îuea, Aiminlstiatiu«a si Tiposiafla: ’
i MAŞQVU, piaţa nara Nr 22.
Itiiiorl nefarancate nu aa pri Met. Mannaorip a na retrimită I
Blroirile de amciun:
Irtfivi, piaţa nare Nr. 22.
Lucrate maiprimescâ în Vtana Bwkl/Mom, Haasetisiein <fe Vogler (Ott Mm»), Heinrich Schalek, Alois Amdl,M,I)uke», A.Oppelik.J. JJa*i-mbtrg; în Budapesta: A. V Gold-tom, Auttm Misei, EdutemBtmat; taFrankfkirt: G. L, Daube; in Ham* burg: A. SUiner.
Preţul inierţinnilorii: o seria pmnondft pe o ool6nă 6 cr. ■i 80 er. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si Învoială. Beelame pe pagina UI-a e Mrii 10 cr. v. a. său 90 bani.
„6azeta“ iese In fie-oare 4
Atoaaeits mim Aistro-BuMri
fa unt ană 12 fl., pe şăaa Iun 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Tem Româiia si stiiiiitati:
Pe ună ană 40 ffaaol, pe săae luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Se prenumără la t6te ofi-ciele poştale din Intru şi din afară şi la dd. ooleotori.
AHmeitUî patri Brăţări:
laadministraţiune, piaţamara Nr. 22, etagiuiă I.: pe unăană 10 fl., pe săse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 30 or. Cu dusulă hi oaiă: Pe ună ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 6 or. v. a. său 15 bani.
Atătă abonamentele oătă şi inserţiunile suntă a sa plăti Înainte.
Braşovt, Joi, Vineri 28 Octomvrie (9 Noemvrie)
1888.
Nr. 237.
L ^—---------------------------------
ţ	"'|	..
Braşovfi, 26 Octomvrie v.
In numerulu de Marţi alu f6iei ndstre amu reprodusă sub titlulu
' „Ungurii între Germani şi Muscali ună articulă publictă de f6ia guvernamentală ungurescă din Cluşiu. Intregă articolulă se păte resuma in următorele principale puncte:
Maghiarii, fiindă încunj uraţi de-o mare de rasse streine şi verîţl între dou§ puternice popăre, cari în interesulă puterei loră se pregă-tescă de luptă una cu alta, ca naţiune mică ce suntă trebue să se alipescă la una din ele şi adecă la aceea care prepondereză; sim-ţămentulă şi interesulă de esis-tenţă ală Maghiariloră se opună alipirei loră la puterea slavă, care ameninţă naţiunea maghiară; naţionalităţile, afara de o mică fracţiune, au simpatii slave; influinţa slavă în Austria s’a ridicată aşa de tare, încâtă împarte puterea cu influinţa germană; alipirea Maghiariloră la slavismă ar aduce cu sine disoluţiunea rassei maghiare, care n’ar mai pute juca rolă preponderantă; Germanii din
•	contră nu suntă periculoşi pentru maghiarismă, dovadă că încercările loră de germanisare n’au
^ avută succesă, şi atţî numai Saşii din Ardelă mai suntă dintre Germani, cari se opună nisuinţeloră maghiare. Prin urmare, <ţice *Ko-
. lozsvar“, naţiunea maghiară să’şl lege sortea de alianţa germană.
E f6rte caracteristică modulă cum înţelege fd;a ungurescă că trebuescă apărate interesele de esistenţă ale naţiunei maghiare şi de aceea cu cale e se ne ocupămă puţintelă cu acestu soiude logică ungurescă.
, Din capulă locului f6 ia ungu-râscă se pune faţă’n faţă cu po-pârele nemaghiare din Ţâra un* gurâscă, Bănatu şi Ardeală ca cu nisce duşmani şi le consideră ca popore streine, ca şi când n’ar iace parte din poporaţiunea statului.
Ea găsesce, că naţionalităţile suntă periculăse pentru că ţînta loră e răsturnarea dominaţiunei maghiare, şi deducţiunea acestei logice unguresc! e, că rassa maghiară numai în alipirea de* rassa germană îşi p6te afla mântuirea.
In adevără, trebue să te cuprindă mila ve^endă o f6iă un-gurâscă şi încă guvernamentală ajunsă în halulă acesta. Ea nu găsesce cu cale, să vorbescă pentru asigurarea intereseloră de esistenţă naţională a Maghiariloră prin alipirea loră la popârele nemaghiare din patriă-, der găsesce consultă să alerge peste graniţă şi să’şî lege sărtea de o putere din afară.
Inţelegemă că interesele comune ala monarchiei potu reclama, ca ea să mergă alăturea cu Germania în cestiunile de politică
•	"esteriiă, der ca să aştepţi să-ţî a-, sigure esistenţă naţională o putere din afară, er tu să faci pe stăpânul înăuntru punendute în con-
flictă şi învrăjbindu-te cu maiori-tatea cea mare a propriei popora-ţiunl, acesta nu păte fi de locă măgulitoră pentru Germania, er pentru naţiunea maghiară e urni-litoră.
Espectorările fâiei unguresc! trebue neapărată se dea- ^ do gândită aliaţiloră germani. Căci cea dinteiu întrebare ce i-se înfâ-ţişeza unui capă sănătosă este, că 6re ce să fiă causa de nu’şî caută Maghiarii mântuirea în puterea şi tăria loră de stată interiâră?
Germanii sciu fărte bine cele ce se petrecă la noi, pressa loră a făcută destule destăinuiri poporului germană în acestă privinţă, şi decă pressa ungurescă s’a grăbită totdeuna a desminţi cele ce s’au scrisă despre purtarea guvernului ungurescă faţă cu năţiona-lităţile nemaghiare, opiniunea publică germană nu s’a schimbată, pentru că totdeuna nouă fapte au venită să dovedescă adevărurile destăinuite de pressa germană. Desele atacuri ale foiloră unguresc! cu nNix deutsch“ în contra Sasiloră ardeleni, cele scrise de foile unguresc! cu ocasiunea suirei pe tronă a împăratului Wilhelm, şi atâtea alte demonstraţiunl în contra germanismului fiă austriacă ori neaustriacă, procesele de pressă intentate Nemaghiariloră, persecu-ţiunile Slovaciloră şi altele nenumărate ce au alarmată lumea, suntă fapte, care n’au putută decâtă se intărescă pe Germani în convingerea loră, că stări anormale domnescă dincăce de Laita, că elementele namaghiare suntă persecutate, pentru că ceru să li se respecte drepturile, să fiă egală îndreptăţite; n’au putută priu urmare decâtă să-i întărescă şi în convingerea, că Maghiarii suntă slabi.
6re a<}I n’ar vorbi altfelă foia ungurescă, decă regimulă ungurescă ar fi revărsată mulţămire pretutindenea, ar fi respectată drepturile tuturoră naţionalităţi-loră, ar fi contribuită la desvolta-rea loră naţională în măsura sar-cineloră ce le pbrta, în locă să le persecute pe t6tă linia?
Der n’a făcută regimulă ungurescă acestă lucru, pentru că visulă maghiarisării l’a orbită de n’a ve4j|ă prăpastia ce şî-o sapă şi i-a luată minţile de nu s’a mâi gândită decâtă la (Jioa de şi nu şi la cea de mâne. fir cei cari au căutată să-lă capaciteze au fostă trataţi ca duşmani şi ca agitatori, persecutaţi şi întemniţaţi, calumniaţî şi înfăţişaţi unii ca daco-românî, alţii ca pansla-viştî şi erăşî alţii ca pangermânî. • Urmările se vădă. A(ţî Maghiari se simtă slabi şi nevoiţi deci a se pune sub aripile ocro-tilăre ale alianţei germane.
Cum crede însă Germania să iasă la cale c’ună aliată, care se teme de propria poporaţiune de sub stăpânirea sa, e’ună aliată care fiindă fara putere alergă la ea şi care n’are în vedere apărarea unoră interese comune, ci
numai apărarea unoră interese specifice de rassă ?
• E cu neputinţă, ca Germania să nu ţină semă de situaţiunea internă a aliaţiloră săi unguri. Der acesta privesce politica germană, de care noi n’avemă să ne isţgrijimă.	vvt
Ceea ce'ne privesce pe noi este şi rămâne cestiunea nâstră de esistenţă naţională faţă cu tendinţele de maghiarisare. Şi în privinţa acesta putemă asigura pe guvernamentalii din Cluşiu, că decă elementulă ungurescă, care e mică la numără şi duce mai greu la nevoiă, n’a putută fi germanisată, când Austria era după Francia cea mai tare putere europenă, atunci cu atâtă mai puţină voră isbuti ei a maghiarisa pe Românii şi Saşii, pe Sârbii şi Slovacii din ţările acestea, alieze-se ei nu numai cu Germania, der chiar şi cu Muscalii.
Răspunsulti Sobraniei bulgare la discursulfi tronului.
fită cuprinsulă acestui răspunsă :
Representanţii poporului bulgară se simtă foariciţl, 06 potă sâ presinte suveranului simţimentele de adâncă devotament^ şi de iubire, de care poporală este însufleţită pentru densulă. Represen-taţiunea naţională a ascultată cu bucuriă cuvintele principelui, că graţiă, păcii generale precum şi mulţumită liniştei şi ordinei care domnesce în ţâră, drâpta causa a Bulgariei se consolideză din 4i în tji şi oă speră, că guvernulă sub înţe-lepta lui direcţiune va asigura Bulgariei ună viitoră strălucită şi fericită.
Deschiderea liniei Zaribrod-Vakarel umple inima poporului bulgară cu o dreptă mândriă; elă a arătată, că scie sfi ocrotescă drepturile sale şi să respecteze obligaţiunile sale, şi că posede daruril,e şi calităţile ! necesare pentrn a’şl îndeplini singură afacerile sale şi de a îngriji de buna stare şi de progresulă său. Călătoriile ce principele le-a făcută în ţâră au dată poporului putinţă de a es-prima simţămintele sale de adâncă iubire şi devotamentă cătră persona aceluia, care şî-a consacrată viâţa serviciului patriei şi care ţine drapelulă independenţei §1 a libertăţii Bulgariei.
Poporală ’şl va aduce aminte de marele sacrificii ce face suveranulă său pentru ocrotirea libertăţii şi drepturiloră sale, şi va fi tot-d’a-una gata să protegă şi să apere pe suveranulă şi călăuza sa
Cuvintele Alteţei Vostre regale pentru buna instrucţiune şi desvoltarea vitejei armatei bulgare nl-au pricinuita o mare satisfacţiă. Sacrificiile ce poporală face şi va face pentru menţinerea armatei suntă nisce dovecfl manifeste de încrederea şi de speranţa ce avemă într’-nsa, er representaţia naţională e convinsă, că sub înalta direcţiune a Alteţei Vostre Regale, Bulgaria va avă în tot-d’a-una armata sa instruită, disciplinată şi gata să respundă misiunii sale.
Representanţa naţională neignorândă de locă trebuinţa indispensabilă şi însemnătatea unei bune organisaţii interiore a Statului, va studia cu o îngrijire particulară şi atenţiune tote proiectele de lege şi propunerile pe cari guvernulă
le va presinta Adunării şi totă ce’i voră dicta datoriile şi interesele patriei.
Armatele Europei.
„Neymark4' jîntr’ună^importantă arti-colă ală său arată câtă costă pe Europa armatele, ce marile puteri au sub arme în fiă-care ană, şi câtă ar costa decă o conflagraţia europenă ar isbucni.
Este interesantă acestă articolă nu numai pentru că totă ce se afirmă în-tr’însulă se başeză pe cifre esacte, ci mai alesă pentra-că elă arată vedită pentru ori şi cine, că pacea actuală deja sărăcesce popdrele Europei. Ce ar fi când ună resbelă mai îndelungată ar bântui ?
Âst-felă densulă arată, că în 1867 statele Europei nu erau datore de câtă cu 66 miliarde franci, a căroră dobândă se urcă pe ană la 2 miliarde şi 438 mi-li6ne; în 1870 asta se urcâ la 77 miliarde, la 1887, adecă după 4ece ani, 117 miliarde. In decursă] de 20 ani der, datoriile s’au mărită cu 51 miliarde, înghiţite aprope t6te de armată.
Mai arată, că afară de asta statele europene mai cbeltuescă câte 4 miliarde şi 528mili0ne pentru armată. Astfelă: Rusia 988 milidne, Franţa 859 milione, Englitera 740 milione, Germania 540 milione, Italia 343 milidne, Austria 342 milione, Spania 200 milidne, Turcia 200 mi-li6ne, Olanda 70 milione, Belgia 46 mi-lione, Portugalia 89 milione, Svedia 35 milidne, România 29 milione, Grecia 23 milione.
Gândindu-ne numai puţină asupra acestoră sume colosale, cu dreptă cuvântă ne putemă întreba: pănă când ore popdrele europene voră pute suporta aceste grozave spese fără a ajunge la fali-mentă economică?
Totă acestă scriitoră arată, că Germania, care în timpă de paoe ţine sub arme 427,274 dmenl, în timpă de bătaie, în afară de glotaşl, poporală resculată, pote se pună pe picioră de resbelă' 1,035,955 soldaţi. Spania se pregătesce a face o lege, care să dâ arme în mâna a 1.520,000 bărbaţi; Franţa are 3,753,000 soldaţi, Italia 2 milidne, Rusia 3 milidne
Ast-felă în timpă când aceste puteri ară fi încurcate într’ună mare resbelă, ar fi sub arme 12 miliâne soldaţi, pe lângă care ordele Tamelanilorft şi Dsinghischaniuloră abia se potă compara.
Ună felă de ameţelă te coprinde, când te gândescă câtă cheltuială ar necesita acestă mare numără de soldaţi, câţi bani ară trebui pentru hrana loră, pentru arme şi alte d’ale răsbelului şi unde ar duce asta, decă ună astfelă de resbelă ar ţinâ numai ună ană de (jfle*
Nu e mirare deci, decă chiară şi cei mai optimişti bărbaţi de stată, gân-dindu-se la Iucrile de mai eusă, ajungă la conclusiunea, că dâcă astă înarmare chiar în timpă de pace va ţine multă, întrega Europă dă falimentă economică, că numai prin complecta ori pe cuartă celă puţină desarmându-se poporele Europei, potă fi scăpate de cea mai teribilă şi grdznică crisă economică.
SCIRILE PILEI.
Nl-se scrie din PetroşenI, că Hus-tritatea Sa Prea Sânţitulă Domnă Epis-copă ală Lugoşului Dr. Victoru Mihalyi
Nr. 237
GAZETA TRANSILVANIEI.
de Apşa va merge pe 4iua de 11 No-emvre nou la Petroşenî, ca să sfinţescă
nou clădită biserică de acolo. •
*
★ *
In privinţa procesului intentată vred-“ ni oului preoţii românii diii Sisiesoî, Dr. Vasiliu Lucaciu, pentru ^Şelicttt aţî-ţareu- contra Unguriloră,vp^t4|tfy pentru care scimti că d-lă Lucaciu a suferiţii deja şi unii arestii preventivii de 5 săptămâni, „Egyetertes“ scrie acum, sub titlulă „Popă valachă agitatorău, urmă-torele: „Tribunalulii r. din Sătmară a fixată pertractarea finală în causa de penalitate a renumitului agitatoră dacoromână pe 22 Noemvre. Preotulă ape-lândă şi în contra sentinţei prin care fui acusată ca vinovată, acum a făcută ună nou ;recursă contra sentinţei tribunalului aducendă ca motivă, că tribunalulă a citata la pertractare numai pe martorii cari au depusă contra sa, în timpă ce pe martorii săi i-a ignorată. Vasiliu Lucaciu cere în recursulă său, ca să se citeze şi să se asculte şi martorii săi.u
Se înţelege, ară fi vrută agitatorii
unguri să se asculte numai martorii lor. *
* *
„Gril Blas“ primesce următorea scire gravă din Viena: „Principesa Stefania, soţia principelui de coronă Rudolfă, vo-esce să ceră divorţulă şi să părăsescă Viena pentru a se duce la Bruxelles, der regele şi regina Belgiei, părinţii ei, precum şi sora ei cea mai mare, principesa de Saxe-Coburg-Kohary, facă cele mai mari sforţări pentru a împedeca acestă catastrofă. Căuşele cari o împing pe principesa Stefania la acesta ar fi certele continue dintre dânsa şi principele moştenitoră Rudolfă. “
*
* *
După o hotărîre nouă a ministrului de culte în înţelegere cu ministrulă de interne, de acum înainte, în afaceri de judecată preoţescă, la divorţă ori la orî-ce altă cestiune de caracteră morală bisericescă, nu este ertată a se aduce martori de altă confesiune. Când e a se pertracta vre-o causă înaintea unui fără bisericescă catolică d. e., decă martorii nu suntă catolici, afacerea are să trecă atunci necondiţionată la judecătoria civilă. Membrii episcopateloră, după cum spune „Budapesti Hirlapu, au protestată contra. acestei hotărîrî.
*
* *
Principele Dimitrie Cuza, fiiulă celă mică ală răposatului Domnă română Cuza, a încetată din vieţă. Regele Ca-rolă a adresată principesei Elena Cuza o telegramă de condolenţă,
*
* *
„ Biserica şi Scolau din Aradă dă următărea lămurire: „Precum aflăm din is-vpră autentică, părintele Nicolau Petrescu din Remetea a fostă suspinsă din partea venerabilului consistoriu eparchial din Aradă dela oficiu şi jumătate beneficiu. Casulă acesta a fostă interpretată şi comentată în diferite moduri de unele jurnale. Deşi nu este datina, şi nu este nici consultă, a se discuta prin organe de publicitate caşuri de acestă natură, totuşi pentru orientarea publicului notăm, că părintele Nicolau Petrescu a fostă suspinsă dela oficiu pentru delicte de natură bisericescă, delicte normate prin regulamentul de disciplină ală bisericei nostre, şi suspensiunea s’a efectuită pe calea sa prin oficiulă protopresbiterală conceminte“.
Trebuia o lămurire, ca să se scie, dâcă suspendarea s’a f&cutfi din cause ca cele arătate de foile unguresc!, ori
din cause de natură bisericescă.
*
* *
Trimiţendu-se invitările pentru serata cu danţă a tipografiloră, din tocă, ce se va da la 5 (17) Noemvre, suntă rugate a-cele persone, care dinjerore n’au primită invitare şi ară voi să ia parte la acestă serată, să binevoiască a s6 adresa verbală ori în scrisă la factorulă tipografiei Mureşianu, d-lă I). Cocdreanu, spre a li-se trimite invitări, dândă adresa locuinţei
d-loră. Judecândă după arangeamentele făcute de comitetă, serata va fi forte plăcută şi deci e de recomandată a lua, câtă mai mulţi parte ,1a ea, mai vârtos fi că venitulă ;,ei e destinată scoptăiloră oulturale ale societăţii tipOgrafiloră, cari pejţţru ântâiaşl dată se ^jpresinlă publicm-Jur'.într’a corporaţiufie închegată.
* *
Lângă Viena s’au , făcută încercări cu tunulă Maximii. Precum spune „îllustr. Extrablatiri, resultatulă a fosă atâtă do splendidă, încâtă's’a decisă procurarea’ acestui felă de tună. S’au dată 600 de împuşcături pe minută.
*
* *
Din Timişora se comunică, că în urma unui îndemnă din parte militară, viceprimarulă a propusă representanţei orăşenescl să se facă paşi pentru derî-marea fortificaţiuniloră din Timişora., Propunerea a fostă unanimă primită.
*
* *
s In Sinodulu episcopescu ală României s’a ventilată cestiunea, că ore nu ar fi consultă să se institue sub' privegherea Sinodului o fabrică pentru luminările şi făcliile trebuincios© în biserici, pentrucă abstragândă dela materialulă celă prostă şi necurată, ce se întrebuinfţeză astădl la fabricarea luminiloră şi fâcliiloră, prin fumulă loră inmensă se infecteză aerulă în biserici şi cele mai frumose picturi ale bisericiloră, precum şi zidurile acestora, prin aşedarea succesivă a scrumului din fumă pe ele, se înegrescă cu totulă. Cestiunea a fostă deocamdată avisată unei comisiunl.
*
* *
După cum comunică „Zastavaa, Demisiunea patriarchvlui serbescu Angye-lici ar fi fostă provocată de mari diferenţe ce' s’ar fi ivită în ultimulă sinodă episcopescă şi de reua administrare a averei patriarchale. Negreşită că alţii suntă cei cari au abusată de Patriar-chulă, (jip0 o telegramă din Pesta cătră „Neue fr. Presse,“ er scirea, că e vorba d’a se trimite ună comisară ală guvernului, o numesce născocire tendenţiosă..
Libertatea prea in Umaria.
Sub acestă titlu a publicată d-lă Dr. Alesandrti Mocsonyi ună articula subscrisă de densulă în „Romănische Revueu de pe Octomvre-Noemvre 1888, prin care combate prigonirea pressei nostre naţionale române. Dămă locă în traducere fidelă acestui articulă, care a dată prilej ă foiloră guvernamentale un-gurescl de a se pronunţa asupra situa-ţiunei nostre politice, cestiune la care vomă mai reveni.
iltă articolulă d-lui Mocsonyi:
Dreptulă de a’şî esprima omulă liberă opiniunile sale politice nu pote lipsi dintre drepturile, ce garanteză libertatea constituţională a cetăţeniloră. Acesta este o sentinţă, care astădl nu mai are lipsă de dovşdă, ea şi-a câştigată deja autoritatea unui axiomă politică, ce de sipe se’nţelege, tocmai aşa, ca şi celalaltă axiomă, după care drepturile constitu-ţionale, fără o garanţi ă corespundătore, suntă nisce drepturi ilusorie. Ou t6te acestea, dreptulă de liberă cuvântă şi de liberă scriere în Ungaria a devenită, ilusoriu, celă puţină în ceea ce privesce jumătatea cea mai mare a poporaţiunei. De cUmva nu ar voi cineva să afirme, că judecătorulu în propria causă oferă şi garanţia recerută pentru o adevărată scutire a dreptului, seu de cumva n’ar nega. că instituţiunea juriului, ca garanţiă constituţională a libertăţii nostre de pressă, se baseză pe acostă ideă fundamentală. Celă ce însă ar voi să nege acesta, acela ar nega simplamente ună faptă, adecă faptulă, că întrega dislocare a curţiloru cu juraţi în ţerâ a fostă predominată de acestă' ideiă fundamentală şi a fostă făcută dintr’ună punctă de vedere naţională unilaterală. E Învederată, că aici nu au; influinţattt postulatele de ,a se scuti cu efectă dreptulă libertăţii de pressă, ci consideraţiunl mai înalte politice şi disolvarea ulte-rioră a ourţii cu juraţi dini Sibiiu, 'a singurei curţi, a cărei înfiinţare a fostă
deja dela începută contrară principiului, au risipită, credă, pentru totdeuna şi ultimile îndoell în acestă privinţă.
Pentru ca -amicabilnlă cetitoră să-şi facă o ideeă.de scutulă de drepfcă, de care se bucură pressă naţională oposiţională, voescă să caracteriseză în trecătă rela-ţiunile de care e vorba.
Nu trebwe să aco&ntueză în deosebi, că Ia procesele politice ale acesteipvesşe oposiţibnale se tractâză esclusivu numai de acele diferenţe naţionale, cari din nenorocire despartă astăcţl poporele Coronei Sf. Ştefană în două mari tabere politice şi că, în puterea principiului de dislocare ală curţiloră cu juraţi deja amintită, juraţii aparţină aşa-cjicendă esclusivu direcţiunei domnitore, er acusaţii cu totulă exclusivă direcţiunei naţionale oposi-ţionale.
De aici reesă, că judecătorii şi acusaţii stau îu asemeni procese de pressă politice în raportă de contrari politici unii cu alţii, care va să dică, juraţii ca judecători au a-şl pronunţa verdictulu asupra concctăţenibru lorii ca adversari ai loru po litici.
Nu mai puţină remarcabilă este şi metoda de care se folosescă de asemeni procurorii în acusaţiunile loră publice. Legea pretinde pentru stabilirea substratului delictului de pressă ală aţî-ţărei în contra constituţiei, a legilorfi etc. o provocare directă pentru comiterea unei fapte punibile seu o aţîţare directă la ură în contra unei confesiuni, naţionalităţi etc. Procurorii schimbă însă momen-tulă punibilă direcţii fâcândă dintr’ensulă tocmai contrarulă, unulfi indirectă, şi es-tindă astfeliu caracteristiculă provocărei directe, seu ală aţîţărei, pănă unde voescă. Astfeliu e lucru firescă, că procurorii nimicescă erăşl cu totulă p&retele principială despărţitoru ală celorfi două tărîmurl ale fupteloru punibile şi nepunibile, acea separare principială a legei penale a glorificât’o ca cea mai importantă achi-siţiune a liberalismului în istoria legiloră de pressă. La acesta se mai adauge, că îu legea nostră penală delictulă da pressă ală aţîţărei la ură îu contra unei naţionalităţi s’a creată, precum scimă,?w specială cu privire la raporturile nostre ne-sănătose naţionale şi că chiar în acelfi casă, când procurorii ară ave înaintea ochilorfi criteriulă aţîţărei directe stabilită în paragrafulfi respectivă ală legei, care se provocă la paragrafulfi anterioră, legea încă totă nu oferă punctele de ra-4emă recerute pentru o sentinţă jude-cătorescă obiectivă, ci lasă cea mai es-tinsă latitudine liberei apreţieri subiective, căci despre aceea, ce este a se înţelege în adevără sub aţîţare directă, legea nu conţine nici disposiţiune, cum se întâmplă la delicte analăge în alte caşuri, după cari numai nisce atacuri prin fapte scornite seu în mod tendenţiosă denaturate, seu prin batjocurire suntă privite ca aţîţare la ură punibilă. Acestă scădere a legei nostre penale se resimte insă cu atâtă mai viu, cu câtă ea, precum scimă, a rupt1 o cu principiulă singură liberală, după care libertatea cuvântului şi a pressei are să-şi găsescă singura mărginire în stricta respectare a drepturiloră şi libertâţiloru străine, precum şi a ordinei legale, pe care principiu s’a întemeiată şi legea nostră de pressă din an. 1848. Consecenţele practice însemnate ale unei asemeni metode, şi încă în legătură cu acestă latitudine a legei, re-sultă de sine înse-şî.
E clară, că legile, fiindă astfelă făcute şi fiindă astfelă interpretate în modă arbitrară, orf-ce constatare simplă a faptelorfi politiâe întru câtă nu convine procuroriloră* guvernului seu aşa numitei opiniunl publice patriotice, ca acele fapte politice să fiă în publică constatate şi că orî-ce critică a stăriloră politice, a singuraticeloră acte ale guvernului seu â politicei de stată actuale — fiă acestă critică câtă de obiectivă — decă nu este pe placulă amintiţiloră factori, constitue eo ipso ca aţîţare indirectă faptulă delictului de pressă ală aţîţârii în contra constituţiei său la ură în contra unei naţionalităţi.
Spre a nu oşteni pe cetitori cu de-tailuri, voescă să mă provocă numai în generală la articulii de (fiare pănă acuma incriminaţi, precum şi la respectivele vorbiri de acusare ale pro cur orilor ă, şi afară de aceea spre a constata adevă-rulă afirmărei mefo voescă să mă provocă încă numai la mărturia fără în-doelă clasică a unei foi guvernamentale, care de sigură merită de a fi citate aici. Voescă să vorbescă adecă de foia guvernamentală „Kolozsvar“, care foiă a instruită pe juraţi în ajunulă unei pertractări la curtea ou juraţi într’ună ase-meilea procesă de pressă naţională*),
*) In ajunulii procesului de pressă alu „Gazetei Transilvaniei". — Med.
1888
i-a instruită expresă, că acusaţii, — căci îu casulă acesta erau chiar doi deodată, — nu trebue să fiă condamnaţi pentru ceea ce au cţisu, ci pentru aceea, ce nu au cţisu în articulii incriminaţi, der ce şi-oră fi gândită în interiorulu loru.
Vechia axiomă juridică de intemis non judicat praetor este modernisată aici după şablofiulă liberalismului guvernamentală într’ună modă cu totulă îngrijitorii. Cumcă în modulă acesta chiar şi ună „Tatălă nostru“ valahă pbte să dea în unele împrej urări substratulă de lipsă pentru ună delictă de pressă, nu mai trebue să fiă după tote acestea mai de aprope esplicată, că şi aici omulă ar putea să fie cupleşită de vre-o ideă duşmană statului sâu celă puţină ar putâ să fiă în prepusă, că pote să aibă o astfelă de ideă!
Se vede deră, că acusaţiunile nu se radimă pe criteriulă obiectivă penală ală legiloră, ci pe presupuneri şi insinuaţiunî subiective, din cart isvorescă disposiţiunik individuale sufleteseî ale acusatoriloru publici.
Intr’aceea, orî-cât de semnificative ară şi fi cele două momente arătate — raportulă de adversitate politică între judecători şi acusaţl şi metoda motivării acusaţiunii — pentru a judeca acestă felă de instituţiune judecătorescă, trebue totuşi să accentuămă şi ună ală treilea momentă, spre a ilustra pe deplină acestă instituţiune. Acestă momentă zace în destinaţiunea politică a acestei întregi instituţiunl însăşi. Şi acestă destinaţiune a ei nu se referă numai la apărarea e* gală a libertăţii pressei şi a ordinei legale prin mijloce de dreptfi legale, ci afară de acesta şi încă în prima liniă ea se referă la scutulă direcţiunei politice ce dom-nesce adî. Şi adecă nu numai în contra unoră atacuri contra legii, ci şi în contra unoru atacuri ce suntă dupălege ertate şi nu numai cu mijloce legale, ci decă e de lipsă cu ort ce mijloce. Şi nimeni al-tulă, decâtă ună procuroră reg. ung. a proclamată acesta, cu ocasiunea unuia din cele mai recente processe înaintea curţii cu juraţi, de pe tribuna acusato-rului publică, ca adevărata menire a acestei instituţiunl judecătorescl cu o claritate, care nu mai lasă nimică de dorită. „ Trebue domniloru juraţi, s8 vg mai spună, că acusatulă şi soţii sei de principii suntă în vieţa de stată maghiară o neghină, care, decă nu merge altfclă, trebue s& fiă stîrpită cu forţa. De aceea nu judecaţi numai după dreptate, ci înainte de tote ca patrioţi maghiari,u Aşa glăsueSce încheierea replicei unui acusatoră publică.*) Elă apeleză întro sală judecăto-rescă la forţă şi la patimele politice ale juraţiloră ; îi le provocă directă să nu judece după dreptate, ci după propriulă loră interesă politică de partidă. Şi elă ; putu face acesta fără a fi fostă chiămată la ordine dm partea tribunalului şi fără j de a fi din causa acesta destituită din postulă său de cătră guvernă.
Ar crede omulă, că fiă-care cuvântă, ce s’a vorbită aici, procurorulă care l’a vorbită şi tribunalulă înaintea căruia s’a vorbită, ar fi totă nisce lucruri, cari.ară pute să esiste numai în împărăţia impo-sibilităţiloră. Cumcă ună asemenea a-frontă împătrită contra sâmţului de dreptă sănătosă, contra demnităţii tribunalului, contra autorităţii proeuraturei şi contra sânţeniei jurământului juraţiloră, pote să se facă nepedepsită, va apăre fiecăruia, care nu cunosce mai de aprope raporturile nostre politice, ca ună lucru ne-înţelesă. Şi totuşi apară tdte aceste monstruosităţl în lumina lucruriloră ce de sine se’nţelegă din momentulă, când îşi înfăţişeză omulă adevărata menire politică a acestei întregi instituţiunl judecătoresc! şi când ia a minte, că aici nu se tracteză de-o părere individuală, ci că acestă procuroră în sinceritatea sa, la care a fostă constrînsă, a dată es-presiune clară unoră idei, ce domnescă * în generală asupra naturei acestei instituţiunl.
(Va urma.)
Ml proiectil ie lep militară.
Principalele disposiţiunl, ce se iau prin noulă' proiectă de lege militară, suntă următbrele: ,
Apărarea patriei contra inimiciloril esternl este concre4ută armatei comune. Honvodimea şi glotele servescă pentru ajutorarea acestei armate. Reserva întregitor© a armatei comune umple golurile provenite în şirulă acesteia în tim-
*) In procesulă de pressă al diarului „Romănische Revue."	Red.
vi
Nr. 237
GAZETA TRANSILVANIEI.
X88g
pulQ. de răsboiu; în împrej urări extraordinare reserva se p6te chiăma şi în timpii de pace. Altmintrea reserva în-tregit6re este obligată la serviciu de 8 săptămâni şi la eserciţii periodice de arme.
Obligamentulă la serviciulă militară începe cu unii ană mai târ4iu, adecă dela 1 Ianuarie a acelui ană, în care tinărulă împlinesc© anulă ală 21-lea ală etăţii.
Timpulă de serviciu rămâne ca şi pănă acum. Marina primesc© ună nou ajutoră prin înfiinţarea aşa numitului „landverulă marinăa. Cei cari nu suntă capabili pentru serviciulă militară, se înrolez ă pentru alte feluri de servicii ale armatei, la cari se potă aplica.
De aci înainte contingentulă tine-riloră recruţi pentru armata comună va fi de 103,100 inşi pe ană; din aceştia Ungaria dă 42,711 în locă de 39,552 ca pănă acum. De aci în colo şi honve4iniea va primi recruţi imediată (adecă asentaţl deadreptulă la honve4î), anume câte 12, mii 500 pe ană. Contingentul armatei co • mune nu va mai fi fixată pe viitoră la 800,000, ci voră fi aţâţa militari, câţi tineri se voră recruta din numărulă celoră chemaţi la asentare. Toţi acei tineri, cari nu voră pută să intre în seria os-taşilpfă ordinari, voră fi Împărţiţi în reserva întregitor© a armatei comune şi a£lşonve4imei, va s6 4i°& toţi aceia, cari sufită capabili de ori ce felă de serviciu imitară, voră trebui să fie ostaşi.
• Yoluntariatulă pe ună ană devine mai rigurosă. Indivi4ii condamnaţi pentru! lapte urîte nu se potă bucura de favorurile voluntariatului. Voluntarii pe ană, cari la asentare au trecută p&te contingenţă, îşi voră servi anulă dr. voluntari la bonve4i. In sensulfl ^fostei reforme, celă puţină 15% din voluntari voră ave să servescă la hon-v&4l. Facerea serviciului activă numai acei voluntari o voră pute amâna pănă la; anulă ală 24-lea ală etăţii, cari îşi'continuă studiele loră la ună institui de înveţămentă mai înaltă; pănă când însă voluntarulă se află în serviciu, n'şre voiă a se ocupa cu altă ceva; eşfce silită să fiă esclusivă numai ostaşă. Examenele de oficeră se voră regula ppn regulamente deosebite, sancţionate de Maiestatea Sa. In sen sulă - acestoră regulamente, voluntarulă, decă n’a co-
taunsă la esamenulă de oficeră, va fi oră să servescă încă ună ană. Şi voluntarii, cari servescă mai multă de n* ană, potă să servescă pe spesele lpă proprii şi se potă presenta la esa-ipjnulă de oficeră. La marină voluntară pe ună ană este obligată să ser-#ică încă ună ană nu decă n’a eşită l|esamenulă de oficeră, ci decă n’a eşit la «jşmenulă de suboficeră. Cu privire la Voluntarii medici, farmacişti, veterinari, • îpăţătorf şi preoţi, suntă reguli deosebite. Voluntarii pe ună ană se mai potă aplica | ca funcţionari militari în reservă.
■ Scutirile dela serviciulă militară cadă o lege mai strictă. Cei scutiţi pe <§iva timpă, se trecă la reservă, va să de aci încolo nici aceştia nu mai Jjjfită liberi.
rij Cei din primulă ană de reservă, pre-şi cei dJn primii trei ani dela re-7& întregitdre, în casă de lipsă potă |î£Lft chiămaţl la serviciu activă şi în ipă de ]bace. Bisposiţiuneş, acesta, care se semnifică îmulţirea anuaţei ;timpă de pace şi care pănă acuma a tă luată . numai pentru caşuri escep-îale, prin noulă proiectă devine per-lentă.
■■m Coduliî penală militară se ampli-& prin aceea, că penalităţile comise <j^ pfrtea celoră ce stau sub conWplulă, d^itară şi penalităţile comise de „oficerî iuniforma militarău se pună sub cer-dă de influinţă ală legei militare.
Honve4imea va consta asemenea i statuia activă, reserva şi reserva în-gitore. Timpulă de serviciu durâză îă la ală 33-lea ană. Avansamentele, lUpturile, ecbipamentulă şi regulamen-
tele sunt întru tote egalp cu celeale armatei comune.	(
Acestea suntă cele mai principale puncte ale noului proiectă de lege militară.
Pedepsele militare.
Ministrulă de honve4l a presentată la 3 Noemvre n. camerei deputaţiloră ună proiectă de lege, care reguleză pedepsele pentru caşurile când nu se dă urmare ordineloră militare de convocare. Proiectulă cuprinde următorele disposi-ţiuul esenţiale:
Personele militare obligate prin jură-mentă pe articulii militari comită o crimă, dâcă întâr4ie mai multă de optă 4ile d’a urma în casă de mobilisare con-vocărei pentru întregirea armatei ori a honve4imei pe picioră de râsboiu, con-vocărei recruţiloră neînşiruiţi încă în rândurile oştirei ori,, a reserviştiloră de întregire, apoi a oficeriloră aflători în pensiune ori afară din serviciu. Pe-dâpsa e de 3—12 luni carceră, în casă de mobilisare şi de rSsboiu 1—5 ani carceră. Delictă e, dâcă e mai mică de optă 4il© întâr4ierea de a se da în timpă de pace urmare ordineloră de convocare, mait departe coavoeărei ţa eserciţiulă de arme <5rila serviciu escep-ţională. Pedepsa e 1—3 luni temniţă. Persone militare, care^n’au depusă jurământul pe ariiculii militari (preoţii militari, auditorii, medicii, oficerii manipu-lanţl ş. a.) comită o crimă, decă întâr-4ie mai multă de optă 4fie de a da urmare ordineloră de convocare; ună delictă, decă nu dau urmare imediată, der totuşi înainte de a trece optă 4ile* Crima se pedepsesc© cu 6 luni pănă la 2 ani carceră, delictulă cu 1—3 luni temniţă. Gtiotaşulă convocată se face vinovată de crimă, decă întâii© mai multă ca optă (Şile de a da urmare ordineloră de convocare; er de delictă, dâcă nu dă urmare imediată, der totuşi înainte de optă 4he- Crima se pedepsesc© cu 6 luni până la 2 ani carceră, delictulă 1—3 luni temniţă. Celă care seduqe eu succesă ori fără succesă o persOnă militară a copăiţe crima ori delictulă de mai susă, are să fiă pedepsită de tribunalul ii civilă ori militară (după cum e civilistă ori soldată) cu aceeaşi pedepsă ca şi fâptuitorulă.
Vinarsu s6u rachiu.
(Prelegere publică dela mediculă Petru Argin-tariu. Din cartea „Merinde dela şc61ă“, de Dr.
Georgiu Popa.) i	{Urinare).
Cu cele 4ise pănă aci, socotă că am demustrată tesa său afirmaţiunea dela începută, ce o repeţescă: vinarsulă e venină! Venină, ce ucide cu încetulă der prin o lucrare continuă şi sigură.
Dâră mă voră întreba: se pdte să trăâscă lucrătorulă fără de vinarsă? Răspundă, că se pote. Avemă mărturiâ, mai întâiu aceia dintre onoraţii ascultători, cari nu “beu nicî-odată vinarsă, suntă sănătoşi, buni lucrători. Altă mărturiă ni este miliţia; oşteanulă nu capătă vinarsă, face voiosă mersurile vdele mai sforţate, şi decă cutarele rămâne îndă-rătă, pe cuvântă de ostănită,- îndată se scie, că acela a dată undeva peste sticla cu rachiu. A treia mărturiă suntă reuniunile de temperanţă şi de abstininţă, ce 4i de 4i se înfiinţeză pretptindenia la noi în Europa, der alesă în America; primeşcă în smulă loră membri din tote ăondiţiunilă sociali, dela lucrătorulă cu braţele pănă la somităţile politice, ■ şi toţi se simţesoă mai sănătoşi, de sigură mai fericiţi. Mărturia a patra ni suntă oei pedepsiţi la închisori; nu capătă vinarsă, fără să devină morboşî seu să moră de doră.
De unde a venită presupunerea a-ceea rătăcită, der lăţită forte, că vinar-sulă ar fi nutritoră, şi a nume bună de lucrători? Vă puteţi espliea înşi-vă din
cele spuse. Omenii consideră de întărire ceea ce este numai o incitaţiune său stemire momentană şi trecător© a sistemei de nervi. Mai departe, consideră de saturaţiune ceea ce este numai o slăbire a stomacului de nu pote consuma seu funcţiuna la digestiune. Vinarsulă , în locă să aducă nutrimentă, storce puterile din corpă. Der omulă simte lipsa de întărire, şi în faţă cu a-câsta stă neputinţa stomacului de a consume , — atunci ce face nepăţitulă şi neînvăţatulă ? în locă să cerce nutrimente corespun4ăt6re, elă se întinde la sticla cu vinarsă, şi âtă-lă intrată pe calea a-celui procesă destrămătoră, ee vi l’am descrisă în discursulă de astă4l-
Disei ceva de nutrimente corespun-4ăt6re. Credă că m’aţî înţelesă după cele au4ite, der nu socoţă de prisosă a se accentua mai apriată, că îă ordinea naturală numai ună mijlocă avemă a suplini vinarsulă şi a-lă scote din consumă, acestă mijlocă este: nutrirea regulată cu nutrimente sănătose şi bine pregătite. Mă bucură de stimatele femei, ce ml-au făcută onârea se vină a mă asculta. ’Ml pare rău, că n’au venită mai multe. Le rogă pe celea de faţă, se spună suroriloră şi surateloră de acasă ppiniunea medicului, că tuturora înainte suntă femeile, chiămate a lua a mână causa ştirpirii vinarsului. Ele caută să încâpă dela pânea bună, şi dela fertura sănătosă şi de gustă. $unt sigură, că ele voră face acesta pentru iubirea loră la soţi, la prunci, la onorea şi fericirea familiei. Celă nutrită cum se cade, nu are lipsă, şi nu va merge în ispită a înşela sto-maculă cu vinarsă.
Insă în stadiulă de astă4î nu se ajunge scopulă, dâcă numai femeile voră împlini datorinţa, ce li se vine. Caută ca noi, bărbaţii, încă să ne servimă de totă puterea nostră morală întru a ne reţine dela spirtuose, Să conlucrămă, femei şi bărbaţi, fiă-care în cerculă său!
(Va urma).
Avisu. La 16 Noemvre n. 1888, orele 11 a. m., se va ţină în staţiunea Sibiiu, în localuM oficială ală intendenţei c. r. a capului 12 de armată o nouă pertractare publică cu privire Ia articolulă „pâneu pentru staţiunea Mediaşă, ce ea se fumisa pe timpulă dela 1 Ianuarie 1889 pănă la finele lui Decemvre 1889, susţinendu-se condiţiunile publicat» la 1 Octomvre a. c; sub Nr. 5938, din 1888 şi aflător© în cola de condiţiunî dela 1 Octomvre 1888.
Logodnă. Domnulă Nicolau Dubleşii, notară adjunctă în comuna Romoşelă, şl-a încredinţată de soţiă pe d-şora Otilia Caşolţanu, fiica d-lui notară din Lancremă. Cununia se va serba la 18 (6) Noemvre 1888. Felicitările nostre!
Tele&r. part. a „Gaz. Trans.“
Baia-mare, 7 Noemvre .sera. Sub-serişii au adresată d-lui Dr. Alee-sandru Mocsonyi următdrea telegramă: Ai reintrată cu principiile sublime ale domniei tale pe te-remulu activităţii. - Cu zelă fierbinte şi cu entusiasmă'te salutămă, asigurându-te, că în lupta dreptă ne vei afla totdeuna la înălţimea datorinţeloră nostre. — George Pop de Băsescî; Alexiu Berinde, pro-topopă; Ştefană Bilţiu, protopopu; Nilvanu, advocată; Dr. Vasiliu Lu-caciu; Avramă Brebană, preotu; Gavrilu Barbulă posesoră; Ioană Costinu, preotu-; Vasiliu Zigre, advocată.	•	.
SCIRl TELEGRAFICE.
Budapesta, 7 Noemvre. Confe-renţa oraşelor cu magistrat regulat a decisă a adresa o petiţiune că-tră dietă, cerându ca în privinţa răscumpărării regaliiloru de cârcî-mărită să li se dea aceleaşi fa-
voruri ca şi cetăţiloră libere regesc!. Deputatulă Zay (Braşovă) nu aşteptă, dela unu asemenea pasă succesă materială, ci numai morală, de aceea propuse s6 nu şe adreseze nici o pfetiţiă dietei, ci să se protesteze unanimă în contra legei.
Budapesta, 7 Noemvre. — Comisia pentru afacerile militare a primită preliminarulu ministrului de honveciU
Berlinu, 7 Noemvre. — Scirile cele mai noue vorbeseă erăş! de aceea, că causa accidentului pe drumulă de fer rusescă la Borkij' este ună atentată. Din Moscva şi' Charkov se anunţă c’au fostă a-restate 50 de persăne notabile panslaviste. Toţ! funcţionarii de drumă de f eră de pe linia, pe care s’a întâmplată nenorocirea, auf ostă suspendaţi.
Paristi, 8 Noemvre. — Coini-siunea pentru revisuîrea constituţiei a decisă, ca revisiunea sg se facă printr’o constituantă anume convocată spre acestă scopă.
Petersburgu, 8 Noemvre.— In urma catastrofei dela Borki, mi-’ nistrulu de comunicaţiune Poss-jet a fostă demisiunată şi . în - lo>< culă lui a fostă numită inînia^J trulu de finance
BucurescT, 8 Noemvre. purile legintdre se voră deschide-în 1 (15) Noemvre a. c. printriun" mesagiu regescu, care va enă-f mera reformele cari ţintesce ca-J binetulu Bosetti-Carp şi va accen^ tua, că guvemulă va urmări şi îql-viftoru politica esteridră de pănIŞ acuma a ţării.	%•
Newyork, 8 Noemvre. — Dupj| ultimele scirl, la alegerea de pre*; şedinţe ală republicei a dobeuditţ| Harrison în statele de Nordu, eP Gleveland în statele de sudă ma5 joritatea de voturi. Scirile dea<± pre resultatulu alegerei suntjf| fdrte contradicetdre. Cu tote ceste se pare a fi asigurată alegeai -rea lui Harrison.	^
Numere singuratice din „Gâ-( zeta Transilvaniei^ k 5 cr." se potă cum-pâra în tutungeria I.	în lig
brăria IVIculae Clurcu şi Adolfir Albrecht.
Cursul u pieţei Braşovă
din 6 Septemvre st. n. 1.888.
Jbt; ji
Bancnote românescl Cump.		9.37	Vând.	9.40,
Argintii românescă .	n	9.30	r	9.9*’
Napoleon-d’orI . . .	n	. 9.63	n	9.6*
Lire turcescl . . .	n	10.92	H	10.815?
Imperiali		n r	9.92	îl	99tt
GalbinI		»	5.70		5'^||
Scris. fonc. „Albinau6'/0	w	idL.—	n	. —
r> « n 5®/o	n	98.—	N	98.5D:
Ruble rusescl . . .	n	126.—		127.%
DiscontulU	6Va~	•8% pe	ană.	: J
Cursulă la bursa de Viena
din 7 Septemvre st. n. 1888.
Renta de aură 4Pj0................ ..
Renta de hârtiă5°/0................
Împrumutul^ căilorO. ferate ungare . Amortisarea datoriei căilord ferate de ostii Ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea-datoriei căilorii ferate de ostd ungare (2-a emisiune) . , Amortisarea datoriei căilorii terate de ostd ungare (3-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare...............
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale BanatU-Timişil . . .
Bonuri cu ci. de sortare...........
Bonuri rurale transilvane..........
Bonuri croato-siavone..............
Despăgubirea pentru dijma de vintt
ungurescti...............  ,.	.
Imprumutulu cu preroiulU unguresefi, Losurile pentru regularea Tisei şi Se-ghedmului .........
Renta de hârtiă austriaca . . . , Renta de argintă austriacă ....
Renta de anrd austriacă .....
LosurI din 1860 . :1.............;
Acţiunile b&ncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de creditU ungar.- . Acţiunile băncei de credităaustr. ’
101.25 92.80 || 144.50 %
98.75 i >
Galbeni împărătesc! Napoleon-d^orl. . . .-Mărci 100 împ, germane Londra 10 Liyres sterlinge
117.— -v
104.75	r'i
104.75
104.75	» 10175 f»
104.50	JÎ5
104.50
99.50%'-
130.75	'
123.-32.15	)
82.65 109.60 r;; 140.20 878.—
303 25 ; v1 308.70
5.77 i;« 9.64
69.65
121.65	<

Editorii şi Redactorii responsabilii
Dr. Aurel Mureşiami.

■IM

Nr. 287
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Importanţii pentru fumătorii de ţigări de hârtiă este cea mai fină şi cea mai bună hârtiă de ţigărî
■«"LA COCARDE-»®
recomandată de cătră cei mai renumiţi profesori de chimiă pentru că e curată şi fină şi, pentru că nu este amestecată întrînsa nici unii felii de materiă stricăciosă sănătăţii. Acestă hârtiă a şi foştii premiată la Exposiţia iubilară în Australia de sudfi cu medalia de aură, pe teme-iulfi calităţii sale deosebită de bune.
Acestă hârtiă La Cocarde precum şi cartuşele de ţigărî făcute dintrînsa se pdte cumpăra dela t ţi vânzătorii de tabacii, traficanţi, şi dela engrosiştii de marfă de Niimberg şi de hârtiă din Transilvania. Publiculâ 8$ se ferescă de imitaţiunî.
Ch. Schiitz.
180,8-2

Avisu d-loru abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulti mandatului postalti şi numerii dei pe fâşia sub care au primiţii diarulti nostru până acuma.
Totodată facemii cunoscută tuturoră D-loră abonaţi, că mai avemă din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloru „Gazetei", precum şi câteva întregi colecţiunî, pentru cari se potu adresa la subsemnata Administraţiune în casă de trebuinţă.
Administraţ. „Gaz. Trans.'
u
$i
t
iu
i.
Trenulfi
Trenulfi
Trenulfi
Trenultl
Trenulfi
Trenulfi
Trenulfi
Trenulfi
Plecarea trenuriloru:
I. Dela Braşovu la Pesta:
de persone Nr. 807: 7 6re 10 de minute sera. mixtfi Nr. 815: 4 ore 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovu la Bucuresci: accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. mixtfi Nr, 318: 1 dră 55 minute după ameţii.
II. Sosirea trenuriloră:
I. Dela Pesta laBraşovd:
de persdne Nr. 308: 9 6re 46 minute înainte de amâcjl. mixtfi Nr. 316: 9 ore 52 minute sâra.
2. Dela Bucurecî (a Braşovu: mixtfi Nr. 317: 2 ore 32 minute după amâtjh acceleraţii Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
B. Sosirea posteloră:
a)	Dela Reşnovu-Zirnescî-Branu la Braşovfi: 10 ore înainte de ame(|I.
b)	„ Zisinu la Braşovfi: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovfi: 6 ore sera.
d)	„ Fâgâraşu la Braşovfi: 2 6re dimineţa.
c) „ Sâcele la Braşovfi: 6 6re 30 minute sera.
A. Plecarea posteloră:
a) Dela Braşovfi la BCşnovă-Zârnescî-Branâ: 12 dre 30 m. după am^cjl*
V n	n	„ Zizinâ: 4 ore după ame4l.
C) r>	»	în Secuime [S. GeorgI] : 1 oră 30 minute nfiptea.
d) 7)	T)	la Făgăraşă: 4 ore dimineţa.
0 »	V	la Sâcele: 4 ore dimineţa.
77
Se deschide abonamentu pre anulă 1888
la
AMICULU FAMILIEI. ţ)iaru beletristică şi enciclopedică-literaru — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 cji a lunei în numeri câte de 2—3 c61e cu ilustraţiunî frumdse; şi publica articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ra plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoră indivic(iloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulă întregu e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 francî — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
PREOTULU ROMÂNU. ţ)iară bisericescu, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2V* — 372 c6le; şi publică portretele şi biografiile aiţchiereiloru şi preoţiloru mai distinşî, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî,— mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloru teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serba-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urma totă soiulu de a-menunte şi sciri cu preferinţa celoru din sfera bisericescâ, Scolastică şi literară. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulă întregu e 4 fl.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primescă gratisă totă ala patrolea esemplarfi.
Numeri de probă se trimitu ţratisii ori-euft cere*
WF“ A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania.
w
Totft de aci se mai potu procura şi următorele cărţi din editura propria:
Apologie. Disensiuni filologice şi istorice maghiare privitâre la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulfi Hun-falvy despre Cronica Ini Georg. Gabr. Şincai. Preţulfi 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregorin Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi EH. Preţulfi broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura EH. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sfir-bătorile de peste anfi, de I. Papiu. Unfi volumfi de preste 26 câle. Acest opfi de cnventărî bisericesc! întrece t6te opurile de acestfi soiu apărate pănă acum — avândfi şi o notiţă istorică la fiă-care sârbătore, care axată timpulfi întroducerei, fasele prin cari a trecutfi şi modul cum s’a stabilitfi respectiva sârbătore. Preţulfi e 2 fl.
Barbu cobzariuld. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulfi 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinara. Preţulfi 20 cr.
Idealuld perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinara,. Preţulfi 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală. — Continuarea novelei: Idea-luld pierdutd de Paulina C. Z. Rovi-naru. Preţulfi 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulfi 10 cr.
Codreand craiuid codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulfi 10 cr.
Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulfi 10 cr.
Eld trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţfi. Preţulfi 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşfi. Novelă istorică naţională. Preţulfi 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după ’W'achsmann, de Ioanfi Tanco. Preţulfi 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulfi 10 cr.
Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantinii Mor arm. Preţulfi 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petra Dulfu. Preţulfi 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulfi 30 cr.
Petulantuld. Comediă în 5 acte, dfipă Augustfi Kotzebue, tradusă de Ioanfi St. Şuluţfi. Preţulfi 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiulni din Fiume prin Vincenţiu Nicâră, prof. gimnas. — Cu portretulfi M. S. Regina României. Preţulfi 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Unfi volumfi de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţuiţi redusii (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioanfi Popii Reteganu. Unii volumfi de 14 c61e. Preţ. 60 cr.
Tesauruia dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aură. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulfi 20 cr.
Biblioteca Sătenului Româna. Cartea I, II, UI, E7, cuprindfi materii fdrte interesante şi amusante. Preţulfi la tote patra 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amu-sante. Preţulfi ‘30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulfi 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulfi 30 cr.
îndreptară teoretica şi practica pentru învfiţămentuia intuitiva în folosulfi elevilora normali (preparandialî), a în-văţătorilorfi şi a altorfi bărbaţi de scolă, de Y. Gr. Borgovanfi, profesorii pre-parandialfi. Preţulfi unui esemplarfi cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămfi vre-unfi opfi, întocmitfi după lipsele scolelorfi nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlfi şi recoman-dămfi mai alesfi directorilorfi şi învfi-ţătorilorfi ca celorfi în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulfi 15.
Manuala de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximii Popii, profesorii la gimnasiulii din NăsSudfi. — Manualii aprobaţii prin ministeriulfi de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulfi de daţii 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulfi 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioanfi Buteanu, prof. gimn. Unii volumfi de peste 30 cole. Preţulfi 2 fl.
Manuala de stilistică de Ioanfi F. Negruţfi, profesorii. Opfi aprobaţii şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulfi de dato 16 Dec. 1885 Nra. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprin4endfi composiţiunl de totii soiulfi de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu mulţii folosii de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulfi 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulfi 60 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparan^I. Broş. I. scrisă de Gavrilfi Trifu profesorii preparan-dialfi. Preţulfi 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumoşii ilustrată. Preţulfi unui esemplarfi broşuratfi e 40 cr., legată 60 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxtt 1.50—2.50
Miculâ mărgăritare sufletesed. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumoşii ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulfi unui esemplarfi broşuratfi e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pân4ă 26 cr.
Cărticică de rugăciun! şi cântărî
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulfi unui esemplarfi e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născătdrei de D-ljeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulfi unui esemplarfi spedatft franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosd.
Preţulfi unui esemplarfi legată şi spe-datfi franco e 15 or.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.