itrAiidttii mini —----------------—^--------------------------------■-.---—~.- •---■ - - r , ^.nr-., i „r.ti i.!.^^,.-—i i i ■ mAiih,».'.^' „v.,-,
Mm: liimiitiahliMi ii .. JipaiMlla: ’
MUţOVU, piaţa mara Vr 22. SmMOTÎ nefrancttto nu se pri aeiot. Manuscripte nu se retrimit & ! .■
. Kioiiifc ie UHtfwi:
•rafOVS, piaţa maM Ir. 22. Inserate mai prim Stoică în Vlena iudei/ Mont, Haasenn'cin & Yogltr (Oii Mac»), Heinrich f cfalei, AM» Strndi, M,T>uies, A.OjhfUi.J. Ikm-utbtrgi în BuiapectciUr. V Gdtd-Utotr, AutonMetei, EcksMnBtmat; tarraalfbrt: O. L, Daube; în Ham* burg: A. SUiner.
Preţul inaerţiunilort: o seriă gamondu pe o coldnă 6 cr. si 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după/ tarifă şi învoială. Seclame pe .pagina III-a e •eriă 10 cr. v. a. sân 90 bani.
^Bşiataf isu ♦» S».«y« ^ i
Abtmamente sestm Aiîtio-fmrii ■p-
Peitn BoahiiJtl itrilalutti:
Pe unii ann 40 franci, pe sise luni 20 firanel, pbr tteilnnl
10 ficmcl.
Sepitnurilitiila bă te ofl-
ciele poştale din Intru şi din - afară şi la.dd. colectori,
AtoflauutUĂ neutri Br&ţOTi:
laadministraţiune, piaţamare Nr. 92, «tagmiă I.: pe nnflinfl 10 fl., pe şise luni o fl., pe trei | luni 2 fl. 80 dr. Ou du sulă In casă: Pe uni anii 12 fl., pe şise' luni6 fl., pe tneft luni 3 fl. Unii esexnplarfi. 6 cr. ▼. a. adu 15 bani.
Atâtii abonamentele ofttii şi inserţiunile suntă a ae plăti înainte .
Ni. 24L	Braşovtt, Mercwi 2 (14) Npeavrie	1888.
Braşovti, 1 Noemvrie v.
Le este cunoscuţii cetitorilorii noştri cuprinsulu nouei legî militare, precum şi înăspririle ce le conţine ea în specială cu privire la serviciulu voluntariloru pe unu > anu.
| Aceste înăspriri suntu mai cu ■semă, cari au produsă mare ne-mulţămire între Unguri. Foile unguresc! s’au pronunţată în unanimitate contra loră.
Noua lege militară opresce mai întăiu pe voluntari de a-şî continua studiele academice în tim-pulă serviciului loră activă; apoi dispune ca acei voluntari pe ună ană, cari nu voră depune cu sue-cesu esamenulă de ofiţeru în re-servă, cari cu alte cuvinte nu voră deveni ofiţeri, să fiă dâtorî a mai servi încă ună ană activă.
In aceea ce privesce esame-nele de oficeru este cunoscută, că mai alesă tinerii unguri întîm-pină mari greutăţi, din causă că cei mai mulţi dintre ei nu cunosc • seu cunoscă fdrte slabă limba germană — şi esamenulă de oficeru în reservă trebue sg se depună în acestă limbă — şi tocmai pentru acesta, credemă, li-se pare şi mai apăsătăre disposiţiunile nouei legi, ce a fostă presentată corpuriloră legiuitdre. Pote totă din acestă causă o fbiă oposiţională maghiară ' merge chiar pănă a susţine, că disposiţiunile din vorbă au apa-rinţa unoră „vexaţiuni4*.
Pasulă celă dinteiu în contra înăspririloră serviciului voluntariloru pe ună ană l’a făcută tinerimea maghiară însăşi.
Duminecă s’a presentată o de-putaţiune de studenţi la minis-trulă-preşedinte Tisza, care în numele studenţiloră dela universitatea din Peşta i-a predată o petiţiă a
j unim ei' academice. Vorbitorulă deputaţiunei a accentuată, că cuprinsulu nouei legi militare este păgubitorii din punctă de vedere economică şi socială, şi mai ales nu consună cu interesele junimei şi în urma acesta nici cu intere» sele cetăţeniloră. Junimea academică se r6gă deci a se susţine starea lucruriloră de pănă acuma. Să fiă adecă permisă şi în viitoră voluntariloru pe ună ană de a-şî face deodată cu studiile universitare şi servieiulă militară, şi celă ce tiu va pute depune esametiulă de 6-ficeră, se nu fiă constrînsă a mai servi încă ună auu.
Ministrulă-preşedinte Tisza a primită pe studenţi amicabilă, dâr le-a declarată, că nu le p6te face nici o promisiune directă. Junimea universitară, cfise elfi, ca junime cultă a naţiunei, trebue în timpuri ca cele de faţă să fiă gata la jertfe mai mari şi se premergă cu esemplu bună. Caracteristică este, că d-lă|Tiszaa găsită de cuviinţă a se provoca la fii săi cari, 4ise elă, au depusă uşoră esanaci-nulă de oficeru, de unde urmeză că acesta nu este aşa de strictă ca să nu-i p6tă corespunde tinerii academici.
împrejurarea că d-lă Tisza s’a ferită de ori şi ce cuventu, din care sJar fi putută deduce, că deşa-pr6bă înăsprirea serviciului voluntariloră pe ună ană, dă prilejă foiloră oposiţionale de a-lă ataca în feliulu loră şi de a-i Imputa că nu ţine contă de opiniunea publică a „naţiunei44, care a sperată, că în lupta ei contra pagubei culturale, sociale şi economice ce-o ameninţă, guvernulă va fi pe a ei parte.
D-lă Tisza, — cjicc organulă lui Apponyi — sciefărte bine, că îndărătulă tineriloră academici stă ac}î tdtă ţera. Şi decă cu tăie
acestea nu s’a putută decide a da ună altă răspunsă deputaţiunei studbnţilofă, causa nu p<5te fi alta decâtu, că dănsulă nu se crede destulă de tare spre a dobendi dela loeurile competente retragerea măsăriloră de înăsprire a legei militare.
„Lupta i-se pare' desperată ministrului-preşedinte continuă memoratulă organă — der acesta e treba lui. Opiniunea publică nu va lăsa însă să fiă împede cată prin acestă micinitoiă în resistenţa ei contra unei reforme, care ar provoca fără de nici ună folosă mari peficule»pei|ţţu tfcşgţria; căci Ungaria nu este nici în privinţa spirituală atâtă de înaintată, nici în privinţa socială şi economică atâtă de desvoltată, ca să-i fiă iertată a-şî jertfi tinerimea inte-ligentă in astfelu de măsură interesului militară.41
Curentulă, ce s’a produsă între Unguri. In contra nouei legi militare, vă da nascere încă unor înfocate discusiuni în dietă cu o-casiunea desbaterei proiectului a-cestei legi şi oposiţiunea maghiară se pregătesce de pe acuma, ca sub scutulă „opiniunei publice a naţiunei44 să aplice cabinetului Tisza grave lovituri, pentru că se simte prea slabă de a o feri de „urmările rele44 ale reformelbră militare intenţionate.
Una o putemfi predice de pe acuma. Cabinetulu Tisza, orî-cUm s’ar termina desbaterea asupra nouei legi militare, va întempina mai multă ca orî-şi-când acusaiea o-biclnuită, că „a vendută interesele ţării Neamţului.44	1
a. . k *: a.	-
„Correspondance de l’Est* e infor-" mată din Bruxela, că întâlnirea intre im-
piratulu germană Wilhelm şi între Regele Belgiei Leopold are sS fiă în curând. Despre locnlă întâlnirei nu se scie nimică pănă acum.
*
Intr’ună rescriptti împărătescă cătră Marele principe Alexie, Ţarul* îşi es-prinaă satiafkcţiunea, că voinţa sa,.,de a av6 c flotă în Marea Negră, destoinică să protegă proprietatea locuitorilor* litorall şi să asigure desvoltarea neîmpedecată a tuturor* întreprinderilor* industriale şi comerciale, se împlinesce cu succes* Sub conducerea Marelui principe. Ţarul*, cu ocariunea călătoriei sale în Kusia sudică, s’a convins* despre acesta şi cu adevărată bucuidă a privit* întrega escadră de t- răsboiu, care e gata să intervină pentru drepturile Rusiei în Marea Negră. ... * -
In foia liberală din Belgrad*, „ Srpska Nezavi«nost“ , profesorală universitar* Sreckovic pledezi pentru sistemulă de douS camere, care ar fi să se Introducă astfel*, ca a doua cameră să servescă numai ca control* pentru esecutarea legilor* de cătră organele autorităţilor* şi pentru a sprijini activitatea legislatdre a Skupcinei de pănă acum, care e prima cameră.
„Reuter Office41 anunţă din Wadşi, că spre ost*: de Darfur a fost* o încâe-rart intre trupele Mahdmlui §i între pcpo-raţfune. Cele dinteiu, în număr* de 70,000, atăcară sub conducerea lui Dianuh oraşul* Wadai, der nu fostă respinşi nvândă o perdere de 3000 de omeni. Reînoind* trupele m&hdiste atacul*, ocupară oraşul*. Sultanul* din WwAai a fugit* In munţii Ofiliri-
Agit^ţiuniuiigurescl.
„Ellenz^k44 dela 9 Noemvre scrie următorul ii articulii de fond, îniScopii de a agita contra naţiona-Mtăţiloru nemaghiare:
In comitatul* Szerem, ce cade sub
FOlLETONULtT „GAZ. TRANS.44
Unii morţii între yii.
(Novelă englesescă.)
in.
Numai câteva dealuri şi câmpii îi despărţiau, şi cu t6te acestea, vaj, departe erau unul* de altul*!
Alice, tristă şi melancolică, sta în ,gr4dinuţa ei, gândindu-se la tânărul*, ale . cărui sentimente adevărate şi poetice se reoglindau aşa de fidel* în faţa lui, în vocea lui. Şi totuşi ea nu putea să răsplătesc* iubirea cu iubire, nu pute simţi ca el*, fiind* că inima ei bfttea pentru memoria altuia — care murise.
Tînărul* lord*, departe de ea, trăesce închisă în odaia sa. Parcul*, tablourile, roibii, afară de piano, nu-i mai facă nici o distracţia. Numai în cântece îşi mai
mângăere.
In curendă va ' face o călători* în streinfttate — aşa gândia el* — ale j e&rei scene de vieţă îl* vor* face să-şi mai uite de ea, să-şi alunge din inimă amorul* pentru nerecunoscătorea copilă.
Ca de obiceiu, într’o (fi, se simţi cu totul* altcum.
.Camerierul* său îi anunţă numele unei persone streine: Mr. Viliam* Dumfort.
Tînărul* lord* rămase uimit*, când în odaia lui păşi ună om* bătrân*, mic*, cu ochii surii, cu părul* cărunt* şi îmbrăcat* în vestminte negre.
Bătrânul* şopti cât* abia s’aucfia: „acesta e!u
Cu atenţiune încordată tînărul* lord* aştepta cele ce aveu să urmeze.
„Mylord, eu sunt Viliam Dumfort!14
„Sir, numele acesta ml-e necunoscut*.14
„Iertă-mă, Mylord, decă mă îndoesc* despre asta.44
„Cum?44
„înainte de asta cu două săptămâni, d-ta ml-ai trimis* o cutiă."
„D-ta de sigur* eşti în erore.44
„Nj, Mylord, faţa mea Alice v’a descris* aşa de fidelă, încât* v’am cunoscut* îndată.41
Faţa palidă a lordului, când aucfi numele Alicei, se făcu roşiă ca focul*.
„Şi ce vrâi d-ta?“
„Să-ţi mulţămesc* pentru binefacere şi să-ţi înapoiez* darul*.41
„Cxun.?“	1
^Mylord, niolodată nu m’am obicinuită a primi daruri de care nu sunt vrednică. Am destulă* putere că să mă
scutură de datoriă, să pOtă trăi cinstită şi să-mi păzesc* fata de înşelătorii.14
Lordul* îngălbini.
„Sir, d-ta m’ai vătămaţ*.44
„Ferâscă Dumnedeu, Mylord! Eu nu .te condamnă.... D-tş. eşti încă tinără şi faţa mea e frumosă... der gândesce, Mylord, ea este singura mea mângăere şi fericire.44
„D-ta te îndoescî^în caracterul* meu, şi ai dreptul* s’o faci, ca tată; der pe Dumnedeul* meu, Sir, d-ta te înşeli cu privire la mine.44
„Aşaderă Mylord, iertă-mă, decă în curioşitaţea mea ţe întreb*: din ce causă m’ai onorat* d-ta pe mine — pe un* streină' — cu darul* acesta considerabilă u	,fc
D-ta mă faci să fiu indiscretă. Bine, Sir, eu îţi voiu mărturisi taina mea tocmai cu atâta sinceritate, câ şi când ai fi părintele meu. Iubescă pe Alice a d-tale, şi ‘tm-ml pot* închipui o fericire mai mare ca aOeeâ, decă ml-ar pută fi soţia mea. Şi acum judecă, Sir!
In vieţa lui pănă acuma multe bune şi rele l’au ajunsă pe Dumfort, nimic* însă nu l’a mişcat* âşa de tare ca acestă mărturisire categorică.
„Mylord, pentru Dumnedeu, gângăni
bătrânul*, d-ta nici nu gândescl ce fată săTacă iubesc!?14
„Sir, acâsta fiu mă neliniştesc©.14
„Der ce?14	’
„Alice m’a refiisat*!41
„Fiind* că nu te cunoscea, Sir.44
„Seu pentru că iubesoe.pe altul*.a
Dumfort se cufunda în ,gânduri, şi numai după câţeva s -cunde răspunse:
„Tote acelea erşu fşntasii copilă-rescîj f§i nu amor*. Iţi pot* spune: phiar şi istoria loră. Alice crescu împreună c’ună tinără cavaler*, anume (j’Keary îteginald. Se jucau laolaltă în ânii copilăriei şi împreună se mirau de stelele cerniţii. Din petrecerea acâetase născură între ei orecarî legături frăţesc!: Nu demult însă,' când Eduard, Celă din urmă jStuart, păşi pe ţărmurii Scoţiei ca pretendent* la tron*, tînărul* esquir ardendtt de dorul* bătăliei, intră în ceata voluntarilor*, «ari se îndreptam în potriva lui > Eduaţd 'Stuart. * Şi închipuesee-ţl, - Mylord, Alioe cu câteva luni înainte de asta primi (dela el* câteva , ronduri sorise în clipele agoniei morţii. Tînărul* esquir căpătase o rană forţe grea în lupta dela Edinburg, şi în curând* Alice îşi perdu foatele.
Tînărul* lord făcu din cap* şi replică :
Nr. 241
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
jurisdicţiunea Banului croaţii şi este ho-tărîşă cu .Serbia, se petreciilucruri scan-dalisătpre. Uneltirile contra statului şi nesubordinaţiunile faţă cu autorităţile publice suntă la ordinea dilei. Şi acestea nu se întâmplă numai între lucuito-rii sârbi din comitatul ii Szerem, ci au începută deja a se estinde şi în Bacîca.
In aceste ţinuturi propaganda sâr-bescă se face cu totulă nepedepsită şi pe faţă, cu cea mai orbă cutezanţă. Locuitorii şerbi ţinetorî de statulă ungu-rescă nici nu mai voiescu se se considere ca supuşi maghiari, ci îşi întorcă privirea cătră Serbia, unde sciu că le este patria loră, Ca domnitoră ală loră nu-lă mai consideră peFranciscă Iosifă, ci pe Milană, şi nu dela Franciscă Io-sifă, ci dela Milană îşi aşteptă mântuirea şi fericirea loră.
Maghiarii aflători pe acestă teritoriu suntă espuşi la o permanentă perse-cuţiune. Serbii dau o adevărată năvală contra a totă ce este maghiară, şi în înclinaţiunile loră, ce le au pentru Serbia, răspândescă ură atâtă faţă cu Maghiarii, câtă şi faţă cu instituţiunile statului maghiară.
Nu numai Serbii se supună superiorităţii lui Milană, ci chiară şi pe Maghiarii caii se află printre ei îi cons-trîngă, ca, în loculă domnitorului loră legală Francisc Iosif, să pronunţe cu>su-punere numele regelui serbescă. Nu numai cei nemulţumiţi esercită terorismulă serbescă, ci şi autorităţile judecătorescl se pună cu totulă pe faţă în serviciulă propagandei sârbesc!.
Acesta nu însemnă nici mai multă nici mai puţină, decâtă eă la prima o-casiune binevenită ci stau gata a’şl oferi serviciile loră regelui Milană, încă chiar şi atunci, când acesta ar voi se primescă serviciile Serbiloră din Ungaria în o luptă îndreptată contra Ungariei.
Unde va ajunge ore vecia Ungariei, decă Serbii voră preferi regelui maghiar pe regele Milană, Valachii pe regele Carolă, Saşii pe prinţulă de Weimar, Slovacii pe Ţarulă Muscălescă?... Unde va duce acestă gravitare înafară, decă la ună momentă bine venită, când va trebui apărată întregitatea ţârei, Sârbul, Valahulă, Slovaculă, Sasulă, se voră simţi cu toţii scutiţi dela ori-ce dato-rinţă de feliulă acesta şi la primulă momentă de turburare seu se voră ridica contra nostră, seu decă tocmai nu voră face acesta, nu voră fi însă cu noi şi nu voră da peptă cu inimicii noştri?
Noi credemă, că în astfeliu de împrejurări esteme politice, ce suntă peste măsură nesigure, ar fi o datorinţă duplă din partea guvernului, ca să aibă în
vedere aceste naţionalităţi mărunte, ce graviteză înafară, şi seu să. le dea câtă mar de grabă drumă liberă pe calea, pe care au pornită!, seu decă e de dorită rămânerea loră pe teritoriulă acestei ţări, atunci trebue se le facă să înţelegă, că pentru binefacerile, cu caii ’i împăr-tăşesce statulă maghiară, n’au să sărute mâna unoră regi ca Milană seu a Ţarului muscălescă, ci a lui Franciscă Iosifă».*'. Pentru ca acesta să fîă aşa, guvernulă ungurescă trebue să împlânte mâni de fieră în uneltirile de propagandă sârbe, săsesc! seu valache, şi primulă cuvântă, primulă faptă prin care se deschidă is-vorele uneltiriloră contra statului, trebue făcută inofensivă cu prima ocasiune.
Astăcji Serbulă adoreză pe Milană, mâne se va tămâia valahulă Carolă, Slovacul îşi plecă genunchii înaintea Ţarului muscălescă şi Colomană Tisza nu se îngrijesce, ca Sârbulă, Slovaculă, Va-lachulă seu Sasulă pănă când trăesce pe pâmentulă acestei patrii numai ună stăpână să recunoscă asupra loră: pe regele maghiară, care-i protege în egalitatea drepturiloră loră şi le susţine întregitatea drepturiloră în ceea ce pri-vesce starea morală şi materială...
SCIRILE DILEI. -
Diferitele datorii ale statului ungurescă pentru construirea căiloră ferate, împreună cu competenţele pentru scutirea de dare a pământului, pe care suntă construite căile ferate, facă 463.134,486 fl. pe ană. Interesele şi amortisaţiunea acestui capitală facă 35.760,968 fl. Pentru ca capitalulă anuală de amortisa-ţiă se fiă pe viitoră mai mică, Tisza pacteză acum cu familia Rotschild, cam în sensulă, ca în loculă coloră 463 mi-lione şi câteva mii, pe cari statulă le datoresce familiei Rotschild, să-i dato-rescă de aci înainte d. es. 609 milione; acestă sumă însă să nu i-o plătescă statulă în 15 ori 20 de ani, ci în 60—80 ani. Interese va plăti statulă mai puţină, der în schimbă pentru acesta va spori datoriile. Acestă lucrare, elice „Ellei^ek44, pote să se numescă convertio în limba artistică financiară, unguresce însă însemnă: contragerea v.noru nove datorii.
Şi voră plăti totă Valahulă, Sasulă, Slovaculă şi Serbulă, contra cărora agi-teză foia kossuthistă.
*
* *
Advocaţii din Şiomcuta mare voră da ună banchetă în onorea Domnului advocată Iosifu Popu'de ŞomcUta mare la 17 Noemvre 1888. 6 ore după amiadă, în sala casei pretoriali a fostului districtă
Chioră, din ocasiunea jubileului de 50 ani a advocaturei jubilantelui. Pentru splen-dorea şi decorea sărbătorei, suntă rugate şi damele a lua parte la banchetă. Ca ospeţii să potă fi încuartiraţi, suntă rugaţi a avisa de timpuriu pe D-lă Victor Marcă, notariulă comitetului arangia-toră.
I>m vieţa jubilantelui servescă ur-mătorea schiţă biografică: Domnulă Iosifu Popu a depusă censura advocaţială la 17 Noemvre 1838 înaintea Tablei din Mureş-Oşorheiu. Din acestă momentă, parte ca advocată privată, parte ca pro-tofiscală ală fostului Chior, şi ca deputată alesă în dieta din Ardeală, a funcţionată pănă în anulă 1848. După anii viforos! din 1848 şi 49, pănă în 1853 s’a retrasă din vieţa publică, în anulă 1853 însă, conformă ordinaţiunei patentale, de nou a depusă censura advocaţială în limba germană înaintea tribunalului supremă c. r- din Sibiiu, şi ca advocată de nou a muncită pănă în anulă 1861. In 1861 jurisdicţiunea Chiorului l’a alesă vice-căpitană primară, şi în acestă postă de frunte, parte cu Vice-căpitană primară şi Preside ală tribunalului districtuală, parte ca deputată alesă în două rânduri şi anume în ciclulă din anulă 1869—1872 ca delegată a funcţionată. In 1873 Majestatea S’a l’a denumită jude la Tabla r. din Budapesta, însă acestă postă splendidă, din cause sanitare şi familiare, nu l’a putută primi, şi aşa din anulă 1873 de nou pănă în diua de acţl funcţioneză ca advocată în puterea deplină spirituală şi corporală.
Ii adresămă jubilantelui sin cerile nos-tre felicitări şi’i dorimă încă mulţi ani înainte!
*
* *
Procesului (Harului „Romănische Revueu se va pertracta din nou în cjiua de 22 Noemvre n. înaintea curţii cu juraţi din Budapesta.
*
* *
Concertulu de binefacere, împreunată cu jocă, ce s’a dată Sâmbăta trecută în sala Otelului Nr. 1. din partea Reuniunei femeiloră romano-catolice din locă, a fostă bine cercetată. Concertulă a reuşită forte 'bine. Intre concertanţi s’a a-flată şi d-lă profesoră de musică Nicolae Popoviciu, care împreună cu ceialalţi d-ni concertanţi a fostă viu aplaudată de publică, fiindă rechiămată de repeţite-ori.
*
* *
Din jCohalmu se scrie, că în comuna învecinată TJnyra (Galt), comita-tulă Tâmavei mari, a isbucnită o revoltă din causa comasaţiei. Anume nu de mult ună tînără inteligenta din acestă comună, Depner M., fostă elevă ală seolei
de agronomiă jdin Mediaşă, care este totodată şi celă mai mare proprietară din comună, petiţionâ pentru facerea co-massărei. Elă scia, că poporulă din comună se va năcăji pentru acesta şi de aceea lua tăte precauţiunile pentru ca-sulă, când ar fi atacată. Moşia şi-o dete în arândă pe mai mulţi ani şi se hotărî să primescă o funcţiune de administra-toră, ce i-se recomandase la o moşiă în România, er acasă se-şi lase ună locţii-toră cu plenipotenţă, care să-lă repre-sente. A aflată necesară totodată să între în înţelegere cu ună omă cu influ-inţă din comună, care să-lă însciinţeze despre paşii ce suntă a se face în causa comassărei, precum şi despre celelalte ce se petrecă în sată. Astfelă s’a întâmplată, că vestea despre cererea comas-saţiei s’a lăţită repede în comună. Cu câteva c]ile mai nainte proprietarii agitaţi se adunară într’o cârciumă, unde au hotărîtă, ca pe celă ce a cerută comas-sarea să-lă tragă în personă la răspundere şi să-lă silescă a-şi retrage cererea. Depner, audindă despre acesta, fugi repede dela Ungra la Homorodă. Poporală din sată se duse cu mulţimea la casa lui, îlă căutară cu deamăruntulă prin casă şi prin curte şi după ce nu l’au aflată, se lăţi între ei vestea, că Depner a stată în înţelegere cu pre-otulă din comună şi că preotulă l’ar fi îndemnată pe Depner ca să cerâ comasaţia. Mulţimea asalta casa preotului şi-i sfărîmară cu petrii tote feres-trile dela casă. In diua următore se trimise o deputaţiune la Homorodă, ru-gându-lu pe Depner să-şi retragă cererea pentrru comasaţiă. I-au promisă că-i voră re’ntorce spesele de pănă acum, şi câ-i voră da proprietatea la ună locă, unde va voi elă etc. Depner însă li-a răspunsă, că elă scie ce-a făcută şi că binele comunei îlă voesce. In cealaltă cji Depner se duse în România. Acum domnesce mare iritaţiune între locuitorii din Ungra din causa comassaţiunei şi e temere, dică foile ungurescl, ca nu cumva să se întâmple acolo turburărî ca în Feldiora.
*
* *
piarele unguresc! scriu, că în 6 Noemvre n. c. gendarmeria din Chezdi-Oşor-heiu a dată de urma unei nouă vcontra-bande de fete.’1 De multă timpă, scriu foile ungurescl, se continuă în părţile Chezdi-Oşorheiului venejarea de omeni; anume fete sărace, seu de acelea, „cari şi-au urîtă vieţa44, suntă duse în România fără paşaportă şi aci apoi suntă a-plicate seu ca servitore, seu ca chelnăriţe. Gendarmeria a prinsă acum 3 fete, pe cari doi omeni voiau să le trecă pe
„Sir, eu credă, că acelă cavaleră îi ' era Alicei mai multă decâtă frate, şi ar fi o nebuniă din parte-mi să cercă a’i şterge amintirea din iniţna ei.“
„Nu dică, Mylord, că Alice n’ar simţi adâncă pierderea lui, der ea este destulă de tînără, ca să-lă uite şi să caute a’şl astupa rana c’o nouă fericire.44
„Totă una, Sir, împregiurarea acesta îmi face planulă imposibilă, planulă ce mai înainte vream să ţi-lă recomandă.44
„Şi anume ?u
„Mă temă, că d-ta îmi vei face imputări.44
„O, Mylord, sunt prea convinsă de nobleţă inimei d-tale.44
„Mai întâiu te rogă să primescl dela mine cutiora acesta dinpreună cu cuprin-sulă ei.44
Dumfort se mişca nehotărîtă.
„Dup’aceea să iai asupra d-tale in-specţiunea peste averea mea de pămentă câtă o vecjl- Pentru comodităţile d-tale mă voiu îngriji, er sarcinele voiu căuta se nu-ţi fiă grele... Nu zîmbi, Sir..,., n’o facă acesta din egoismă, căci nu gân-descă la Alice.... îndată ce d-vostră vă veţi eşec].a aici, voiu călători spre Ori-entă, acesta este o veche dorinţă a mea.44
„Oh, Mylord44, replica Dumfort, „bunătatea d-tale n’are margini.44
„Primescl aşa-deră?44
„Mylord, eu rătăcescă prin lume fără avere şi fără norocă. In astfelă de împregiurări marinimositatea d-tale este o astfelă de graţiă pentru mine, încâtă nici n’o merită, nici nu’ţî potă mul-ţămi pentru ea.44
„Nu te gândi d-ta la acesta, — ci încă ună lucru....u
„Porunciţi!“
„Decă Alice va face ore-care oposi-ţiune, şi decă ea se teme de pasulă a-cesta, d-tale nici chiar atunci nu-ţi este iertată a te muta din Manfries.44
fi	*'	4
„Mylord, eu îmi iubescă fata multă mai tare decâtă ca să o silescă la ceva.u
„Bine, Sir, numai atâtă am voită să sciu.44	,
„Aşaderă când voescî, Mylord, să mă aşec|ă aici?44
Atârnă dela d-ta ; dorescă însă ca s’o faci câtă mai în grabă.44
Dumfort se simţia omulă celă mai fericită, când părăsi castelulă din Manfries. In fine totă a dată elă de ună omă cu inimă bună, care i-a făcută mare bine şi care’i iubesce fata pănă la nebuniă.
Când sosi acasă, nu putea vorbi, ci plângendă se lăsa pe sînulă Alicei.
„Ce ţi-s’aîntâmplată, tată?44 întreba fata spăriată.
„O, nimică, nimică, iubita mea copilă ; lacrimile acestea suntă lacrimile bucuriei !u
„Ce s’a întâmplată ?u
„O, multă, forte multă, — tu nu sci Alice cine e binefăcătorulă nostru.44
„Cine?4-
„Lord Oliver Worsfield, care....44
„Care....?44
„Te iubesce.44
„Nu se pote, tată44, grăi fata îngăl-binindă, „tu numai glumescl !u Nu se pote, aşa-i, că totă lucrulă e o glumă?44
„Nici-decum, Alice.... Unica dorinţă a lordului e, să-i fi soţiă.44
Alice îşi astupa faţa cu palmele, ca şi când ar fi cuprinsă de groză.
„Şi acum ce (Jici. copila mea ? întreba bătrânulă apucându’i mânile.
„Tată44, replică fata c’o superioritate liniştită, „privesce la mine, din crescetă pănă ’n tălpi jălescă pe Reginald...
„Dumnecjeulă meu, elă nu trăesce!44
„Totă una e, tată. Dumnedeu m’ar blăstăma decă l’aşă uita.44
Fi liniştită, copila mea. Lordulă e cu multă mai nobilă, decâtă ca să-ţi pri-
mescă mâna fără de a-i da inima. Elă chiar şi acum mi-a făcută celă mai mare bine cu cea mai sinceră încredere în mine. M’a chemată, ca îngrijitoră ală bunuriloră sale, la Manfries, de undeelu se va depărta hotărîtă.44
„Şi d-ta n’ai primită tată, nu?44
„Atârnă dela tine, Alice, care va fi sortea mea mai departe.44
„Oh, tată !.... primesce, tată... tată
primesce; d-ta eşti bătrână, er în dilele bătrâneţeloră ai lipsă de linişte, de-und locă de refugiu. Eu nu facă oposiţiă.11
„Ce bună eşti, copila mea! grăi b$-trânulă sărutândă fruntea fetei sale, care merse în odaia ei să se culce.
Der Alice nu pute durmi. Inge-nunchiată plângea şi luândă fotografia lui Reginald o săruta mereu şi c’o adâncă durere şoptia:
„Oh, Reginald, ce fericită eşti tu! Odichnesci în mormântă şi vieţa nu te persecută. Iartă-mă decă-ţl turbură memoria. Jertfa ce-o facă pentru tatălă meu e grea şi chinuitore. Oh, Reginald, tu, care nu simţi chinurile vieţii pământene dincolo de nori şi stele, aşteptă-md! A.şa credă că nu vei aştepta multă!14
(Ya urma.)
Nr. 241
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
furişă peste graniţe. „Kolozsvara ar afla de lipsă ca autorităţile s«5 procedeze cu rigore pentru înlăturarea acestoră triste stări de lucruri.
*
* *
In urma unei ordinaţiunl a ministerului de justiţiă, comunele Craifalău, Or-menişulă de Câmpiă, Uilacă, Chiciudiu, Şopteriu şi Vism'a, situate în eomitatulă Cojocna, dela 1 Ianuarie 1889 se scotă din ocolulă judecătoriei de cercă din Mociu şi se încorporeză la ocolulă judecătoriei de cercă din Teaca.
*
* *
La tcrgulă anuală din Noemvre, ţinută în Sighişora, s’au vândută 1832 de vite; cumpărătorii au fostă comercianţi streini. Tergulă din Octomvre ţinută în Deva a fostă ceva mai bună ca celă din Augustă. Pârechea de boi s’a vândută cu 240—350 fl. Cu totulă s’au dată 1043 de bilete pentru vite şi cai.
*
* *
O Unguroică din Oradea-mare, super ându-se pe ună fiiu ală ei, fiindcă nu voia să mergă la şcolă, îlă bătu rău şi la urmă îlă muşca de naşă, rupendă cu dinţii o bucată din nasulă bietului copilă. Sălbatica mamă e trasă acum în cercetare penală.
*
* *
In Cluşiu au arsă în noptea de 9 Noemvre ună grajdă şi două arii de trierată. In Berginu, comit. Albei de josă, au fostă aprinse 6000 căpiţe de fână ale lui Adolf Ionas. Ca incendiatoră a fostă arestată Michael Gobbel, care stă în nume rău.
*
* *
Dela 1 Noemvre, adecă dela numă-rulă de Luni, 31 Octomvre, direcţiunea (farului r Telegrafulua din Bucurescî, lă-pădândă vechiulă titlu ală cjiamlxai, scote ună diară nou, „Telegrafulă română*, ală cărui proprietară şi directoră politică este d. Ionii G. Bibicescu.
Libertatea presei in Ungaria.
(Fine.)
Decă guvernulă a observată pănă acum faţă cu pressa nostră naţională principiulă toleranţei, pentru că pote n’a dată o însemnătate aşa de mare agi-taţiunei sale naţionale, atunci a trebuită se vedă şi ea ca totă lumea, că acestă pressă naţională, precum amă amintită deja, a devenită astădi ună factoră politică, cu care trebue să contămă. De altă parte însă guvernulă, în aceeaşi măsură în care înp’ntenată de propria ideă de stată este deja acum împinsă a săvârşi opera unificării naţionale, a trebuită să ajungă la cunoscinţa, că pe câtă timpă cugetările suntă libere, spi-ritile nu potă fi încătuşate, sufletele nu potă fi stăpânite. Cu alte cuvinte, în măsura în care pretensiunile ideei de stată crescă şi în care trebue să i se atribue oposiţiunei naţionale o însemnătate mai mare, în aceeaşi măsură se resimte mai viu şi contrastulă ambeloră şi uşoră pote fi sedusă guvernulă de-a pune în practică ceva mai aspru puterea discreţionară, de care dispune, spre a pune stavilă puţîntelă şi acestei oposi-ţiuni diaristice.
Aşa ’mi esplică celă puţină eu cea mai nouă schimbare de frontă tactică a guvernului faţă cu pressa nostră naţională. Dăr aici cu greu va pută elă să se oprescâ.
Decă deja contradicerea ce esistă între dreptulă în principiu garantata şi între dreptulu tolerantă numai în pracsă ală liberei opinionări politice nu s’a putută ignora, atunci cu atâtă mai bâtă-toră la ochi se presentă acelă contrastă, ce esistă acuma între dreptulu garantată în principiu şi între dreptulu ce în praxă nu mai este tolerată ală acelei opinionări. Scăiuşii ce voiescă să îi pună la gura pressei naţionale va ave după totă probabilitatea ună efectă contrară şi astfelă va constrînge pe guvernă a lua măsuri totă mai aspre.
Zace în natura omului, ca elă să ţină cu atâtă mai tare la dreptulă său principiară, cu câtă acestă dreptă se pune în întrebare pe tărâmulă practică şi cu atâtă mai vârtosă acolo, unde se tracteză de interese aşa de mari. Este der forte naturală, că o acţiune înăsprită va trage după sine o reacţiune mai mare şi acesta erăşi va aduce cu sine o înăsprire
mai mare a principiului de intoleranţă pus acum în practică. Tot aşa de natural însă este, că cu câtă mai desă se va apela la acestă instituţiune a juriului, cu atâtă mai greu va fi de a-i conserva aparinţa unei garanţii constituţionale a libertăţei pressei.
Pe lângă acesta, acestă feliu de co-ramisare a pressei,. care se baseză pe memoratulă contrastă a libertăţii de pressă în principiu garantată, der în praxă ne mai tolerată, are faţă cu ambele părţi ceva odiosă, ce ar trebui să se delăture în interesulă amândurora. Căci ori şi cum nu merge se fiâ trasă la răspundere pressa pentru încrederea ce-o are în dreptulă său constituţională. Decă guvernulă e de părere, că oposiţiunea naţională nu se pote împăca nicidecum cu realisarea acestei idei de stată, precum de faptă şi este, atunci să suspen-deze acestă dreptă constituţională, celă puţină pentru o parte a poporaţiunei şi să interdică simplu orice oposiţiune naţională. In numele raţiunei de stată o pote face şi acesta şi atunci va sci celă puţină fiecare cum stă. Probabilă că şi atunci se voră afla bărbaţi, cari cu tote aceste voră păstra curagiulă convicţiu-niloră loră, der — atunci numai lorii singură le încuibă şi întrega răspundere. Decă der deja din acestă punctă de vedere nu se pote admite acestă lipsă de sinceritate, se mai adauge încă şi răulă, că acestă lipsă este esplicată de opi-niunea publică ca o slăbiciune a puterei de stată, care se vede constrînsă de a-o rupe de faptă cu principiulă libertăţii de pressă, der se sfiesce de a mărturisi acesta şi pe faţă. 0 putere discreţionară însâ, care se sfiesce de propria ei umbră, îşi greşesce efectulă — ea nu impune. Vedemă dâr că guvernulă nu se pote opri aici, la jumătatea drumului;' din contră, totulă^îlă împinge de a merge totă mai departe pe acestă preţipişă. Contrastulă dintre principiu şi praxă dintre aparenţă şi realitate, trebue să fiă învinsă mai curândă seu mai târdiu şi puterea de stată este pusă înaintea alternativei : seu de a-o rupe şi pe faţă cu principiulă libertăţii, seu de a renunţa la propria ideă de stată greşită.
Yedemă şi aici erăşi, cum acestă ideiă de stată în desvoltarea sa propriă îşi manifesteză totă mai pronunţată contrastulă său principiară faţă cu interesele de vieţă naţionale ale maiorităţii poporaţiunei şi faţă cu principiile libertăţii, în puncte totă mai numărose; prin acesta elu însuşi documentăză nestatornicia şi slăbiciunea sa interioră, şi-şi pronunţă însuşi verdictulă.
înainte cu mai mulţi ani am disă cu privire la acestă ideă de stată, cu ocasiunea când mi s’a oferită o candidatură de deputată dietală, între altele: Logica argumenteloră este acuma nepu-tinciosă. Ceea ce însă nu pote efectui logica argumenteloră, aceea şi-o doben-desce cu sila de regulă cu atâtă mai neesorabilă logica faptcloră. Logica argumenteloră nici astădi încă nu ar pute convinge pe aderenţii acestei idei de stată despre nestatornicia şi slăbiciunea ei interioră, vedemă însă că logica fapteloră îşi face datoria în modă cu atâtă ma-neesorabilă. Şi privindă lucrulfi din a-cestă punctă de vedere, trebue să măr-turisescă sinceră, — că ori câtă de pei nibilă trebue să mă atingă acestă luptă naţională nefructiferă şi provocată în modă artificială, şi în specială o luptă între acele două popore, cari şuncă avi-sate unele la altele prin interesele loră de esistenţă — eu totuşi, seu, mai bine 4isă, tocmai de aceea salută simptomulă acesta celă mai nou de tendenţe retrograde ca ună pasă făcută înainte, căci: prin rătăcire duce drumulă — la libertate !
Câpelna, în Octomvre 1888.
Alexandru Mocsonyi.
Yinarsu s£u rachiu.
(Prelegere publică dela mediculă Petru Argin-tariu. Din cartea „Merinde dela şcolă1', de Dr.
Georgiu Popa.)
(Fine.)
La prune şi la alte pome observă, că uscate, ca nutrimentă, alesă în cjile de postă, ne voră face serviciu bună, ce nu nî-lă potă da în formă de vinarsă. Părinţii noştri cunosceau multe moduri, în cari întrebuinţau prunile, şi ni le conservau gustuose. Noi amu uitată a-cele moduri, mare parte ; de când cu vi-narsuiă, tote se ducă la căldare. Să nu perdemă din vedere, că prunile suntă forte cercate, şi ca articolă de neguţă-
toriă, uscate, cprăspundă la transpor-tabilitate şi la celelalte recerinţe ale co-merciului. Din acestă consideraţiune a cjisă ună Amerioană, că decă la dânşii, în America de nordă, s’ar pute produce prune ca în G-ermania, atunci Americanii, cu spiritulă loră de întreprindere, ară copleşi tote piaţele din lume vândendă prune. Prunile nostre întrecă pe ale Ger-maniloră, suntă mai bune, de ce ore să nu învăţămă spirită de întreprindere dela Americani? In adinsă vă recomendă mierea de prune (picmeză, licuară, seu cum se mai dice). O zamă de acâstă miere, cu pâne dumicată, der alesă cu mămăligă, e mâncare sănătosă şi de gustă forte bună. întrece celelalte zame de pome; şi e naturală să fiă superioră, pentru esenţa ce conţine. Am întrodus’o în familiă, mai vârtosă din considerare la băeţi, dimineţa Miercuri şi Vineri, când nu capătă lapte, fiindă postă. Abia aşteptă di de postă, şi mi-e dragă să-i vădă cum mănâncă. (Să trăescă!) Mul-ţămimă frumosă. Le voiu spune.
Mai dorescă se vă arătă în fine scopulă disertaţiunei de astă4l. Cunosoă proverbiulă ce (jice, că viţa de viă are trei struguri: unulă ală sănătăţii, altulă ală veseliei, şi ală treilea este ală tur-burării. Nu desaprobă, decă omulă bătrână, în etate mai înaintată, simţindă lipsă, be ună pică de vină. Nu desaprobă nici veselia; din când în când nu strică, numai nu fiă regulată sâu continuă, nunţile nu mari şi ospeţele nu lungi. Ceea ce combată, este strugurulă ală treilea, turburarea. Şi fiindă-că acestă turburare provine mai alesă din vinarsă, deci am socotită, că lupta nostră s’o în-dreptămă, în ordinea primă, contra vinarsului. Causa e urgintă, daţi să ne prindemă de lucru, să înfiinţămă o ri-păriă tare şi înaltă, pănă nu ajungă la noi valurile aceloră desastre, cari — pe cum aţi audită — au inundată ţări. Daţi, să ne apărămă şi vomă ave âră în comună omeni mai bătrâni, tineri mai voioşi, bărbaţi mai de energiă. Ripăriăne va fi : o reuniune de temperanţă. A pregăti calea pentru acea reuniune — fu scopulă disertaţiunei mele!* (Vomă face! Să trăescă! Toţi săperondară,preotulă, învăţătorii şi cine numai ajungea, a strînge mâna cu domnulă medică, a-lă felicita pentru frumosulă discursă şi a-i mul-ţămi, promiţendă că voră înfiinţa reuniunea) .
Domnişora învăţătore a instruată pe eleva sa, Angelina Bobiană, să declame astăcjl rDoi cumnaţiu, naraţiune de An-toniu Pană. După ce se aşedară viva-tele pentru medică, Angelina păşi modestă şi seriosă la mijlocă de sală, şi curagiată de0 primirea ce ’i se făcu, declama rară, cu simţă şi cu accentă corectă :
Doi cumnaţi.
Ună Grecă ore-care, din sate plugară, Pleca şi se duse, cu ală său măgară, Pănă la o rudă, ce-i era cumnată,
Şi avea şederea departe’n altă sată.
L’a primită cumnatulă, cum’i s’a căqfută,
Şi sera la cină cu elă a şedută.
Cu vorbe, cu glume, totă s’a îndemnată,
A dată cu paharulă păn’ s’a îmbătată. Culcându-se astfeliu, şi durmindă ceva,
A doua di capulă, grozavă, ce’i urla! Şi-lă credea mai mare de cum era’ntâiu Şi-lă trăgea să-lă pună er pe căpătâiu, Năcăjită, se scolă, dor s’a răsbuna, Vrândă şi dobitoculă a şi-lă adăpa.
Şi decă se duse în sată la părău,
Fluera din buze, să mai be mereu.
Insă dobitoculă, decă a beută,
Capulă şi-lă ridică şi’n locă a stătută Deci vădândă ţăranulă ală său dobitocă, Că la fluerare nu mai be de locă, ţ)ise (clătindă capulă): Hai, dobitocă, hai! Tu mai multă minte decâtă mine ai.
De făceamă aseră ca tine şi eu Nu era să-mi fiă astăcjl aşa greu!
Efectulă declamaţiunei a fostă bună. Dela începută şi pănă la sfârşită toţi l’au însoţită cu ilaritate pe cumnatulă păcălită. Din când în când declamatorea căuta să mai păuseze, pănă să se aline ilaritatea. A căpătată aplause multe, când se închina şi se retrase mulţămindă graţiosă.
, Solenitatea nl-a încheiat’o corulă plugariloră, cu cântarea poporală:
Decă n’ar fi birtă în sată,
Nu ml-ar fl sumanulă spartă...
Literatură.
Lumina pentru toţi, revistă ilustrată de enciclopediă şi de pedagogiă ; apare în Bucurescî (Calea Moşiloră Nr. 138) de 2 ori pe lună în câte 32 pag. 8° şi costă pe 7-2 anti ^ lei. Directoră Eniu B. Bălteană. Cuprinsulă n-rului 7 şi 8 dela 1—30 Septemvre conţine:
Justificarea întârdierei, de Direcţiă. Sentinţe şi păreri pedagogice, adunate de E. B. Transformismulă, de D. lonesou. Mişcarea pedagogică din străinătate. Po-esii poporale, de Ionă Cardea. Metodă, Modă, Procedură şi Formă în Pedagogiă, de E. B. Schiţe din Istoria Pedagogiei, de Ionă Russu. Studii asupra literaturei poporului, de Dobre Stef&nescu. Mişcarea pedagogică din România şi ţările române, încercare critică asupra lui Mihnea ală ni-lea şi timpulă său, de Constantină Crişiană. Pedagogia seu teoria educa-ţiunei, a metodeloră şi a disciplinei, precum şi probe de lecţiunl modelă pentru aplicarea metodeloră la predarea stu-diiloră, de E.B. — Bibliografia.
Logodnă. D-lă Teodoră Gănescu şi D-şora Zoe C. Conţescu, fidanţaţl. Bucurescî, 23 Octomvre 1888. Felicitările nostre!
DIVERSE.
Cele mai mari oraşe ale Germaniei.
După o statistică mai nouă, cele mai de frunte oraşe ale imperiului germană, classificate după numărulă locuitoriloră, suntă cele următore: 1. Berlină 1.415.000 1.; 2. Hamburg 498.000 1.; 3. Breslau
313.500	1.; 4. Munchen 278.300 1.; 5. Drezda 259.000 1.; 6. Lipsea 181.4001.; 7. Magdeburg 171.100 1.; 8 Koln 170.000 1.; 9. Frankfurt de Maina 163.700 1.; 10 Konigsberg 156.500 1.; 11. Hannovera 148.600 1.; 12. Diisseldorf 125.400 1.; 13. Niirnberga 122.900 1.; 14 Brema 121.500 1.; 15. Chemnitz 119.000 1.; 16 Danzig 118.000 1.; 17. Stuttgart 117.900 L; 18. Strassburg 115.9001.; 19. Elberfeld 113.200 1.; 20. Altona 111.800 1.; 21. Barmen 106.800 1.; 22. Stettin 103.600 1.; 23. Aachen 101.0001.; 24. Krefeld 98.700 1.; 25. Braunschweig 90.500 1.; 26. Helle
87.500	1.; 27. Dormund 83.600 locuitori.
< Cursulu pieţei Braşovă
din 11 Noemvre st. n. 1888.
Bancnote românescl Cump.		9.37	Vând.	9.40
Argintă românescă .	n	9.30	17	9.35
Napoleon-d’orî . . .	n	9.63	W	9.66
Lire turcesc! . . .	n	10.92	ti	10.95
Imperiali		n	9.92	71	9.95
Galbinî		71	5.70	„	5-74
Scris. fonc. „Albina" 6°/0	n	101.—	11	—.—
n » r> 5%	ji	98.—	ti	98.50
Ruble rusescl . . .	71	126.—	77	127.—
Discontulă ....	67,-	■8% pe	ană.	
Cnrsnlă la bursa de Viena
din 12 Noemvre st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0..................101.1/*
Renta de hârtiă B°/0..................92.20
[mprumutulă căilord ferate ungare . 144.60 Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	98.60
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căilord ferate de
ostă ungare (3-a emisiune) . . 117.50
Bonuri rurale ungare............104.50
Bonuri cu clasa de sortare	....	104,50
Bonuri rurale Banatd-Timişă	.	.	.	104.50
Bonuri cu ol. de sortare........104.50
Bonuri rurale transilvane.......104.50
Bonuri croato-slavone...........104.50
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă . . .	 99.50
Imprumutulă cu premiulă ungurescă 131.— Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului.......................123.50
Renta de hârtiă austriacă ....	82.05
Renta de argintă austriacă ....	82.65
Renta de aură austriacă............. 109 85
LosurI din 1860 .................... 139.75
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 877.— Acţiunile băncei de credită ungar. . 301.75 Acţiunile băncei de credită austr. . 307.—
Galbeni împărătesc! .................. 5.77
Napoleon-d’orI ........	9.65	lft
Mărci 100 împ. germane.............. 59.77iji
Londra 10 Livres sterlinge .... 121.70
Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurei Mureşlanu.
jtfc 241. ,
Se deschide abonamentu pre anulu 1888
la
AfmCULU FAMILIEI, piaru beletristicii şi enciclopedicu-literaru— cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 4* a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoru indivi4ilorfi din familia o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţuiţi de prenumeraţiune pre anulu întregu e 4 fl,, pentru România şi străinătate 10 franci—lei, platibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
preotulO ROMÂNO. ţ)iarti bisericescu, şcolarii şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulu XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2Vi—cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloru mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoru sciinţeloru teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serba-tori şi diverse ocasiunî, mai alesă fiinebralî, — apoi studii pedşgogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-mănunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericesca, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregii e 4 fl.—pentru România 10 franci — lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Golectanţii primesefi gratisti totfi altt patrulea esemplarâ.
Numeri de probă se trimită gratisă ori-cui cere.
A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania.
-----------------------
Totu de aci se mai potti procura şi următdrele cărţi din editura propriă:
Apologie. Disensiuni filologice şi istorice maghiare privitpre la Români, înyederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şinşai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi HI. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura IR. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tâte s8r-“Bâtorîle ' de peste and, de I. Papiu. tiflă volumă’ de 'preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătdre. Preţulă e 2 fl.
Bărbii ţobzaritflfl. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
IdeaiuiO perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omfi de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idealul!! pierduţii de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15. cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreanti craiuld codrului. Baladă 1 de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
UltimiilB Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elti trebue sâ se însore. Novelă de Maria Schtvartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 26 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copiJăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermand şi Oorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifîgenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri derPetru Dulfu. Preţulă 30 cr.
tfigenla în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfii. Preţulă 30“ cr.
PetulantulQ. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană Şt. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretului M. S. Regina României, Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagiiie, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiâte. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorşie, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Unft volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Ţesauruld dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurtt. Studiu archeologic de D. O. Olineşcu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenutui Românii. Cartea I, II, HI, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amu-sante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scdlele popor, de T. Roşiu. Î3d. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoreticii şi practicii pentru învătământuifi intuitivii în folosulă eleviloru normali (preparandiall), a în-vSţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Mantialtt de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministerială de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
6ramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manualti de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte' şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprinc^endă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nil mă uita. Colecţiune de viersuri fimebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore ia propunerea calcuiărei în scala poporală pentru învăţători şi preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulti sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculd mărgăritard sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pân4ă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumbse. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
VisulS Prea Sântei Vergure Baria a Născătorei de D-<)eu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedâtă franco e 10 cr., 50 esempîare 3 fl., 100 esempîare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusd Christosd.
Preţulă unui esemplară legată şi spe-dată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovîi