ltMuitt, Aflmiiistrătiiwa si Tipografia: '
BRAŞOVU, piaţa mara Nr 22.
BoiisorI nefransate nu se pri mesoâ. Manuscripte nu sere-tnmică I
Birourile de mucinn:
Brafovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate maiprimescu în Viena Budolf Moaşe, Haasensiein <fe Yogler (Oto Afaas), Seinrich SchaUk, Alois Berndl,M,T)ukes, A.Oppelik,J. Dan-neberg; în Budapesta: A. Y Gold-berger, AutonMesei, EcksteinBemat; InFrankfurt: G. L, Daube; în Ham-burg: A. Sterner.
Preţul inserţmnilera: o seriă garmondu pe o ooldnă 6 cr. si 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifa şi învoială. Beolame pe pagina ITL-a o ieriă 10 cr. v. a. său 30 bani.
îTttx/6" ll
,Qaaetau iese !n fie-eare 4i
Abonamente ptrn Austro-Bigtria
Pe un* ană 12 fl., pe păsa luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru Eomânia şi itrîinState:
Pe unii ană 40 fxarţo!* pe ţăae luni 20 franci, pe trei luni |0 frânei.
Se prenumeri la t6te ofi-ciele poştale din întru ai din afară şi la dd. colectori.
Atjonamentnltl pentru Braşoru:
laadministraţiune, piaţ&mare Nr. 22, etagiulă I.: pe unăaaă 10 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 2fl. 50 cr. Cu dustilă in casă: Pe ună {uiă 12 fl., pe
Îâse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl, Fnă esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâta abonamentele c&tă şi inserţinnile suntu a se plăti înainte.
Nr. 238.
BraşovQ, 28 Octomvrie v.
Se vede acuma din atitudinea Germaniloni austriacl, că schimbările din urmă în cabinetulu Taaffe au unu caracterii forte seriosu.
Centraliştii germani s’au sfătuită între sine, cum s’aru pute mai bine îngrădi în contra peri-culului sistemului federalistă, şi au ajunsă la decisiunea se strîngă erăşi rândurile fracţiuniloră germane oposiţiunale din parlamentă.
încă în anulă 1881 s’au fostă constituită fracţiunile Germaniloru centraliştl într’ună singură clubă, numită clubulă „stângei unite44. La 1885 însS s’a divisată acesta partidă în „clubulă germană“ şi „clubulă germano-austriacău.
Aceste doue cluburi s’au întrunită acum din nou la iniţiativa deputatului Dr. Plener, însă nu sub numirea cea vecbiă „stânga unită44, ci sub numirea de „stânga germană unită44, tormândă o singură partidă, care numără de presentă 112 membrii ai parlamentului.
In acestă legătură n’a întrată fracţiunea „germana - naţională44, care formeză aşa cţicendu stânga estremă, der au întrată în „stânga germană-unită44 toţi deputaţii germani din Boemia, afară de patru.
Semnificativă este că noua fu-siune s’a făcută pe basă naţională germană, din care causă s’a şi adausă la numirea partidei cuvântul u „germană44. Se vede de aici, că „germanii-austriacii44 au renunţată pentru buna pace la accentuarea caracterului austriacă în numirea partidei. Prin acesta centraliştii s’au apropiată e’ună pasă de „Germanii naţionali44 şi, deşi evită încă cuventulă „naţională44, totuşi trebue să mărturisescă că unirea loră s’a făcută „pe basă naţională44.
Noua „stânga germană unită44 şî-a pusă ca ţinta: „păstrarea uni* tăţii statului, apărarea germanis-
FOILETONULtJ „GAZ. TRANS/
Ună morţii între vii.
(Novelă englesescă.)
I.
Nu departe de înaltulă Ingleborough se afl& romanticului sată Manfrieş, situată între munţii Peak.
Casele lui suntă curate şi încunju-rate cu garduri vii, er locuitorii suntă paclnicl economi. Zidirea cea mai înaltă este ună castelă edificată în stilă gotică, proprietatea unui tînără şi bogată lord.
Numele lui e: Oliver Warsfield.
Dumnezeu scie de ce acestă tînără lord trăesce cu totulă retrasă de lume.
Mulţi l’au aucjită vorbindă, că elă în lungile sale călătorii, prin ţerile ce le-a cu trierată, şi-a petrecută mai bine pe unde nu putea vorbi cu omenii. Elă pururea amintea cu ore care ironiă despre fermecătdrele dame ale sesonului din Londra, numindu-le: marionettele (păpuşile) deşertăciunei; er despre vieţa din lumea mare (ficea, că numai acela îşi
BraşovU, Sâmbătă 29 Octomvrie (10 Noemvrie)
'-T---- '.....	-	....
mului şi a posiţiunei îndreptăţite a Germaniloră în Austria, precum şi conservarea şi desvoltarea prin-cipiiloru liberale ale constituţiei/
Cu alte cuvinte—precum mărturisi Dr. Plener — Germanii întruniţi în noua partidă voiescă o „Austriă unitară liberă sub conduj cerea germană44.
Precum Ungurii dela noi identifică interesele loru naţionale cu interesele de existenţă ale statului, tocmai aşa facă si centraliştii germani. Şi aceştia vorbescu de-o „ideă de stătu,44 care nu pote cuprinde decâtu o Austriă germană, precum „idea de stătu44 a centra-liştiloru unguri nu pote cuprinde decâtu o Ungariă maghiară.
Sub „unitatea statului44 înţeleg şi Germanii centraliştl din Austria o unitate naţională sub scutulîi supremaţiei germane, numai că se sfiescu de a-o spune pe faţă, că ţinta loru este germanisarea, cum spunu Maghiarii despre ma-ghiarisare.
Suntu înrudite spiritele dualiste-centraliste de dincoce şi de dincolo de Laita, şi se unescu în as-piraţiunile lorii. Der se unescu şi în temerea de noua „■ideiâ de stată ;boemă44, care se ridică ca o fantomă ce începe a căpăta conturi totă mai viue seu, cum unulu din deputaţii germani, este o idea ce a deveniţii în Austria „destoinică de a guverna44.
„O asemenea programă ca a ndstră — esclamă una din foile principale ale centraliştiloru germani — are mai mare îndreptăţire şi mai multă cuprinsă, de-câtă ar crede unulă seu altulă, când vedemă, ca aşa numiţii conservatori stabilescă ca ună postulată ală loră încoronarea împăratului ca rege ală Boemiei şi când şede ună ministru în consiliulă coronei, care a mărturisită în publică, că dreptulă de stată cehică trebue să formeze o nouă legă-
pdte petrece în ea, care portă în piep-tulă său o inimă deşertă, puşti ă.
Tinărulă lord forte adeseori primia invitări din partea avutelorii sale rudenii din Londra, ca să ia şi elfi parte la plăcerile şi petrecerile de-acolo, der tot-dâuna răspundea:
„Eu mă simţescă mai bine în singurătatea din Manfrieş; am ună piană forte bună, pe care tocmai acum învăţă cateva cântece de răsboiu; ml-am cumpărata şi nisce roibî f6rte iuţi şi buni, cu cari facă 4ilnice preumblări călare printre poeticii munţi; facă desemnurile regiunei cu multă pasiune şi pe lângă acestea mă desfâteză aşa de frumosă şi de bine în parculă meu încărcată cu tote frumseţile naturei. Da, pajiştele lui suntă sămănate cu felă şi felă de flori, lacurile lui suntă presărate cu lebede, er desişurile lui cu căpriore şi cerbi sălbatici. Timpulă prisosită îlă folosescă spre cetită. Cu ună cuvântă: iertaţi-mă, dâr eu sunt prea fericită, decâtă să mai do-rescă lumea mare.u
Multă îşi sdrobeau capulă fermecă-torele feciore ale Londrei de ce tînărală
tură între regatulu Boemiei şi între celelalte ţerl ale monarchiei.44
Aceste suntu însă mai multu numai vorbe şi pretexte. In realitate lupta în contra nisuinţeloru federalistice este lupta germanismului în contra slavismului, este lupta suprematiştilorii în contra egalei îndreptăţiri a ţăriloru şi a popdreloru austriace.
Centraliştii germani spereza că în acestă lupta vorti dobândi ei victoria. Cine p6te însă opri pe popărele negermane de a spera acelaşi lucru în favăre a loră ?
Coresjonilenţa „Gaz, Tras."
Viena, 2 Noemvre 1888.
înainte cu vre-o 2 luni s’a ciocnită în portulfi din Constantinopolă vaporulă englesă „Red Jacketu de vaporulă germană „Reinbek“. „Red Jacket44 primi o lovitură atâtă de puternică mcâtă se ruină, er cerealele ce le conţinea fură date stricăciunii. „Reinbeck44 "încă trebui să se retragă în Dock, avendă a îndura nisce reparaturi. Englesulă presentâ consulatului germană din locă o acusă, care fu luată, spre a se resolvi, de represen-tantulă consulatului de atunci d-nulă de Hartmann. Acusatorulă concese reîntor-cerea vaporului „Reinbecku IaHamburg şi acesta după ce a încărcată mărfuri considerabile a şi pornită înapoi. ‘ Când însă voi să trecă prin pasulă dela Gi-braltară, a fosă arestată de autorităţile englese, oprindu-lă astfelă de a merge mai departe. După primirea telegramei ce a trimis’o căpitanulă vaporului la Constantinopolă, consulatută germană a făcută paşii necesari contra procedurei necoreote a Englesiloră şi a cerută liberarea vaporului. Resolvarea cestiunii încă e departe. Vaporulă e proprietatea lui Reeder Glaefke u. Henning din Hamburg.
Sosirea în Constantinopolă a consilierului intimă de comerciu Schwabach, părtaşă ală cassei S. Bleiohroder din Berlină, ţine încordate cercurile oficiose deorece se scie, că susă amintitulă domn
lordă trăesce retrasă din cercurile loră elă, care posede o avere imensă, o frum-şeţă rară şi-o cultură estinsa.
Oliver însă nu suferia de ndsantro-piă, nu. Avea numai o inimă prea sim-ţitore şi fimd-că câteva fete sburdalnice şlrau rîsă odată, de două-ori de vorbele Ini, aîntorsă spatele lumei şi a începută să’şl facă idei slabe despre ea şi răutatea
ei.	Şi mai avea Oliver încă ună năcază. Adeseori prea i-se părea, că sufletulă lui este aşa de singuratecă, inima lui aşa de golă. Ună sfârşită neaşteptată însă s’a făcută tuturoră acestoră lucruri, precum vom vede.
Tinărulă lordă era călăreţă pasionată. In fiăcare fkcea preumblări călare printre romanticii munţi ce’ncunjurau castelulă. Une-orî, când ndptea era frumosă şi luna strălucea pe bolta cerului, abia cătră ciorii dilei se reîntoreea la castelă şi’şî făcea însămnârf în 4iariilfi său de <p> însămnărl întreţesute cu tablouri poetice scrise sub influinţa unei stări sufletesc! agitate.
Sir Oliver în decursulă preumblări-lără de obiceiu era cufundată în cugete
1888.
nu face âstfelă de călătorii numai de plăcere şi mai alesă într’ună astfelă de anotimpă. Direcţiunea băncei otomane, cu care firma din Berlină stă în legătură, mărturisesce însăşi, că este surprinsă de sosirea cunoscutului bărbată de finanţe. Această împrejurare dă cu deosebire nutrimentă faimei, că se iracteză despre întemeiarea unei bănci mari sub conducerea casei S. Bleichroder, la care se voră alia încă şi alte puteri bănescl, între acestea şi „Deutsche Bank44.
Totă atâtă de enigmatică e călătoria plenipotenţiatului baronului de Hirsch, a d-nului Kuhlmann la Berlină. Deşi d-lă Kuhlmann a mărturisită, că călătoria sa are sdopurî personale, cu tote astea circulă o mulţime de faime dubiose.	Ap.
S CERILE ţ)lLEI.
Guvematorulă Austriei de josă a adresată tuturoră autorităţiloră politice următârea însciinţare, ce s’a îmânată şi primarului din Viena: Semioficiosulă „Wiener Abendpost“ dela 30 Octomvre c. n. a publicată în fruntea foii ună articula, în care se reamintesce din nou comunicatulă dela 1 Decemvre a. t., că amăsurată intenţiuniloră preînalte că ocasiunea jubileului de 40 ani de domniâ a Împăratului nu se va face nici o serbară pompăsă şi nici nu se voră primi felicitări. La voinţa espresă a Maiestăţii V Sale nu se va celebra nici ună oficiu bisericescă oficială, şi nici o altă serbare festivă împreunată cu cheltuelî nu se va face; de asemenea nu se voru primi nici felicitări oficiale şi nici o deputa-ţiune, precum şi nici o adresă omagială şi de felicitare ori telegrame în aoâstă privinţă.
*
* *
Eforia şcâleloru române centrale din locu s’a constituită prin alegere astfelă: D-lă Ionă Străvoiu preşedinte, Părintele Vasilie Voina vice-preşedinte, d-lă Ne-culae Ciurcu cassieră, d-lă Ionă Săniuţă
secretară, d-lă Teodoră Nfcolau economă.
*
4c 4c
Nr. 2 ală diarului „Schwarzgelbu, ce apare în Viena, a fostă confiscată din
adânci, uitându’ş! de stelele cerului, de aleele umbrâse şi bogate ale pădurei şi, gândindu-se la sine, de oale mai multe ori c|icea suspinândă: „Trebue să credă, că sdrtea m’a blăstâmată prin aceea, că ml-a luată celă mai mare doră pămen-tescă: amorulă“.
Intr’o bună diminâţă însă, în ca&-telulă din Manfrieş se produse ună sgo-motă generală. Sir Oliver de 24 de 6re s’a depărtată de castelă, şl-a petrecută afară t6tă noptea cea furtunosă. îngrijitorii şi 'slujitorii castelului plecară să’lă caute în drepta şi ’n stânga, căci aşa le porunci în neliniştea sa dna Tarket, doioa de odinioră a lordului, care tâtă «fina a stată în tumulă castelului cu ochii plini de lacrimi, căntândă în t6te părţile, că 6re nu cumva va vede pe iubitulă Oliver venindă?
Spre bucuria ei, lordulă sosi după ame^ă. Der cum? Abia îlă puteai cu-n6sce. Calulă era plin de tină, ca şi stă-pânulă, pe faţa căruia puteai surprinde 6re care temere şi nelinişte. Buclele lui cădeau în disordine pe frunte şi întrâga ţinută era aşa de straniă, încâtă mis-
Nr. 288
GAZETA TRANSILVANIEI.
causa unei corespondenţe din Praga, în care se arăta, că persdne, care mai nainte au fostă, condamnaţi pentru înaltă trădare, mai târdiu au funcţionată ca miniştri. In corespondenţă se comunica şi ună raportă ală procuraturi din Praga din anulă 1877, după care în contra lui Rieger avea să se pornâscă urmărire penală pentru o adresă cătră Aksakoff.
*
* *
Afacerea comasaţiunei în Feldiora e aprope de a fi resolvată, preoum e informată „Sieb. deutsch. Tgblt." Contrarii comasaţiunei făcuseră recursă la Tablă prin d-lă advocată I. Lengeră în contra sentinţei tribunalului din Braşovă de a se face comasarea în Feldiora. Tabla însă a aprobată sentinţa primei instanţe şi acum prietinii comasaţiunei din Fel-didra se pregătescă să’şl alegă ună ingineră pentru comasare. Ce privesce re-cursulă contrariloră comasaţiunei în Codlea şi Braşovă, acesta a avută în-tratâta urmare, că Tabla a anulată din cause formale sentinţa primei instanţe
cerendă să fie complectată.
*
\ * #
Tinerimea pedagogică teologică dela semi-
nariulă diecesan gr.-or. română din Aradă s’a constituita în „Societate de lectură" şi ăstă timpă sub conducerea R-dissimului domnă directoră seminarială Augustină Hamsea în modulă următoră: vice-presi-dentă Iuliu Iorgoviciu cl. a. III; cassară Miliaiu Pâcăţianu cl. a. IU; secretară Giorgiu C. Telescu cl. a. II; notară Teodoră Pinteru cl. a. II; vice-notară Hie Bursaşiu ped. a. III; bibliotecară Simeon Gornea cl. a. I, vice-bibliotecară Ioană Galii ped. a. III; controloră Simeonă Andriţoiu; în comisiunea literară: Miliaiu Pâcăţianu, Virgilă Ursă Negru cl. a. UE, Alexandru Popoviciu, Ioană Roşea cl. a. II, Aureliu Jivulescu, Teodoră Popă cl. a. I, Petru Mihailoviciu şi Simeonă Chirilâ ped. a. IU, în comisia revisoriă: Emanuilă Popă cl. a. II, Constantină
Puticiu cl. a. I, I. Jianu ped. a. III.
*
* *
Tifusulu, care se ivise mai înteiu în Curuienî, începe acum a se lăţi în modă epidemică. Băla bântue mai cu semă
poporaţiunea mai săracă.
*
* *
Aug. Maygraber primise dela guvernă concesiune, să construâscă podulă căii ferate în legătură cu podulă Margaretei. Dâr fiindcă întreprincţ&torulă nu a formată societate pe acţii, după cum s’a fostă obligată, ministrulă. i-a detrasă concesiunea. După acestea Maygraber a intentată procesă erariului ce-rendu’i o despăgubire de 2 milione fi. Tribunalulă din Budapesta a condamnată pe erară la plata unei despăgubiri de
500.000	fi. In contra acestei sentinţe a apelată representantulă erariului şi pro-
tress Tarket, cuprinsă de curiositate, îlă luâ la întrebări.
Buna femeă însă nu fu învrednicită de nici un răspunsă, căci Oliver nu-i lua în socoteală întrebările.
„Pentru Dumnecjeu", întrebă din nou femeea, „ce s’a întâmplată cu d-ta mylord? Pe-o astfelă de vreme tare a rămână afară! T6tă nâptea n’am putut durmi de grija d-tale şi am avută visuri grozave.
„Ah, iubită Tarket", răspunse ca-valerulă, „pănă acuma n’am sciută, că şi fără de a durmi pote omulă visa rău!"
Oliver însă abia aştepta să fiă lăsat singură, pentru ca să p6tă cugeta asu> pra întemplăriloră la earl elă a fostă eroulă timpă de 24 âre. Câtă s’a schimbată în acestă periodă scurtă ! Ce idei, ce visuri şi ce dorinţe nouă se născură de odată în inima lui!
ErI cătră apusă de sore cerulă era învălită cu nori negri şi departe peste culmile munţiloră s’aucjia furtuna mugind ca ună ta ură deslănţuită, în vreme ce Oliver eşi să călărâscă. Elă nu’şl sdro-
cesulă se află acum la tabla reg. din Budapesta, unde se va pertracta încă în
decursulă acestei săptămâni.
*
* *
Camera advocaţialâ din Murăşu- Oşor-heiu face cunoscută, că advocatulă Mi-haiu Păljfy s’a ştersă din lista camerei, după ce Curia r. i-a luată dreptulă de a fi advocată. Cu manipularea acteloră aflătore în cancelaria lui e însărcinată Ioană Nagy Debreczeni, advocată în Murăşă-Oşorheiu.
*
* *
Sub titlulă „Modestă taxată“ scrie „Telegrafulă Română": „Cetimă în „Gaz. Trans" : La senjinariulă teologică gr.-cat. din Gherla a fostă numită pro-fesoră de higienă şi pentru anulă acesta Armenulă Dr. Banyai Kristof, care ne-sciindă românesce propune în limba maghiară. Putere-ar Preasfinţia Sa d-lă episcopă Szabo să ne spună, de unde atâta dragoste pentru străini şi nu pentru ună Română, ca d-lă Dr. Negruţă? Nu ţine Presfinţia Sa semă, că este episcopă română şi nu armână, nici maghiară? Ce ar dice însă „Gaz. Trans." când aşa ceva ar fi posibilă să se întâmple în Sibiiu ?! întrebă „Telegrafulă".
Ce întrebare naivă! Totă aşa ar cjice.
*
* *
Casa de depuneri din Baă-kula (corn. Baclbodrog) a dată falimentă, fiind-că directorulă şi secretarulă au defrattdată 78000 fi. Acesta s’a întâmplată astfelă, că directorulă şi secretarulă au pusă în circulaţiune cambii în sumă de 78,000 fi.
folosindă pentru dânşii banii încasaţi.
*
* *
Maiestatea Sa monarchulă a dată esequatura noului consulă generală română din Budapesta Alexandru I. Ghica. Ministrulă ungurescă de comerciu învită din incidentulă acestajurisdicţiunea prin-tr’o circulară, ca să sprijinâscă după putinţă pe noulă consulă generală română în activitatea sa.
*
* *
„Wiener Tagblatt" e informată din Cracovia, că acolo a fostă arestată ună
oficeră superioră rusă ca spionă.
*
* *
O femeiă, care a murită de curândă în Budapesta, anume Ecaterina Lenger, a testată universităţii de acolo 10,000 fi. pentru premiarea opereloră juridice şi medicale, şi 3000 fi. seminariului centrală catolică pentru acoperirea chel-tueliloră de noviţiată a doi preoţi absolvenţi ai seminarului.
Bogătanii ndştri să ia esemplu, se’nţelege pentru ajutorarea instituteloră nostre românesc!.
*
* *
Mare sensaţiune a făcută în Triest arestarea a trei membri din colonia gre-cescă de acolo, anume a comercianţiloră Gyftaki, Policronopulo şi Damas, cari pănă
bia capulă cu ameninţările ei şi-lă cu-prinseră ârăşl cugete adânci.
Intr’aceea duruitulă, ce crescea puternică, fulgerile dese şi încrucişate şi câţiva picuri grei de pldiă îlă deşteptară din gânduri. Se uita împrejură şi văcjfi cum orisonulă se îmbracă într’o ceţă întunecosă şi abia din când în când, la plesnetulă fulgeriloră, mai vedea culmile uriaşe de munţi şi calea îngustă ce şerpuia de-alungulă lunciloră.
Lordulă, surprinsă în modă neplăcut, îşi îndrepta roibulă îndărătă şi nici pe departe nu soia câtă s’a depărtată elă de Manfries.
Calulă păşia încetă, străbătândă în-tunereculă, şi dup’o âră Oliver veni la convingerea, că a rătăcită.
De odată îlă apuca grosnica tem-pestate. De pe munţi şi delurl curgeau şiroie de apă producândă ună sgomotă asurtjitoră, âr norii se învârteau în vă<j-duchă ca nisce bălaurf, isbindu-se de vârfurile munţiloră şi întunecând ă orisonulă.
„Nu merge mai departe", şopti ună
aci erau în mare vadă. Toţi trei suntă acusaţî, că au emisă bancnote falsificate,
grecescl şi italienesc!.
*
* *
Amă primita ună nou (fiară clilnică întitulată „Gazeta", care a apărută în Bucuresci. ţ)iarulă e liberală.
Libertatea pressei ia tTiaiia.
O instituţiune judecătorâscă dâr, la care judecători politici au să judece a-supra unoră acusaţî politici, cari suntă adversarii loră politici, nu numai pentru anumite ilegalităţi, ci şi pentru deosebirea de păreri, ce esistă între ei, nu numai după dreptate, ci şi după propriulă loră interesă politică de partidă, — a-cesta este garanţia constituţională a acelei libertăţi de pressă, de care se bucură acjl în Ungaria pressa, ce stă în oposi-ţiune cu direcţiunea dominantă politică.
Stândă astfeliu lucrurile, omulă în adevără nu se pote mira asupra verdictului acestei curţi cu juraţi; tocmai de aceea ar fi şi o nedreptate de a căuta vina în omeni şi nu în instituţiune. Nu mai puţină clară este însă, că acestă instituţiune, cu tote monstruosităţile politice, este aievea o necesitate politică, pe câtă timpă cercurile influente ţină la idea de stată oficială, — ori câtă de greşită ar fi ea, — şi pe câtă timpă voră esista diferenţele naţionale provocate prin acestă ideă de stată, o necesitate politică dela care omulă nu se pote subtrage. Căci ar fi ună non stns politică de a voi de o parte să realisezl o ideeă de stată, care stă în contratjicere diametrală cu interesele de vieţă naţionale ale maiorităţii popo-raţiunei, şi de altă parte de a institui curţi cu juraţi şi în centrele acestoră elemente oposiţionale spre a putea năbuşi oposiţiunea pressei naţionale, ce isvorăsce din simţulă naţională de conservare, prin nisce juraţi, cari suntă soţii de principii politici ai loră. Decă nu se unesce cu simţul de drept de a institui adversari politici ca judecători în processe de pressă politice, atunci de altă parte ar fi o simplă nebuniă politică de a pune ca judecători soţi de principii politici spre a face să se condamne printr’ânşii eventuale adevărate escese ale pressei naţionale. Vedemă, că o instituţiune judecătorâscă, care ar corăspunde în amândouă direcţiunile, nu este posibilă şi încă din simpla causă, pentru că, pe câtă timpă se ţină de o ideă de stată bolnăviciosă, suntă şi siliţi de a renunţa la instituţiunl sănătose de dreptă şi de stată.
Tote acestea esplică însă numai şi nu schimbă nimică din faptulă amintită în introducere, că principială de a fi judecători în propria causă, forme să şi principială fundamentală pe care se basfaă acestă intrigă instituţiune a curţilcru cu juraţi.
Dâcă vomă ave în vedere mai departe, că procuraturile se află faţă cu ministeriulă într’ună raportă de dependenţă; dâcă vomă sci din experienţă, câtă de prevenitore se arată curţile cu juraţi în asemeni procese de pressă naţionale faţă cu procurorii, şi decă în fine nu vomă trece cu vederea nici impor-tantulă faptă, că parlamentulă, care de
fidelă sluşbaşă ală său, „stai, nu ispiti pe Dumnezeu!"
Atunci căcju un trăsnetă şi ploia începu să-i înece ca valurile.
„Nu sili spye casă, ci retrage-te după vre-o stâncă", îi cjise din nou acelaşă slujbaşă.
Tînărulă lordă, la lumina fulgerilor, nu peste multă se adăposti în văgăuna unei stânci şi legându-şi calulă de o tufă, începu să răsufle mai uşoră, întinsă pe o pajişte neudată de plâiă. Se lăsâ cu totulă în manile sorţii şi’şl căuta desfătare în grozăvenia furtunei, de vreme ce soţulă său dispărfi.
După ce mai târziu înceta tempes-tatea, fulgerile a se rări şi duruiturile a se perde prin înfundăturile munţiloră, ostenitulă călăreţă adurmi cufundată în visuri.
(Va urma).
Poesii poporale-
Culese de Iuliu MoldovanU.
Fruncjâ verde iasomie, Codrule bine ţi-i ţie,
De cu tomnă bătrânescl,
1888
altmintrelea este agitată de atâtea lupte de partidă înfocate în tote cestiunile de diferenţe naţionale, se ridică în tot’dâuna pentru fiă-care actă ală guvernului, ca ună singură omă, într’o unanimitate in adevără înălţătâre: atunci în adevără nu ne trebue multă agerime logică de a vedâ, că aici principială libertăţii pressei este precumpănită nu de dreptulă obiectivă, ci de puterea cu totulă discreţionară a guvernului.
In realitate stabilirea măsurei, pănă unde pressa naţională oposiţională are să fiă părtaşe şi de folosele practice ale libertăţii politice ale liberei opinărf garantată în principiu, depinde numai şi numai de subiectiva chipzuire a guvernului.
Dâr nu aşă face destulă adevărului, dâcă nu aşă adauge îndată, că cabine-tulă Tisza pănă în timpulă din urmă a făcută o întrebuinţare binişoră moderată de acâstă putere discreţionară a sa, aşa că prin acâsta — ceea ce abia trebue să observă—n’a esercitată doră vre-o considerare nejustificată, ci numai câtă nu s’a făcută vinovată de-o rigore nejustificată. Faptă este însă şi aceea, că guvernulă şl-a schimbată acestă atitudine faţă cu pressa nostră naţională în timpulă celă mai nou. Dâcă guvernulă a tolerată mai înainte libertatea legală a acestei preş-se, se pare acuma, că ar avâ intenţiunea să părăsiscâ acestă principiu de toleranţă şi în loculă lui să inaugureze o eră de intoleranţă.
O seriă destulă de însemnată de procese de pressă a fostă pusă în scenă. Abstragândă dela procesulă d-lui generală Doda, care numai în modă impropriu s’a numită procesă de pressă, şi care ’i s’a făcută din causa unui apelă scrisă, ce l’a adresată generalulă alegătoriloră săi în calitatea sa de deputată, aşader sub scutulă imunităţii legale, n’a rămasă mai nici una din foile române ce apară în Ungaria fără procesă, neluândă afară foia „Rom. Rewue" redigiată în limba germană, ba la câte una s’a reflectată şi mai de multe-orî. In totă periodulăgu-vernărei de mai înainte a acestui cabi-netă n’amă pomenită pote atâtea procese de pressă pentru pretinse aţîţărl naţionale, ca în timpulă acesta din urmă, relativă scurtă. Cumcă curţile cu juraţi au pronunţată aprope fără de escepţiune „patriotismulă" loră vinovată, se înţelege de sine; celă multă trebuesce accentuată acea rigore draconică în măsurarea pedepsei, care s’a văzută la aceste procese de pressă în generală într’ună modă aşa de semnificătoră.
Decă acestă — amă pute c}ice — asaltă în contra pressei nostre naţionale eschide mai dinainte părerea, ca şi când amă ave de a face aici numai cu o apa-riţiune întemplătore, atunci ne întăresce în acâsta ună von dita, după care procurorii au primită din causa „prea lân-gedei loră oficiărî" o mică împintenare şi după care anumite procese de pressă să fi fostă înscenate numai „la ordină... mai înaltă directă." Nu sciu câtă adevără zace într’asta, atâta este însâ sigură, că aceste şopte nu stau în contractoare cu faptele ce suntă în publică cunoscute, din contră suntă de natură de a le es-plica în modă plantibilă. Aici avemă de a face der cu o schimbare de frontă tactică precugetată a cabinetului Tisza faţă cu pressa nostră naţională.
(Va urma.)
Primăvâra ’ntinerescî,
Der eu decă ’nbătrânescă Mai multă nu întinerescă.
*
Fire-ai lume n’ai mai fi,
Dâcă eu nu potă trăi.
Să te vădă lume arejendă N’aşă mai merge să te stîngă,
Ci aşă merge să te-aprindă De trei părţi cu lemne ve<jl De-o lăture cu uscate Că ai fostă fără dreptate.
*
Tragă în rău ca altu ’n bine,
Ca celă ce n’are pe nime.
Câţi-să rotă p’ângă mine
Nici unulă nu’ml vrea vr’ună bine,
Câţi-să împregiurulă meu,
Toţi îmi voescă mie rău.
*
Cui îi pare rău şi rău,
Mârgă-i sângele părău,
Nu’lă oprâscă Dumnezeu Pănă nu l’oiu opri eu Cu ună firă de măgherană Să nu mai stee şohaaă,
Cu ună firă de bosuiocă Să nu mai stee în locă.
*
Pelinu-i rădăcinoşă,
Streinu-i totă măniosă,
Nr. 238
întâmplări diferite.
:< Spânzuraţi. In Papolţă s’a spân4u-ntă ună bătrână de 80 de ani, er în Sângeorgiulă de Mureşă ună bătrână de 75 de ani.
Focu. In Sighişâra au arsă la 3 Noemvre n. patru şoprâne şi grajduri. - In Hambacă au suferită din causa focului trei locuitori sasi o pagubă de 976 fl. Au fostă asiguraţi la „Transilvania** din Sibiiu. In 4 1. c. isbucni în mănăstirea franciscană din Eperieşă foc, care încinse îndată şi biserica de lângă ea. Turnurile bisericiloră sămânau cu nisce colâne de focă. Interiorulă bisericilor ă fu mântuită. Pompierii şi miliţia localisară foculă numai cu mari greutăţi. Se presupune, că foculă ar fi fostă pusă pentru că deja dinainte se răspândise vestea, că în clil0!0 acestea isbucni focă în mai multe locuri din oraşă.
Literatură.
Niţă Dragă, schiţă din vieţa unui muncitoră, de I. O. Panţu, a eşită în broşură de 73 pagine octavă, cu preţulă de 20 cr.
Logofătulu Mateiu, novelă de acelaşă autoră, o broşură de 105 pagine octavă, cu preţulă de 40 cr.
Amândouă novelele se află de vânzare la librăria N. I. Ciurcu în Bra-şovă.
Vinars* s6u rachiu.
(Prelegere publică dela mediculă Petru Argin-tariu. Din cartea „Merinde dela şc61ău, deDr.
Georgiu Popa.)
(Urmare).
Credă, că nu mă abată dela obiectă, dec? acum atingă în scurtă şi momen-tulă politică-socială.
O spaimă aîntrată în omenii de bine, de prin ţerf culte, vă<|ândă lăţirea epir-tuoseloră şi, pe urma acestora, desastrele în poporaţiune. Toţi au grăbită să afle causa şi leculă :
Bărbaţi de stată, cu mari himinl,-se provocă la apăsările politice, vândut să demus* tre, că bentura merge, pasă de pasă, cu fărădelegile ce se facă unei naţiuni; cea mai apăsată e cea mai beutâre, âtă ir4* landesii, rutenii din Galiţia scl. Poporală — ca unii omeni — vre să-şi lunece supărarea cu beutura, ce oferesce artificiosă mângăerea momentană, fără a privi mai departe că, direptă urmări, vină dureri încă mai mari şi ruina totală.
Cei cu economia politică încă re-blamă partea loră din problemă, susţi-;nendă tesa că, decă beutura a ocupată #rene mari, avemă să cercămă causa în relaţiunile triste şi în cercustanţele ne-fevoritâre din resortulă economiei naţionali,-precum suntă: lipsa de lucru, câş-
GAZETA TRANSILVANIEI.
tigulă anev6iosă,traiulă greuşcl/ Aceste relaţiunl şi cercustanţe potă să devină încă mai grele în urma beuturei, der nu beutura este care le-a provocată său creată. Aveţi uuă mică contrastă — 4i©fi dânşii — care să vă desluşescă acestă adevără, şi anume suntă ţinuturi întregi, pe unde ar fi o ironiă să predicămă temperanţa, că nu be nimeni: de ser-manl ce suntă acei locuitori, nu ll-se ajunge să bea; şi totuşi nu se va afirma, că acestă stare este satisfăcătore. Deci suntă două rele, sărăcia şi beutura, • şi pentru amândouă avemă ună singură remediu, la âssooiaţiunl, din cari să neîn-văţămă a cultiva agrii mai intensivă, cu resultate mai bune şi la întreprinderi de industriă şi de comerciu, cu cari să-i gă-simă poporului şi să-i oferimă de lucru, ca se aibă căpătare şi câştigă. In scurtă, lucrulă productivă este acelă remediu. Lucrătorulă, atunci bine nutrită, nu va lăcomi la beutură, va să cjică unulă-tare o suportă când şi-ar permite, dâr lâ nici o întâmplare nu va degenera în patimă.
Pedagogulă crede să deslege elă problema, prin educaţiune şi pomicultură. Lângă şcâlă şl-a făcută grădină, seu cum se 4ic© şcâlă de pomi. Ună pică de alcoolă, câtă este lipsa, omulă va găsi în pâme, bună oră Italienii, unde suntă mari pomicultorî, acolo nu beu spirtuâse, că şi-au luată a loră parte de alcoolă, de a dreptulă din productulă naturei, pănă nu s’a stricată prin desti-larea dela căldare. In astă privinţă, domnii învăţători, ca bărbaţi de şcâlă, ne potă spune mai multe. (Invăţătorulă Tra-iană Capetă: Să spunemă, că în ţâra nostră şcola e confesională sâu comunală, der birturile se numescă încă regale !)
Legistulă a propusă legi, să pedep-sâscă pe beutorî şi pe birtaşl.
Mediculă a socotită, că veri care ar fi scopulă la pedepsă, legistulă smintesce; de âre ce beutoriulă, după ce s’ă deşteptată, simte dela sine o durere şi o căinţă, deeâtă cari nu pote fi pedepsă mai mare ; deci mediculă reclamă la sfne şi pentru spitală pe celă beutoră, oă e morbosă, trupesce sâu sufletesoe, şi a» recere vindecare, nu pedâpsă. Cu a-devărată, e morbosă din vina sa, şi de aceea nu găsesc© compătimire de comună, fără numai batjocură; însă mediculă caută să facă escepţiune dela comuni, cu învăţătura şi cu umanitatea sa.:
Legiştiiau învinsă îucele mai multe ţări, însă acestă învingere nu detrage nimica din valârea aceloră arguminte, ce ni le spuseră bărbaţii de stată, pedagogii, medicii scl.
Der pe lângă legile cari pedepsescă ună escesă comisă, mai suntă şi dispo-siţiunl administrative, cari să . prevină şi
să împedece comiterea de escese, aşa de esemplu în Anglia şi Olandia, în Svedia şi de curândă în Belgia, se închidă birturile de Sâmbăta după mâ4&4i până Luni dimineţa. Lucrătorii din fabrice capătă Sâmbăta simbria loră de săptămână, şi disposiţiunea administrativă ni ţi-i trece la Luni dimineţa, ca sărbă-târea de Duminecă să nă le fiă o ispită de birtă.
In unile cantâne din Sviţiera, vi-narsulă e monopolă de stată, ca la noi noi bună âră \ tăbaculă; numai statulă vinde vinarsă, cu precauţiune multă. Se facă încercări şi în Germania, a introduce monopolulă de vinarsă. Cum e la noi ? o scimă toţi!
(Va urma.)
. Convocare.
Despărţămentulă II. ală „Associaţi-unei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului iromânău va ţinea adunârea sa generală din ăst-ană la Făgăraşă în 23 Noemvre a. c. st. n. la 10 âre a. m. în sala dela „Hotelă Paris*. Dreptă aceea nu numai p. t. domnii membri ai acestui despărţămentă, ci toţi amicii literaturei şi culturei poporului română suntă invitaţi cu tâtă o-nârea a participa la acestă adunare. Sperămă, că on. preoţi, docenţi şi toţi inteligenţii români, cari suntă în atingere cu poporală, ’şi voră face datorinţa şi de astă-dată, cu atâtă mai vertosă, că obiectele suntă momentuâse, şi se re-ferescă mai cu sâmă la aflarea mijlâ coloră pentru promovarea culturei poporului română.
Făgăraşă, în 31 Octomvre 1888.
Basiliu Raţiu,	(uliu Danii,
preş.	secr.
SCIRl TELEGRAFICE.
Budapesta, 9 Noemvre. Se plă-nuesce înfiinţarea unei fabrice de zaharfi în Ardeală. Lucrările preliminare suntă în curgere. Cercurile conducetâre speră, că voră ave sprijinulu guvernului. Fişpa-nulă Kemeny a începută tractărî cu producătorii ■! mai mari, cari voră trebui; să ia ofyligamentulă de a asigura în: timpii de. cjece anî cantitatea de sfecle în sumă de ună milionă de majî metrice, amăsurată contractului.
<Vaşilie Voma comerciantă'din Scheiu, tatălă preotului Vasilie Yoina, a fostă îmormântată Marţi în 25 Octomvre. Fiă-i ţărîna uşâră!	1
DIVERSE.
Incendiu în Quirinaltt. O telegramă jplin Roma cu data de 31 Octomvrie, co-
Pelinu-i fără sămânţă,
Streinu-i fără credinţă.
. •• * ■ ’ ‘
Ochiloră m’am încrezută jSă’mî cate locă de şă^ută,
Dâr ochii m’au înşelată,
Oă locă bună nu ml-am aflată.
$,
*
Mie nici când nu mi-i frică Că mi-i casa pe-o urcfică,
De vine vre-o răutate îmi apucă casa în spate Şi mă culegă mai departe.
*
Puseiu şeua pe doi cai,
Mă duseiu pănă la raiu Şi vă(juiu pe mândra mea Şe^Snda dracii p’ângă ea.
Eu prinseiu a-mi face cruce Dracii a se cam mai duce,
* > Numai unulă mai bătrână ‘Nu se ducea nicl-de-cum, Făcuiu cruce cu stânga Şi şl-acela luâ fuga.
*
Iadulă pe mine mă cere,
Eu fără mândra n’oiu mere Că cu mândr’am făcută rele.
Hai 'muiere să jilcămă,
Că fata nl-o măritămă;
Bine ’mlpare că Oramă dată Vai de celă ce o-a luată.
* . ,< , . Dragă mi-i lelea cam dâră, Nu şciu ce i-aşă da să mâră, I-oiu dă lapte eă cplacă Dâră o-a duce vr’ună dracă.
*
Şede-i-se nanei mele Cu haine din bolturele,
Mai bine i-s’ar şedea De-ar fi făcute de ea. -*
* Jâca lele ca şi-acasă,
Că hainele nu te-apasă Nici aicea nici acasă,
Niol aicea nu le ai Nici apasă nu’ţl facă baiu.
Fr.nu4â verde de mărară Sui-s’ar fântâna ’n delă Să se spele fetele,
C’au hegriţă ca coreţe.
Mândră-i lelea 'n sărbători, După dânsa stai să mori, Când o ve4l într’alte ^.ile Arde cămaşa pe tfne.
*
,f De tînără ce mă ’nsuTâiu Fată cu bine ’ml luaiu,
,Der binele şede ’n ladă, , ;, Ciuma şede pupă pe vatră t Ciotinele ’să în poiată.
Merge ciuma să le mulgă Ciotinele-o iau la fugă,
•	Merg o ciuma să le ’ntâme , •
v - Ciotinele-o iau în oârne.
*
Te cunoscă lele pe pâle Că de lucra eşti cam mâle,
De lucru de-ai fi mai iute Hainele ţl-ară fi lăute.
*
Frunză verde-a părului Nu crede feciorului,
Că te pune pe genunchie Şi îţi minte mii şi sute,
De se duce de-aoole Te rlde cu altele.
*
Săracile sutele Cum mărită mutele,
Săracile 4©cil©
Cum mărită se cile,
Lăcomii şi eu la sută Şi ’mî luaiu şi eu o mută, Lăcomii şi eu la vacă Şi-’ml luaiu şi eu,, o secă.
1888
munioă, oă uuă incendiu sa ibucnită în Quirinală, la mie4ulă nopţii, într’o sală mare, care cuprindea obiecte de mobile, cari nu se mai întrebuinţau. Totă ce se găsea în acâstă sală a fostă nimicită. Pierderile suntă evaluate la câteva 4©~ ciml de mii de franci. Pare că pe lângă alte obiecte, sala incendiată mai conţinea şi torţe, precum şi păoură. Sala de alăturea, care servă de deposită pentru, argintăria şi bronzurile curţii, evaluate la ună milionă, a fostă preservată. In-nălţimea sălii, care a arsă, şi desimea ziduriloră sale laterale au impedecată foculă sâ se comunice în susă şi alăturea.
0 descoperire minunată. Primulă ministru ală Greciei, d. Trikupis, a făcută o minunată descoperire la ministerulă de finance. In trei sorine învechite, încu? iate cu lăcate de fieră ruginite, cărora nimenea nu le mai da nici o atenţiune, a găsită vr’o 50 de fascicole grâse de... hârtii de valâre în sumă de peste 13 miliâne de drahme, provenindă din îm-prumutulă acordată de Rothschild la 1833. Iinprumutqlă s’a amortisată deja încă la 1873. S’au mai găsită încă o mulţime de drugi de aură şi o preţiâsă cruce de episcopă. Nimenea nu pâte da vr’o lămurire în privinţa acestoră lucruri găsite, cari acum constitue la Atena obiectulă conversaţiuniloră 4ihfi©©*
Cursulă pieţei Braşovii
din 6 Septemvre st. n. 1888.
Bancnote românescl Cump. 9.87 Vând. 9.40
Argintii românescfc . Napoleon-d’orI . . . Lire turcescl . . .
Imperial!.............
G-albitxI .	.	.	.: .
Scris. fonc. „Albinau6,/o
n r»	n
Ruble rusesc! . . . Discontnlă ....
r\	9.30	r»	9.35
n	9.63	n	9.66
n	10.92	n	10.95
n	9.92	n	9.95
w	5.70	n	5-74
n	101.—	n	
n	9&-	n	98.50
V	126.—	99	127.—
6 Va—8®/c pe ană.			
Cursnlă la bona de Viesa
din 8 Septemvre st. n. 1888.
Renta de aură 4°/ft...................101.05;
Renta de hârtiă 5^/^...................92.10
Imprumjutulă oăiloră ferate ungare . .144.25 : Amortisarea datoriei căiloră ferate de
o stă ungare (1-ma emisiune) . .	98.70
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căiloră terate de
ostă ungare (8-a emisiune)	.	.	117.—r -,-
BonUr! rurale ungare.................104,'ÎClv
bonuri cu clasai de sqTtare	....	104.70/
Bonuri rur^e BenatărTimişă . . . 104.75'
Bonuri cu ol. dif sortare.......104.75
Bonuri rurale transilvane.......404.50
Bonuri croato-slavone............104AO
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă.........................^99^50'
Imprumutulă cu premiulă ungurescă 137 ^ Losurile pentru regularea Tisei şi Se- :.\i;
gbedinului....................... 128.25^
Renta de hârtiă austriacă ....	- 32.05^
Renta de argintă austriacă ....	82.65
Renta de aură austriacă.........109.65
LosurI din 1860	  140.-^
Acţiunile băncei eustro-ungare . . . 877.^'. Acţiunile băncei de credită ungar. . 802.—';. Acţiunile băncei de credităaustr. . 807.20 t
Galbeni împărătesc! ................# 5.78^
Napoleon-d^orl.............. 9.64*/. •
Mărci 100 împ, germane .... 59.76‘L-Londra 10 Livres sterlinge	.	.	.	121.5*^
Editoră şi Redactoră responsabilă: '’; Dr. Aurel MureşiantL
Puiul îl cucului.
Cântă puinlă cucului In orânga molivului,	::
D’aşa cântă de framosă	^	Sv
Câtă frun4ele pică josă,	; (
D’aşa cântă de cu jele	:<l	^
Câtă iârba în codru-piere. ‘ Nime’n lume nu’lă aude	i.	*..1
Num’o mândră de nevastă Pe-o jevruică de ferâstră.	1
Ea îndată se gătâ Pâle dalbe sufulcâ,
Cisme negre încălţâ	ti	h '■
Şi la puiuţă alergâ.	ţ	\y
Nevasta îlă întreba:
—	Ce cânţi cuce-aşa framosă ■> • De frun4ele pică josă?
Ce cânţi cuce-aşa cu jele Câtă ierbă în codru piere, v, Sârele ’n locă se opresoe 4 Ierba pe rîtă se topesce?
Dâr cuculă din graiu grăia:
—	Nu cântă eu de dorulă tău Ci cântă de năcazulă meu,
Că am avută trei fraţi buni Şi-au sburată între streini Şl-am rămasă în pene rele Şi nu potă sbura cu ele.
Nr. 238
GAZETA TRANSILVANIEI.
'1888’
Care este cea mai tună hărtiă. pentru ţigări?
Acestă întrebare forte importantă pentru fiă-care fumătorii de ţigări s’a stabilită dej a în modulă celă mai ne-I dubios v
Nu este reclamă gdlâ, ci ună faptă constatată prin autorităţi scientifice de primulă rangă pe basa analisei comparative a diferite-loră hărţii de ţigări mai bune, ce se află în comerţă, că h ărti a j de ţigări

«ranup»«nmu • jwi -------siHvy----
UHV3IV9VJ UtfONIt
maisMnm
tUL90 {TOOtfDK) fflfl
BBWgS3fflDH1Tft ____________
899MQU3J »“ 93»WO«tlWs 3JO4J0 iisor»
tniojNOO invRun v* as (iihvm |3IS3jv « htaoisvujjiao 20 ino
* IIMIKTOI
„LES DERNIERES CARTOUCHES“
mr „DOROBANŢUL^“
din fabrica BRAUNSTEIN FRERES la Parisu,
65 Boulevard £xelmans?
este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă.
După ce s’a stabilită acesta între altele prin|Dr. Pohl, piofesoră la facultatea tech-nică în Viena, Dr. Liebermann, profesoră şi conducătoru ală stabilimentului chemică de stată în Budapesta, şi o analisă comparativă, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătră Dr. Soyka, profesoră de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produsă chiar resultatulă strălucită, că hărtiele de ţigări „Lee derni&res Car-touche8“ şi „Dorobanţulu“ suntă cu 23—74% mai uşâre, şi că împărtăşeşte fumului de utună cu 23—77% m&i puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semănă cu desemnulă aci imprimată şi care pdrtă firma Braunstein Frferes.
Fabrica a deschisă unu deposită pentru vendare en gros a hârtiei de ţigări şi a tu* burilorâ pentru ţigări
. muram frIies, 198’60-47
WIEM, I. Bez., Schottenring î¥r. 95,
şi află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de vendare asemenea mărfuri.
Picăturile de stomachu MARIAZELLER,
care lucră escelentă in contra tntnrorfi bălelorn de stomachi.
Neîntrecute pentru lipsa de apetită, slăbiciunea stomachului, res-piraţiunea cu mirosfl greu, umflare (v6nturl), răgăelâ acră, colică, ca-tară de stomachă, acrelă, formarea de p6tră şi năsipă, producerea esce-sivă de flegmă, gălbinare, greaţă şi vomare, durere de capă (d6că provine dela stomachă), cârcei la stomachă, constipaţiune seu încuiare, încărcarea stomachului cu mâncări şi băuturi, limbrici, suferinţe de splină, ficată şi de haemorhoide. — Preţulă unei sticle dinprenjiă cu pres-criereade întrebuinţare 40 or., sticla îndoită de mare 70 cr. Espediţia centrală prin farmacistulă
Cari Brady, Kremsier (Moravia.)
Picăturile de stomachă Mariazeller nu suntă ună remediu secretă. Părţile conţinătore suntă arătate în prescrierea de întrebuinţare, ce se află la fie-care sticlă.
TreritaiToile se suflă, reia,! în t6te fsurmsiclile.

f îr,J
i ffifc.ni-
Scbutzmarke.
Avertismentă! Picăturile de stomachă Mariazeller se falsifică şi se imit^ză de multe ori. — Ca semnă, că suntă veritabile, servesce învălitorea roşiâ provăcţută cn marca de protecţiune de mai susă, şi afară de acesta pe fiecare prescriere de întrebuinţare, ce se află la fiecare sticlă, trebue să fie arătată, că acesta s’a tipărită în tipografia D-lui H. Gusek în Kremsier.
Veritabile se află: Braşovă, farmacia Franz Kellemen, farmacia la „Biserica Albă“. farm. I. GoOs; farm. Iul. Hornung; farmacia F. Iekelius’ W-ive; farm. K. L. Schuster; farm. Heinrich G. Obert\ farm. Ed. Kugler la „Higiea“; farm. G. Iekelius în Hoszufalu.
Băile Tuşnadă: farmacia Alex. Dobay. Cohalmă: farm. Ed. Melas, farmacia E. Wolff, Feldidrâî (Marienburg), farm. Wil. Schneider. Făgăraşă: farm. v. Bildner, farm. Hermann. Sz. Szt. Gyorgy: farm. Val. Beteg, farmBarabds Fer.	18,52—84
Sosirea si plecarea irennrilorn $i postelora îa Brasot
Trenulă Trenul u
Tren ulii Trenulti
Trenulă
Trenulti
Trenulti
Trenulti
a) Dela V n
troanra $1
I.	Plecarea trenuriloru:
I. Dela Braşovd ia Pesta:
de persone Nr. 307: 7 bre 10 de minute sera. mixttl Nr. 315: 4 bre 10 minute diminbţa.
2. Dela Braşovă la Bucuresci: accelerată Nr. 302: 5 bre 37 minute diminbţa. mixtă Nr, 318: 1 dră 55 minute după amb4î.
II.	Sosirea trenurllorîl:
I. Dela Pesta la Braşovâ:
de persone Nr. 308: 9 bre 46 minute înainte de amedî. mixtă Nr. 316: 9 bre 52 minute sera.
2. Dela Bucurecî la Braşovâ:
mixtă Nr. 317: 2 bre 32 minute după amec|I. accelerată Nr. 301: 10 bre 12 minute sbra.
B. Sosirea posteloru:
Reşnovu-Zernescî-Branu la Braşovă: 10 bre înainte de amecjl. Zizmu la Braşovă: 9 bre a. m.

TIPOGRAFIA A. MUREŞIAND,
/\
PIAŢA
ŞOT7TT,
ARE Np. 22,
înfiinţată cu începerea anului acestuia, provădută cu cele mai noue mijloce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri,
primesce şi efectuezâ totu felulu de lucrări tipografice, precum:
Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în aurU, argintU şi colori, tabele, etichete de totu feliulU şi esecutat elegantu.
Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisuri, reco-
mandaţinnl, cerculare ş. a.
Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore*
Dispunândă de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentultt nostru tipografică este în posiţiune a eseuta ori-ce comandă în modulă celă mai esactă şi estetică precum şi cu preţurile cele mai moderate.
Comandele eventuale se primescă în biuroulă tipografiei, Braşovă, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I, cătră stradă. Comandele din afară rugămă a le adresa la
A. MUREŞIANU, Braşovu.
Tipografia A. MUREŞIAKU, Braşovu.