T
, idiifiistraţiuea si Tiţotrraiia:
MMŞOVU, piaţa mar» Rr 22.
nori nefrancnie nu se prl !»wcfi. Manuscripte nu se re-trimi ă !
Birourile de anmcinn:
lrt}OVfi, piaţa mare Rr. 22. Isserate mai primesc* în Viena JMolf Moşie, Haasensiem & Vogler (Oh Haas), Hemrtch Schaleh, Aloe's Mmtăl,M,I)ukes, A.Oppelik,J. Dan-Mitrg; în Budapesta: A. V Oold-itrger, ÂutonMeeei, EchstemBemat; mrankftirt: O. L, Daube; în Ham-burg: A. Stemer.
Preţul inserţiunilor*: o senă gannond* pe o colână 6 cr. li 80 cr. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială, teclame pe pagina 111-a o Hhă 10 cr. v. a. s6u 30 bani.
„Gazeta" iese tu fie-eare «Ji
ânameite'ptri itstnhOiuraria
Pe un* anu 12 fl., pe săae luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
‘şi străinătate:
Pentrn______
Pe un* an* 40 ffanol, pe şăee luni 20 franci, pe trei Inul 10 franci.
Beprenumerft la tâte oficiale poştale din întru fi din afară şi la dd. colectori.
Aăonaiestalti pentra Braşori:
laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etagiul* I.: pe un*an* 10 fl., pe ş6se luni 5 fl., pe tarei | luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul* în casă: Pe un* an* 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un* esemplar* 5 cr. v. a. său 15 bani.
At&t* abonamentele cât* şi inserţiunile sunt* a se plăti înainte.
Nr. 240.
Braşovt, Luni, Marţi 1 (13) Noemvrie
1888.
:	Braşovfi, 31 Octomvrie v.
Biuroulu telegrafică de corespondenţă din Budapesta ne-a tele-grafiată alaltaerl între altele, că a patra comisiune juridiciară a camerei deputaţiloru unguresc! a verificată alegerea deputatului liberală orî mai bine 4ish guver-‘ namentală, anume Krauss, făcută în cerculă electorală Dunaszer-dahely.
Mulţi dintre cetitorii noştri se voră fi întrebată: ei bine, ce ne intereseză pe noi verificarea unui deputată ungurescă, încâtă biu-roulă telegrafică de corespondenţă să găsescă cu cale a telegrafia (Jiareloră nostre românesc! ?
Aşa e, alegerea nu ne intereseză, modulă Inse cum s’a făcută alegerea e atâtu de desgustătoru, e atâtă de corn promiţător ă pentru guvernulă ungurescă şi pentru în-^trega partidă ungurescă dela putere pretinsă liberală, încâtă chiar i	şi (Jiareloră din străinătate li-s’a
j	comunicată verificarea alegerei din
vorbă, care nu’şi află păreche în analele parlamentarismului adevărată constituţională.
Când verificarea acestei alegeri a făcută să roşescă pănă şi pressa ungurescă oficiosă, atunci trebue că e vorba de ună actu de alegere din cele mâi scanda-I6se, care dă cele mai sdrobităre dove4î despre corupţiunea ce domnesc© în alegeri, corupţiune care a făcută să cacjă la ultimele alegeri şi cei trei candidaţi naţionali români din Ţera ungurescă şi care a întărită pe toţi în convingerea, că în Ungaria totulă se păte cumpăra cu bani.
Ancheta numită ca să cerceteze cele petrecute cu ocasiunea alegerei din cerculă Dunaszerda-hely a constatată, că s’au comisă [ cele mai scârbăse scandaluri, că l a domnită ne mai pomenită co-rupţiune, că voturile s’au cumpărată cu bani, şi cu tote astea co-
misiunea „judiciarăa camerei de-putaţiloră, în locă să o anuleze, să ştergă o asemenea ruşine şi pată, a verificat’o spre cea mai mare constemaţiune a tuturoră.
Decă însuşi oficiosulă „Nem-zetu recunăsce, că s’au constatată fapte ce nu se potă justifica, că (Jiua acestei alegeri va; număra între cele mai triste cjile ale lup-teloră constituţionale unguresc!; decă celălaltă oficiosă, „Pester Lloyd“, 4i°e că s’au comisă acte politice imorale, venalităţi, orgii în 4iua mare: atunci verificarea alegerei la rendu’i dovedesce, şi celoră cari se mai îndoiau, ca constituţionalismulă şi parlamentarismului ungurescă suntă numai vorbe gole şi că corupţiunea e ocrotită chiar de aceia, cari chemaţi suntă a-o spulbera.
Şi ceea ce e şi mai tristă, în locă ca foile guvernamentale să infereze pe cei cari au introdusă corupţiunea, îşi varsă foculă numai pe nenorociţii de alegători, cari s’au lăsată a fi duşi la votă ca vitele la tergu, şi ceru să li se ia dreptulu de alegere pe ună timp hotărîtu.
Cine a introdusă şi fl ocrotită corupţiunea, decă nu regimulu tiszaistă ? Cine au comisă şi comită cele mai mari abusurî şi ilegalităţi la alegeri, decă nu organele guvernului? Cine teroriseză, ameninţă cu procese, aresteză pe alegători, decă nu fişpanii şi sol-găbirăii guvernului? Cine sufere să fiă îmbătaţi alegătorii cu rachiu şi să fiă duşi la votă cu forţa, decă nu aparatulă administrativă ală guvernului ?
De geba strigă foile oposiţio-nale, când înseşi ele au ocrotită corupţiunile organeloră guvernului acolo, unde a fostă vorba d’a face să ca4ă candidaţii nemaghiari; de geba se indigneză toile oposi-ţionale, când iau sub scutulă loră tote ilegalităţile guvernului şi ale organeloră lui, când e vorba ca
aceste să se comită faţă cu Nemaghiarii.
Ale vostre dintru ale vostre!
Aţi ocrotită deopotrivă alegerile scandalose în cercurile electorale nemagbiare şi nu v’aţl gândită, că amare şi veninăse voră fi rodele ce le veţi culege. Aţi ocrotirii, deopotrivă pressiunile, ilegalităţile, terorisârile, venaiităţile în alegeri, suferiţi acum şi ruşinea şi pata, ce înşişi ai voştri o aruncă asupra constituţionalismului şi parlamentarismului vostru!
3DI3ST APABA.
Consiliulă federalii elveţiană cere pentru anulă 1889 dela adunarea federală, în scopă de a se asigura militâresce Gott-hardulă, ună credită de 1.027.000 fr. Creditulă pentru lucrările de fortifica-ţiune la Gotthard a fostă pănă acum limitată printr’o sumă fixă de aprope y2 milionă, şi lucrările au trebuită să se mărginescă după mărimea sumei. Comi-siunea din 1886 alesă de consiliulă federală, ca să examineze lucrările, precum şi comisiunea consiliului naţională din anii din urmă, stăruescă ca lucrările de fortificaţia să se grăbescă câtă se pote mai multă. Consiliulă federală e învoită cu acâsta.
*
Corespondentulă din Petersburgă ală 4iarului englesă „Daily Telegrapf“ anunţă cu data de 5 Noemvre n. următorele: O telegramă, ce a primit’o ministrulă de interne dela generalulă Gurko, vestesce, că s’a descoperită o societate revoluţionară în Polonia, avândă numărâse ramificări ; 23 de studenţi ai unei academii agronomice, precum şi ună judecătoră de instrucţiune şi mai mulţi funcţionari de-ai guvernului, mai alesă Ruşi, au fostă arestaţi sub acusarea, că suntă membri ai acestei societăţi. Acuş aţii suntă încarceraţi în citadela din Varşovia şi voră fi trimişi înaintea unui tribunală de răsboiu, deorece asupra oraşului s a proclamată de câtva timpă starea de asediu. Partida revoluţionară
într’o proclamaţiune, ce-a dat’o tocmai acum amintesce încercarea de atentată la vieţa Ţarului, ce s’a făcută de cătră ună Cazacă în Kutais, şi îşi exprimă părerea de rău, că n’a isbutită. Ea ameninţă, că va repeta atentatulă, decă dreptele ei pretenţiuni voră fi refusate. — După o împărtăşire a corespondentului din Odessa a <Jianilui englesă „Daily Newsw, poliţia din Sebastopolă ar fi făcută descoperirea, că pe (Jiua după ple** carea familiei împărătesei de acolo, a fostă plănuită ună atentată asupra vieţei Ţarului.
*
Dintr’o corespondenţă din Constan-tinopolă a diarului francesă „Dăbats" afiămă, că Porta e în ajună de a adresa cătră puteri ună cerculară. In acestă cerculară se va declara, că tâte sgotno-tele) cumcâ Turcia vre să încheiâ alianţă cu cineva, suntă false. Porta n’are trebuinţă de a încheia o alianţă cu vr’o putere, deorece ea stă în relaţiunl esce-lente cu tote puterile europene. In acestă cerculară va se cuprinde şi răspunsulă la sgomotele, că pe de-o parte puterile ară fi stăruită pe lângă Portă să se alăture la alianţa triplă, de altă parte că ar fi apropiată o înţelegere între Rusia şi Turcia, ca să încheiă alianţă.
Condamnarea peralnlni M.
Sub acestă titlu publică f6ia vieneză „Schwarzgelb41 următorulă primă ar-ticolă:
Generalulă împărătesoă Traian Doda.. a fost condamnată de cătră curtea cu juraţi din Aradă, pentru o scrisore adresată ale-gătoriloră săi în calitate de deputată, la doi ani de închisore şi 1000 fl. amendă în bani. In analele armatei austriac© acestă casă este unică în felulă său. A fostă dată guvernului de partidă ală d-lui Tisza să învinovăţăscă cu agitare a naţionalităţiloră în contra Maghiari-loră şi să condamne la doi ani închisore pe ună generală împărătescă, care în numărose lupte şi-a pusă în periculă vieţa pentru Impărată şi monarchiă. înalta Curiă din Budapesta, a cărei da-torinţă ar fi fostă să casseze acestă sen-
FOILETONULfJ „GAZ. TRANS.41
I (3)
Un ti mortti între vii.
(Novela englesescă.)
[. Oliver nu se [mai; putu reţine şi r	păşi dintre tufaşi în faţa ei. Alice spă-
ţ	riatfi sări în susă şi acoperindu’şl sînulă
i-	c’ună straiu ţăsută de ea, s’aplecâ spre
piatra mormentală.
„Frumosă missu, murmura tremu-
irândă tînărulă, „d-ta te pare că te-ai spăriată de mine?! Nu ţi-o iau în nume de rău, fiindcă d-ta nu mă cunosc!. Celă j	multă decă — gândescl: omulă acesta e
|‘	ună vânătoru norocită, care ieri şî-a
[	începută cunoscinţa cu aceea, că a min-
i ţitâ. Aşa e Alice ?u I	„Iertare, Sir, der tatălă meu tot-
|	deuna m’a învăţată, că nicl-odată nu e
I	bine să’ţl faci idei rele despre cineva,
f pănă ce nu eşti convinsă.41
„Alice, nu’ţi poţi închipui, ce bine i mi-au căcjută vorbele acestea!41 „Sir!?“
„Te înţeîegd, Alice! D-ta mă mustri
pentru nisce cuvinte sincere! Naturală! D-ta cunosc! bine proverbulă englesă: „încrederea este ună felă de plantă ce cresce forte cu anevoie41. Şi ve<ji, Alice, eu totuşi am cătră d-ta o încredere infinită, ca şi când amă fi baţi. Pote că şi d-ta aşa eşti de tristă ca şi mine, şi d-ta eşti orfană ca mine.41
Alice sfiiciosă îşi îndrepta ochii spre pămentă.
„D-ta, aşa se vede, că eşti mai tristă a<Jî decâtă ieri?41.
„Da, Sir, şi am pentru ce. Eu aşa m’am obicinuită cu loculă acesta, încâtă mă dore inima când mă gândescă, că trebue să mă depărteză41.
„Imposibilă, Alica! Şi n’o să rămâi aici mai multă timpă?11
,Numai câteva săptămâni.41
„Şi după aceea?41
„Voiu merge la părintele meu în Glasgow.u
Tînărulă o privi c’o espresiune de durere în faţă, aşa încâtă Alice rămase uimită.
„Te vei fi gândindă adeseori la re-
giunea acesta, aşa-i Alice?41 întreba tînărulă lordu.
„Da, Sir, căci mormântulă maicei mele, orî unde şă fiu, nu-lă voiu uita41.
„Şi de altceva nu’ţl vei mai - aduce aminte ?a
„îmi voiu aminti de munţii aceştia înalţi, de liveefile cele frumdse, de pădurile, de valea şi de omenii buni!41.
„Şi tote acestea n’au atâta putere de atracţiune ca să te reţină?41
„Nu, Sir, fiind-că datorinţa e stăpână.41
„Datorinţa?u
„Faţă cu tatălă meu. Da, căci bie-tulă meu tată prin uneltirile omeniloră răi şi prin unele întreprinderi nenorocite a ajunsă la sapă de lşmnă. Averea ni-s’a licitată cu toba, şi creditorii şî-au luată părţile. Nu ne-a rămasă altceva, Sir, decâtă ca tatălă meu să slujască unui fabricantă din Glasgow, pentru ca ast-felă să’i socotescă datoria ce o are la noi. Poţi vedea, Sir, că depărtarea jiostră e legată de cinstea, care nl-e pusă în pericolă de a o perde.11
„Şi tatălă d-tale e destoinică pentru afacerile fabricei?u
„Oh, Sir! Chiară pentru asta mă întristeză eu aşa de multă... sărmanulă meu părinte e vîrstnică şi bohiăviciosă!
„Iertată îmi este să întrebă, Alice, la ce sumă se ridică datoria d vâstră?
„Gândescă că la o miiă de funţl şterlingl“.
Pe faţa tînăruhn se putea surprinde bucuria şi nobleţă inimei ce-lă stăpâneau. In minutulă acesta n’avea decâtă ună singură cugetă: „că ce dară dumnecţeescu este averea când poţi face bine cu eau. După aceea prinse mâna copilei şi o întreba cu încredere:
„Alice, vei veni d-ta şi mâne dimi-neţă aicl?u
„Nu potă să sciu, Sir.41
„Promite’ml că vei veni44.
„N’o potă face acesta.41
Numai mâne, numai mâne pentru ultima oră; şi va atârna apoi dela ună singură cuvântă ală d-tale, ca să neve-demă mai multă.
Alice tăcea.
GAZETA TRANSILVANIEI.
Nr. 240
tinţă, în multe privinţe defectuosă, cu tote acestea a respinsă cererea de nulitate înaintată de representantulă generalului Traiană Doda. Cum se judecă aceste caşuri în cercurile juristice, nu voimă a cerceta aici mai departe. Este mai pre susă de orice îndoială, că tdte procesele politice, care le-a puşti în scenă regimulă de partidă în ţările Trans-laitaniei contra naţionalităţilorii nemaghiare, care ţină la idea de stată austriacă, suntă cu totulă lipsite de orl-ce basă de dreptă şi suntă numai şi numai o armă a politicei de partidă.
Nimenea nu pote crede seriosă, că bătrânulă generală împărătescă, care iu-besce Austria mai pre susă de tote, în realitate să fiă ună criminală, care a trebuită să fiă pedepsită cu închisore de doi ani. Chiar decă ‘tote tribunalele unguresc! ară fi puse la cale de ministeriulă Tisza, ca să declare pe generalulă Doda de criminală, totă ar sci întrega lume, ce ar trebui să credă despre acestă ver-dictă ală justiţiei maghiare de partidă, din ce motive emaneză şi ce scopuri urmăresce. Generalulă cu sentimente austriaco este acela, care în ochii ex-tremiloră Maghiari este ună spină şi pe care credă a’lă pute nimici printr’ună verdictă ală justiţiei maghiare de partidă. Poporaţiunea grăniţărescă, cre-dinciosă Tronului şi dinastiei, voescă ei a o sdruncina în tradiţiunile şi convingerile ei. Yoescă a’i smulge din inimă credinţa, care a moştenit’o dela părinţi. Noulă idolă ală maghiarismului să fiă pe viitoră Dumnedeulă ei.
Der noi credemă, că mijlocele, care se folosescă, nu potă duce la scopă şi că peste totă se ţintesce spre ceva ce nu se pote realisa. Poporele monarchiei, care portă în inimă însufleţire şi dragoste pentru Austria istorică, nu se vor lăsa a fi silite prin nici ună felă de mij-loce ale forţei, ca să renunţe la idealele loră şi să se plece cjeilo™ naţionali maghiari, al căroră cultă îlă profeseză extremii maghiari. Idololatria produce câte odată flori rari. Butuculă de lemnă, pe care îlă adoră sălbaticii din Africa, pote să le causeze acestora mare mulţumire. Insă despre nici o naţiune civilisată din Europa nu se va presupune, că va părăsi credinţa sa curată cătră Dumnezeu şi va crede în fetişulă sălbaticiloră din Africa. Generalulă austriacă, care a crescută în credinşa însufleţită într’o Austriă mare şi puternică, dinastică şi împărătescă, pe elă nici odată nu’lă vor îndupleca radicalii maghiari să adoreze butuculă colorată, înaintea căruia aceste elemente revoluţionare şi rebele :jocă hora strigoiloră. Cine este ună adevărat şi sinceră austriacă, cine este însufleţită de ideia împărătescă austriacă, desvol-tată în decursă de veacuri, acela nici odată nu va pute fi forţată se se lapede
„In memoria mamei d-tale te rogă, Alice, permite-ml \u
„Aşa dâră pentru ultima oră !u
Oliver după câteva minute dădu pinteni roibului, âr copila rămase cu în-doell în gândurile ei.
Nu scia ce să credă despre tînărulă lordă. Faţa lui tînără şi frumosă, ţinuta lui cuviinciosă şi nobilă, privirea lui binevoitor©, tote acestea au născută în su-fletulă ei ore-care încredere, pe când presenţa lui neaşteptată şi cea din urmă rugare a lui i-se păreau forte stranie.
„Der decă ar fi amoră?!44 îşi c^86 Alice roşindu-i întrega faţă pănă la u-rechl la gândulă acesta deşertă... — „Nu, nuu continua apoi, „el nu mă iubesce. Ş’a-poi nici eu n’aşă putea să-lă iubescă. N’aşă putea iubi pe nimeni mai multău.
După acâsta Alice simţi că i-se strînge inima şi în dimineţa următore îi părea forte rău, că a promisă. Der cu tote astea cea din urmă întâlnire trebuia să se facă.
Şi când sosi Alice la mormentă, cu inima cuprinsă de durere şi de curio-
de credinţa părinţiloră săi şi să se plece înaintea idoliloră partidului radicală maghiară.	*
SCI Ml LE DI LEI.
In Nr. 284 ală „Gazeteiu amă publicată scirea, că e vorba să se desfiinţeze comisariatulă r. ung., care adminis-treză fondurile şcolare grăniţereseî ale Nâsăudului. „Schwarzgelb44 află din bună isvoră, că Maiestatea Sa monarchulă a dispusă, ca fondurile să trecă erăşl în
administraţia autonomă a grăniţeriloră.
*
* *
Se scie, că ultima adunare a „As-sociaţiunei transilvane14 a alesă vice-pre-şedinte pe părintele vicară archiepisco-pescă Niculae Popea din Sibiiu. In înţe-lesulă statuteloră, s’a presentată guvernului spre aprobare alegerea, der ministrul de interne br. Orczi a refusată aprobarea.
Acesta ne surprinde cu atâtă mai multă, cu câtă e cu neputinţă să ne es-plicămă motivulă ce l’a îndemnată pe ministrulă ungurescă la acestă actă arbitrară.
*
* *
In 6 Noemvre s’a ţinută în Budapesta în cestiunea regalieloră conferenţa representanţiloră oraşeloră cu magistraţii regulata şi a celoru libere >*., cari nu dispună de dreptulă jurisdicţionară. Din hotărîrile aduse amintimă între altele pe cele următore: Conferenţa cere ca respectivele oraşe să se subtragă dela res-cumpărarea regalieloră; la casă însă decă s’ar rescumpăra şi regaliile numiteloră oraşe, să fiă deopotrivă împărtăşite tâte oraşele de aceleaşi drepturi; mai departe conferenţa cere despăgubirea deplină; spesele de manipulare să se stabilescă numai cu 5°/0. Diarele guvernamentale consideră aceste cereri ca nisce utopii; mai vertosă subtragerea numiteloră oraşe dela răscumpărarea regalieloră clică ele că e absolută imposibilă fără a nu se
risca esecutarea întregei răscumpărări.
*
* *
Tribunalulă din Timişora a condamnată pe Antonă Kadar, redactorulă unui diară germană din Timişora, la 6 luni închisore din causă, că a publicată nisce articuli politici în foia sa, care nu este foiă politică. Curia reg. a aprobată sentinţa tribunalului.
*
* *
In fine după lungă aşteptare şi după mari speranţe, au primită nu 90 de familii, ci numai 11 familii de Ciangâi sesiuni pe moşia erarială dela Deva. Pământurile şi-le-au lucrată deja, der se întorcă îndărătă în Săcuime, ca tocmai la primăveră să se ’ntorcă cu căţelă cu purcelă şi să se stabilescă definitivă.
Acum să sciţi, că se maghiariseză
Hunedora — când salcia va face nuci.
*
* *
Studenţii unguri dela universitatea din Pesta iau ţinută la 6 Noemvre n. o adunare, în care au hotărîtă, la sfatulă profesorului Dr. Thomas Yecsei, să adreseze dietei o petiţiune în contra unoră disposiţiunl ale noului proiectă de lege militară, privitore la serviciulă voluntarilor ă ■ pe ună ană. De asemenea studenţii unguri dela universitatea din Cluşiu convocaseră pe cjiua de 7 Noemvre n. o adunare în sala redutei orăşenescl totă în cestiunea noului proiectă de lege militară. Rectorulă universităţii însă, precum spune „Ellenzek44, a intercjisă ţinerea adunărei la redută şi ll-a pusă în vedere, că potă ţine adunarea la universitate, dâcă se va da garanţiă, că discu-
ţiunile politice se voră evita.
*
* *
Ministrulă ungurescă de culte şi instrucţiune publică a dată o nouă ordi-naţiune cu privire la căsătoriile încheiate între israeliţî. In sensulă acestei ordina-ţiunl se intercjice încheierea unoră asemeni căsătorii fără producerea documen-teloră privitore la nascere. In casă când însă din 6re care causă nu s’ar pute procura estrasulă matriculară, despre a-cesta este a se tace raportă amănunţită la ministrulă, pentru ca său să se dispună introducerea respectiviloră în ma-tricule, seu — la casă dâcă nu s’ar pute dovedi împrejurările nascerei — să li-se potă permite numiţiloră individ! căsătoria pe basa altoră date, ce s’ar pute descoperi.
*
* *
Viriliştî români în comitatulu Braşovului, pe anulă 1889, suntă: Georgiu B. Popă, Diamandi Manole, Maria Bombăn, Andreiu A. Popovici, Petru Nemeşă, Constantină Steriu, Iosifă Puşcariu, Ionă Duşoiu sen., George Bombănă (pupilii), Teochară Alexi, Zinca I. Popă, Erezii după Iacobă Mureşianu, Andreiu Bun-toiu. Apoi : Legatulă Jugaiană, Biserica gr. or. a Şf. Nicolae, Biserica gr. or. din cetate.
*
* *
Mediculă militară elevă cl. 1 în re-servă Dr. Alexandru Popii e numită cu diua de 1 Noemvre 1888 medică locotenentă în reservâ.
*
* *
In Bistriţă, fiindă alegerea unui membru în comitetulă municipală, Ungurii candidaseră pe preşedintele tribunalului de acolo Kenyeres, er Saşii pe măestrulă cismară Gottfried Klemens, care a şi eşită cu maioritate de 11 voturi; ar fi obţinută însă şi mai mare maioritate, decă alegerea nu s’ar fi fixfrt pe 4iua târgului din Teaca, unde s’au dusă mulţi industriaşi. „Siebb. deutch. Tagbltt44 observă forte bine cu acestă ocasiune: „Nu este după gustulă nostru, că ună preşedinte de tribunală se consumă în trebile municipale, pentrucă
1888
nici vada lui nu câştigă, nici încredere jr1! în obiectivitatea tribunalului. Fişpanultl' % Banffy are destui mameluci în comite-tulă municipală (Preotulă Muller din Iadă a fostă scosă afară din comitetulil administrativă, alegendu-se în locu-i preotulă Keintzel.) Nu e necesară, ca şi preşedintele tribunalului să tragă de a-cestă funiă. Ună preşedinte de tribunală
ar trebui să stea mai susă.44
*
* *
La 21 Noemvre n. se va pertracta înaintea curţii cu juraţi din Cluşă pro-cesulu de pressă intentată pentru vătămare de onore de cătră colaboratorulă lui „Ellenzek44 Miehailă Magyari în oontra redactorului lui „Erdelyi Hirado44 Iosif Korbuly. Acusatorulă e representată de profesorală de universitate Dr. Moriz Kiss.
Tristă lucru, când diariştii îşi inten-teză unii altora procese. N’au la dispo-
siţiune 4iarele loră să se răfuiască?
*
* *
D-lă Ioană Curiţâ, studentă în filo-sofiă, e numită sublocotenentă în reservâ la honvedl.
*
* *
Deorece curtea serbescâ voesce sâ ţină secretă actulu divorţului înaintea prinţului de coronă, de aceea guverno-rulă acestuia a rugată pe Regina Nata-lia, să nu-i destăinuiască fiiului său în scrisori acestă faptă. Regina însă a răspunsă, că celă dinteiu, care trebue să afle despre acestă durerosă măsură contra ei, este fiulă său.
Libertatea presei ii Unirăm*),
(Urmare).
Cu acesta amă şi ajunsă la punc-tulă, unde se ivesce pe deplină contra-dicţiunea interioră logică între postulatele acestei idei de stată şi între principiile adevăratului liberalismă. In faptă — spre a rămâne la obiectulă nostru specială — de s’ar aproba, ori de s’ară desaproba acesta ideă de stată, despre aceea nu pote să esiste nici-o deosebire de părere, că voindă a încerca seriosă realisarea ei, în prima liniă nu se pote tolera libertatea pressei naţionale-oposi-ţionale. Celă ce a cugetată numai în câtva asupra operei unificării naţionale şi n’a putută să recunoscă dinainte absoluta imposibilitate de-a-o esecuta, acela a trebuită ca celă puţină să fiă în clară despre atâta, că pe lângă tote dificultă-, ţile, cari se pună în cale deja acelei unităţi culturale naţionale, care numai de curendă a devenită o parolă agreată, greutatea capitală zace, aşă pută cjice, în acelă procesă de metamorfosă sufietescă in-teriorâ, care consistă într’o schimbare a propriei consciinţe naţionale cu o cmsciinţă naţională streină şi care procesă de me tamorfosă sufietescă massele poporaţiunei, adecă maioritatea ei, ar şi trebui în ade-vără să’lă percurgă, decă este ca să se ia şi numai în vedere seriâsă realisarea acestei unificări. Este însă totodată clară, că acea unitate de limbă la care s,- nisu-escă sub parola „unitate de cultură naţională*, n’ar pute să formeze decâtă numai condiţiunea esterioră a unificării naţionale şi că adevăratulă sâmbure ală ei se păte găsi numai în unitatea de sentimente naţionale. Şi nu este o apariţiune întemplătore, ci o apariţiune forte logică, decă acele elemente sociale, cari se entusiasmeză acjl pentru acestă ideă de stată, resâmtă adl deja şi necesitatea unoră reuniuni de cultură speciale, cari îşi pună ca ţintă tocmai realisarea şi promovarea acestui grandiosă procesă ie metamorfosă sufletâscă. In adevără, a-celă aşa numită „patriotismă adevărată44, pe care aceste reuniuni de cultură caută a-lă răspândi între concetăţenii loră de altă naţionalitate, ar fi o vorbă golă, decă ar fi ceva alta, decâtă tocmai acelă sentimentu specifică naţională, de oare suntă însufleţiţi înşişi mambrii acestoră reuniuni.
Aş ader stingerea propriei consciinţe naţionale şi deşteptarea unei consciinţe naţionale străine, etă marea ţintă a unificării naţionale! In adevără o ţintă grandiosă, care pote ar fi vrednică de cele mai bune puteri, de cei mai buni bărbaţi, decă nu ar fi o utopiă. Der eu nu voiu să mă ocupă de astădată mai de aprope
*) A se vede n-rii 237, 238 şi 239 ai „G-az. Trans.“ din an. c.
sitate, Oliver o aştepta deja pe colina mormântului.
Elă îi sări înainte şi tremurându’i vocea cjise forte mişcată:
„M’ai făcută fericită, Alice, că ţl-ai înplinită promisiunea.44
„Domnule44, răspunse copila, „am venită în sperarea, că vei pune adl capătă purtărei d-tale misteriose de pănă acum.44
„Precum doresc!, Alice. Mai întâiu trebue să’ţi dau cutiora acesta. Cuprin-sulă ei mi-te intereseză, fiindcă ea este pentru părintele d-tale. Iertată este să sciu numele densului?
„Yiliam Dumfort.44
Tînărulă scrise numele acesta deasupra cutiorei, şl-o predete apoi Alicei.
„Şi acum, continuă copila, îţi vine rendulă, să’ml spui numele d-tale? 44
„Permite’ml să-lă retacă, Alice?
Câteva minute stătură unulă lângă altulă fără să cjicâ o vorbă.
„Şi acum, Alice44, întrerupse tînărulă tăcerea, „atrână dela d-ta ca să ne mai întelnimă vre-odată în viâţă, ori nu!44
„Şi ce te-a îndemnată pe d-ta la întâlnirea acesta?
„Ună interesă, pe care nu cuteză a-lă descoperi44.
Alice se făcu palidă ca cera, se în-târse cu spatele spre elă, şi’i răspunse tremurândă :
„Domnule, ml-e temă de d-ta!44
„Fi sinceră, Alice, vrei ori nu se ne mai întelnimă?44
„Nu vreu44, răspunse copila.
Tinărulă se simţi rănită de vorba ei. Câteva clipe stete aşa mută şi nemişcată, şi apoi cu părere de rău, fără de semăn, cjise:
Bine, Alice! Aşa deră nu te voiu mai vede în veci44. Mergă ca să nu mă reîntorcă mai multă şi voiu ruga pe Dumnecjeu să te binecuvinte cu tdte darurile lui, şi să’ml facă posibilă ca niciodată să nu te potă uita.... Der lasă-mă Alice să-ţi sărută mâna.
Copila fără de voie îi întinse mâna ce fu acoperită de lacrimile şi sărutările tînărului, care cu faţă desperată, după câteva secunde, călărea spre Manfries.
(Va urma).
240
Bcestiune, căci problema ce o nu este de a descrie câtă obiectiva stările create prin-Sremulă libertăţii pressei.
>stă nisuinţă, ce are de scopă laţională, trebue să pună feţă tuia, că astădî tdtă activitatea tre naţionale tinde tocmai la ă ţină viuă propria consciinţă . poporului româna, ca s8 o cercuri tota mai estinse şi intensiva sâ o învioşeze. Şi activitate are aZl exclusiva a memorată, nu numai din causa ce se’nţelege de sine, că consciinţă naţională este cela mai înalta fi mai ' scumpa buna naţionala ce se p6te cugeta; nu numai pentru aceea, pentru că ; acesta buna, cela mai înalta, precum vedenia, este seriosa ameninţata, ci şi din | altă causă, deşi în acesta privinţă sub-! ordinată, care este numai o urmare a politicei ndstre de stata şi care consistă în aceea, că nulificându-se politicesce poporală româna i se ia în moda arti-\ ficiala şi pressei naţionale române orl-ce altă fcărâmă ala vieţei politice, aşa că problema şi activitatea pressei nostre na-ţion/ik se concentrezâ astăzi în cultivarea msciinţei naţionale.
De sigura că nu se pote contesta din punctula de vedere ala adevăratei libertăţi de pressă, că acestă pressă îşi esercită prin aceea numai bunula ei drepta, ba îşi împlinesce chiar o datoriă morală, de care nu se p(5te degagia. De altă parte însă nu este mai puţina clara, i că din punctula de vedere ala unificării naţionale acostă cultivare a propriei cons-ciinţe naţionale trebue să apară ca cea mi periculosă agitaţiune, ca cela mai mare delicta de pressă, căci nimicii nu împedecâ aşa de mulţii unitatea pretinsă a consciinţei naţionale, ca tocmai cultivarea propriei consciinţe naţionale a altora.
Aşadâr o politică de stata, care stă în serviciula ideei de stata a unificării naţionale, şi o pressă, care, răc|imată pe libertatea de pressă garantată în principiu, lucră cu totă hotărîrea în contra acestei politice de stata, se întâlnescă şi se ciocnesca aici cu totă puterea contrastului a două principii, ce nu se pota împăca unuia cu altuia. O politică de stata, care pentru că nu recunosce încă a(ji imposibilitatea realisării ideii sale de , stata, să ţină cu tote puterile la acestă ideă şi totuşi să tolereze o agitaţiune a pressei naţionale făcută sub scutulă libertăţii de pressă garantată în principiu, o agitaţiune, care deşi în sine fdrte legitimă, nu se pote uni nicidecum cu acestă ideiă de stata, o asemenea politică de stata este o contracţie ©re, care nu se pote susţine pentru durată şi cumcă ea a esistata şi mai înainte, se p6te înţelege numai sub două presupuneri: ori-că puterea de stata n’a preţuită cum se cuvine importanţa acestei agitaţiuni, orf-că n’a sciuta să cuprindă fii totă însemnătatea ei contrazicerea in-terioră a propriei sale idei de stata faţă cu-o adevărată libertate de pressă.
(Finea va urma).
Coresponflenja „Gaz. Trans.11
Voita, 9 Noemvre 1888.
Domnule Redactorii! Ieri s’a făcuta In cercula electorala ala Voilei alegerea unui membru pentru representanţa municipală a comit. Făgăraşă, în locuia d-lui preota din Yoila, Nicolau Şerbana, carele a devenita membru virilista. S’a alesa membru d-la Nic. Ludu, învăţătora în Becleana.
Avenda în vedere, că acesta cerca electorala a fosta mai totdeuna asilula etreinilora, cari prin uneltiri reeşiau ca membri în representanţa municipală, singură numai cu concursula Românilora — Căci alegători de alta nemă nu sunta — atunci trebue să ne bucure resulta-fculfi alegerei de ieri, cu atâta mai multa, C& uneltirile, în unire cu unii rătăciţi, nici acum n’au lipsita.
Alegerea s’a făcuta prin votisare secretă şi a decursă în cea mai bună prdine. Resultatula scrutiniului a fosta: Borosnyai Bela, pretora în Făgăraşa, a primita 7 voturi; Schermann Laszlo, sub-prefecta la domeniula erariala din Sâmbăta, care nn p6te suferi nimica ce e româna, a obţinută 31 voturi, şi în fine Nicolau Ludu 46 voturi, proclamându-se cela din urmă de membru alesă — primind â de astă dată bună lecţiune neo-maghiarula Schermann, că unde Românii

se unesca, acolo uneltirile se sfarmă. Şi decă în trecuta ceroula Yoilei s’a umilita a ocroti elemente duşmăndse nemu-lui nostru şi a alege de membri ai re-presentanţei municipale inimici declaraţi ai naţiunei nostre, atunci pota să 4ica, că prin actula de ieri şl-a ştersa pata şi ruşinea din trecuta, avenda, fi-resce, a urma şi mai departe aşa.
Actula îndeplinita ieri, se pare în sine de puţină însemnătate, fiindcă s’a alesa numai una membru, der cu atâta este de mai mare însemnătate, când se ia în considerare câta de multa s’au o-pintita aceia, cari voiau să scotă din urnă cu ori ce preţa pe neaoşulu maghiara Schermann Laszlo.
Meritula acestei reuşite şi bune lec-ţiunl pentru streini este ala bravului şi energicului tînăra jurista domnula Nicolau Şerbana , carele în ora decisivă s’a presentata la urnă cu 30 alegători din comuna vecină Dridifa, dove-dinda prin acesta, că în sinula său bate o inimă de Româna verde, care promite multa pe viitora pentru causa Românismului, şi carele n’a voita să mai sufere ruşine pe cercula electorala ala Voilei şi respective pe comuna sa natală. înainte numai, că plugarii dela sate îla voră urma, unde va cere trebuinţa. Nu mai puţina a contribuita la reuşită şi d-la preota Nicolau Şerbana, carele încă n’a mai putută suferi să fiă blamata comuna sa. Demnă şi de t6tă lauda a fosta de astădată şi atitudinea d-lui not. cerc. Dănilă Şerbana, în calitate de preşedinte ala comisiunei electorale. VedI aşa trebue să se recomande omenii noştri, decă voiesca să valoreze ceva şi înaintea străi-nilora.
Onore merită alegătorii din Dridiffi, în frunte cu d-la preota Oprişa şi cu învăţ. G-ramă, cari au păstrată cea mai lăudabilă solidaritate.
Etă der, ca şi opinca română face minuni şi pune în respecta pe străini, numai conducători şi încă conducători binevoitori să aibă.
Să credema, că acesta cerca electorala nici când nu va mai suferi să fiă unelta uneltirilorfi duşmane, şi că totodată acesta casa va îndemna şi pe alţii la activitate în unire, căci numai „în u-nire este putere!“ Aşa să fiă!
Alegătorulu.
Literatură.
Niţă Dragă, schiţă din vieţa unui muncitorii, de I. C. Panţu, a eşitfi în broşură de 73 pagine octava, cu preţuia de 20 cr.
Logofătuld Mateiu, novelă de aoelaşa autora, o broşură de 105 pagine octava, cu preţuia de 40 cr.
Amândouă novelele se află de ven-cţare la librăria N. I. Ciurcu în Bra-şova.
Yinarsfi său rachiu.
(Prelegere publică dela mediculd Petru Argin-tariu. Din cartea „Merinde dela şc61ă“, de Dr.
Georgiu Popa.)
(Urmare).
Mî-am reservata să vorbesca anume de împăratula Napoleona III, geniala ju-decătora în cestiunî politice şi sociali. El a oferi poporaţiunei de oraşe lucru şi câştiga, şi s’a îngrijită de alimentaţiune sănătosă şi eftină. Lucrătorula sărmana, când are căpătare de puţini cruceri, intră cu ei în birta, desconsiderându-i, însă dăcă câştigă florini, e atenta, alergă să-i ducă la familiă acasă. .Demolări şi edificări mari se făcură în Parisfi. împăratule nu s’a înşelata în combinaţiunea sa. Infrumseţarea Parisului, atrăgea călători cu stare, şi ce spesau acolo cu susţinerea, banii rămâneau Franciei, des-daunare şi remuneraţiune bogată pentru edificări. Poporaţiunea cu câştiga şi bine nutrită, părăsia spirtuosele. Dovedă elo-cinte se vă<ţu la spitale. ’Nainte, dom-ninda regele Ludovica Fiiipa, Lunea di-mineţa se umpleau spitalele de morboşl din petrecerile, escesive de Duminecă.
Insă sub Napoleona, numărula merboşi-lora era Luni egala cu celelalte cţite inu mai dedeau asalta la spitale. După căderea împăratului, erupsă revoluţiunea cu o furiă, ce face ruşine umanităţei. In guvemula ce urmâ, fuse ministru de es-terne Iuliu Favre, renumitula advocata. Ministrula emise cerculara la represen-tanţii săi în străinătate, cu însărcinarea, să esplice pretutindea, că împăratula a fosta causa la revoluţiune, de <5re ce, cu întreprinderile sale, adunase multă glotă la Parisa. Cine nu judecă superficiala, va traduce circulariula aşa: Noinuscima ca împăratula să dăma gldtei lucru şi câştiga ; revoluţiunea a purcesa dela sto-maca !*)
Onoraţii mei ascultători, agricultori de profesiune, vora suleva momentula economiei rurali: decă, părăsinda spirtoasele, vora înceta fabricele de spirta, bucatele nu voră avă preţa şi unde le voma vinde? decă nu voma arunca pru-nile în căldarea de vinarsa, ce să înce-pema cu ele?
Relativa la fabrice scima toţi, că spirtula, ce se produce acolo, se între-buinţeză, îu precumpănire, la diferite ar-ticle de industriă, la pregătirea lora, la spieeriă, farmaciă şcl. Fabricele deră nu vora simţi dauna din moderaţiunea seu abstininţa nostră, fhră păte vora dobândi când, deveniţi buni lucrători, vom fi în stare să le oferimfi cantităţi mai mari de bucate ; eră dâcă s’ara înlesni unele articole de industriă, ar fi numai în folosula nostru. Invedereză deci, că la nici o întâmplare, n’am suferi la vinderea bucatelorfi aceea daună mare, ce ni se vine din beutura de vinarsa.
(Ya urma.)
SCIRÎ TELEGRAFICE.
Lisabona, 11 Noemvre. Ministrulă de răsboiu a demisionată.
Newyork, 11 Noemvre. Erî a isbucnită în fabrica de manometre Rochester tocă. Derîmându-se fabrica, au fostă ucişi 12 6menî, răniţi 20 şi îmormântaţî sub ruine 21.
Paris, 11 Noemvre. Călător! svedianî esploratorî prin partea vestică dela Congo au primită scrisori prin care se confirma mârtea lui Stanley.
Petersburg, 11 Noemvre. „Journal de St. Petersburg“ cjice cu privire la vorbirea răsboinică a generalului G-urco, că trebue să aibă cineva unu mare gradă de nesciinţă de a crede, că G-urco a vorbită aşa ceva.
Madrid, 11 Noemvre. Canovas del Castillo a sosită în Madrid în mijloculă unoră manifestaţiunî duş-mănâse. La localulu clubului con-servatoră au fostă sparte tăte fe-restrile.
ULTIME SGTKÎ.
Pesta, 11 Noemvre. Se anunţă, ca conflictulă iscată între gu-
*) In timpulă din urmă, alcoolis-mulă, cu preferinţă întrebuinţarea de absintă, cresce forte în Francia. Medi-culă Dr. E. Deoaisne publică dateînjur-nalulă „Figarou din 9 Ianuarie 1888. Arată între criminali 60% cari din be-ţiă au comisă fărădelegi; eră suma celoră nebuni din alcoolii o produce în cifra de
10.000	(cjece mii) numai în Parisă cu ţi-nutulă Secuana (Seine), va să Zic&> după fiă-care una miiă de locuitori ae vină
3—4 nebuni din beuturf. Iu Februarie 1888 legislaţiunea a decretată urcarea tacseloră pe alcoolice. De acum deră, seu vorti bâ mai puţină, fundă beuturile mai scumpe, său că beutorii vorti sărăci mai tare şi vorti decăde mai multă; una din două, der care? nu se p6te prevede ! — Totuşi germanii credti, că dânşii au întrecută celelalte popore, de oră ce imperiulă Germană (Zice „Berlin. Tagbl.* din 1 Iulie 1888) se vină la ană 11 (unsprăZece) litre de rachiu d© fiă-care capă de omă.
vernu şi primatele Simor în aface-' rea dela Tyrnau s’a aplanată definitivă în favdrea guvernului. Mi* nistrulă de culte şi de instrucţiune publică, contele Albin Csaky, a adresată o scrisbre cătră cardi-nalulă Simor cu data de 28 Oc> tomvre, în care declară, că are in-tenţiune a regula dreptulă de in-specţiune ală inspectoriloră regesc! asupra instituteloră de învăţământ catolice. Mai departe a rugată ministrulă pe primatele, ca să stă-ruescă ca testimoniile ce s’au dat iară de subscrierea inspectorului şcolară să fiă subscrise ulterioră de acesta şi ca directorulă dela preparandia din Tyrnau să fiă aspru dojenită.
Primatele Simor a răspunsă, după cum scrie „Nemzet“ cu data de 8 Octomvre, împărtăşindă ministrului Csaky că a luată deja măsurile dorite de elă. C’ună cuvântă primatele s’a arătată torte prevenitoră faţă cu d-lă Csaky.
Roma, 11' Noemvre. Ambasa-dorulă Nigra, care plecă la Yiena, duce contelui Kalnoky insemnele ordinului Anunciatei, ce i s’a conferită din partea regelui Umberto.
Atena, 11 Noemvre. Fâia oficială publică logodna princesei grecesc! Alexandra cu marele duce Pavelti, ală Rusiei.
Parisu, 10 Noemvre. In şedinţa de ac}î a camerei francese a declarată ministrulă de răsboiu Frey-cinet între altele: Ar fi ună lucru chimerică as pera, că vomă pute scăde bugetulă de răsboiu. Trebue să ne pregătimă chiar a face sforţări extraordinare spre a asigura apărarea ţării. O ţeră mare trebue se facă, ca onbrea şi demnitatea se nu depindă decâtu dela ea însăşi. (Aplause) Pe câtă timpă nu se va pute schimba situaţiunea generală, nu putemă spera, că bu-getulu de răsboiu va pute deveni mai mică de 550 milibne. Chel-tuelile nostre n’au ună caracteră agresivă şi nimeni nu se va mira că Francia vrea să-şi asigure inde-pendinţa înaintea întregei Europe. (Viue aplause.)
Corsulft pieţei Braşovă
din 9 Noemvre st. n. 1888.
Bancnote românescl Cump.	9.87	Vend.	9.40
Arginta românesca . „	9.30	H	9.35
Napoleon-d’orI ... „	9.63	n	9.66
Lire turcescl ... „	10.92	n	10.95
Imperiali ..... „	9.92	n	9.95
GalbinI ..... „	5.70	»	5*74
Scris. fonc. „Albina116®/o „	10L.—	n	
n rt n ®°/o n	98.-		98.50
Ruble rusescl . . . „	126.—	n	127.—
Discontula .... 6*/j—8% pe		an&.	
Cursulti la bursa de Viena
din 10 Noemvre st. n. 1888.
Renta de aurii 4°/0.................101.80
Renta de hârtiă5%...................92.30
împrumutul!! căilord ferate ungare . 144.75 Amortisarea datoriei căiloril ferate de
ostti ungare (1-ma emisiune) . .	98.60 '
Amortisarea datoriei c&ilortl ferate de
ostti ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei c&ilortl lerate de
ostii ungare (8-a emisiune) . . 116.75
Bonuri rurale ungare................105.—
Bonuri cu clasa de sortare ....	105.—
Bonuri rurale Banatd-Timişti . . . 104.75
Bonuri cu cl. de sortare.............104.75
Bonuri rurale transilvane............ 104.50	i
Bonuri croato-slavone............... 104.501	j
Despăgubirea pentru dijma de vinii
ungurescii........................99.50
Imprumutulil cu premiulfl unguresefl 130.75 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului.....................  123.25
Renta de hârtiă. austriacă ....	32.—
Renta de arginta austriacă ....	82.75
Renta de aura austriacă............. 109 90
LosurI din 1860 ..................... 139.75
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 876.— Acţiunile băncei de credita ungar. . 308.—. Acţiunile băncei de credita austr. . 303.— Galbeni împărătesc! ,v . . . .	5.77
Napoleon-d’orI ........................ 9.64
Mărci 100 împ. germane.................59.70
Londra 10 Livres sterlinge .... 121.75
Editorii şi Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
--T
Cea mai bună «6,36-25
Hârtie de ţigarrete
este veritabilul»
LE HOUBLOK
fabricată francesă
de GAWLEY & HENRY, în PARIS
A se feri de imitaţiune.
Acestă hârtiă se recomandă cu căldură din partea domniloru Dr. J. J. Pohl, D. E. Ludwig, 1). M. Lippmann, p rofesorl de chimie la universitatea din Viena, pentru curăţenia sa absolută şi pentru că nu are în (insistenţa sa nici o materiă stricăciosă;
feoo/	y/mst
	c-H}
Numere singuratice din .Gazeta Transilvaniei* â 5 cr. se potă cumpera în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al brecht & Zillich.
9A.C-81MILX DE L’ăTlQUBTTU
Bursa de Bucurescî.
Cotă oficială dela 28 Octomvre st. v. 1888.
Cump. vând.
Renta română 5l}/0.......... —■ —
Renta rom. amort. 5°/o • • •	96. y2 97
Renta convert. 6°/0.	—.— —
„	„	„	5°/0	97.— 97.3/4
„	„	urban	7°/0.	.	.	106. %	107
n	n »	6% ■	•	•	•	——
„	»	5%.......... 94.%	95
Banca naţ. a Rom. 500 Lei. .	—.—	—
A vist d-lort abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cup omilii mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au primiţii diarulu nostru până acuma.	♦
Domnii, ce se aboneză din nou, se binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Administraţ. „Gaz. Trans.“
si
si
in Brasom
I.	Plecarea trenuriloru:
I. Dela Braşovu la Pesta:
Trennlă de persone Nr. 307 : 7 6re 10 de minute sera.
Trenulă mixtii Nr. 315 : 4 ore 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovfl la Bucurescî:
Trenulă accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa.
Trenulă mixtă Nr, 318: 1 oră 55 minute după ame(fl.
II.	Sosirea trenuriloril:
I. Dela Pesta la Braşovd:
Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amedî. Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela BucurecI la Braşovu:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amedi.
Trenulă accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
B. Sosirea posteloru:
a)	Dela Reşnovu-Zemescî-Brană la Braşovă: 10 ore înainte de amecj
b)	„ Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovă: 6 ore sera.
d)	„ Fâgăraşă la Braşovă: 2 ore dimineca.
e)	„ Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera.
A. Plecarea posteloru:
a)	Dela Braşovă la Reşnovu-Zernescî-Branu: 12 ore 30 m. după am&jl.
b)	„	„	„	Zizinu: 4 ore după ametjî.
c)	„	n	în	Secuime [S. Georgl] : 1 oră 30 minute noptea.
d)	„	7	la	Făgăraşul 4 ore dimineţa.
e)	„	„	la	Săcele: 4 ore dimineţa.
77
Se deschide abonamente pre anulu 1888
la
AMICULU FAMILIEI. Piarii beletristicii şi enciclopedicn-literaru. cu. îlustraţiuiii. —— Cursulu XII, — Apare în 1 şi 15 cji a lunei în numeri câte de 2—8 cole cu ilustraţiunî frumăse; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatral! ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ra plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoru indivicfiloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregu e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franc! — lei, plătibil! şi în bilete de bancă or! maree postai!.
preotulO românu. Piaru bisericescu, şcolarii şi literarii — cu ilustraţiunî. — Cursulu XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2 V2 — 3V2 c6le; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloru mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-traţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoru sciinţeloru teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serba-torî şi diverse ocasiunî, mai alesu funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literari; şi în urmă totu soiulu de a-menunte şi scirî cu preferinţa celorîi din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregu e 4 fl. — pentru România 10 franc! — lei, plătibil! şi în bilete de bancă or! maree poştali.
Colectanţii primeseti gratisn totfi ală patrulea esemplartt.
Numeri de proba se trimitu gratisii orî-eui cere.
A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ îti Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania.
Totti de aci se mai potii procura şi următorele cărţi din editura propria:
Apologie. DiscusiunI filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei româneset în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura IU. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la t6te sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avândtf şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulă perdutih Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-lulti pierduţii de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreană craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimuld Sicbastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Eld trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F, NegrUţă. Preţulă 25 cr.
Brahdâ seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermanu şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
PetulantulQ. Comedia în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Pre-ţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 col©. Preţ. 60 cr.
Tesaurulu dela Petrosaseu Cloşca cu puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, m, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţământul^ intuitivă în folosulă eleviloru normali (preparandialî), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră si învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei româhe lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindândă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrilu Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţ! de rugăciuni:
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesc! fijrte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculu mărgăritarO sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânejă 26 cr.
Cărticică de rugăciunî şi cântăr!
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Vlsulă Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-ijeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu ChristosQ.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografa A. MUREŞIANU, Braşovu