..................... ■■ • *• •?-ar - ■•?*•■• "T • - -..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................-"•*•*' itfactuan, Ââmifihtnaţiiuwt şl Tipografia: BRAŞOVU, piaţa mare Nr22. Btiisori nefraniHte nu se pri «aeBcfl. lianuscrip e au ae r®-tnmi u ! Biroiiile de amcinii: Brtfovu, piaţa mara Nr. 22. Inserate mai primescu in Vlena kudolf Mosse, Haasensiein & Yogler (Oto Haas), Eemrich Schalek, Alois Eerndl, E,I)uies, A.Oppelik,J. Datt-neberg; în Budapesta: A. V QoUL-btrger, AutonMezei, EclsteinBtmai; In Frankftirt: O. L, Danie; in Ham-burg: A. Stemer. Preţul inserţiunilorâ.: o aeriă garmondă pe o colina 6 cr. ai 00 cr. timbru pentru o publicare. Publie&rl mai dese după tarifă si Învoială. .Reclame pe pagina Ul-a o «eriă 10 cr. v. a. său 80 bani. „Oaseta" iaae 1b fie-oare di mwmmttimpşiLi £• unA ană 12 fl., pe şăse luni € fl., pe trei luni 3 fl. ' Patra Braatoia şl străinătate: Pe ună ană 40 franol, pe aiee luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la t6te oficiale poştale din Intru pi din afară şi la dd. ooleotorl. Abeiameutnll peitn Biaşort: laadministraţiune, piaţa maTe Nr. 22, etagiulă I.: pe unăană 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulă.tn caaă: Pe ună ană 12 fl., pe aăee luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. a. aiu 15 bani. Atătă abonamentele cătă şi inserţiunile suntu a se plăti înainte. Nr. 242. Braşovu, Joi 3 (lS) Noemvrie 1888. Braşovu, 2 Noemvrie v. Guvemulu ungurescu se sbate şi’şi frământă mereu eapulu, ca să afle mijloce nouă de a mai mân-tui saculu vis feeriei de golulfl cumplită ce-lă ameninţă. A pusu dări peste dări de nu le mai poţi ţine rendulu, încordândă puterile de contribuţiune ale po-poraţiunei pănă în punctulu de a se rupe, şi cu tâte astea totă nu o scote la cale să acopere chel-tuelile. Din contră s’a vecţută şi se vede nevoită să facă nenumărate împrumuturi la casele de bănci în streinătate, mai cu semă la a lui Rothschild, pentru ca să mai cârpescă finanţele statului şi ast-felă se mai amâne şi ruina financiară. Der aceste împrumuturi au urcată deja datoria statului, pănă la unu miliardă şi jumătate, aşa că guvemulă ungurescă s’a văcjută ajunsă în trista jsituaţiune de a nu mai pută plăti nici dobâncjile, care la rendulă loră s’au urcată la o sumă enormă de miliâne. In astfelă de împrejurări, d-lă Tisza trebuia să se facă luntre şi punte, ca să pota trece şi peste acestă prăpastiă financiară. La dări nouă nu’şl mai putea lua re-fugiulă guvemulă, căci nu scimă, 4ău, pe ce ar mai pute pune dare, după-ce n’a avută grije să ’mbu-nătăţescă starea materială a popo-raţiunei, incapabilă fiindă a tace acesta. Ca se facă economii în bugetă erăşî nu p6te, pentru că rămână pe drumuri sumedeniă de flămâncţi, cari esistă numai din graţia sfântului bugetă. Totă aşa nu pâte se înceteze cu risipa pentru realisarea ideii de maghiari-sare, pentru că şoviniştiloră de geba te încerci să-le scoţi nebuniile din capă. Ceva înse trebuia făcută, ca se scape finanţele statului de fa-limentă, ori mai bine (ţisfi ca s& se mai amâne falimentulu. D-lă Tisza, după multă bătaia de capă a aflată ună mijlocu, ală cârtii succesu e fârte îndoiosă. Anume s’a hotărîtă, ca unele? din datoriile statului se le adune într’o singură datoriă, timpulăj pentru plata loră se se prelung gâscă, dobânzile să fiă ceva mâf mici, şi în schimbă pentru aceste concesiuni ce le facă creditorii, adecă aceia cari au împrumutată statulă, suma acestoru datorii să se considere sporită cu unii numără însemnată de miliâne. Cele mai multe din aceste datorii suntă cele tăcute pentru con? struirea căiloră ferate, er tote împreună se urcă la peste patru sute cinci<}eci de milione. Dobencjile ce le plătesce statulă pentru a-ceste datorii se urcă peste trei4©ci şi cinci de milione. Pentru ca statulă se nu mai plătescă atâta dobândă pe ană pentru aceste datorii, d-lă Tisza a intrată în tractărî cu casa Rotsehild în sen-sulă ca acesta să se învoiască a prelungi terminulă de plata ală acestoră datorii dela 15 ori 20 de ani la 70 pănă la 85 de ani şi să’i plătâscă procente mai mici la sută, în schimb însă statulă se îi datoreze pentru cele patru sute cinci4şci şi mai bine de miliâne suma de şese sute de miliâne, cum 4i°e „Ellenzek*. Acestă însemneza „coriversitme*. Astă operaţiune d-lă Tisza o face pe socotela şi pericululă statului, fără nici o garanţia, că se va ajunge scopulă propusă. însuşi „marele ministru de finanţe4* Tisza nu a îndrăsnită să declare categorică, în raportulă motivelor ce le-a adusă pentru susţinerea proiectului său, că în adevără acestă conversiune are se aibă succesă, ci s’a mărginită a spune numai că „sperăw şi „crede4* că operaţiunea va avâ succesă. Intrega întreprindere pare a se face pe base nesigure, căci deoparte dobân4ile ce le plătesce statulă voră fi reduse cu o sumă fârte mică, de alta parte datoria statului e sporită cu o sumă colosală de miliâne, nu e apoi nici garanţia în privinţa succesului, şi posesorii de obligaţiuni de ale a-cestei datorii voră ave se ia pro-cânte mai mici lâ sută. Decă voră fi recompensaţi prin cursulă obli-gaţiuniloră, nu se seie. Acesta atârnă de împrejurări şi situaţiunl. Aşa stă lucrulă cu proiectulă de conversiune ală d-lui Tisza, care a fostă primită de camera depu-taţiloră unguresc!. Atâta e sigură, ca prin elă datoriile statului crescu enormă, şi nimenea nu pote garanta, că nu se voră contracta nouă împrumuturi, decă starea de nelinişte în situaţiunea din afară se va reîntorce, precum se vede dintr’o telegramă de a4i, că asemeni temeri esistă chiar în Berlină. X>X3ST piarulă francesă „Rappelu a accentuată de curendă, că 8000 de AlsaţianI facă parte din legiunea francesă ar streinilor#, şi cu tote că sciu, că în casă de răsboiu fiindă prinşi mortea le e sigură, rămână la postula loră. „Rappel" e de părere, că ar fi celă mai bună lucru de a numi acea trupă directă „regimentulă Alsaţianiloră44. „Nordd. allg. Ztgu, organulă lui Bis-mark, s’a mâniată focă asupra lui „Rap-pelu din causa propunerei sale şi efice că ar fi trecută pote eu vederea expecto-rările lui „Rappelu, decă n,u ar sci că acestă fii&ră este proprietatea ministrului francesă Lohroy. Din acesta împrejurare, 4ice foia bismarkiană, se pote deduce. eă guvemulă francesă aprobă aţiţarea la răsboiu. Decă der pacea nu se va pute susţină răspunderea va căde numai asupra Franciei. (Sic!) Intr’altă locă „Nordd. allg. Ztg.“ susţine, că creditulă de răşboiu ce-lă cere dela parlamentă ministrulă Freycmet, are o însemnătate răsboinică. Planurile de revanşă ale Francesilaru, dau situaţiunei timbrală ei caracteristică şi marchisulă de Breteuil a făcută o cutezată afirmare, când a exişti, că Europa nu dubiteză îu iubirea de pace a Francesiloră. E bătătoră la ochi, că foia bismarkiană se silesce cu tptă adinsulă a pre-senta pe Francesl ca pe nisce tineltitorl în contra păcii. Intr’aceea s’a petrecută îu Peţersburg o demonstraţia pentra pace a coloniei francese de acolo. Joia trecută adecă au asistată fruntaşii coloniei francese îu Betersburg cu ambasadorulă d-lă de Laboulâde îu frunte la aerviciulă divină ce s’a celebrată pentru fericita scăpare a Ţarului rusescă şi a, familiei sale la catastrofa . de pe drumulă de feră din 29 a lunei * trecute. Preotul coloniei francese, Părere Lagrange, a ţinută cu acestă ocasiune o vorbire, arătândă câtă de multă este iubită şi venerata Ţarală de poporală rusescă" şi adaugăndă, că întrâga Fran-ciă nutresce aceleaşi sentimente pentru împăţatulă Rusiei, care formeză ună ra-cţimu al păcii pentru intriga Europă. Prove-dinţa, 4ise preotulă francesă, a scăpată viâţa Ţarului pentru binele şi fericirea poporeloră şi spre apărarea păcii, de care Fmncia are aşa de mare lipsă. D-lă Lagrange a presentată apoi pe Ţarulă, care este cu frica lui Dumne4eu, ca pe ună modelă pentra toţi dmeuii şi în fine a reamintită împrejurarea, că vagonulăj în care se afla familia împărătesoă în timpul ă catastrofei, a aparţinută odinioră împărătesei Eugenia. Despre nou alesulă preşedinte ală Stoleloru- Unite nordă-americane, generalulă Benjamină Marrison, se scrie, că unulă din strămoşii săi a fostă acelă generală Thomas Harrison, care la 18 Octomvre 1660 fu decapitată.în Londra, pentru a subscrie sentinţa de morte a lui Carolă I. Ună urmaşă ală lui Thomas Harrison s’a dusă din Anglia în Virginia (America) şi s’a căsătorită acolo cu nepota unei principese indiane Pocahvetas, fiica regelui Povhatam-Sachem. Ună fiu născută din acestă căsătoriă a fostă acelă Beniamină Harrison, care a subsemnată la. 4 Iulie 1776 declararea de independenţă a Stateloră-Unite. Urmaşulă Iui, actualulă preşedinte, este der ună americană adevărată, în a cărui vine curge şi sânge indiană. , Convenţiunea încheiată de lordulă Salisbury cu Germania, privitore la o co-operaţiune maritimă de-alungulă litora- FOILETONULtF „GAZ. TRANS.44 (5). Unu mortfi între vii. (Novelă englesescă.) IV Laudele ce i-le făcea lordului tatălă Alicei nu mai aveau capătă, şi atâtea’i vorbia despre elă Alicei, încâtă copila din ce în ce se interesa mai multă de elă, deşi numai cu ore-care frică se gân-dia la locuinţa loră în Manfries. In timpă de două săptămâni ei s’au mutată. Dumfort trăia acum liniştită. Alice însă era cuprinsă de-o neodihnă veclnică; der neliniştea ei nicl-odată nu şl-a tra-dat’o nici măcară cu o vorbă. Şi ea grija tare de asta, ca nu cumva vor-bindă ceva rău să turbure bucuria părintelui său. Lordulă aştepta prima întâlnire cu frică şi cu îngrijire. Alice era de-o framseţă răpitore. Când tatălă ei o introduse în odaia lordului, ea purta o îmbrăcăminte simplă şi nepretenţiâsă, der cu tâte acestea era cuceritoare. Faţa ei tristă, graiulă ei fi-rescă, ar fi fermecată pe orl-cine. In părulă ei se vedeau acăţate câteva flori albe, er haina ei negră se potiivia forte bine cu talia şi cu faţa ei. Când o vă4u lordulă, era seriosă şi zăpăcită- Elă vorbi multe şi abia din când în când făcea alusiunl şi la Alice, care era albă ca zăpada. „De bună semă nu’ţl va plăce conversaţia nostră, d-şoră Alice“.... „Cum nu, Milord?“ murmura Alice. „Intr’adevără, d-le Dumfort41, fii*3© lordulă, „mare mulţămită îţi datorescă,. pentra-că ai dată castelului din Manfries atâta poesiă, ca44.... Alice neliniştită se sculă din locuia său, în vreme ce lordulă îşi muşca buzele. „Miss Alice44, grăi elă îndreptându-se spre tăcuta copilă, „ml-ar plăcea decă d-ta te-ai deda să locuescl în Manfries; eu m’am silită să ’ml întocmescă odăile, câtă mai bine de locuită, der acum ordonă d-ta să ţl-se arangeze după gus-tulă d-tale. Damele în privinţa acesta suntă superiore cavaleriloră44. „Oh, Milord, acesta e mare...“ „Mistress Tarket, fosta mea crescă-târe, e o femeie tare de cinste şi ’i vei face multă bucuriă cu asta. Află că este puţină cam vorbăreţă şi pururea se plânge. De altmintrelea e o fiinţă binecuvântată, totdeuna te ya însoţi la Edin-burg seu vâra la băi decâte ori vei voi. ' „Milord44, răspunse fata zăpăcită, „eu nu dorescă lumea mare44. „Decă îţi place singurătatea, atunci îţi stau la dispotjiţiă parcurile, roibii, sala de desemnă, instrumentele musicale şi biblioteca mea. Eu peste două săptămâni voiu călători spre răsărită şi în loculă meu le poţi folosi d-ta tote acele aşa oa şi mine.44 „Şi ai pute d-ta să ne laşi singuri, Milord?44 „Da, d-şoră!44 „Şi când te vei reîntdree?14 „Peste doi seu trei ani !u „ Alice se mişca cu nelinişte la cuvintele acestea, în cari se cuprindea a-tâta durere. Lordulă încă ’şî simţia inima împovărată şi apropiindu-şl mâna de părete trase de o sîrmă, er ună clopoţelă da semnă la mistress Tarket să se presente. Femeea, care purta la stânga şur-ţului o mare legătură cu chei, se pre-sentâ numai deoâtă şi clătinându-se pe locă se plângea, că abia o biruescă pi-ciorele. „Recrează-te, dragă Tarket/ dise lordulă, şl-apoi să conduci pe stimabila nostră strşină în apartamentele d-sale.44 Odăile, în care intrară, o ui mi au pe Alice. Splendorea se revărsa din tâte părţile. Odaia mijlociă, ai cărei părşţl erau de marmoră albă, cu oglin# şi cu tablouri minunate, avea tavanulă ornată cu covore orientale; de marginile feres-striloră se vedeau arangiate în rendă simetrică ole cu flori din orientă, er mobilele erau de-o strălucire şi frumseţe legendară. Dela odaia acesta spre drăpta se deschidea o sală ovală, cu mese ro* Nr. 242 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 scolei naţionale de mine, şi cei trei din lului Africei de ostu, nu prea este aprobată în cercurile parlamentare englese. Unii se temă cu deosebire,, că prin cooperarea cu Germania, care are de scopă suprimarea comerciului cu sclavi,, Anglia uşorii ar pută fi încurcată în conflicte cu căpeteniile indigene, cart ar pute periclita vieţa şi averea misionarilor ii şi a comercianţiloră englesl. Cu deosebire însă a produsă bănuieli acela punctă ală convenţiei, după care Anglia promite a sprigini pe Germania şi în măsurile, ce voiesce să le ia spre a împedeca impor-tulă de arme în Africa. Se crede prin urmare, că în parlamentă se voră nasce viue discusiunl din causa acestei convenţii. Guvernulă francesă a numită ca ambasadorii ală Franciei în Borna pe d-lă Mariani. Acestă numire a produsă mare mulţumire în sinulă guvernului italiană. Ambasadorulă Italiei în Parisă, genera-lulă Menabrea, a felicitată din causa a-cesta pe ministrulă Goblet, esprimândă speranţa, că noulă trimisă ală Franciei va sci să delâtureze neînţelegerile esistente intre Francia şi Balia. Ministrulă Goblet răspunse, că Mariani merge [la Roma nu numai cu cele mai bune intenţiunl personale, ci şi cu instrucţiuni conciliante. SCffilIE piLEL „Kolozsvaru, în Nr. 259, ocupân-du-se cu articululă nostru de fondă pri-vitoră la numirile de visitatorî şcolari, ne asigură, că între aceşti visitatorî şcolari se află nu numai ună protopopă română, ci mai mulţi preoţi şi alţi Români. Se miră „Kolozsvaru, ce avemă noi contra acestoră denumiri? Dâcă guvernulă trimite Unguri ca să visiteze scdlele, nouă nu ne place, decă trimite Români, erăşl nu ne place. Ar fi dorită der foia ungurescă să spunemă, din ce naţionalitate amă vre noi să se nu-mescă visitatorî de scdle ? De nici o naţionalitate n’are să nu-mescă guvernulă ungurescă visitatorî pentru scolele năstre; mulţămescă-se eu inspectorii şcolari şi cu comisarii dele esamene; încolo să dea pace scoleloră românesc!. E treba autorităţiloră no'stre bisericescl să numescă visitatorî. De ingerinţele guvernului suntemă sătui pănă în gâtă. * * * Ministrului de honvezi a adresată mu-nicipiiloră ună cerculară în afacerea lu-crăriloră pregătitdre pentru recrutarea din 1889. La asentare au şă fiă chemaţi tinerii născuţi în 1869, 1868 şi 1867. Pănă ce se va decide definitivă asupra convocării clasei a patra de etate (1866) în vre-ună cercă seu altulă, ministrulă, considerândă resultatulă nefavorabilă ală asentărei din anulă acesta, ordonă să se facă conscrierea şi lucrările pregătitdre tunde, cu flori şi tapete chinesescî, cu cărţi frumdse, er în fund erau aşefjate o harpă şi ună piană. Lângă o ferestră era masa de lucru şi ună minunată soaună cu braţe. In unghiurile casei se ridioau maiestosă busturile sciitoriloră şi mariloră artişti, între cari lo culă primă îlă ocupa mărimea şi fala Englesiloră Schakespeare. Mistress Tarket îi vorbi f6rte multă despre tote ce vedea Alice, se plângea însă că se risipescă bani pentru astfelă de nimicuri. I arătă apoi tablouri istorice şi artistice, precum: Coriolană în-naintea mamei sale, Romeo şi lulia în cripta mortuară, Hamlet care îngenun-chia înaintea tată-său, pe nebunulă rege Lear în mijlocuia furtunei, Othelo înaintea patului femeei sale, şi pe sângerân-‘ dulă Iuliu Caesar cum privia spre Bru-tus, ş. a. Intrară apoi în camera de dormita, ală cărei pată albă ca zăpada, pictura tavanului, fineţa tapeteloră şi lampidnele cele albe ca trandafirii făcură pe Alice să ameţescă de frumseţea loră. Totă obiectulă şi fiă-care tablou părea cu privire la clasa a patra de etate în tote cercurile de asentare. . « * * t Scirea publicată în Nr. 238 ală foiei nostre, cu privire la constituirea Eforiei scdlelorii centrale române din locu, are ne-voiă de o rectificare şi anume: preşedinte alU Eforiei a fostă alesă d-lă advocată Nicolau Străvoiu, âr nu d-lă Ionă Străvoiu, precum din erdre s’a publicată. * * Intr’ună apelă, îndreptată dilele acestea cătră proprietarii din Ardeală, se face cunoscută, că ministrulă preşedinte Tisza are în vedere înfiinţarea unei fabrici de zaharii în Ardelă, cu con-diţiune, decă proprietarii din Ardelă se voră obliga prin contractă, că voră cultiva sfecle dela anulă 1889 încependă pe ună teritoriu de 5000 de jugăre şi pe durată de 10 ani. Preţulă unei măjl de sfecle în sensulă contractului ar face 65 cr. şi e proiectată să se dea produ-cătoriloră de sfecle ca anticipaţiune câte 15 fl. de fiăcare jugără şi totodată să li se facă o reducere de preţă pentru transportulă pe calea ferată. * * # Unu Nazarinenu, mai nainte de re-ligiunea romano-oatolică, dorindă a se căsători validă după legile bisericescl şi civile cu o femeiă de religiunea greco-catolică, a pretinsă dela preotulă miresei să-i cunune, însă fără de a îndeplini ritualulă religiosă prescrisă de biserică pentru cununii. Preotulă miresei a respinsă pretensiunea mirelui, carele apoi contra acestei respingeri a recursă la Ministeriulă ung. regescă de culte. Ministeriulă cu provocare la ună res-criptă ală său anterioră referitoră la Na-zarinenl, respingendă cererea, totdeodată a enunciată, că căsătorii valide se potă încheia numai înaintea preoţiloră religiu-niloru reeepte prin lege cu împlinirea tu-turoră formeloră prescrise de legile bisericescl şi civile. Convieţuiri de altă soiu au a se privi ca concubinate. * * * Forturile ce se ridică în jurulu Gala-ţiloră la ŞendrenI şi aiurea, suntă după ună sistemă cu totulă nou, scrie „Vocea Covurluiuluiw. Cupolele mici cu care se voră înarma şi bateriile de artileriă, ce se calculeză a li se da, se crede că voră face din Galaţi ună punctă neatacabilă în casulă eventuală de unăresbelă, adaogă numitulă 4iară. * sfc * O nouă şcblă s’a deschisă în Bârladu în scopă d’a învăţa o meseriă fetele sărace din acelă oraşă. înfiinţarea acestei scoli se datoresce d-nei Elena C. Andrieşă, care a înfiinţată cu cheltuelile sale acea scelă şi a adusă o măestră care să înveţe fetele cusătoria şi croitoria. Faptă nobilă vrednică de imitată. * * * că-i 4ice: Copilă, câtă te iubesce pe tine lordulă acesta!“ Dăr ea totuşi se gândea la Regi-nald.„ Oh! Răginald n’ar fi dus’o în astfelă de locuinţe splendide, ci într’o colibă dela sată, ală cărei esterioră e totă aşa de simplu ca interiorulă, der în lo-culă pompei şi splendorei i-ar fi lucită ună zimbetă dulce, o privire fermecătore, o vorbă dulce şi câtă ar fi ea de fericită avendu-le acelea! Castelulă din Manfries însă numai în primele 4ile nu-i conveni Alicei. Mistress Tarket făcea totă posibilulă pem-tru îndestulirea şi petrecerea ei, şi însuşi lordulă o surprindea cu lucruri din ce în ce mai frumose. O împrejurare numai îi rănea inima sărmanei copile. Şi anume, purtarea lordului faţă cu ea. „In fie-care minută mă conving*, îi 4ise odată Alice tătălui său, „că elă mă iubesce forte multă, şi totuşi pururea mă ocolesce ; în timpă de patru 4ilQ numai odată am vorbită cu elă, der şi atunci forte puţină, căci m’a părăsită îndată. Serata cu danţă, ce-o voră arangia tipografii din Braşov u 'Sâmbătă în ,7 1. c. la 8l/2 ore sera în sala hotelului Nr. I promite a fi una din cele mai reuşite, atâtă în ce privesce arangiamentulă, câtă şi participarea publicului. S’au desfăcută deja multe bilete şi s’a îngrijită ca cei ce din vr’o causă seu alta nu voră fi primită invitare, să potă lua bilete sera la cassă. Pentru esecutarea pieseloră de danţă a fostă angagiată musica militară a regimentului ală 2-lea c. r. de infanteriă împăraţulă Alexandru ală Rusiei. Membrii comitetului de petrecere voră purta rosete în colorile interna ţionale ale tipografiloră: purpuriu-auriu-venătu-argintiu şi negru, şi aceştia garan-teză, că prin nimică nu* se va turbura petrecerea. Nu va lipsi nimică spre a asigura reuşita seratei şi discipulii lui Guttenberg potă să spereze. că prima loră debutare le va aduce ună frumosă succesă materială,, er publiculă amatoră de danţă de aici se pote aştepta la o plăcută distracţiă. * $ * Din causa alegeriloră electorale amâ-nându-se ală II-lea Congresu ală Coope-ratoriloru din România pentru 4fi0le de Sâmbătă, Duminecă şi Luni (intrarea în biserică), 19, 20 şi 21 Noemvre a. c., acâsta se aduce la cunosciinţă pentru personele care voescă a participa la acestă congresă cu rugarea de a face cunoscuta, spre a li se trimite biletulă de participare, conformă art. IV din Re-gulamentulă Congresului. Cererile de participare se potă face la d-lă D. C. Butculescu în BucurescI pănă celă multă la 15 Noemvre viitoră. Cu cererea de participare să se trimetă şi ună timbru poştală de 15 bani spre a li se trimite orice alte informaţiunl împreună cu biletulă de participare. Representanţii pressei suntă rugaţi a face cunoscută delegaţii săi spre a le remite cuvenitulă biletă de liberă intrare. * * * Regimentulă teritorială de dorobanţi din Ddbrogea avendă ună efectivă estra-ordinară de mare, aşa încâtă controlulă şi administraţiunea întâmpină greutăţi, ministrulă română de răsboiu a decisă înfiinţarea unui ală doilea regimentă teritorială de dorobanţi dobrogeni. Cheltuelile suntă prevă4ute în bugetulă pe anulă 1889. . - * * * J)iarulu oficială ală Republicei fran-cese, în numărulă său de Duminecă, 4 Noemvre 1888, publică nisce decisiunl ale ministrului lucrăriloră publice, dela 17 Iulie şi 31 Octomvre 1888, şi dela 29 Septemvre şi 31 Octomvre, după caii tinerii români şi anume d-nii Alimă-neşteanu, Bădescu, Mircea şi Pereţă au fostă autorisaţl, după ce au trecută cu succesă ună esamenu de aptitudine, celă dintâiu a urma cursurile speciale ale Decă se întâmplă să ne întâlnimă în •parcă ori în sala de sticlă, elă totdeuna se abate din cale’ml şi celă multă decă mă prevesce de după perdele. „Ve4l, copila mea,u replica Dumfort, „elă îţi cinstesce durerea ta şi se îndes-tulesce cu atâta, că te pote vede.“ „Nu de multă ne-am întâlnită şi vorbită despre lucruri de aşa de puţină interesă, câtă îmi venea să rîdă. Der privindu-i trista espresiune a feţei mi-a trecută voia de rîsă. Elă totdeuna este aşa de tristă, şi pe mine mă dore acesta. Ml-ar plăce să-i potă vorbi cu încredere, si să nu ia aşa de seriosă răspun-sulă meu ce i-l’am dată în cimiteră. A fostă o hăbăucie din parte-mi. Lordulă de bună sâmă trăesce în greşita credinţă, că reserva lui îmi face bine, pe când în faptă purtarea lui mă mustră amară. “ (Va urma.) urmă a urma cursurile preparatorii; eră d. Brătianu, vechiu elevă esternă ală scolei politechnice din Parisă, a fostă admisă, fără esamenă prealabilă, a urma cursurile speciale ale aceleiaşi scole de mine. Inregistrămă cu mulţămire aceste decisiunl privitore la tiiierii Români, cari au sciută să se distingă printre ceilalţi streini, prin studiile şi aptitudinile loră. Trupele de honvecji şi de landwehr. Pănă acum aceste trupe erau destinate a servi în timpă de răsboiu ca trupe de reservă şi garnisone de fortăreţe. După noulă proiectă de lege, a-ceste trupe voră coopera în casă de răsboiu alăturea cu armata comună, de-6rece devină trupe de linia întâiu şi voră fi mobilisate şi transportate la locuia de operaţiune deodată cu armata comună. Ca trupe de reservă şi de gar-nisonă suntă destinate glotele. Pănă acuma constă armata honve-4iloră în timpă de pace din 92 de ba-talione de infanteriă şi 40 de escadrone de husari. In timpă de răsboiu fiecare din aceste batalione mai formâză, după cum e statulă de mare, încă câte una seu două companii de reservă seu câte o companie de întregire. In răsboiu companiile de reservă formeză 32 de batalione de linia a doua, cari portă numerii 93 pănă la 124. Cele 40 de escadrone de husari honve4l formeză în timpă de răsboiu 10 regimente de câte 4 escadrone de câmpă şi două de reservă. A-ceste din urmă au să fiă formate în cas de mobilisare. Cele 92 batalione de jli-nia întâiu şi cele 40 de escadrdne de linia întâiu suntă, cum s’a mai cŞistl destinate să se lupte după ordinea de bă-tae în linia întâiu şi în faptă trupele de honve4l formeză 7 divisiunl de infanteriă şi anume: divisiunile 23, 37, 38, 39, 40, 41 şi 42. Cavaleria honvediloră îşi află loculă în ordinea de bătae parte în divisiunl de trupe de cavalerie, parte în aşa numitele divisiunl de cavalerie, adecă aceea cavalerie, care se ataşeză în numără de două pănă la 3 escadrone la singuraticele divisiunl de infanteriă. Efectivulă batalioneloră şi a esca-droneloră de honve4l este în timpă de răsboiu totă acela, ca a fiecărui batalion şi escadronă ală armatei comune. Pe când cele 4 companii dela batalionele de infanterie ale armatei comune numără 524 de bărbaţi şi .fiecare esca4ronă ală armatei comune 150 de călăreţi, din contră efectivulă de pace ală unui bata-lionă de honve4î numără 40 pănă la 50 de omeni, care formeză o companie de cadre şi eteotivulă de pace ală unui escadronă de honve4l este de 48 de omeni şi 37 de cai. Numai acele batalione de honve4l, care garnisoneză în locurile unde se află cele 7 comande de district (divisiune) au ună efectivă de 80 pănă la 125 de ămenl. Negreşită că adeseori se trece peste aceste efective pentru că de esemplu dela 6 Octomvre pănă la finele lui Noemvre la fiecare tatalionă se face instruirea recruţiloră şi vara eser-ciţiile anuale ca continuare a instruirei honve4imei. Proiectulă ministrului ungurescă de honve4l are de scopă de a înfiinţa la fiăcare din cele 92 batalione de linia I, cari aveau pănă acum numai o companiă de cadre, alte 3 cadre de companii, şi la fiăcare dintre cele 10 cadre din regimentele de cavaleriă încă câte 2 escadrone de reservă. Ministrulă crede, că decă aceste cadre voră esista, deja în timpă de pace trecerea la efectivulă de râsboiu în casă de mobilisare se va esecuta mai uşoră şi mai repede. In totă casulă nu’i va fi greu d-lui de Fehervary de a esecuta reorganisaţiunea amintită, deorece are destui omeni la disposiţiune. La sfârşitulă anului 1886 efectivulă după condice ală infanteriei de honvedî era de 167,966 de omeni, aşaderă cu 31,035 de bmenl mai multă decâtă efectivulă normală de răsboiu, care e de 136,932 de omeni şi la cavaleria de honve4l 24,793 de omeni, aşaderă cu 11,920 de dmenl mai multă decâtă efectivulă de răsboiu, care e de 12,873 de omeni. Dela finea anului 1886 trebue că escedentulă de omeni s’a sporită. In efectivulă presentă în timpă de pace la autorităţile, comandele şi cadrele de honve4l erau împreună cu ofi-cerii la sfârşitulă a. 1886 cu totulă 8590. Decă proiectulă baronului de Fehervary va fi primită de legislativă, atunci trebue să se mărescă efectivulă în timpă de pace cam cu vr’o 4000 de omeni! Este fără îndoială că reorganisatiu nea honve4imei va aduce după sine ijreor- fNrJ24ş__________________________ Sanisarea Landwerului austriacă, care •tfcgfcă din 82 de batalidne de in&nteriă (urî formeză 22 regimente şi 4 bata-B6ne) şi din 6 regimente de cavaleriă le Landwer de câte 4 escadrone. La «cestea se mai adaugă cele 10 batalione de vânători şi cele două escadrone de vâoătort din Tirolă. Fiindă că Land-werulă austriacă la finea a. 1886 cu in-otasive Tirolulă după condice are ună efectivă de 220,000 de 6menl reorgani-«area lui după noulă proiectă de lege este itunai o cestiune de bani. Deorece Luidwerulă austriacă este destinată ca 86 formeze divisiunile de infanteria 21, 22 şi 26 şi în răsboiu să ia parte la luptă fa prima liniă întâiu, reorganisarea ei va trebui să se facă deja în 1889. întâmplări diferite. Focă. In Cluşiu au arsă în noptea de 10 Noemvre n. ună grajdă, două şopron© şi ună deposită de lemne ale arhitectului Ludwig Hirschfeld. — In Sîîm-meu a arsă casa acoperită cu paie a văduvei Tatu Paraschiva. Paguba e de41 fl., der n’a fostă asigurată. — In Mediaşu a arsă podulă casei lui Martin Mtiller cu trei cară de cucuruză ce-lă păstra în podă, două ferdele de grâu şi făină. Paguba e de 122 fi. şi a fostă asigurată. — In Perşam a arsă şura luilonă Hăr-ţună cu bucate cu totă. Paguba e de 889 fi., asigurată n’a fostă. Păgubaşulă bănuesce că i-a pusă focă ună locuitoră din comună. Furtu. Din graj dulii lui Andreas Schemei din Nocrigă s’au furată trei epe. — Unui postovară din Sighişora, e&re se’ntorcea dela ună tergă, i-sa furată peste nopte, în curtea unde’şî lă-jase carulă, postavă în sumă de 100 fl. Patricidu. Karl Kessler din Heturî, Oertându-se în săptămâna trecută în Sighişora cu tată-său, îlă lovi cu o sapă atâtă de tare, în câtă sărmanulă tată muri. Tcigaşulă e arestată şi dată judecăţii. Morte prin asflxiare. Ună ţîfcrăuşll de lemne română, pe când se suia cu jcarulă pe ună drumă pe4işă în pădurea ’ "Sighişorei, cădu din cară atâtă de nenorocită, încâtă îi intra ţeva pipei în canalulă de respiraţia şi, ne mai putândă ţăsufla, muri. Esposiţiunea economică din Şercaia. (Coresp. v Gazetei.u) Reuniunea economică din comitatulă Făgăraşului în anulă acesta şl-a ţinută esposiţiunea economică în 23 Septemvre |ft. n. în comuna Şercaia. Yăfjăndă, că lin clarele române nu s’a publicată încă inimică despre acestă interesantă esposi-ţiune, «redă că bine e, deşi cam târejiu, «6 descriu precum voiu putâ acestă es-:posiţiune. Reuniunea economică a comitatului ■Făgăraşului în şedinţa sa de primăveră » hotărîtă, Că în anulă curentă esposi-jţiunea economică să se ţină în comuna Şercaia, ca centrulă cercului cu acelaşă nume. D-lă protoprotore Iacobă Popeneciu a convocată de timpuriu inteliginţa ■ ..din jură la o şedinţă în cancelaria pre-■foreală, unde cei presenţl, după o consultare prealabilă sub presidiulă d-lui conte de La Motte, au statorită programa şi î au alesă membrii în diferitele comisiunl, «ari după câteva (jd0 întrunindu-se s’au constituită şi şi-au începută activitatea. ,€a locă de esposiţiune pentru espunerea ^ucruriloră de mână (industria de casă) t|k[ a producteloră economice s’a destinată ’fc61a luterană, âr pentru espunerea ani-|ualeloră locuia de tergă. r In dimineţa 4dei de 23 Septemvre, ^fiindă t6te gata şi fiindă Duminecă şi ună timpă tare fruinosă, începură a se a-'duna o mulţime de inteligenţă şi poporă tote părţile cercului şi comitatului. i’După 9 ore D-lă protopretore Popeneciu şi D-lă preşedinte ală esposiţiunei, contele de La Motte, însoţită de câţiva o-uoraţiorî şi de mai mulţi călăreţi, eşiră cu trăsurile la marginea hotarului, la „Ste-jerei“, spre întâmpinarea D-lui directoră GAZETA TRANSILVANIEI. ală bunuriloră erar. Rottler, carele ca vice-preşedinte ală reuniunei, în absenţa Dlui Comite supremă, a fostă onorată cu presidiulă şi carele la 9l/2 ore a şi sosită însoţită de D-lă vice-comite G-ră-moiu, D-lă protonotară Turcu şi Dlă pro-tofisică Ştefană Popă şi de alţi inteligenţi din Făgăraşă şi fură bineventaţl de D-lă protopretore cerc. prin* o vorbire scurtă der potrivită. In capulă comunei la frumăsă portă de triumfă i-au aşteptată inteliginţa şi poporală cu musicanţii lui Rusu din Făgăraşă. Aici i-au bine-ventată parochii din Şercaia, celă lut. în limbă germană, er celă gr. cat. ro-mânesce. D-lă preşedinte ll-a răspunsă şi mulţămită în limba germană. De aici merserămă pe josă, după marşulă cântată de Rusu, pe strada framdsă împodobită cu mestecănl înplântaţl de. ambele părţi. Ajungândă la biserica lut. amă intrată cu toţii în biserică unde S’au cântată câteva cântări şi d-lă preoţii lut. a ţinută o predică ocas. forte interesantă penteji cei cari au sciută nem-ţesce. Eşiţî din biserică, ne-amă aşe4ată înaintea edificiului şcolară. D-lă preşedinte ală espos. contele de La Motte, prin o vorbire scurtă ţinută în tote trei limbile patriei, ragă pe D-lă preşedinte Rottler ca să d$schi4ă esposiţiunea. După desohiderea esposiţiunei D-lă preşedinte şi ceialalţl Domni şi D6mne fură conduşi prin tote trei odăile în cari erau arangiate obiectele espuse, adecă lucruri de mână femeescl, producte de câmpă şi dâ grădină etc. Tote au fostă peste aşteptare bine represintate şi arangiate, der cu deosebire lucrurile de mână cusute şi ţesute de bravele Româncuţe atâtă au fostă de multe, varie şi frumose, încâtă au pusă în uimire şi au surprinsă plăcută pe toţi visitatorii. Ca Română adevărată trebuia să’ţl bată inima de bucuriă vă-4endă lucrurile femeiloră române, cusute şi ţăsute cu atâta gustă şi dibăciă. O-daia destinată pentru acestea n’a fostă destulă de spaţidsă în raportă cu nu-mărulă lucrariloră espuse. Nu mă încercă a descrie ori lăuda în specială nici unulă din multele şi pre frumosele lucruri, .espuse, şi nici nu vqiu numi şi lăuda cu numele pe nici una dintre bravele esponente, pentracă tdte merită laudă şi recunoscinţă. După vederea obiecteloră espuse în cele 3 odăi, imposantulă publică se îndrepta spre esposiţia de animale, cari încă au fostă fdrte bine represintate. Aci apoi s’au alesă şi comisiunile juriului cari numai decâtă şi-au începută activitatea. Proba cu plugurile s’a făcută în a-propierea comunei. Ţăranii noştri români prin producerea lord cu plugurile încă nl-au dată dov©4l îmbucurător© despre desteritatea şi emanciparea loră. Cam pe la 2 ore p. m. întrunindu-se comisiunile juriului în loculă destinată, şi-au făcută raportele şi s’a enunţată re-sultatulă. După aceea inteliginţa se întruni în mare numără la banchetă în casele D-lui comercianta Francisca Schnell, unde fiindă voioşi cu toţii pentru resul-tatulă esposiţiunei, ne-amă aflată şi petrecută bine. Numărosele toaste încă n’au lipsită. După banchetă întregă publiculă se îndrepta spre loculă alesă pentru întrecerea în fugă cu caii. Cu părere de rău trebue să mărtu-risescă, că cu câtă nl-a fostă curiosita-tea mai mare, de a vede acestă întrecere, sciindă că au venită destui 6menl cu cai buni de fugă, anume pregătiţi spre acelă scopă, cu atâta i-a fostă mai mare mirarea, când ajungeudă la loculă numită, amă vă4ută că n’au cine se întrece în fugă cu caii. Nici unulă din cei cu cai buni şi veniţi anume nu mai era aci, toţi se depărtaseră cătră casă, din causă că timpulă înaintase, era seră. Au aşteptată ce e dreptă destulă totă 4iua, şi pote au cugetată, că lucrulă a rămasă nimica, şi nu va mai fi nici o întrecere. Astfelă abia s’au aflată 3 inşi, cari vă4§ndă că nu suntă alţii cu cai mai buni, s’au folosită de ocasiune, şi au fugită cum au putută ; destulă că ei au căpătată premiile. Şi decă nu fugiau de locă, ci mergeau numai în paşă ou caii încă erau .siguri de premii, căci nu avea cine să’i întrâcă Intr’adevără, că rău s’au păcălită cei cu cai buni. De aicea apoi ne întorserămă la loculă destinată pentru juriu, unde s’an împărţită premiile bănesc!. Relativă la acestea îmi permită a face unele observări. După modesta mea părere pentru lucrurile de mână femeescl au fostă prea pbţine* numai 2 premii bănescl. Mai departe, după ce sciută este că ce e sco-pulă esposiţiunei şi că pentru ună domnă ori domnă are mai mare valore o diplomă, decâtă câţiva florini, pe când pentru ţărani şi ţărane premiile în bani, fiă câtă de mici, au cu multă mai mare valore decâtă o sută de diplome, ar trebui ca premiile bănescl să se dea ţăraniloră şi ţăraneloră, âr diplomele să se dea dom-niloră şi domneloră. Cei inteligenţi şi cu stare ar trebui să afle mai multă mul-ţămire şi îndestulire în diplomele derecu-noscinţă[decâtă în câţiva fl. Şi chiar şi când ll-se ofere, să renunţe în favorea ţăraniloră lipsiţi, căci numai atunci vomă pută să ne ajungemă scopulă ce-lă do-rimă, şi atunci nu voră mai 4ice bieţii ţărani că: Domnii totă la Domni dau cinstea (seu banii). Cu ocasiunea acestei esposiţiunl încă au primită premii băneşti unii domni şi ddmne' chiar de cei cu stare, găburi (sasi) cum îi numesce poporală şi 46u n>au fostă atâtă de galanţi, ca să renunţe în favorulă coloră săraci. Astădată însă le retacă numele. După împărţirea premielorăj bănescl fiindă şi seră, partea cea mai mare din numerosulă publică s’a depărtată cătră casă voiosă şi cu plăcute amintiri. Au mai rămasă numai aceia, cari au luată parte la balulă aranjată în acea sără din incidentulă esposiţiunei în otelulă din lociS. Petrecerea a fostă vială şi a durată pănă diminâţa. Aci numai atâtă aminteseti, că programa a fostă înţesată cu prea multe cârdaşe şi Unguri erau puţini, nu avea cine să le j 6ce. Am înţelesă, că publicându-se despre acestă esposiţiune în -unele Joi economice maghiare* meriţulă şi recunos-cinţa pentru laudabilulă succesă se a-tribue numai unora, pe când cei cari au ostenită şi jertfită mai multă nici nu-să pomeniţi. Dreptă aceea, deşi sciu, că cei cari facă mai multă nu aşteptă laudă, totuşi credă, că nimenuinu’i convine, şi nici nu e cu dreptă, ca unii să sâraăne, er alţii să secere de-a gata; în intere-sulă adevărului îmi permită a afirma, basată pe propriâ’ml convingere, că: me-ritulă şi recunoscinţă pentru îmbuoură-torulă resultată ală acestei esposiţiunl în primulă locă se cuvine Domnului protopretore Iacobă Popepeciţi, carele a ostenită 4* şi nopte şi n’a cruţată nici jertfele materiale în interesulă esposiţiunei. Nu sciu, care altulă în loculă Domniei sale s’ar fi sciută acomoda şi purta astfelă, atâtă cu inteliginţa, câtă şi cu poporală din acestă cercă, încâtă chiar şi contrarii (esposiţiunei) să lucre viribus unitis în favorulQ aceleia. Prin acestea nu vreu să detragă nimica din meriţulă altora, nici nu voiescă a 4ioe, că numai D-sa a făcută totulă singură. Nu,. D6mne păzesce, pentru-că sciută este că : Unde’i unulă nu’i putere, unde-să mulţi puterea cresce. Toţi au lucrată după putinţă în cerculă loră de activitate. Servescă-le de satisfacţiune şi recompensare convingerea, că şi-au făcută datoria în modă demnă de> totă lauda. In fine vă 4i°â ^ouă, iubiţi Români şi Româncuţe: f Inainte cu Dumne40u. Lucraţi şi vă rugaţi lui Dumne40u. U-niţi-vă ca fraţi şi fiţi stăruitori. Păstra-ţi-vă şi iubiţi-vă limba şi poporală stră-moşescă, mai multă decâtă vieţa! f Ună participante. ___________________________ 1888 Cuntmts. D-lă Dumitru Manole, candidată de preoţiă, îşi va serba cununia cu D-şora Marin Tăbacu Duminecă în 6 Noemvre v., tn biserioa gr. or. din Tăr-lungenl. Felicitările nostre! SCIRÎ TELEGRAFICE. Budapesta, 14 Noemvre. Situaţia visteriei statului în cuarta-lulu ală treilea este: veniturile cu 8.021,933 fl., cheltuelil© cu 3.483,214 mai favorabile decâtuîn cuar tal ulii alu treilea din 1887. Budapesta, 14 Noemvre. Camera deputaţiloru a primită pro-iectulă de conversiune în generalii şi în specialii. Berlmd, 14 Noeţnvre. In cercurile bine informate se crede, că împrumutulîi de 500 milidne, ce l’a contractată Rusia în ParisQ, e destinată pentru scopuri de înarmare. E temere, că se va în-torce starea de nelinişte, ca la începutul u anului. Parisu, 14 Noemvre. Cu ocasiunea desbaterei bugetului ministrului de esterne, Goblet a vorbită despre situaţiunea din afară. Francia, <\ise elă, nu ameuinţă pe nimenea, nu se teme de nici Y provocaţiune, nu pregătesc© ni<^f o cucerire, susţinerea păcii este celă mai înaltă interesă ală ţăişi. Sofia, 14 Noemvre. Scir^fe despre turburărl în Bulgaria sunpl neîntemeiate. Principele se a|& bine. Bucurescî, 14 Noemvre. Papc-lamentulă a fostă deschisă delte-gele. MesagiuW tronului constaŞ, că raporturile cătră t6te puterile suntă fărte satisfâcătdre, * mulţumită înţeleptei politici, care d$* vedesce, că România este ună puternică elementă de pace şi de siguranţă. Necrologti. Theodor KiihTbrandt, profesorii de gimnastică la şoolele ev. j^|r sescl din loctt, a încetattl din viâţă «rt dimin^ţă, în verstă de 30 de ani. ' /■ i iţ i i ■ i i i Cnrsulă pieţei Braşorii din 14 Noemvre st. n. 1888. Bancnote romănescl Cump. 9.38 Vând, . 9*40 Arginta românesed . „ 9.80 n 9J5 Napoleon-d’orI ... „ 9.64 n 9^8 Lire turcescl ... * 10.92 «i 1^5 Imperiali 9.92 n 9Jfe GalbinI „ 5.70 n 6?ţ2 Scris. fonc. „Albina“6B/0 n 10L.— M —.— n n n n 98.- >1 9850 Ruble rusescl ... „ 125.— It 126,— Discontuld % . . . 61/*— -8% pe and. Gursulă la bursa de Viena din 18 Noemyre st. n. 1888. Renta de aurti 4°/Q.................100.8^ Renta de hârtiă5°/0................92. — Imp numitul ti c^ilorti ferate ungare . 144.76 Amortisarea datoriei câilord feratd de ^ ostd ungare (1-ma emisiune) . . 98.60 Amortisarea datoriei căilord ferate de uK ostu ungare (2-a emisiune) . . —.«-> Amortisarea datoriei căilord terate de ostd ungare (8-a emisiune) . . 116.80 . Bonuri rurale ungare.........1O4.60L Bonuri cu clasa ae sortare .... 104.S& Bonuri rurale Banatd-Timişd . . . 104.5Cf Bonuri cu cl. de sortare......104.5& Bonuri rurale transilva&e....104-6EF Bonuri croato-slavone....... 104.50, Despăgubirea pentru dijma de vină unguresed . ...................* 99.50 Ixuprumutuld cu premiuld unguresed 131.-^ Losurile pentru regulareaTiseişiâe- gbedmului . . 123.60 Renta de hârtiă austriacă .. .. 31. te Renta de arginta austriacă .... 82.60 Renta de aurd austriacă.............109 te LosurI din 1860 189.^p Acţiunile băniei austro-dngare . . . 876.-U' -Acţiunile băncei de credita ungar. . SQI.-si* Acţiunile băncei de credita austr. . 806.— Galbeni împărătesei ■ 5.771 Napoleon-d’orI ....................... 9.6§i Mărci 100 împ. germane ..... 59.^ Londra 10 Livres sterlinge .... 1B1.9BT 2)^ Numere singuratice* din zeta Transilvaniei" 4 & cr. se potft cumpăra în tutungeria I. Gross, în ^librăria Miculae dur cu şi Ad