AdsinhtT&Htfita şi Tlţosraia: ' MAţOVU, »i«f* 32. Iţiiiori netnncate nu se pri ifWlţil. JfnnUsorip1® nu ie re-tnmlca ! ■ . Midiile ie eitiain: ■ piaţa mara Ir. 22. IffiS«rat« mai primescu în Vlana Moli Horn, Hcuatnsiei» & Vogler (tXo Mata), HoMrich Sckalek, Alois Eşnil,M,J)uhe», A.Oppelik.J. Demnii trg; în Budapesta: A. V Qoli-kteor, AutonMoMoi, EckdeinBomat; ffiFrankftirt: 6. L, Dtmbe; în Mam-kara: A. BUmor. Preţul inserţinnilora: o serii lannondă pe o colini 6 cr. ii 80 cr. timbru pentru o pu-tlioare. Publicări mai dese după tarifă şi Învoială, ieclaine pe pagina III-a o ■eiii 10 cr. v. a. său 80 bani. „Gaseta" iese î» fia-eare 4 i Atmameite ptn AnantfliiaM .Pă ună anu 12 flM pe am» luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Jtottri România ei etiHiime: Pe ună ană-46 franci, pe fisa luni 20 franci, pe trei luni IO frânei. 8e prenameri la tdte oficieze poştale «ttu intru şi din afară şi la dd. colectori. Abonameatulâ neutri EraşoTl: la adm inist raţiune, piaţa măre Nr. 29, etagiulă I.:jpe umăană 10 fl., pe şăse luni 5 fl., pe ttei lun| 2 fl. &0 cr. Cu duauţft în casă: Pe unfl ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. Ună esemplară & cr. v. a: Său 16 bani. , . Aţâţă abonamentele! câtă şl inserţiunile suntă a sa plăti înainte. Nr. 239. Braşovti, Duminecă 30 Octoamie (11 Noemvrie) 1888. BraşovD, 29 Octomvrie v. Când în Nr. 285 al# foieinds-r tre amu vorbită în primul# articul# | despre năpăstuirea poporului ro-| mână din Bucovina, amă cjisă că L,. in lupta de cutropire a elementului' \ român# se distingă mai cu semă î* Polonii, Jidovii şi Rutenii. Se vede însă că ne-am# înşelată afirmândă numai atâta, căci nici nu eşise de sub pressă acelă numeru din „Gazetău şi o telegramă din Cernăuţi s’a şi grăbită a ne dovedi, că şi o parte din poporaţiunea germană, classa inteligentă, n’are gânduri mai bune cu elementulă românescă, ca cele trei neamuri amintite. In acelaşi numeră amă publicată la ultime scirî cuprinsulă telegramei din vorbă, care ne aducea surprinc}5tdrea veste despre ună protestă ală profesoriloră germani dela universitatea din Cernăuţi în pontra folosinţei limbei românesc!, jiîtă cum stă lucrul#: Rectoră ală universităţii este profesorulă română dela facultatea \ teologică Constantină Popovicî. Ca rectoră represintă în dieta Bucovinei interesele universităţii. La ; intrarea sa în cţietă a depusă jurământul#, ca Română ce este, în limba românescă. Atâta a fostă destulă, ca să s,aprin4ă de mâ-: niă profesorii germani dela universitate şi se făurescă ună protestă declarând#, că prin depunerea jurământului în limba românescă s’a călcată caracterulă germană ală universităţii. Duşmanii limbei românesc! s’au grăbită a trimite foilor# din Yienş. telegrame, numindă pur-\ .tarea românescă a rectorului „o manifestaţiune lipsită de tactă“, ună „atacă naţională îndreptată, ca multe altele, în contra caracterului germană ală universităţiiu, ba unulă din acei duşmani pune , în „Deutsche Zeitung“ profeso- riloră germani întrebarea, că „pentru ce’şl alegă ei ca superior#,al# loră pe unu Română ?u Acestă întrebare deslegă în-trega enigmă. Mişcarea e pornită în contra elementului ropuâţ nescă, şi jurământul# nu e deeâtă ună pretextă, pentru ca sg pdtă agita în contra vieţii românesc!, ce întimpulă din urmă a începută sg se libereze din lanţurile în care o încătuşase străinismulă. Câtă vreme inteligenţa românescă vorbea pănă şi în cercul# familiei nemţesce, poloneşce şi ru-tenesce, nu s’aucjia ridicându-se nici ună graiu în contra elementului românescă; a4l înse când graiulă românescă îşi reia rolulă ce i-se cuvine, furiile strgine dau năvală contra lui. Uitatu-şî-au acei streini, cari se ridică contra graiului românescă, că poporaţiunea băştinaşă a ţerii e cea românescă? Uitatu-şî-au, că cei mai mulţi dintre ei suntă veniţi de erî de alaltaerî în Bucovina? Uitatu-şî-au, că partea cea mai mare din sarcinile ţgrii le duce pe umeri elementulă românescă ? Uitatu-şî-au că cei mai mulţi dintre ei îşi datorescă esistenţa loră în cea mai mare parte munoei poporului românescă? Şi cu t6te acestea să nu se p6tă folosi ună Română de graiulă seu românescă, în ţera sa şi în afacerile sale nu numai private, cum a considerată rectorul# universităţii cestiunea din vorbă, der chiar şi în afaceri publice, cum prescrie chiar şi legile fundamentale austriace? Şi apoi în cele din urmă, de unde şi pănă unde îşi ar6gă Universitatea din Cernăuţi dreptulă de a propaga spiritulă esclusivistă germană ? Românii bucovineni datori suntă sg facă pe duşmanii loră a înţelege, că se găsescă în mijlo- cul# elementului românescă, şi sg n# cedeze nici câtă negru sub un-ghiă din dreptul# folosinţă graiului românescă şi peste totă din drepturile naţionale românesc!. Destulă au fostă Românii bucovineni nicovala ciocanului străină. E timpul# acum sg’şî strâng# rândurile şi se sfarme uneltirile streine! CorespMBBta „Gaz. Dans." Viena, 5 Noemvre 1888. Aţultele şi desele processe de pressă, ce se facă cjiareloră românesc! în Ungaria şi Transilvania, nu numai că au pusă în mirare cercurile streine, der au dată totodată ansă joumalisticei din afară de a se ocupa mai multă cu observarea „politicei naţionalităţiloră din Ungaria*1. Procederile, ce se urmeză în genere contra dreptului Româniloră de a-şl a-pfira interesele loră, suntă destulă de mare şi puternică motivă, ca jurnalele streine să cjică, că politica Unguriloră dela putere faţă cu naţionalităţile ne-maghiare şî-a îăată ună cursă, care dela începută e greşită. Etă ce scrie în acestă privinţă f6ia vienesă „Yaterland*1: „Este cunoscută, că cu vre-o doi-trei ani înainte „Tribuna*1 a avută proeesă de pressă, care s’a pertractată în Sibiiu, dovedindu-se nevinovăţia acesteia; de atunci însă tote acusele în contra cliare-loră românesc! şe aşternă în Cluşă, unde cresce buruiana şovinismului maghiară în modă eclatantă. „Totă de acestă buruiană sufere şi curtea cu juraţi din Aradă. In rânduri au fost judecaţi autorii articuliloră românesc!, pedepsindu-se fdrte aspru ; chiar generalulă Traian Doda, ală cărui piept e împodobită cu semnele de vitejiă în contra inimiciloră împăratului, a fostă osândită, fără a-lă lăsa să se apere, la îhchisore şi bani, fă cea mai mare pe-depsă. Curtea de casaţiă i-a respinsă re-cursulă de nulitate ală procesului. Tot r. . - « • . L acelă tribunală a rânduită o altă pertrac? tare a procesului învăţătorului Albu diu Reşiţa. Şi pentru generalulă Doda tre-bue să se ţină o nouă pertractare. „Decă se întrebă omulă, că ce au comisă aceşti omenî osîndiţl, atunci ne răspunde unulă dintre. Qfii mai de hunte Români, d-nulă Alex. Mocsonyi în arti-cululă său diu „Rom. Revueu, că ei (oslu-diţii), s’au folpsită de dreptulă de libertate a cuvântului, nu faţă cu naţionalitatea maghiară, ci numai faţă cu actu-alulă guvernă ungurescă. Acusa însă a schimbată dreptulă acesta constituţional într’o crimă, a adus pe acusaţl înaintea tribunalului, pentru ca să prefacă opo-siţiunea îndreptăţită într’o iritare şi luptă ilegală de rassă. „Cum au decursă lucrurile, am arătată cetîtoriloră noştri mai înainte; cu tote acestea trebue să amintimă, că pro-curorulă de stată în cuvântarea sa contra' articulului din „Rom. Revue*1 s’a esprimată încurcându-se astfelă : „Dâcă nu merge altfelă, atunci trebue să stâr-pimă cu forţa acestă buruiană (oposiţiu-nea naţională); de aceea nu judecaţi după dreptate, ci (numai) mai întâiu ca patrioţi maghiari (?)“. Er preşedintele tribunalului din Aradă dise unui jurată: „E destulă, decă inima îţi este ungurescă, capulă d-tale să pote ocupa şi cu alte lucruri. u(!!) D-nulă de Mocsonyi măr-turisesce în urma acestora, că acusele se basâză nu pe criteriiilă obiectivă aiă legiloră penale, ci pe insinuaţiunl şi ar-bitriurî subiective, cari suntă ună resul-sată ală disposiţiunii sufletesc! a aousato-riloră publici. Şi ârăşî, că aonsatorulă apeleză în sala tribunalului la forţă şi la posiţiunile juraţiloră, elă îi provocă pe aceştia directă să judece nu după dreptate, ci după interesulă parţială politică şi că acâsta a putut’o 4ice acela, fără ca să primescă vre-o admoniare din partea tribunalului, pentru că însuşi preşedintele acelui tribunală a (fisă, că numai inima să fiă ungurescă, capulă să p6te ocupa şi cu alte lucruri.*1 „Yaterland*1 afirmă părerea d-lui de Mocsonyi, care 4ice, că maghiarismulă dela putere cercă să stîrpescă simţulă - f . FOILETONULtF „GAZ. TRANS.“ Unii morţii între yii. (Novelă englesâscă.) Nicl-odatâ n’a avută elă visuri mai frumâse. După ce se trec#, se mira, că sdrele »de şi natura i-se părea aşa de frumosă şi yeselă după oribila tempestate. Cernii fără nori, frunejişulă verde şi răco-iosă, miresme de flori îmbătătâre şi pe £ă*care frunză trămurândă câte-imă pi-cură argintiu de plăiă. Sir Oliver, deşi nu se putu orienta în eătrău să apuce, încăleca roibulă i |i plecă pe. calea ce i-se deschidea îna-j. inte. In drumulă său întâlni pe ună pmtl, care-i arătă calea cea drâptă. . I . Abia călări o jumătate cuartă de ţ cesfl şi etă că i-se deschide înainte o frumosă câmpiă dinspre care îi venea la ; &u<}ti sunetulă argintiu ală unui clopotă, în faţa ei se vedea ună sată mică ambindă în strălucirea răsăririi sorelui. Şi mai departe i-se arăta o pădure de $c|wnî în mijloculă căreia se ridicau pietre mormântale şi statue albe, vestindă în tăcerea loră adâncă drumariloră, că loculă acesta mută e — cimiteră. Cum se apropiâSir Oliver de loculă acesta, observă deodată o figură feme-âscă, care tocmai în minutulă acela atârna de ună monumentă o cunună de flori. „Mylady*1, <\ise tremurândă tînărulă lordă, „m’ai îndatora forte multă, decă ml-ai spune numele locului acestuia. Fata se întorse spăriată îndărătă şi în zăpăcela ei abia putu îngâna cu temere numele locului. Lordulă asemenea se cutremură puţină. Decă scia elă, că figura femeescă pe care o văcjâ este ună ângeră de copilă, de bună semă u’o agrăia. Şi pote, că ar fi fostă şi mai bine, decă nu i-ar fi văzută nicl-odată ochii ei albaştri ca cerulă, vii şi vorbitori, bubele ei bogate de colore castaniă şi întrâgă figura ei minunată, ca a. unei feciore din poveşti. Oliver abia îşi veni în sine. Nu putea însă nici să vorbescă, nici să; mergă mai departe. „Ertă-mă, secvestrarea a urmată ca din senină, a urmaţă într’ună modă neusitată, pentru-că România n’are lege de secvestrare, şi acestă eventualitate pici că este prevăcjută în convenţiunea legată între statulă română şi între societatea proprietară. In butulă acestui limbagiu însă s’a răspândită faima în lume, că Societatea proprietară n’a fostă corectă în, procedura şi manipulaţiunea acestei linii*) de unde guvemulă română, pe semne în coînţelegere cu celă austriacă (carele *) Acestea le-a arătată guvernulă română printr’ună comunicată îrn ,,Monitorulă Oficială41. 'tace), a făcută *ecvesfcrareaj ’ şi la td(ă întâmplarea nu lără de temeiu. ' ’.f Altcum guveriială rămână ihai de mtlită şl-a descoperită dorinţa de a răscumpăra partea liniei 'carea se estinde ■ şi termină -pe târifferiulă săă) a şi începută negociărî cu Societatea, acâsta însă n’a primită ofertulă de răscumpărare părându-i-se prea puţină. In urma pasului prea decisă şi repede ală guvernului română, din partea societăţii a plecată la BucurescI ună consilieră de direcţiune şi ună secretară generală pentru complanarea causei, şi se speră, că guvernulă română va deslega cestiunea cu o deplină despăgubire a Societariloră, şi prin regu-larea intereseloră de comunicaţiune. Guvernulă română, când a dată concesiunea de a construi linia ferată pe teritoriulă său, a garantată societăţii în-treprinejătore, dela întrega liniă de pe teritoriulă său, ună venită anuală de 3.865.173 de franci. Concesiunea este dată din luna Iuniu 1868 pe o durată de 90 de ani; în concesiune este stipulată dreptulă guvernului, ca dela deschidere după decursulă de 30 ani să o potă răscumpăra; amintitele trei linii s’au deschisă în anii 1869, 1870 şi 1871, prin urmare termenulă de 30 ani încă n’a espirată, deci ca să o potă răscumpăra guvernulă română trebue să facă învoielă cu societatea său prin o plătire regulată a venitului garantată, seu prin capitalisarea aceluia. Ori cum, acea liniă va deveni proprietatea statului română şi estmodă pe teritoriulă său întrega reţea a căiloră ferate va fi proprietatea sa, căci numai acâsta unică era încă străină. Asemenea facă şi celelalte state. Se crede, că şi guvernulă austriacă va face secvestrarea liniei Lemberg-Cernăuţl de pe teritoriulă său, şi decă se va întâmpla acâsta, atunci România a întreprinsă secvestrarea în conţelegere cu guvernulă austriacă, precum amintii la loculă său. Rotiina. Foia italiană „Voce della Verita“ dice, că numirea contelui Revertera ca ambasadoră austro-ungară pe lângă Va-ticană este ună isvoră de continue încurcături între Austro-TJngaria şi Italia, şi conchide de aci, ,că alianţa triplă trebue să se rupă. „Opinioneu răspunde, că contele Revertera a accentuată adeseori, că consimte cu politica contelui Kalnoky şi că prin urmare elă nu va servi intereseloră partidei de luptă, căreia aparţine, ci intereseloră austro-ungare. iubitulă Nero, de vreme ce are să plece. Era impacientă. Se aşeeja pe fiă-care scaună, pe fiă-care fotelă; îşi lua cărţile să citescă, se uita la tablouri şi la flori, şi mai cânta şi la piană câteva terţe şi quinte. „Ei,“ cjise elă sărind de-odată în susă, voiu isgoni din minteâ mea tote nebuniile acestea. Nu voiu merge la cimi-teră, ci voiu călări spre Ingleborongh.a Ob, der îndată ce încăleca îi apărură dinainte doi ochi albaştri şi curaţi ca cerulă şi erăşî văcfu acelă surîsă farme-cătoră şi dulce, şi ârăşl auc|i vocea ei cu timbru de argintă, care-i turbura patului. Nu i-se putea opune. Inima lui bătea puternică şi par’că-’i cjicea: acolo! acolo ! Drumulă călăreţului tocmai aşa era de frumosă, ca şi visarea lui. . ţ>orile de primăveri se revărsau aşa de lină, aşa de maiestosă; pe ceră câţiva peteci de nori schimbau colori într’una ; auror% atingea cu haina ei purpuriă culmile munţiloră; în tufarii tremurători ae t treceau din visurile loră cântăreţii codrului, în, vreme ce turturica şi cu po-rumbulă sălbatecă făceau să se deştepte eeboulă pădurei. Când eşia sorele, Oliver se opri în costa satului. Nu se putea hotărî ce să facă. Se temea, că Alice îlă va crede dreptă ună aventurieră dilnică şi se mai temea, că pote nu se va întâlni astăt^î cu ea. Când se inişcau tufarii în apro-piarea lui, se cutremura de frică şi se temea şi mai tare când pe calea ce ducea la sată nu vedea pe nimeni. „Voiu 'intra în cimitiră,“ îşi gândea elă, „voiu şede pe mormântă; decă ea va veni, mă va afla acolo.u Şi cum înainta printre aleele cimi-teriului; deodată i-se poticneşce calulă şi elă surprinsă pănă lâ temere vede pe Alice şec^ândă pe mormântulă mamei sale fără de-a dice o vorbă. Braţele ei albe, ca zăpada, erau aruncate preste piatra mormentală, âr ochii ei plângători erau ascunşi într’ună şurţă albă. Călăreţulă o privia dintre tufarî. Frumseţea ei, mâhnirea eff*îi atinseră inima şi involuntară ofta u’şl: „Sărmană oopilă frumosă, ce dureri adânci şi adevărate vei fi avândă !u (Va urma.) iţetulu ministerului de resboiu şi dS ‘ mJ&ină italiană e sporită pe anulă 1889 cu $6, eventuală cu ; 35 miliâne frttjăctl Foia militară „Esercitou, care rSsboiu eiu Francia e inevitabilă, şi „Popolo Romanou pregătescă dâja opiniunea publică pentru nouă dări, cp care să se acopere sporurile bugetare. „Riforma^se alătură celoră două 4iare şi accentueză şi ea necesitatea sporirei cbeltueliloră militare; pentru-că din partea Orientului nu e de temută nici ună periculă de răsboiu, la graniţa vestică se pote ivi acestă periculă. E datoria guvernului să arate sinceră situaţiunea periculosă a Europei şi să asigure ţâra contra orf-cărei eventualităţi. * Regele Milană a chemată în audienţă pe episcopii Demetriu şi Nicanor, cari se opună decisiunei luate de metro-pobtulă Teodosiu în cestiunea divorţului şi le-a declarată, că dânsulă consideră afacerea ca resolvată; de aceea doresce ca şi episcopii să recunoscă ca irevoca- | bilă decisiunea metropolitului, care e capulă bisericei autocefale sârbescl. A-mândoi Episcopii suntă dispuşi să’şl dea demisiunea şi vederile loră contrare să le facă cunoscute Regelui într’ună me-morandă. Se 4ice, că Regele s’ar fi purtată forte aspru cu Episcopii, spunându-le că trebuiau se fiă lăsaţi să li-se taie părulă şi să li-se ra4ă barba. De asemenea se vorbesce, că Metropolitulă Teodosiu a fostă silită de ministrulă cul-teloră Vladau-GeorgievicI să iscălescă actulă de divorţă, compusă de acesta. * In statele Americei de nordu se face în 4ilefe acestea alegerea de preşedinte ală republicei. După soirile sosite, Cle-veland, preşedintele de pănă acum, se consideră ca că4ută, er sorţii de isbândă îi are Harrison, candidatulă republicană. ScirI oficiale despre resultatulă alegerei n’au sosită încă. * Ună articulă publicată de fâia sâr-bescă „Srpska Nezavisnostu din Belgrad asupra stăriloră din Bosnia şi Herţegovina conţine cele mai violente atacuri în contra autorităţiloră şi în contra armatei austro-ungare din provinciile ocupate. Articululă a produsă mare sensaţiune. * „Postu din Berlină salută cu sim-patiă unirea ce s’a făcută între clubulu germană austriacă şi între clubulă german. Fusiunea ambeloră cluburi şi consimţă-mântulă loră la noua lege militară voră aduce, 4ice fâia berlinesă, Germaniloră austriac! mare câştigă morală şi va fi începutulă unoră stări mai bune pentru germanismă. * Foile germane salută cu mulţămire declarările lordului ministrului-preşedinte englesă Sabsbury, că acţiunea germană-engleză în Africa estică în contra celoră resculaţl asupra administraţiunei germane şi în contra comerciului cu sclavi are să se mărginescă la blocarea litoraliloră de cătră corăbiile de resboiu germane şi englese, şi că Francia a consimţită la acestă blocadă, şi să se visiteze corăbiile cu bandieră francesă ca nu cumva să predea indigeniloră arme. întreprinderile pe uscată suntă eschise. După o scire oficiâsă, Germania are să ocupe mai târ4iu staţiunile vamale. Ce privesce comerţulă cu sclavi, guvernulă francesă are intenţiunea să destineze corabiă din divisiunea Oceanului indică, care să supravegheze cu celel’alte două puteri de a nu se mai face acestă comerţă. 0 cerculară a Papei. Vineri în săptămâna trecută s’aîmâ-nată în Parisă şi în acelaşă timpă în Bruxela ministriloră afaceriloră esteme ună cerculară alâ cardinalului, secretară de stată ală Papei, Rampolla. După cum spune „Gauloisa , acestă cerculară arată caracterulă visitei, ce împăratulă 1888 Wilbelm a f&cut’o Papei, şi rectifică datele necorecte, ce le-a publicată pressa In privinţa Acâsta. Mai departe arată şicanele oe le sufere Papa din partea guvernului italiană, care nu respect^ nici măcar exteritorialitatea. Aşa de esemplu cu ocasiunea visitei împăratului Wilhelm. în Vatican trupele italiano au fostă a-şe4ate pănă la porta Vaticanului. Cer-cularulă încheiă asigurândă, că posiţiunea sfântului Părinte în Roma devine totfi mai nesuportabilă şi numai încrederea sa în dreptatea divină îlă face să îndure martiriulă său. In acelaşă sensă se esprimă şi răa-punsulă Papei la adresa adunărei catolice din Lowen. Nisuinţele catoliciloră, de a reda papismului libertăţile sale, suntă cu atâtă mai bine venite Papei, cu câtă a4î e espnsă la acte de viohnţă totă mai mari. Unulă din cei mai fideli amici ai contelui de Parisă, anume Ducele de Broglie, a fostă primită în audienţă de Papa, care, precum comunică „Figaro“, a vorbită multă despre Francia, despre rolulă ei în lume, despre mărirea şi speranţele ei. Ducele de Broglie a fostă forte mişcată de aceste dovedi de viă simpatiă pentru Francia. SOIRILE VILEI. Din Turda se scrie, că din causa difteritei şcolele de acolo s’au închisă pe două săptămâni. Pănă acum au murită de difterită 2 copii. * * * In adunarea comitetului administrativă a comitatului Treiscauneloră, ţinută în 6 Noemvre n. c., inspectorulă r. de şcole se plânse contra mai multoră scăderi ivite în înv&ţâmentu. Intre altele este şi aceea, că datele statistice privitore la scoli nu se trimită regulată la inspectorulă, şcolele în decursulă vacanţei n’au fostă curăţite, seu celă puţină n’au fostă curăţite în de ajunsă, după cum prescrie legea. In cele mai multe Ioduri copiii obligaţi la şcolă nu cerceteză şcola, aşa d. es. în comuna Besenyo dintre 95 copii obligaţi la şcolă, numai 15 înşî cerceteză şcâla regulată, er în Zagon neînţelegerile ivite între mai marii şcolei au avută ună efectă ruinătoră asupra învăţământului etc. < * * * In comitatulă Treiscauneloră s’au i-vită în luna lui Octomvre 10 incendiurf, dintre cari 5 au fostă causate din Aprinderi intenţionate. Paguba totală face 3612 fi. 36 cr. S’au incassată în acâstă lună 97,831 fi. 751/2 cr. dare directă şi 3151 fi. 90 cr. dare militară; adecă în cea dintâi mai multă cu 5615 fi. 90 cr., er în cea din urmă mai multă cu 18 fl. 66 cr. ca în Octomvre a. tr. * * * In Bucovina se află şcăle poporale cu limba de instrucţiune germană, română, rutenă şi maghiară, apoi şcole poporale cu limba de instrucţiune mixtă. In 1876 erau 16 şcole publice cu limba de instrucţiune germană, 13 cu limba română, 59 cu limba rutenă, 3 cu bmba maghiară şi 83 cu limba de instrucţiune mixtă. In 1885 erau 17 cu limba de instrucţiune germană, 60 cu limba română, 85 cu limba rutână, 4 cu bmba maghiară şi 68 cu limba de instrucţiune mixtă. In 1884—85 erau 15 şcole poporale cu patru limbi de instrucţiune: germană, română, rutenă şi polonă. * * * Ediţia de sera a foii vieneze „Wiener Allgem. Zeitung44 dela 5 Noemvre n. a fostă confiscată din causa unui articulă ofensătoră şi provocătoră în contra Ţarului. * * * In nâptea de 6 Noemvre c. nisce necunoscuţi au intrată în cancelaria judelui r. de cercă din Turda, unde se-afla o cassă Werthaimiană, pe care au vrută s’o spargă. Deorece însă nu ll-a succesă s’o spargă, s’au mulţămită să strice cutia mesei unui scriitoră furândă din ea o ba- Nr. 239 GAZJ£TA TRAjlgjX.VARIEI, 1888, tist& şi 12 fl. Făptuitorii suntă încă ne--cunoscuţl; cutezanţa lorii însă a foştii forte mare, căci nu se temură a face acelă sgomotii mare cu ciocanulă, mă-carcă odăile lipite de cancelariă erau locuite de omeni şi în aceeaşi curte locuia şi păzitorulă arestului. Libertatea presei io Uipia*). (Urmare). Şi aici se impune fără de voiă întrebarea: In ce pote să consiste motivulă imperativă a unei asemenea schimbări de principiu? In vr’o atitudine puţină schimbată a pressei jadstre naţionale nu pote se consiste acostă motivă. Celă ce urmăresce atitudine* ei politică cu ore care atenţiane, 'ml va admite p6te, că, întru câtă privesce direcţiunea ei principiară, acesta nu s’a schimbată întru nimicii în totă timpulă erei constituţionale; ce privesce însă cuprinsulă spirituală şi formele bunului tonă, de sigură că nimeni nu va pute contesta, că în termină mediu nivelulă ei s’a în-nălţată în modă îmbucurătoră. Despre vr’ună escesă grosolană a acestei presse, seu despre aceea, că escesele ei ar fi luată nisce dimensiuni, nari ar pute să justifice o pornire mai aspră în contra ei, nu voră sci spune nimică nici contrarii ei cei mai declaraţi. Şi chiar decă în mijloculă strîmto-răriloră naţionale espectorările cjiarislice n’au fostă libere ici şi colo do. ori ce amărăciune, ele nu se potă nici asemăna Cu aceea „maniă sfântă44, care inspiră pe adversarii noştri politici la ori ce ocasi-une, fără ca dealtmintrelea să fi atrasă prin aceea asuprăşl atenţiunea procuro-riloră. Eu credu, că în cele din urmă se pote 4i°e îu generală despre pressa fcostră, că totă ce se incriinineză astăcţt, ;«’a cjisti ŞÎ mai nainte fără de a se di-ficulta, şi că totă ce se dificulteză acuma, nisce judecători nepreocupaţi nici astăcfl ji’ară pute difi culta. Ou alte cuvinte, atitudinea pressei nostre naţionale este astâcfi totă aşa de puţină duşmană statului, ca şi mai înainte seu — de vă place mai bine — spre a vorbi în limbagiulă adversariloră noştri politici, ea a fostă mai înainte totă aşa de duşmană statului ca şi astădî. Atitudinea acestei presse este der în orf-pe casă acţî aceedtşî ca oăiniâră; onlorea ci fundamentală o formâză astâcţţ pa şi odi-nidrâ nisuinţa, de a susţină liberă de orl-ee tendinţă agresivă numai punctultt de dere ală aperxlrei naţionale, la care este constrînsă şi necesitată prin nefavorultt împrejurăriloră. Acâstă neschimbată atitudine a pressei nostre nici n’a putută prin urmare provoca o atitudine schimbată a putferii de stată' faţă cu ea. Causa acestei schimbări de principiu |>6te, după a mea părere, să consiste numai în alte două momente: în însemnătatea mai mare politică ce şl-a câsti-%at’o pressa nostră naţională şi în acea înăsprire a contrasteloră naţionale, care este provocată printr’o progresiune naturală a ideei de stată oficiale. Căci este lucru naturală, că puterea de stată va şemţi cu atâtă mai neplăcută oposiţiunea Raţională a acestei presse, cu a '‘câştigată în importanţă şi cu .-câtă contrastele se înăsprescă mai tare. , v' Ambele caşuri se întâmplă * însă şi aceste dofiă morăente stau în raportă de ^reciprocitate naturală. Se’nţelege, uă idea işde stată oficiată nu se p6te realisa de-fpât pe contul unor interese naţionale.streine. Fie-ca£e protufată , aiă, ei trebue să provo ce dâr, ou necesitatei 'houă conflicte Sfte interese naţionale şi fiecare biruinţă a ;Jor trebue să; măfescă pe cealaltă parte tu necesitate reacţiunea naţională avândă lementulă nostru atâta vitalitate în sine. J)âcă fiecare progresă ală ideei de stată Ijbficiale însemnă, că a crescută puterea politică a direcţiunei dominante, atunci Jiecare reactiune mai încordată în contra aceşfitia însemnă, că a crescută puterea .morală a oposiţiunei,™ naţionale. . Cu c^ă;#mai îmmSrbs^ şirtktătttre |a ocnl iUsă'voră-deveni contrastele, cu |itâtă mai viu şi mai adâncă se voră şâmţi în puterile cele mai estinse. în fcdevără, oposiţiunea nostră naţională se înrădăcineză totă mai afundă şi mai es-îinsă înpăturile poporului nostru şi asupra incompatibilităţii politice, ce esistă Mtre îj^deia de. stată oficială şi între interesele mostre de viâţâ naţionale, nu este acjl în iabâra politică a popprului română nici f deosebire de părere. i A Astfeliu vedemă oposiţiunea nostră naţională rătfmail pe reacţiunea naţio- *) A se vede n-rii.... ai „Gaz. Trans.“ lin an- c. nală ce cresce intensivă şi eştensivă şi întărită în întru prin unitatea şi ideile fundamentale politice, o vedemă. «Jicsti, întărindu-se moralicesce în aceeaşi măsură, în care pe celel’alte tărâmuri ale vieţei publice ea se nulifică politicesce. Din tote aceste însă se pare a resulta celă puţină atâta, că pressa nostră naţională este a4* deja ună factorii, cu care puterea de stată, deşi deocamdată numai în modă negativă, trebue să conteze în ofl-ce casă. înăsprirea acesta a situaţiunei stă însă erăşî în legătura cea mai strînsă causală cu întrega fiinţă a acestei idei de stată, oficiale. Stă în firea acestei idei de stată, ca acelă contrastă ascuns principjar, în care se află ea de-o parte cătră interesele vitale naţionale aleinaiorităţii poporaţiu-nei, de altă parte cătră principiile adevăratei libertăţi şi adevăratului constitu-ţionalismă,' să fiă aruncată la suprafaţă hi ramificaţiunile sale multiple în aceeaşi măsură, în care acestă ideă de stată îşi percurge cu necesitate fatalistică proce-snlă propriei desvoltărl naturale. Ceea ce unii au prevă4ută încă dela începută, o scie a4l totă lumea, că adecă-acestă ideă de stată oficială este o ideă elastică şi că, ea represeută o mărime variabilă. PretensiunI, cari se formuleză astădî în numele ideii de stată, pentru că deja astă4î| ele apară înaintea con-sciinţei mai desvoltate politice a cercu-riloră domnitore ca nisce postulate logice ale acestei idei de stată, au fostă odinidră, când din partea ndstră s’atfish că ele voră fi eonsecenţele neapărate ale punctului. de plecare principiară,respinse ca şi nisce insinuaţiunl neîndrepţăţite şi eu nu m’am îndoită nici ună mpmentă de bona fides cu care fură respinse. Scimă doră cu toţii, că Deak şi br. /Eotvos au înţelesă concesiunile, f&cuţe în aşanumita lege de naţionalitate ca o primă rată plătită naţionalităţiloră,. şi o scimă noi cu toţii totă ?aşâ “de bine, că de atunci încoee disposiţitmifo -acestei legi au fostă parte abrogate prii*. ‘ alte legi, parte scose de faptă afară din usă, parte n’au fostă niciodată puse în practică, aşa că a4* întrâga lege nu estede-câtă o literă mortâ. Intre idea de stată ce au avut’o dinaintea ochiloră aceşti doi omeni mari şi idea de stată în care omenii noştri de stată vădă astă4l idealulă loră politică de stată, este ună drumă lungă şi trei fase mari de desvoltare a acestei idei de stată fprmâză totă atâtea petrii hotarnice ale" lui. Acestă desvoltare propriă zai*e însă chiar în fiinţa acestei idei de stată. De-b|©ce ea şe basâză pe principiulfi privilegiului naţională, care naturală că nu pote ave o margine de dreptti princi-piară, şi a căruia presupuneri tacite le îormeză, numai în trecătă spuindă, drep-tulă anackronistică ală • cucerirei, şi. idea -unei superiorităţi de rassă, este evidentă, că acestă ideă de stată după firea ei trebue să. fiă o idea de stată progressivă, a căreia progresiune se regulâză în este-riarâ prin principiulă oportunităţii, âr în interioră se determină nu numai prin motivele psihologice, cari dealtmintrea de sine se înţelegă, ci, mai decisivă, încă prin convingerea, ce se impune cu totă mai ipare evidenţă logică, după care ceea ce ga câştigată odată pote să găsescă o sigură ' jaranţiă de durabilitate numai în acvisiţiunî din ce în de mai departe mer-gâtâre. Astfeliu vedemă, dum idea de stată originară a egemoniei de rassă artificiale, spre a-ş)C asigura, decă numai - va fi cu putinţă, o durabilitate, a trebuită sS se lărgescă şi să şe măresqă în idea de stată a autocraţiei naţionale, şi cum acestă'ideă de stată totă din acestă causă a trebuită Să se desvolte- mai;-departe- păiiă la idAa 'de stată a statului unificată în pri-vînţa paţionalâ. Vedemă prin urmare, cum: acostă ideă de stată percurge. cu neoefiîtate logică internă acestă procesă de propriă desvoltare naturală, căci punc-tulă ei ţfe plecare pnăhipiesr&fprivtlegîulu naţională", nu p6te să-şi afle locă de odihnă logică decâtă numai în idea unificării naţionale. ' '■ k'« ' -î îr- ■s de'orece, lucrândă în timpulă verei ja lemnărie, la zidărre ’şi la pavare caj4i* Ieri, cer preţuri foite mari pentru-tăiawdft lemneloră, ba nici nu voiescă să pri-mescă lucrulă ce li se îmbie^ Căpitănia oriaşului s’a vă4ută deci nevoită să-proiecteze ună stătută pentru tăietorii de lemne şi să’lă presinte magistratului ca Espediţiunea lui Stanley. Din Zări- zibar se ielăgrafîază, * că nisce călătorf dîh Tabora âu adusă nbuă scirî despic espediţiunea lui Stanley. In sensujă acestoră scirî, nisce caravane arabesc!, cari portă comerciu interiorulă Afrioăi, s’au întâlnită cu o parte a expediţiunei ia în desbatere şi aS’16 prim^ţSţ- Staniey în părţile lacuriloră Albetb- Acestă stătută stabilesce tacsele . pentru ' • ferestrăitulă şi despicatulă lemneloră fi obligă pe tăietorii de lemne să primâscă lucrulă ce li se îmbie din partea publicului. Decă se vă primi statutulti, se va face cunoscută în totă cuprinsul^ lui. ; Pe promenada de josă s’a găsită ună inelă de aură. Păgubaşulă îld, g&-sesoe la căpitănia oraşului. ' - Joi după ame4ă, dilerulă Bucură Manea din Şimonă a fostă călcată între Porta vămii şi Braşovu-vechiu de trăsura birjarului Kovacs Mozes, , din care pri-' cină i-s’au ruptă trei câste. pilerulă a fostă transportată la spitală, er biijarulă da|ă judecăţii. Bjrjarulă din vorbă a fostei de mai multe-ori pedepsită pentru astfelă de negligenţă şi acum i-se va lua dreptulă de a fi birjară, amăsurată statutului. . ; - •' v ' Tăiătoruld' de lemne Fejer Andras din Scheiu şi nevastă-sa au lăsată la 5 Noemvre n. pe copii loră în vârstră de 2—4 ani singuri acasă - închi4ându’i în odaiă. Nisce sdranţe de pe lângă sobă au luată focă şi era p’aci să ar4ă casa cu copii cu totă, decă ună trecătoră n’ar fi~ observată foculă şi n’ar fi spartă uşa ca să lntreîb, casă şi 'SS stingă foculă. Părinţii copiiloră suntă daţi judecăţii pentru negligenţă. 3 Erî a fostă Surprinsă ţăranulă Cserei Janos din Tărlungenî schimbândă o monedă falsă de o franci. Ţăranulă, care a spusă că moneda i-a dat’o negus-toresa Schiitz din Tărlungenî ca să o schimbe, a fostă dată judecăţii. • OU. HliZl i&- Mâne, Duminecă 30 Octomvre st. v., la orele 4 p. m., se va săvîrşi în biserica Sf. Nicolae din locă cununia D-lui lână Spuderca, cu D-ş6ra Taţiana Eremia Adresămă tinerei părechî felicitările nostre! v Scirî poliţienescT. Slujbaşului deîa calea ferată^al Iosef, care locuesce în Blumăua, i-s’a furată ună inelă de aură cu petri albe şi o păreche de cercei de aură. Bănuiala, oă a comisă furtulă, cade asupra serviţorei lui Pal Iosef, f^mime Balint Margit şi asupra surorii acesteia'Balfnt Ţrezsi, care au fostă date pe mâna Judecătoriei.’ ' ’ ' • • ' . ; In timpulă din urmă s’au , adusă de repeţite ori plângeri contra tăetoriioră de lemne, că şicanezăprea multă lumea SCIRÎ TELEGRAFICI]. Budapesta, 10 Noemvre. — A patra comisia judecătorescă a ve-rificatîi ca maioritate de voturi alegerea deputatului Krauss în Dunaszerdahely. Berlinu, 10 Noemvre. — Membrii liberalî-progresiştî din consi-liulh comunalii alu oraşului Ber-linâ au decişii de a renunţa la orî-ce manifestaţiă privitdre la a-serţiunile împăratului faţă cu pri-marulu. ., Parisu, 10 Npemvre. — Comisia de revisuire a constituţiei a primită propunerea de a supune, unui plebiscitu proiectulu de con-stituţiă ce-lu va vota constituanta. Bucurescl, 10 Noemvre. —Bu-getulă pe 1889 a fostu desbătută şi stabilită în t6te părţile sale. Bucurescl, 10 Noemvre'. — Ună comunicată oficială declară, că secvestrarea liniei ferate Lem-berg-Cemăuţî nu vatămă .nicî-de-cirm Interesele; acţiqnariloră şi jîă: guveînulu anuită- ţiloră scadente 8 Aprile şi 13 Octomvre. Salagotarjan; 10 Noemvre. —■ Cei 21« de minat! dispăruţi'au fostă scăpaţi Îu*jig3j3ulă nopţii. •ţ * .* • V ii *■ V • ' ...... DIVERSE. DrumQ romană. Ună drumă transversală romană, dip. Bosnia spre Dunăre, a fostă descoperitţi în sâptâmâna trecută de archeologulă Kanitzr Acestă drumă, ca^re legă interiorulă Bosniei ptt ţărmurile" Dunării, â fostă? pănă acuin necunosaută,-4^i se scia din datele istorice, că esistă. Drumultt s’a descoperită, întregă, cu pieţele de arme şi pieţele de comerciu ale sale. Muta şi Tabora. Pe Stanley nu l’au vădută Arabii, ci numai trupa Iui constătătdre ca din 30 de omeni, cari ll-au spusă, că Stanley a trecută înaipte cale* de 2 dile şi că au avută să sufere fâţte multă în mersulă loră prin pădurile cele dese, prin cari abia puteaua străbate. Mulţi din omenii lui Stanley au jŞispârută sâu au murită, âr 40 s’au înecată într’ună rîu, pe care călătorită. Asemenea a înnrîtă şi unulă dintre bărbaţii, cari erau lângă Stanley. Deorece indigenii n’au voită să dea expediţiuiiei articulii necesari pentru susţinerea vieţii, Stanley a fostă necesitată să porte lupte cu ei, Mai Arabii spună, că în de- cursulă călătoriei expediţiunea s’a' oprită de repeţite-orî, de o parte pentru că aştepta să-i sosescă nouă întăriri din Congo, er de altă parte pentru-că avea nevoie să’şl câştigearticnlnnecesarfpentra mâncare. Pe timpulă când Arabii se întâlniră cu expediţiunea, acesta se află în călătoria numai «oa de vre-o-% dedreee mai multe săptămâni au trebuită să stea .în locă din cajusă că Stanley a fiostă mai :, multă timpă bojinavă şi '.afară ntirl •ewate-slavone •*•••.,. . . Despăgubirea pentru dijma de vină * :ft ■ r ungurescă .. ,. \\ . * Impţumutulă' cu^redurdă ungureSSă* —. Losurile pentru regularea Tisei şi Se ghedmului . . . . . . . Renta de hârtii austriacă • • Renta de argintă austriacă . . . Renta de aură ausădagl:» ** , Losurf din 1860 . . . . , Acţiunile băncei austrd-ungare . . Acţiunile bincei de credită ungar. Acţiunile băniei de m»dităaustr. Ghalbenl împărătesei .... Napoleon-d^rl. . . . ... . . Mărci 100 împ, germane .... Londra 10 I^vr^s sterlinge . . . 98.60 116.7,:; 104.50-/ 104.50/^ 104.50’ 104.50, 104.504 104.50.ii 128.251 32.25| 82.8(K 109.75 140.- , 877-J 304.7J 309.40f 5.74''? 9.64' 49.62 U. 121.65* Numere singuratice din „Oş.-zeta Transilvaniei4* â 5 cr. se potu cual-păra în tntungeria I. Qross, în U-brăria. Miculae Clurcu şi Adopt Albrecbt* - Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. xir."28tt GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 Dinţi artificiali, danturi, şi reparaturi cil preţuri modeste şi cu deplină garanţiă se faclă la LDDWIK GROSZ Atelieru tecnicu pentru dinţi fondaţii ia 1878. Biila-Pesta IV., Uşrpse 1, Ecie Hatranerţasse. Dimineţa dela 9—12. Oupăprândd dela 2—6 ore. Ad. B122—1888. tkv. szâmhoz. 184 Arverâsi hirdetmenyi kivonat. A brassoi kir. torvenyszek, mint telekkonyvi hatosâg, kozhirre teszi, hogy Mpntean. R. Greorge vegrehajtatonak nehai Avram Bucura sz. Stoica vegrehaj- tâst szenvefio elleni 200 frt. tokekoveteles es jar. irânti vegrehajtâsi iigyâben abrassai kir. torvenyszek teriileten levo Holbâk kozsegeben fekvo a holbâki 176 szâmu tjkben 1085 o/l, 1085 6/1, 1086o, 10866, 1087 o, 1087 6, 10886, 1068a hr. szâmok a foglalt fekvokre az ârverest 305 frt. ezennel megâllapitott kikial» tâsi ârban elrendelte, es hogy a fennti ingatlanok az 1888 evi Novemher M 26-ik napjân delelott 9 orakor Holbâk kozseg hâzânâl megtartando nyilvânos ârveresen a megâllapitott kikiâltâsi âron aloi is eladatni fognak. Ârverezni szândekozoktartoznak az ingatlanok becsârânak egyenkenti 10°/0-ât 80 frt. 50 kr keszpenzben, vagy az 1881 evi LX. t.-cz. 42 §-âban jelzett ârfolyammal szâmitott es az 1881 evi novemberho 1-en 3333. sz. alatt kelt igazsâgugyministeri rendelet 8. §-âban kijelolt ovadekkepes ertâkpapirban a kikiildott kezehez le-tenni, avagy a;z 1881: LX. t.-cz. 170. §-us ertelmeben a bânatpenznek a bir6-sâgnâl eloleges elhelyezeserol kiâllitott szabâlyszerii elismervenyt âtszolgâltatni. Brasso 1888 evi Oktober hd 17-en. A kir. torvenyszek mint telekkonyvi hatosâg. Importanţii pentru fumătorii de ţigări de hârtiă este cea mai fină şi cea mai bună hârtiă de ţigări i^LA COCARDE recomandată de cătră cei mai renumiţi profesori de chimiă pentru că e curată şi fină şi pentru că nu este amestecată întrînsa nici unti felii de materiă strioăciosă sănătăţii. Acâstă hârtiă a şi foştii premiată la Exposiţia iubilară în Australia de sudă cu medalia de aurii, pe teme-iulfi. calităţii sale deosebita de bune. Acestă hârtiă La Cocarde precum şi cartuşele de ţigări făcute dintrînsa se p6te cumpăra dela t ;ţî venţl&torii de tabacii, traficanţi, şi dela engrosiştii de marfă de Niimberg şi de hârtiă din Transilvania. Publiculu să se ferescă de imitaţiunY. Ch. Schfitz. 180,8-3 -WleasL. Eftinu de minune! f Ott Versandt-Geschăft „sur ungar. Kronne". Das Erste Wiener DerfanbL(15efcfydft .«zur ungar. Hrone“. trimete în t6te părţile cu NACHNAHME următorele mărfuri cualitatea cea mai bună cu unu preţti câtti se pote de scădutfi. . Numai 7 fi. 35 cr. costă unii orologiu cu PENDULĂ frumoşii împodobiţii. cu 5 ani garanţiă. Aceste orologe cu pendulă suntil aşezate într’unii castânti de nucii sculpr tatii ce este de o lungime de 1 metru şi de o lăţime de 35 centimetri, montată, e provărjută cu o tablă de sticlă, finii poleită şi are unii mechanismu. aprâpe inruinabiltl, Spirala duplă, secundariulu bine regulată, aşa că acest orologiu este neîntrecută în mersula seu şi totodată servesce şi ca mobilă frumdsă. Cutia în care se împacheteză este socotită la preţă în 70 cr. Numai 2 fl. 50 cr. costă unfi frumosă orologiu de părete cu deşteptătoră cu clopotă în prevasă de lemnă de nucă cu o tablă de cifre ce singură lumineză, merge bine şi deşteptă regulată. Numai 3 fl. 90 cr. costă ună orologiu deşteptătoră de bronză, e de aură francesă, cu ună tonă curată, o podobă pentru ori şi cine pentru casă şi căl6toriă cu ună mechanismă neruinabilă. Numai 4 fl. 50 cr. costă ună cesomică de buzunară cylindru de argintă-nikel cu maşinăria regulată şi cu în-vălitore guilochată frumosă provăcţută deasupra ou stiel& netedă. Numai 5 fl. 25 cr. costă ună oesomică remontoir de argintă-nikel fără cbeiă, este de trasă la scăriţă, cu arătă-toră de secunde regulată, sticlă netedă şi cu apărată me-chanică de arătătoră. Mai departe acelaşi remontoir de arginta veritabila de 13 loţi fl. 8.50. de instrucţiunea cea inai nouă costă în locă de 15 fl. acum mimai 5 £L. 50 cx. Ea garantezu pentru prestaţiunea şi cusătura frumosă şi regulată a acestei maşini de cusută pentru mână. Eafuncţioneză iute frpmos, cose orl-oe stofă grobă orii fină şi face împunsături mai dese ori __________________ mai rari, după voinţă, este construită din materială solidă şi bună şi se vinde dimpreună cu tote rechisitele necesare; Tote cu câte 97 cr. 97 cr. I Pălăriă de bărbaţi dinfilz mole în tote colorile. 97 cr. I cămaşă de damă cu broderie, de Chi-ffon. 97 cr. I pânzăturăbu nă de masă, albă, Damast ori colorată. 97 cr, I cârpă, com* pletă, mare, gata. 97 cr. I pipă de spumă de mare cu coperişiu. 97 cr. I Evantail de damă ornată cudesemnurl şi modern. WTcT. 12 linguri de cafea argintă curat Lon-don-Britt. 97 cr. I Braceletă bătută du pie-tri. 97 cr. 6 părechî de batiste unico-lore seu colorate. 97 cr. I cămaşă băr-bătescă din Chiffon fină, Creton seu Oxford. 97 cr. 3 părechî de ciorapi de dame , calitate bună. 97 cr. I corsetă de nopte cu broderie, de Chiffon fină. 97 cr. 6şervete albe ori colorate Mustră-Da-mastă. 97 cr.- I covord de patu Stofa-Iute frumosă desenată. 97 cr. I Cigaretă de spumă de mare. —WTZ7.— I lanţfl de c6s de aură preparată cu joujou. 97 cr. 2 fesnice de arginta curat London-Brit 97 cr. 3 cuţite de tâblă argintă London-Brit 97 cr. I pantalonii de bărbaţi depă- nură de casă durabilă. 97 cr. I pantalon de dame cu broderie, Chiffon fină. 97 cr. 12 bucăţi batiste de buzunar cu bord 97 cr. I pieptăraşiu desă cuflăce căptuşită. 97 cr. I pieptard de lână pentru domni seu dame. 97 cr. 6 cârpe de vase cenuşii în dungă. 97 cr. I cârpă de în-vălit pentru dame, 7/4 mare, căldurdsâ 97 cr. I Ciubucd cu ţevă de vişin. 97 cr. I inel cu Bri-lant imitat cu pietri. 97 cr. I castronâ de supă argintă curat Lon-don-Britt. 97cr. 6 furculiţe franceze argintă Lon-don-Britt. 97 cr. 6 ştergare mustra- Carro 97 cr. I cârpă de mătase lungă de 1 cotă di ferite colori. 97 cr. I aparatd de focd mecha nică,să aprm de singură. 97 cr. I medaiiond fasonă nou cu pietri 97 cr. 6 linguri de prân4ă de argint London-Britt. . 97 cr. I pantalonii de lână (sistemă Jăger) de băr baţi. 97 cr. I dosă de za-bard arginta London-Brit Mai suntd apoi 20fi0 de bucăţi mari, elegante şi moderne de Pânzături de masă şi pat din ripsă, în cele mai vii colori, cu borduri şi desenuri de flori, în adevără frumose cu câte I fl. 65 cp. *M| Pânzăturile suntă jură împrejură cu borduri împodobite şi la cele 4 colţuri cu Qtfaste de Pl&SCb. I bucată 30 coţi pă-nură de munte fl. 5.50 I bucată 30coţiatlas bună Gradl fl. 6.50 bucată 30 coţi Barchent-albd fl. 6.50 I garnit. color, de cafea, I pânzătură, 6 şervete fl. 2.25. I bucată 30 coţi Chiffon fl. 5.50 I bucată bună colorată de materie pentru patd fl. 6.50 duzină de cârpe de buzunar cu margine colorată fl. 2.25 I duzină de ştergare de inu fl. 2.50 V2 duzină cârpe albe de ind 90 cr. 6 bucăţi cârpe de in 3 coţi lungime 2 coţi lărgime fl. 8.50 f garnitură Bouret din stofă fină Bouret fl. 10. I restd de covord 6 metri 2 fl. Numai 5 II. costă ună Gherocti de dimiă elegantă, gata, căldurosă, din cea mai fină dimiă Stiriană, pentru ori-ce mărime, pentru ori-ce măsură în tote colorile, pentru tomna si iarnă. Numai 1 II. 80 cr. Jachete ie iama pentru bărbaţi şi dame, în cele mai frumose colori moderne, se potri-vesce la ori-ce haină, se părtă cu plăcere tomna şi iarna. Nmnai 1 fl. 75 cr. o pătură de cai, cari se vendă aşa ieftină din causa desfiinţării fabricii. — Cine voesce să-şi cruţe caii să cumpere renumitele Pături de cai, decât cari niciodată nu se vor pute cumpăra mai bune, mai mari şi mai grăse._____ Numai 6 fl. 50 cp. costă ună elegantu, modernd, de tâmnă şi iarnă, lucrată din stofă de Brunn în ori-ce mărime şi colore, aşaderă la olaltă: 1 pantalonu, 1 giletcă, 1 gherocu. I Qualitate Un costum întreg 6 fl. 50 op. 2 Quaiitate 8 fl. 50. 3 Qualitate 10 fl. 50. Ca măsură la comandare e de ajunsă lungimea pantalonului, grosimea pieptului şi lungimea mâneciloră, precum şi felulă colorei. Mustre nu se potă trimite, dedrece costumele suntă tote gata. Aceleaşi costume pentru copii dela 6 pănă la 13 ani ori-ce calitate suntă cu 2 fl. mai ieftine. Transporturile cu „NACHNAHţNE“. Fiă-oare comandă, fiă câtă de mică, se se facă cu precisiune şi îngrijire. Ce nu’i place cuiva să ia înapoi, se păte schimba, seu se reîntorcă paralele. Comandele suntă a se adresa la: Versandt-tieschaft „zur ungar. Krone“, Wien, 5. Bezirk, Rudigergasse Nr. 1|12. Tipografa A. MUREŞIANU, Rraşovu