voimă să adaugemă nici ună. cuvântă la acestă tablou de cultură, pentru că faptulă vorbesce de sine.
întâmplări diferite.
Focă. In Somuşfalău au arsă în noptea de 11 Noemvre n. o casă, o şură şi cinci clăi de fână.
Omoră. Din Timişora se anunţă: Judele comunală Ioană Bistriţeană porunci să se cheme desă de diminâţă în 8 curentă mediculă comunală, pentru ca acesta să cerceteze ună cadavru afiă-toră în închis 6rea comunală. In cada-vrulă acela a fostă cunoscută locuitorulă din Duboz I. Gonea, carele sâra a fostă bătută rău de mamă sa şi după aceea arestată de judele. Cadavrulă zăcea pe podinele arestului plină de sânge şi cu capulă sfărâmată. Lucrulă se păru suspectă rudeloră lui Oonea şi de aceea au anunţată jendarmeria, care a constatată îndată., că Conea după ce a fostă arestată, a insultată pe judele şi pe juratulă Drăgană, din care causă aceştia l’au bătută de morte. Judele şi juratulă, deşi nâgă; au fostă arestaţi. Rămâne ca judecătoria să lămurâscă lucrulă.
Furtu. Iosif Szabo din Hoghiză fura din pimniţa lui Moriz Mozes 30 litri rachiu de prune şi 31 litri rachiu de chi-mănă. Vă4ândă că-lă urmărescă gen-darmii, vărsă totă rachiulă, ca astfelă nici Jidovulă să nu-lă mai aibă. Szabo e închisă la judecătoria de cercă din Oohalm.
Bătaia. Jitarulă din Ucea de josă voia să zălogâscă 10 cai, câri păsceau pe ună locfi oprită. Zevedei Vodă se opuse dândă cu băţulă în jitară. Acesta lovi în capă pe Vodă cu revolverulă rănin-du-lă greu- Judecătoria va descurca lucrulă.
SCffil TELEGRAFICE.
Berlinu, 15 Noemvre. — Ţa-rulu va întorce visita împăratului germană la primăveră.
Berlinu, 15 Noemvre. — Se aşteptă a se face nouă schimbări personale în posturile (iele mai înalte de comandanţi ai armatei.
Parisfi, 15 Noemvre,—Comisi-unea pentru revisiunea constituţiei s’a pronunţată pentru cassarea Senatului şi a preşedinţei Republi-cei. Proiectulă de revisiune se va supune acţî, Joi, discusiunei camerei.
Parisfi 15 Noemvre. — Uciga-şulă Prado a fostă condamnată la morte. Amendoue amantele lui au fostă achitate.
(Prado a omorîtă pe Maria Aguetant
din Parisă ca s’o jefuiască. Lucrulă s’a întâmplată astfelă: Maria Aguetant, deşi avea ună amantă, totuşi ducea o vieţă imorală, din care îşi făcuse ună venită de vr’o 2000 fr. şi avea adunaţi şi mul-ţişorf bani. Ca de obioeiu, eşindtt într’o seră dela teatru, veni acasă cu ună tânără. Cătră diminâţă tînărulă plecă dela ea, şi când după 3 ore diminâţă sosi acasă amantulă Măriei, o găsi mortă cu gâtulă tăiată şi jăfuită. In .urma cerce-tăriloră, ucigaşulă fu descoperită înper-sona lui Prado, care fura şi cheltuia cu amantele lui. Poliţia a pusă mâna pe elă tocmai în momentulă când era să comită ună nou turtă şi cu acâstă ocasiune s’a descoperită că elă e ucigaşulă Măriei Aguetant.)
BucurescT, 15 Noemvre. — Ca-binetulă Rosetti-Carp deja în c}i" lele acestea va pune în lucrare programulti seu de reforme prin presentareâ de proiecte de legi privitore la cestiunea agrară, pri-vitdre la reforma magistraturei şi la înlocuirea valutei duple prin-tr’o bogată valută de aură. Cabi-netulă va stărui pentru primirea necondiţionată a acestoră proiecte de legi.
DIVERSE.
150 persone masacrate şi mâncate.
O depeşe din Liverpol a adusă şcirea, că ună măcelă îngrozitorii s’a făcută în una din insulele Guineei superiore, de sub pro-tectoratulă englesă. Tribulă Oganis a invitată o poporaţiune din apropiere la o întrunire, pentru ca să reguleze nişte afaceri între ele. Toţi cei cari s’au dusă la acea întrunire au fostă masacraţi şi mâncaţi. Printre ei se aflau mai multe femei şi copii. Mâncătorii de carne de omă au silită pe copii să bea sângele părinţiloră. Consiliulă interveni, însă n’a putută linişti pe sălbateci, nici a scăpa pe cei ce trăiau încă şi cari au fostă reservaţl pentru ună mare prân4&-Măcelulă a încetată numai în schimbulă preţului de o sută tone de uleiu de curmale.
Cursul A pieţei Braşovă
din 15 Noemvre st. n. 1888.
Bancnote românescl Cump.		9.38	Vând.	9.40
Argintă românescă .	n	9.30	îl	9.85
Napoleon-d’orf . . .	n	9.64	ti	9.68
Lire turcescl . . .	n'	10.92	fi	10.95
Imperiali		t»	9.92	n	9.95
GalbinI		w	5.70	ti	5-72
Scris. fonc. „Albina4* 6*/9	n	10 L.—	n	—.—
n n n &°/o	n	98.—	ti	98.50
Ruble rusescl . . .	n	125.—	tt	126>-
Discontulă ....	6*/j—8% P® ană.			
Cursulă la bursa de Viena
din 14 Noemvre st. n. 1888.
Renta de aură 4%....................
Renta de hârtiă 5°/................
Imprumutulii căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei oăiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră terate de ostă ungare (8-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare...............
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banată-Timişă . . .
Bonuri cu cL de sortare............
Bonuri rurale transilvane..........
Bonuri croato-slavone ’............
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă.......................
Imprumutulă cu premială ungurescă Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmnlui.................
Renta de hârtiâ austriacă .
Renta de argintă austriacă . .
Renta de aură austriacă . . .
Losuri din 1860 ..............
Acţiunile băncei austro-ungare , Acţiunile băncei de credită ungar Acţiunile băncei de credită austr. Galbeni împărătesc! . . . Napoleon-d’orf ......
Mărci 100 împ. germane . . . Londra 10 Ltvres sterlinge . .
101.15
92.25
144.25
98.70
116.50 104.70 104.40
104.50 104:50 104.30
104.50
99.50
131.—
123 50 32.10 82.75 110.20 140.-876.— 30150 306.5Q 5.77' 9.65*/. 59.25 131.95’
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei" â 5 cr. se potu cumpăra in tutungeria I. Gross, in librăria Niculae Ciurcu şi Adolf Albrecht.
Editoră şi Redaotoră responsabilă: Qiv Aurel Mureşianu. •
Hft 243
GAZETA TRANSILVANIEI.
1868
MBP
Picăturile de stomachu MARIAZELLER,
care lucră escelenttt în contra tatnroră bOlelor* de stomachă.
ă%%
V ' yj W * -
^ A « < • ■
Scba tunar
Neîntrecute pentru lipsa de apetitu, slăbiciunea stomachului, res-piraţiunea eu mirosâ greu, umflare (vânturi), răgăelă acră, colică, catarii de stomachu, acrelă, formarea de petră şi năsipii, producerea esce-sivă de flegmă, gălbipare, greaţă şi vomare, durere de cap* (dâcâ provine dela stomachii), cârcei la stomachu, constipaţiune sân încuiare, încărcarea stomachului cu mâncări, şi băuturi, limbrici, suferinţe de splină, ficaţii şi de haemorhoide. — Preţuiţi unei sticle dinpreunâ cu pres-criereade întrebuinţare 40 cr., sticla îndoită de mare 70 cr. Espediţia centrală prin farmacistulti
Cari Brady, Kremsier (Moravia.)
Picăturile de stomachu Mariazeller nu «unt* unii remediu secretă. • Părţile conţinâtore sunt* arătate în prescrierea de întrebuinţare, ce s e afiijţ la fie-care sticlă.
T7"^rita/toiie se a,£la mai în t6te farmaciile.
Avertisment* l Picăturile de stomachu Mariazeller se falsifică şi se imitezâ de multe ori. — Ca senină, că sunt* veritabile, servesce învelitorea roşiă provâdută cu marca de protecţinne de mai susifi, şi afară de acâsta pe fiecare prescriere de întrebuinţare, ce se află la flecare sticlă, trebue se fie arătată, că acesta s’a tipărită în tipografia D-lui H. Ghisek in Kremşijer.
Veritabile se află: Braşov*, farmacia Frâne Kellemen, farmacia la „Biserica Albă“. farm. I. Goos; farm. Iul flbt*wn^,vfatmacia F. Iekelius’ W-we; farm. K. L. Schuster; farm. Heinrich G. Oberi; farm. Ed. Kugler la „Higieaw; farm. G. Iekeipţs în Hoszufalu.
Băile Tusnadd: farma'cia Alex. Dobay. Cohalmft: farm. Ed. Melos, farmacia E. Wolff, Feldidrâî (Marîenbnrg), farm. WiL Sdineider. Făgăraş*: farm. v. Bildner, farm. Hermann., ,Sz. Szt* (xjorgy: farm Val. Beteg} t&rmBarabds Fer.	13,52—85
Avis* 4-lprîi abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei binevoiască a scrib pe cuponulu mandatului postaltl şi numerii pe &şia sub care au priniitu (Jîarulâ nostru până acuma.
Administraţ. „Raz. Trans.“
să
DE VENDARE
5
cu preffi eftinus
Don6 cazane cu vapori verticale, douâ maşine cu vaporă stabile, diferite vârtej e de ridicată, ţevi de metal*, foi, unelte de făurită şi lacătariă, nicovale, unelte de sfredelită etc. puţinii folosite, parte din ele suntii chiar de foţii nouă.
A se informa la
BIROBI. RE SPGDIŢIUNl
strada Târnei Nr. 10,
r aşo v "UL-
187—2
77
:	S.IWk:feurti:m-un
AMICULU FAMILIEI. ţ)iară beletristicii şi enoiclopedică-literarti —- cu ilustraţiunî.— Cursul* XII. — Apare în 1 şi 15 cji a Iurtei în numeri câte de 2—8 c61e cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe traotbză cesţiunî literare, şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Românii oră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte p 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totttnisuesce a întinde tuturor* indi vieţilor* din familiă o petrecere nobila, şi instructivă. — Preţul* de. prenumeraţiune pre anul* întreg* e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci—lei, plătibili şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTUL0 ROMÂNO. ţ)iar* bisericesc*, şcolară şi literarii — cu ilustraţiunî. — Cursul* XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2>Vî —372 cole; şi publică portretele şi biografiile arebiereiloru şi preoţilor* mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai- departe articlii din sfera tuturor* seanţelor* teologice şi între aceştia;’mulţime de predice pre dumineci, serbăr torî şi diverse ocasiuni, mai alesă funebrall,—apoi studii pe&agogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă tot* soiul* de a-m&nunte şi soiri cu preferinţa celor* din sfera bisericesc*, scolastică şi literară.—-Preţul* de prenumeraţiune pre anulă întregu e 4 fl. pentru România 10 franci — lei, plătibili şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primeseft gratis* tetă ală patrulea esemplară.
Mmneri de preibă se trimitu gratlsii orî-eul cere»
A se adresa la „CANCELARIA NEGRU]*1 în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. *91
Totft de aci se mai potft procura şi următdrele cărţi din editura propriă:
Apologie. Disensiuni filologice şi istorice maghiare privitore ljţ. învederite şi rectificate de Pr. Gre-goriu Sfiaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui G-eorg. Gabr. Şincai. Preţuiţi 30 cr.
Repasceroa limbei românesolîu vorbire şi scriere învederită şi apreţiat§, de Dr. Gregorm Silaşi. (Op complşt). Bwă*ura I. 'îîi şr ’lîî. Bj^ţultl broş. I. II. câte 40jor. — Broşura HI. 30 cr. Tote trei împreună, 1 A; ,
Cuvântări bisertoeocT la tote sâr-bătorH| ,;t|o peste ant(,j de I. Pa-pin. Unii v^umfi .ije prestefiiSle. Acest optl de cuvântări bisericeşcl întrece tote opurile de «ceştii soiu apărute pănft acum —; având* şi o notftă istorică la fiă-care sârbâtoje,, caje arată timpultl întroducerei,, faeele pjiu cari a trecuttl şi modul cum s’a stabiliţii respectiva sârbătâre. Preţuiţi e 2 fl.
Barbu cobigriiiUi. Novelă originală de Pmilfft Lungu. Preţuiţii 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-Hna G. Z. Rovifiăru. Preţuiţi 20 cr.
Idealiild perduţQ. Novelă, originală de Paulina C. Z. Bdvinartu PreţuLă 15 erv	: "
Opera unui omfi de iriţi#. Novell originală.—Continuarea npvel^i: Idea.-lulfi pierdută de Paulina C* Z. BoVi*-' naru. Preţtfiâ 16 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Sjjftţţ. , Preţniâ lu riţi.. ‘
Godreanfi eraiulă cedrului. Baladă de- Georgiu Bimu. Preţul* 10 or.
:	UitMă Sichwtru. ‘rPmj^ţiune de
G-eprgiu 3imu. Platul*.10 cr.
'Nepi^î.
Branda seu Nunta flatată.
Schiţă
din emigrarea Ini Drago şti. Novelă istorică naţională. Preţul* 20,ţsr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după "Wacbsmann, de Ioanti Tanco. Preţul* 30 cr.
Probitatea in coftfiăriâ. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouvâ. Preţul* 10 cr.
Hermană şi Oorotea după W. d,e Goethe, traducţiune liberă de Constantin* Morariu. Preţul* 50 cr.
Iflgenia in Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide* tradusă în versuri de Pşţjru Dţulfu. .Preţul* ŞO cr. i ; Ifigenia. în Taţiria. Tragedia în 5 acte după Emipide, tradusă în versuri de Petru Uulfii. Preţul* 30 cr.
PetUlantuH}. Comediă în 5 acte, d*pă August* Kotzebue, tradusă^ de Ioan* St. ŞuluţtL JPrjaţul* 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică iută în i alele irimnariului dm Piume irih? Vbic^iu	prbf gimnas.
— Cu portretul* M. S, Regim României. Preţul* 15 cr.	*
1 Poesii de Văsiliu Banta-ButicescU. Un* volum* de 192 pagine, cuprinde 103 poeşfi t bine. aten ţi arianginfce. Pre-ţuj* redus* (dela 1 fi. 2Q cr.) la 60 or.
TrandaAoi şi yioreie, poeşfi poporale, culese de Işan* ,Pop* ReteganU. Un*, volum*' de 14 c61e. Preţ. 60 cr.
' îesabftifă deia Pâtroea seu Cloşca oii puii ei Oe awdL Studiu^ ardieologici de D. O. 01ine8cu. Preţul* 20 cr.
fţibUiuteca. Sătenului Română. Cartea I, ÎI, ni, fy, cuprind* materii forte’ interesante, şi amuşante: Preţul* la tote- patru 1 fl.' '>■*- câte una deosebi 30 cr.
U Biblioteca: Famifiei. Cartea I. Cuprinde, materii forte interesante şi amu-sanţe. Preţul* 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu Şi chemiă. Preţul* 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţul* 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru iav&ămliqţulă intuitivă în folosul* elevilor* normali (preparandiei!), a învăţătorilor* şi a altor* bărbaţi de seâlă, de Y. Gr. Borgovan*, profesor* pre-parandialti. Preţul* unui esemplar* cu porto francat* 1 fl. 80 cr. v. â. In literatura nostră pedagogică abia aflăm* vţe-un* ; op*, întocmit* după lipsele scolelorti nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îl* şi recomandăm* mai ales* directorilor* şi învăţătorilor* ca celor* în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — Iar Români. De V. Gr. Borgovan. preţul* 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru' şcolelp poporali în trei cursuri db Malim* Pop*, profesor* la gimnasiul* din Năsăudtt. — Manual* aprobat* prin ministeriul* de culte şi instrucţiune publică cu rescriptul* de dat* 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţul* 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioan* Buteann, prof. gimiit Un* volum* de peste 30 cole. Preţul* 2 fl. :
Manuală de stilistică de Ioaai* F. Negruţ*, profesor*. Op* aprobat* şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptul* de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op •*- cuprin4end* composiţinnl de tot* soiul* de act©|, obveniente în . referinţele vieţei sociali—se pqte întrebuinţa
cu mult* folos* de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţul* 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţul* 50 cr.
Carte cooducătdre la propuntrea calcutărel în seola poporală pentru învăţători şi preparancjl. Broş. 1. scrisă de Gavril* Tnfu profesor* preparan-dial*. Preţul* 80 cr.
Cele rtiai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesc! iorte frumos* ilustrată. Preţul*,,unui esemplar* broşuratft e 40 cr., legat* 60 cr., legat* în pânză 60 cr., legat* mai fin* 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de lux* 1.50—2.50
Miculă mărg&ritară soflstâscă. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericeşti — frumos* ilustrată, pentr* pruncii sâplarl de ambe secsele. Preţul* unui esemplar* broşurat* e 15 cr., — legat* 22 cr., legat* în pândă 26 cr.
, Cărticică de rugăciuiil şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frnmds©- Preţul* u»ai esemplar* e 10 cr»; 50=3 fior.; 100}±=5 fl.
Vi8tilâ Proa Sântei Vergure Mana a Născătorei de D-^eu urmat* de mai multe rugăciuni frumose. Cu iedne fim-, mose. Preţul* unui esemplar* spedat* franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl^ 100 esemplare 6 fl. v. a.
Epistolia 0. N. Ismă CbrmMi.
Preţul* unui esemplar* legat* şi spe-dat* %*co e-15 ;cr.r ,	,
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovti.