TiDoeraîa: r BftAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Jfcpkri nefrancate na se pri ■ BMcfi. Manuscripte na se re-tnmi;& ! Birourile de meciuri; Inftvfi, piaţa mare Nr. 22. Inserate maiprimescu în Vlena: MolfMosse, Haasenstein & YogUr (Oh Haas), Heinrich Schalek, Âlois Bendl,M,t>ukes, A.OppeIik,J. Dan-Mbtrg;în Budapesta: A. Y Qold-itrotr, AutonMezei, EckstemBemat; iurrtnkfUrt: 6. L, Dan.be; în Ham-burfl: A. Steiner. Freţulinserţionilortl: o seriă gvmondu pe o colAnă 6 cr. ii 80 cr. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese dnpă tarifă şi învoială. Reclame pe pagina III-a o ledă 10 cr. v. a. său 80 bani. ■A.KTCTX-O’ X-X. nQaceta" iese la. de-care 4 i Mionameite peatii Aistro-Minaila Pe ană ană I2fl., pe '4se lan! 6 fl., pe trei luni 3 £. Pentru România si străiiăiate: Pe ună ană 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumără la tAte oficiale poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori. Aitoianteutulii peitia Braşon: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe ună ană 10 fl., pe s£se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Ou dusulă In casă: Pe ună ană 12 fl-, pe şAse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. a. sân 15 bani. Atâtă abonamentele c&tă şi inserţiunile snntă a se plăti înainte. Nr. 235. Braşovt, Luni, Marţi 25 Octomvrie (6 Noemvrie) 1388. se ma Rutenii în contra naţionalităţii române. Preoţii şi cărturarii ruteni se vâră printre poporală română, îi spună că Dumne4eu vorbesce ru-sesce şi că numai acela are parte de raiu, care se face Rusă, er limbă românâscă, orî moldovenescă cum o numescă Rutenii, este limbă ţigănescă şi celă care o vorbsce va sta la porta raiului ca cânii; îi mai spunu preoţii şi cărturarii ruteni, că la masa unui Rusu şi Dumne4eu şede, bea şi mănâncă cu plăcere, pe când la masa unui Moldovenu, adecă Românu, nu. Când chiar acei nenorociţi, cari au cacjutu în cursele Ruteniloră, le spunu şi le destăinuescu acestea celoru car! îi apuca de scurtu — de altmintrelea o spunu ruşinaţi de fapta loră — găsimu cu cale se întrebămu: intreprins’a inteli-ginţa română, neînveninată de sem-ţeminte streine, paşii necesari, ca se se pună capătă acestoru uneltiri ? Luat’a guvernulu ţării, care negreşitu că e informată despre propaganda rutenă, măsuri ca se fiă puşi la loculă loră şi pedepsiţi cum se cuvine acei uneltitorî ? Cum sufere Inaltu Presfinţia Sa se se uneltescă cu atâta neruşinare în contra naţionalităţii credincioşilor!! săi români, se li-se spună, că Dumne4eu rusesce vorbesce. cu alte cuvinte, că Dum-ne4eu e Muscalii? Nu’i vorbă, şi la noi se unel-tesce în contra naţionalităţii române, der încă nu s’a găsită Română, care să fi cre4ută vreodată apostoliloru mincinoşi ce se voră fi ivită vre-odată printree poporul română din Transilvania, Bănatu şi Ţera ungurescă, că Dumne4eu unguresce vorbesce. Er decă în Bucovina se ’ntâmplă astfelu de lucruri, atunci vina nu se p6te a-runca decâtu asupra aceloră pre- oţi şi dascăli, cari nu’şî facă datoria luminândă poporală asupra fiinţei lui Dumne4eu, deschi4endu’i capulă ca să înţelegă uneltirile ru-tene. Sperămă, că graitilu „Revistei Politiceu nu va răsuna în pustiă şi că . preoţim ea, dăscălimea şi întrega inteliginţă română se va pune pe lucru, case strivescă capulă ce şi’lă redidă hidra propagandei rutene. UnU incidente în Belgradt Cu ocasiunea iluminaţiunei dela 1 Noemvre, ce s’a făcuţii în Belgradă pentru Regele Milană, s’a întâmplată ună incidenţă penibilă. Ună individă din mulţime, precum se telegrafiază din Belgradă, a spartă cu petri ferestrile ambasadei austro-ungare. Făcându-se imediată cercetare, s’a dovedită, că |in-tenţiunea n’a fostă d’a se face o demon-straţiune politică, deorece din mulţime s’a aruncată cu petri şi în ferestrile altoră case private şi edificii publice, care nu erau iluminate. Incidentulă, 4ice-se, nu va ave urmări, deorece afacerea s’a aplanată prin esplicări amicale. Ministrulă de esterne sârbă Mijatovici şi prefectulă poliţiei Georgievici s’au dusă la ministrulă plenipotenţiară austro-un-gară Hegenmiiller, ca să’şl esprime regretele loră pentru acestă incidenţă. S’au făcută două arestări. Dnprii intre dermani ţi Moscali. „Kolozsvâr“, într'ună articulu dela 2 Noemvrie, vorbindu despre raportulu în care se afla naţiunea ungurescă faţă cu marile puteri Grermania şi Rusia, constată mai întâi, că e neapărată necesară ca Ungurii se se alăture ho-tărîtu şi fără nici o reservalauna din aceste puteri. Pledez ă apoi pentru alianţa Unguriloru cuGfer- Braşovd, 24 Oetomvrie v. E lucru sciutu, şi adeseori „Revista Politicău din Suceva şî-a ridicată graiulă, că naţionalităţile neromâne din Bucovina, care for-meză minoritatea poporaţiunei, nă-păstuescu pe Români, poporaţiunea băştinaşe a ţării. In acestă luptă de cutropire a elementului românu se disting mai ca semă păturile venetice de Poloni, Ruteni şi Jidovi. E în adevără lucru de mirată, cum aceşti venetici au putută ajunge cu îndrăsnela pană acolo, că să încerce a pune genunchele pe grumazulu Românului şi să le trecă prin gându nenorocita idea de a face chiar încercări se-lu desoaţionaliseze. Şi totă aşa de neesplicatu lucru e, cum dascălii şi preoţii români, cu întrega inteligenţă română, nu pună umerulu să scăţă ghiarele ce acei venetici şi le-au înfiptă prin unele părţi în corpulu naţionalităţii române, ca se’lusfăşiă. Nu 4icemh > că nu suntu preoţi şi dascăli cu inimă româ-nescă, inteligenţă cu simţăminte românesc!, care lucra din răsputeri să înlăture pericululu din părţile unde se ivesce elu amenin-ţându; der ce se face pentru că acei puţini dascăli şi preoţi, acea puţină inteligenţă română — şi avemu convingerea că puţină, f 6rte puţină e cea de felulâ acesta — care din lipsa de energiă se lasă a fi tîrîtă de nenorocitulă curentă ală propagandei naţionale streine, ce se face, 4icemh> ca ca să fiă înşiruită în rândurile falangei naţionale române, spre a se pune stavilă puţemică propagandei ve-neticiloră ? „Revista Politicăw ne-a făcută cunoscute caşuri lârte grave despre modulă cum uneltescă mai cu FOILETONUL# „GAZ. TRANSJ Luxulfl florilom. Lucru sciutil de toţi este, cumcă moda îşi bate jocă de ori şi ce logică. Astfelă femeile îşi împodobescii pândă loră cu roşele cele mirositor© pe timpulă, când întrega natură dorme som-nulă celă lungii alţi iernei, în vreme ce în decursul ii verei, când copiii Florei ocupă cu vitejiă întrega câmpiă şi văile, aparii pe pălăriile dameloră totii felulă de flori artificiale. Aşa deră florea, fire-ar ea artificială orî naturală, face parte din obiectele de luxă ale timpului nostru, tocmai aşa precum a fostă în timpurile trecute. Ca şi ună simbolă poetică apare ea atâtă în istoria vechia, câtă şi în cea nouă, omândă când mormintele eroiloră, cândă ruinele cetăţuiloră", aducendu-şi omagiile sale atâtă frumseţei, câtă şi gloriei, neuitândă a împleti şi viitorului cununile cele mai strălucitore. Ea era stăpână peste ceremoniile tuturoră poporeloră celoră vechi, şi biserica creştină, care la începută a tost eschis’o ca pe ună semnă ală păgânităţii, mai pe urmă totuşi nu s’a mai subtrasă dela farmeculîT'ei. Episcopulă din Poitiers, Fortunată, a trimisă o scrisore Reginei din acelaşă ţinută, anume Radequnda, o poesiă elegantă, în care se aflau şi următorele cuvinte: „In acestă frumosă anutimpă ală primăverei, toţi omenii îşi omeză casele loră cu flori. înălţimea vostrS însă să adunaţi florile cele strălucitore şi să le duceţi la biserică, ca să fiă ornate cu dânsele altarele, strălucindă astfelă în nisce colori prea frumose. Nusceaua (crocus) cea purpuriă să se asocieze cu vioreaua măiestosă, roşulă celă frumosă să fiă adeseori înlocuită cu albulă celă inocentă, vânătulă- celă închisă să fiă aşe4ată lângă verde. Este o luptă între flori, una învinge prin frumseţea ei triumfătore, cealaltă prin profumtlă ei celă dulce; ele întunecă t6te petrile scumpe şi’şl bată jocă de tămâiă.u Acestea s’au întâmplată în secululă ală şeselea. In Roma şi a4l se înfrumseţeză altarele dela biserica sânta Mana Magiore cu rose albe şi cu flori de iasomiă. In evulă mediu florea se număra între luxurile cele mai mari ale bisericei. Biserica anglicană nici astă4î nu cunosce altă pompă pentru altarej. decât numai florile, de aceea ele au forte mare căutare, şi mai alesă însă înainte de Pascl. Odinioră Romanii îşi puneau cununi de flori pe capă, acestă datină însă a abrogat’o la începută biserica creştină. In seclulă ală nouălea erau cununile de rose ceva de tote 4fief® şi de myrtă pentra. mirele şi mirâsă pe cari ’i cununa preotulă creştină. Cununile de flori, la înmormântări scose din usă, în curândă apară erăşî, mai înteiu pe coscingnrile cele micuţe ale copiiloră creştini şi au jucată peste totă la înmormântări de acum înainte rolulă celă mai importantă, pe care şi astă4l îlă jocă. Der nu numai peste ceremoniei© bisericesc! a devenită flărea stăpână, ci şi peste tote celelalte lucruri lumescl. In Francia esista ună felft de contribu-ţiune de rose, care s’a dată pănă pe la finea secuiului ală şesespre4©celea. A-cesta a fostă ună tribută, pe care tre-> buiră să-lă, aducă parlamentului pairii Franciei. Acelă tribută trebuia . să fiă dusă în vre-o 4* a lunei lui Aprilie, Maiu seu Iunie, când se ţinea prima şedinţă. înainte de începerea şedinţei trebuia să îngrijescă pairulă, căruia îi ve- mania, aducându între altele următorele motive: Sentimentele şi interesele nostre de esistenţă nu ne permită să ne alăturămă la puterea slavă. Centra unei asâmenl hotărîri se opune caracterulă politică ală naţiunei unguresc!, se opună tradi-ţiunile nâstre istorice, cultura, religiunea şi tote sentimentele nostre. Amă da totă, ce pănă acum amă câştigată cu grele lupte, amă smulge rădăcinile ras-sei naţiunei şi ne-amă rupe de totă tre-cutulă nostru, ca să începemă din fundamentă o vieţă nouă. Amă pune în jocă tote avantagele năstre politice fără a pute fi siguri, decă în schimbă amă pute căpăta o recompensă celă puţină egală. Apoi chiar lăţirea slavismului este ceea ce ameninţă mai multă esistenţă naţiunei nostre. Acestă credinţă este înfiptă în corpulă statului maghiară pre-tutindenea. Naţionalităţile năstre, cari tindă la răsturnarea stăpânirei ungurescl, cu escepţiunea unei mici fracturi, cultivă simpatii rusescl. Mai adamgemă, că în Austria, care stă cu noi în strînse legături, influinţa slavă a ajunsă atâtă de departe, încâtă în însămnată parte este de o putere egală cu cea germană. A-lipirea la slavismă ar esploata acestă direcţiune pentru a cuceri întrega monar-chiă şi mai curândă orî mai târ4iu ar pute aduce disolvarea rassei maghiare. In decursulă tîmpiloră ar pute ridica aici ună ală doilea puternică stată slavă, der în acestă stată abia ar fi posibilă, ca naţiunea maghiară să mai joce ună rolă ponderosă. Interesele nostre de stată involvă în sine mandatulă de a ne alipi la alianţa cu Germanii. Cultura şi instituţiunile nostre în esenţă suntă aceleaşi cu ale Germaniloră.... Afară de acestea, de o parte diferenţa acută a caractereloră, de altă parte raporturile geografice şi politice de stată, pe timpuri neprevă4ute facă imposibilă, ca elementulă germană să contopescă în sine Maghiarimea, cee inferioră în numără şi putere. nea rândulă să dea aşa numita dare de rose, a înfrumseţa tote apartamentele cu flori, şi a împrăştia chiar şi pe josă flori de câmpă şi erbă verde. După aceea mergea în sala cea mare şi împărţea roşele, ,ce erau purtate în corfe de argintă înaintea lui, membriloră parlamentului şi oficeriloră domestici, cari erau de serviciu. După ce împărţirea se finea şi şedinţa se încheia, apoi da acelă pairă ună banchetă mare preşedinţiloră, consilieriloră, oficialiloră şi maestriloră de ceremonii. Originea acestei datini nu este cunoscută. Ea esista nu numai la parla-mentulă parisiană, ci şi la celelalte parlamente ale regatului. Mai alesă la celă dela Toulusa. Contribuţiunea de rose trebuia să fiă solvită şi copiiloră regelui, prinţiloră, duciloră, cardinaliloră şi celoralalţî pairi. După cum Se dice, ună edictă ală lui Enrică ală III. să fi ordonată solvirea acelui tribută mirositorii. O estindere mare a luată în Fran-cia luxulă floriloră pe timpulă lui Ln-.dovică ală XIY-lea, care era ună mare prietină ală floriloră. Elă iubea forte tare a sorbi sera profumulă floriloră rare şi preţiose şi în grădinile regale se aflau Nr. 26 5 GAZETA TRANSILVANIEI. ! . StatulG maghiartt s’a consolidata destula de tare, pentru ca d. es. nici în-riurinţele austro-germane se nu mai potă fi ameninţătore pentru noi. Din contră, acelea înriurinţe chiar şi în propria lorfi ţâră numai luptându-se mai potă se se validiteze, aşa precum se validitâză. Lî-arfi părâ bine decă ara pute să germanisme Austria şi la germanisarea Ungariei nici nu se mai gândesce nimenea. Ca oposiţiă germană, care asal-teză tendinţele maghiare, rămână singura numai Saşii din Ardâla. Ei, dâr oposiţiă acestora nu ne pote opri pe noi, ca să nu abflicema de acele sentimente străine faţă cuGermanii, ce au mai rămasa ici-colo ca moştenire din vechia antipatiă. Avema lipsă de Germania, şi fără îndo-âlă şi ea are lipsă de noi. Avema lipsă, ca în Austria să nu domineze slavismulfi, ci germanismula.. Decă şi în senti- mente ne voma apropia unii de alţii, din acesta ambele părţi numai folosfi potă să tragă. Ce se ţine de noi, una mij-loca de a ne apropia este acela, ca să ne lăpădăma da acea neîncredere şi ne-pretiniă, cu care şi astă4i se portă o parte a naţiunei faţă cu rassa germană. Trebue să recunoscema, că abia în câţiva ani lumea s’a schimbata multa şi în acestă schimbare Nâmţulfi s’a făcuta ami-culfi nostru. Straşnici politici suntu „patrioţii ^ dela Kolozsvâr“! Vreu se fiă tari sub aripi streine şi nu sub ale lorii; preferă se trăiască’n vrajba cu majoritatea poporaţiunei statului, er de duşmani se’i apere Germania! Ore aşa vorîi fi Ţicendu şi cei din Berlină ? SOIRILE DILEI. In adunarea de dăunăcfile a comitetului administrativă din comitatulfi Ciucului, viceşpanula a presentata a-dunărei una raporta asupra regulărei graniţeloru cu România. In sensulfi acestui raporta, din teritoriula comitatului Ciuca au trecuta în proprietatea României în una loca 192 jugăre, în alta loca 132 jugăre, în ala treilea loca 133 jugăre, în ala 4-lea 83 jugăre şi în ala 5-lea loca 1102 jugăre. Cu totula 1642 jugăre. Pentru ca comitatula să primescă ăre-care despăgubire pentru acesta teritoriu perduta, precum şi pentru pădurile aflătore pe ela, viceşpanula comitatului a propusa autorităţilora jădecăto-rescl, ca să profite de dreptula garantata prin lege, pentru a întreprinde paşii necesari ca România să răscumpere acesta teritoriu. Propunerea s’a primita. S’a numita o comisiune constătătore din paturi mari de viorele, flori de portocală, iasomiă, tuberose, heliotrope, hyacinthe şi narcisse. Predilecţia regelui de sine se înţelege, că a fosta imitată în pala-turile bărbaţilorfi însemnaţi. Acea casă de porcelana, în care se ţineau sărbătorile cele mai splendide, purta numele „Palais de Floreu (palatulfi căiţei Flora). Una capriciu regesca însă a nimicită acela paiaţa de porcelana. Ela a căzuta deodată cu d-na de Montespan în dis-graţiă şi în locuia său se ridica ’untt alt edificiu imposanta, în onorea stelei sale celei nou răsărite, adecă în ondrea d-nei de Maintenon. Acesta s’a numita Tria-non, şi a fosta edificata în stila italiana, din marmoră roşiatică împodobita fiinda cu o balustradă grozavă, care încorona întrega edificiula, omata fiinda şi cu statue de marmoră, corfe, urbe şi corone. Lenotre a aflata una nou stilâ pentru întocmirea grădinilorfi regale. For-toula sorie în „Fastes de Versailles* ur-mătorele: „Când se întâmpla ca să viu dela Versailles la Trianon, trebuia să crecjî că s’a schimbata ţâra şi zona şi că ai ajunsa la cine scie ce vilă deliciosă a Italiei. Pămentula astfela este înfrum- V viceşpanula, ca preşedinte, pretorele cercului respectiva, una membru ala oficiului silvanalfi şi directorulfi montana, ca trimisa din oficiu. Acestă comisiune va ave să stabilescă preţuia de vendare şi să ia tdte disposiţiunile necesari pentru acesta, avenda a-şl da raporta în proxima adunare a comitetului comita-tensfi. * * * ale Reghinului a data resultate forte slabe i în părţile Devei vinula are să fiă mai buna, dâr mai puţina ca cela din anula trecuta; în părţile Mediaşului culesula viilorfi a data rode forte satisfăcetore atâta în ce privesce calitatea, câta şi cantitatea. * * * In cancelaria cârţiloru funduare dela tribunalula din loca se va vinde la 8 1888 1 unde se mai află.*) Literile ciriliane uu suntâ pentru Slavi una lucru indiferentă, ci o parte bună din naţionalitatea lorii, vestmentula în care se înfăţişâză de obi-ceiu limba slavă. Literile ciriliane se ţină de caracteristica particulară a poporului slavă şi se va cuveni poporului slava să mediteze, că acâstă particularitate specialişti că tota mai multa dispare în curentulă cela nivelatoră ala culturii moderne. E Intre visitatorii de şcole numiţi de ministrula unguresca de culte şi instrucţiune găsima: solgăbirăi, raportori de-ai*-comisiunilorfi administrative comitatense, proprietari de pămenta, proprietari de mori, magistrii poştali: tota pedagogi. Ne surprinde însă numirea părintelui protopopa ala Trei-Scaunelora Dimitrie Coltofeană între aceşti visitatorl de şcole (densula pentru comunele Saciva, Lisnău şi Măieruşî), numire făcută de ministrula unguresca de instrucţiune. Noi sciama, că părintele Coltofeanfi e deja, ca protopopa, inspectpra şcolara peste şcolele nostre din tractulfi d-sale şi că atârnă de autoritatea nostră biseri-câscă-şcolară superioră, er nu de minis-terula unguresca. Ce să fiă la mijlocfi? * Resultatula alegerei de deputata pentru Reichsrathulfi din Viena, în districtulfi Svceava-Rădâuţi-Câmpulungă din Bucovina, a dovodit o isbendă totală a Romănilorfi. Anume s’a alesa în locuia răposatului Zotta, candidatula Românilora Corneliu Cosoviciu cu 403 voturi din 404. D-lfi Cosoviciu, carele e şi deputatula ţărei alesfi în Suceava, aparţine maiorităţii partidului naţionala româna. * * * Scriitorii cehi nu mai voescu se lucreze pentru opera prinţului de coronă „Aus-tro-Ungaria în cuvinte şi tablouri*, decă nu se ţine semă de dreptula publica (de stata) ala Cehilora, decă ţările coronei boeme nu sunta deopotrivă tratate în operă, ca Ungaria, şi decă titlula cărţii nu se schimbă 4ic®n(fu-se „Austro-Un-garia-Boemia în cuvinte şi tablouriw, ori „Austro-Boemia-Ungaria ete.u Lumea e curiosă să vadă, ce va eşi de aci, deorece se vorbesce, că prinţula de coronă ar fi contra cererei Cehilora. . * * * Din Reghinula săsescfi se scrie, că târgula de tomnă, ce s’a ţinuta acolo, a fosta bine cercetata. Fiindcă s’au mânată la terga forte multe vite, preţuia lora a fosta cam slaba. Părechea de boi graşi s’a vânduta cu 300 fl., mai slabi cu 150 fl. O vacă 40—80 fl. 'Cu totula s’au vânduta 300 cai, 5200 vite cornute. * . * * Culesulu de vii în părţile Bistriţei şi NoUmvre nou c., 9 6re a. m., realitatea Ilenei Yoicu VulcăneanU preţuită cu 267 fl. şi‘ Ia 9 Noemvre, orele 9 a. m. realitatea lui Karl Szekely şi Iuliana Csorlai preţuită cu 1200 fl. * La cererea sa, sublocotenentulU în reservă George Bârsanu dela reg. 2 de inf. a fosta liberata din serviţiula armatei. * * * Duminecă în săptămâna trecută, poliţia din Budapesta a oprita cu puterea lucrările pe locurile de încărcare şi descărcare ale societăţii de navigaţiune pe Dunăre. La întrebarea ce i s’a făcuta, poliţia a răspunsa, că o face acesta în puterea § 19 art. de lege LIII din 1868, care opresce lucrula Dumineca pe pieţele publice. * * $ La tergulu de vinuri, ce s’a ţinuta în şăptămâna trecută în Sibiiu, s’a adusa forte multa vina. S’a vânduta vadra ar-delenă de musta de Ohaba cu 1 fl. 30 cr. pănă la 1 fl. 60 cr. * * * Atu doilea concertă cu abonamenta ala orchestrei orăşenescl din loca se va da Joi în 8 Noemvre a. c. în sala hotelului Nr 1. * * * Universitatea sâsescă ’şl-a începută în Sibiiu şedinţele ordinare. „0 surprindere." (Fine.) Ceea ce iutereseză însă casula acesta pe poporala slava este, că accentuăma simplu faptula, că literile ciriliane sufere o perdere sâmţitore şi că în Europa, în loca de a se lăţi şi de a progresa, ca grafica cea mai perfectă, preste totfi.perde din teritoriula, unde se întrebuinţeză. Că Românii, dela cari poporala slava a aşteptata multe, scota literile ciriliane din biserica gr. or. şi introducă literile germane .latine, este una evenimenta, care, fiind-ăă a^vşnita fără veste, a surprinsa şi va da ocasiune poporului slava să cugete asupra teritoriului ce-la ocupau odată literile ciriliane, asupra causelora pentru care dispară şi asupra teritoriului, de lăudata poporala germana, că are bărbaţi, cari ţină cu atâta tăriă la literile lora germane, ce nu sunta decâta litere latine, mai multa seu mai puţina colţu- *) Cum vedema, astă4l cu încetulă şi pe nesemţite dispare dinaintea ochiloră noştri cirilismula de pe tote terenele, după o domniă de peste o miiă de ani. Aşa a dispăruta încetula cu încetulă grafica dăcescă dinaintea cirilismului, tocmai cum dispare acesta dinaintea latinismului. Alfabetula dăcescfi s’a păstrată la Români tota în acela chipă după cum s’a păstrată la Albanesî, pe lângă alfabetula grecesca şi latinescă, şi alfabetula lora naţionala, despre care flice Hahn, că are o vechime de peste trei mii de ani. Românii scriau cu alfabetula lora pe lemne dela drâpta spre stânga. Că Românii au scrisa pănă târ-4iu pe table de lemne, se vede de acolo, că „lecţiuneu pănă mai dăunăflile nu s’a numita , decâta „tablă.a Dascălii cei bătrâni întrebau copiii de tablă. Ţl-ai învăţata tabla, scii tabla, ţl-ai .data tabla ? Aceşti termini scolastici sunta forte instructivi din tote punctele de vedere. Mai întâiu terminula tablă are două accepţiuni, una reală şi alta ideală, ceea ce ne arată în modula cela mai limpede, că aplicarea tablelora la scrisa şi la instrucţiune în tota decursula timpului, în-cepânda dela Români, dela cari ni-s’au păstrată în băile dela Roşia mai multe table cerate cu o grafică cu totula particulară, şi pănă în 4ilel© nostre au fosta tare întrebuinţate, 4e unde a urmata, că terminula „tablă“, care la începută însemna numai lucrula, pe care se scrie, numai mai târ4iu s’a aplicata şi la lec-ţiunea scrisă pe tablă. Nenorocirea nostră a Românilora ardeleni este, că pănă acuma n’amfi putută afla nici o tablă scrisă cu literile cele vechi ale Vlachi-lora, care nu erau nici latine, nici grecesc!, nici ciriliane. Multe transac-ţiunl n’au prefăcuta strămoşii noştri în scrisa, deşi avema dica-la. poporală: „ai carte, ai parte.u Scrierea pe lemne a fosta forte obicinuită la Românii ardeleni. Tote contribuţiunile erariale se scriau pănă mai erl-alaltăerl în comunele sătescl pe răvaşe, răboşe şi pe ţîncuşe. Cuventula răvaşa şi ţincuşa pe lângă însemnarea reală-materială, are şi accepţiunea sa ideală, unuia de scrisore, etă altuia de semna. Din aceste esem-ple se vede, că odinioră au esistatâ între Români o grafică particulară ro-mânâscă, care cu timpula a fosta alungată de altă grafică, rămănenda numai terminii: tablă, răboşQ, răvaşfi şi ţincuşa (dica) din aceea epocă memorabilă şi ne-gurosă a istoriei nostre. Iepuroica de friptură, Lelea de ţucata în gură. * Frun4ă verde de cicore Ţucu-ţî ochii lelişoră; De când nu te-am sărutată Buzele mi-s’au muiata, Sângele s’a făcuta apă, Inima în mine crepă. * seţatfi şi întraurita de flori şi de marmoră, care se oglindâză în apele cele line, încâta ţi-se pare, că aici lucesce una sore mai calda împrăştiindu-şl peste întrega câmpiă splendorea sa.u (Va urma.) > Poesii poporale. Culese de Iuliu Moldovanti. Aşa 4i°e frun4a’n plopfi, • Că dragostea nu-i noroca; Aşa 4i°e fnmxja’n vie, Că dragostea nu-i soţie; Unde dragostea se pune Nici îi frică, nici ruşine. * Fată mândră calapăra, Face-ţl-ai gura isvora La cela căpătă de răzorfi Bânda apă să bău cu dora. * Dulce-i gura de copilă Ca şi mierea din stupină, Dulce-i gura de nevastă Ca şi mura de pe costă. * Mândră-i lelea ’n sărbători, După densa stai să mori, Când o veflî într’alte fld® Arde cămaşa pe tine. * U-i u-iu, că iu mă chiamă, Iepurele-i buna de zamă, Hăi leliţă trupa de flori, Nu da gura la feciori, Ci-o lasă pe sărbători; Atunci hai şi ml-o dă mie, Eu ţl-oiu da sufletul a ţiă. * Frunflă verde de bujora, Măi bădiţă, bădişora Mândra ta mope de dorâ. * Decâta cu dora şi urîtfi, Mai, bine ’n negru pămenta ; .Decâta cu dora şi năcaza, Mai bine pănză p’obraza. * Pănă-i lumea dracula more Căci nici capula nu mă dore; N’am murită păn’am fosta mica Der acuma că’sa voinica; N’am murită păn’am supta ţîţă Der acum că am drăguţă. * Frun4ă verde-a pădurii Pune m’oiu şi-oiu chiui. Să tremure ghiaţa ’n vale Să iesă mândra în cale. * Multa mă uita din dela în luncă Să văda mândra unde lucră, La niie4ădi und’se culcă, Să mă 4uca ca să-i faca umbră, Că-i albă ca domnele Şl-o pălesce sorele. * Etă badea trece dealula Că’i cunosca freulfi şi calula; Ba 4^u elh nu-i bădiţa, Că’la cunosce leliţa. * Nu-i ceteră nici cimpoiu Să-mi bată gura ’napoi, Cetera-i de lemnfi uscata, Gura mea s’aude ’n sata, * Frunflă verde săcărea, Maică, măiculiţa mea, .Când ai fosta cu. mine grea, Maică, rău îţi mai părea, Dâră decă m’ai făcuta, Ţie bine ţl-a părută; Ml-ai făcuta plapona de lână Faşiă de mătrăgună Şi legăna de măgheranfi Să mă legăna de măgana. * Nu bate dămne lumea, Cum ai bătuta pădurea De nu-i ierna frun4ă’nea. (Va urma). Nr.285 GAZETA TRANSILVANIEI. .1888 , pentruoă ei cu drepţii cuvântă pri-vescă în ele espresiunea rassei lorii. Cu atâta are temeiu mai mare poporală slavă, a conserva literile cirilice, cu câtă grafica ciriliană este, după esprimarea bărbaţiloră germani celoră mai învăţaţi, grafica cea mai perfectă, ce o pote arăta omenirea; der suntă numai părţile orientale şi meridionale ale poporului slavă, care conservă şi cultivă grafica cirilică în biserică şi pe terenulă mirenescă, pe când părţile apusene au perdută literile cirilice şi astădl încă totă întârdiă a se în-torce la literile cirilice şi să părăsâscă pe cele germane latine, după cum au părăsita de multă literile germane. 0 învăţătură s’ar pute lua din fap-tulă acela, că Românii au scosă din biserica loră gr. or. literile ciriliane şi au Introdusă în loculă loră pe cele germane-latine. Românii credă a fi datori cătră naţionalitatea loră a depărta tote elementele străine, a curăţi fiinţa rassei loră de amestecături străine; ei se adună şi iau hotărîri de a scote grafica slavă ciriliană, măcarcă se potrivesce mai bine pentru ortografia limbei române, decâtă grafica germană-latină, şi de a introduce în cărţile bisericesc! literile latine, pentrucă literile latine suntă după părerea loră o parte istorică a caracterului loră romană, o parte bună a rassei loră latine , * care |rebue reocupată pe tote terenele. Ro-pnânii nu întrebă pe poporală slavă, că-i j>lace seu nu-i place, că Românii scotă (lin biserica loră gr. or. literile cirilice, care au fostă în ea sute de ani întrebuinţate, şi le substitue prin cele germane-jatine. Românii sciu, că literile suntă o facere culturală, şi de politică atâtă de ^depărtate, ca ceriulă de pămentă, şi nu intereseză de doctrinele şi de instrucţiunile, pe cari mâni active caută să li-le ;oferescă. Românii, avendă voinţa de a (Introduce literile latine şi în biserica |oră gr. orientală, pentra-că corespundă Raţionalităţii loră, voră sci să dea acestei $oinţe espresiunea corăspuncjătore şi să |ăşescă dela voinţă la faptă. ţ Ună poporă mică, ca Românii, scie |$-şî conserve naţionalitatea sa şi a ^ute servi de modelă părţii apusene a porului slavă, cum îşi reocupă grafica primordială. Tote obiecţiunile ordi-îşl perdă ponderositatea loră faţă ie faptulă, că Românii introducă astăzi biserica loră gr. or. literile latine |în iulă literiloră ciriliane, ceea ce nici 1 nu-i pre târcjiu. Protestele, că o felă de schimbare astăcjl nu se mai jotrivesce n’au, locă şi şi obiecţiunea, |& eserciţiulă celă îndelungată de sute e ani şi obicînuinţa cu literile cirile oră face greutate schimbărei, se slă-e . prin. împrejurarea, că Românii >cmai din biserică, la, care ţine popo-atâtă de tare, voră să scoţă literile iriliane, care au stată atâtea sute de Bl în biserică. Decă grafica ciriliană .0 parte bună ţiin naţionalitatea po-oralui slavă, o parte însemnată a rassei ile, ba şi mai potrivită pentru orto-jtrafia limbei slave, totdeodată o proprie-kte istorică a părţii occidentale a popo-ilui slavă, atunci acestă convicţiune trebui să-şi afle espresiunea corespundere. Pentru perderea, ce o sufere grafica liriHană prin Români, ar trebui să se jaute despăgubire în teritorulă occiden-dfi slavică. Deşi poporală slavă va isebui să primescă cu părere de rău sc6-ţrea literiloră ciriliane din biserica rom. jr. dr., totuşi va trage învăţătură corespun-IBtdre din acâstă faptă, cum şă-şl recâş-|ige naţionalitatea, caracteristica sa, decă fceea a fostă pierdută. Poporulă slavă fin -partea apusenă este în posiţiune pe nsa conâtituţiunii şi în specială pe basa jrt. 19, de a-şl conserva şi cultiva natalitatea şi limba sa. De naţionalitate |b ţine şi grafica (scrisorea). Decă gra-[oa este străină,, atunci nu putemă vorbi je o naţionalitate propriă. După cum loporulă slavă este chemată, pe basa kgei fundamentale de stată, de a-şl cul-IfPfr conserva naţionalitatea sa, carac- teristica sa, totd aşa este de îndreptăţită şi îndatorată pentru conservarea sa de a-şl reocupa tote elementele primordiale ale naţionalităţii sale istorice. Spre scopulă acesta îi dă legea fundamentală a statului dreptă inviolabilă. Negreşită, că pentru acesta trebue să esiste mai întâiu voinţa şi apoi să urmeze fapta, precum au dovedită Românii. Din adunarea comitatensă a Braşovului. In adunarea comitatensă ordinară de tdmnă a Braşovului s’au pertractată 96 de obiecte. Intre altele, s’a raportat despre trebile publice din comitată şi despre activitatea administraţiunei, s’au comunicată mai multe legi şi numiri consulare, s’a desbătută asupra emisului mi-nisteriului de interne privitoră la statu-tulă or^şenescă despre încetăţenire în comuna Braşovfi, precum şi asupra emisului privitoră la înfiinţarea unei farmacii în Satulungulă Săceleloră, şi după o scurtă, der agitată, desbatere s’a primită propunerea comitetului permanentă, d’a nu se recomanda ministrului înfiinţarea acestei farmacii. Proiectulă de bugetă ală comitatului pe 1889 s’a primită. S’au alesă în comitetulă administrativă: Chris-tian Porr, Karl Resch, Iosefă Diik, Dr. Ed.. G-usbeth şi Ioh. Imrich. In comitetulă verificătoră : Fabricius, Ridely, Stră-voiu, Schlandt şi Dr. Zeii, S’a încuviinţată'să se plătesoă societăţii de con»< tracţiuni restulă de 29,000 fi. pentru zidirea spitalului militară din fondulă de construcţiune a şoseleloră. Se decide în principiu facerea unui împrumută de 45,000 fi. pentru fondulă spitalului militară şi s’a însărcinată comitetulă de 15 să tracteze asupra modului şi duratei ştergerei datoriei. Cu supraveghiarea spitalului militară au fostă însărcinaţi con-tabilulă primă şi inginerulă Karl Friih-bek pe lângă o lefii anuală de 200 fl. S’a stabilită apoi aranculă de în-cvartirare militară cu l3/4% şi l1/4% şi aranculă pentru fondulă jurisdicţiunei ală bolnaviloră cu l°/0. Diferite socoteli comunale, precum şi preliminarală de cheltuell ale comuneloră pe 1889 s’au primită. Deasemenea s’au primită ho-tărîrile representanţei comunale privitor© la alegerea celoră doi medici ai oraşului şi a curatorului şi controlorului spitalului, precum şi ună stătută asupra transportului de animale mici tui' şi ună stătută, asupra spargerei petrii pe teri-toriulă comitatului. Statutulă* asuprâ plantaţiunei şrborilgră pe şoselele comitatului s’a modificat într’acolo, că cfe plan-taţiunea şi întreţinerea atboriloră au să îngrijescă singuraticile comune pe lângă cuvenita rebonificare. Mai amintimă, că institutulă de bani „Albinaa a fostă primită în' ren-dulă aceloră institute de bani, în care se potă depune bani comitatensl şi or-fanalî. Recursulă eforiei gr. or. şi ală lui I. G. Popă şi consoţl în afacerea locului de patinată din Scheiu s’a predată comitelui supremă ca să-lă înainteze ministrului de iutprne. ULTIME SOIRI. Cernăuţi 3 Noemvre. Profesorii facultăţilor^ profane au predaţii ac}! rectorului universităţii de aci ană protestă în scrisă, prin care pretindă a apera caracterulă germană ală universităţii. Rectorulu, ună teologii română, depusese în dietă jurământulă în limbă română. Corpulă profesorală vede în acesta o lovitură data caracterului germană ală.. universităţii, care este garantată prin lege şi ridică protest espres contra orî-cărui pasă, care ar pute ameninţa într’ună modă seu altulă caracterulă germană ală universităţii. Rectorulă a răspunsă, ideputaţiunei, care i-a predată adresa, că densulă a considerată jurământul a ca o afacere curată privată. Yinarsă sâu rachiu. (Prelegere publică, dela mediculă Petru Argin-tariu. Din cartea „Merinde dela şc61ă“, deDr. Gtorgiu Popa.) (Urmare). Consecinţa primă şi cea mai cunos-cută la cei ce beu vinarsă este, că viue în disordine şi se întrerupe digestiunea seu consumarea, slăbesce activitatea sto macului. Acesta e starea !ce o numimă de comunii, deşi nu corecţii, catarii stomacă. Din lipsa digustiunei, e naturalii, se scade apetitulă, şi cu acostă scădere se turbură tote relaţiunile de nutrire şi de subsistinţă ale corpului. După lipsa de apetitti, continuândii cu vinar sulă, urmeză greţa în o dimi neţă ca într’alta, şi sforţarea la vomată Veţi înţelege, că stomaculă, ostenită de ună lucru greu, cum e vomarea, nu mai pote ca, în răstimpuri, să funcţioneze de ajănsă a consuma nutrimentulă. Dm apetitulă micşorată, din îngreunarea după o mâncare, din slaba funcţionare a. stomacului, opmlă simte — scăderea pute riloră sale. Cercă să suplinescă acestă scădere, şi alergă la vinarsă, permiţen du-şl cantitate mai multă; şi acum şî-a f&cută rău mai mare, că estinde morbulă Din stomacă, morbulă se estinde şi atacă peliţa de umecjelă din gâtă şi din gură, formândă aici adevărată catară, adecă catarti de gătu. O flegmă grasă şi tenace acopere păreţii gâtului: n’o pu temă lăpăda, fără numai în parte, după o tuşire lungă şi grea, şi lăcrămândă de năduşelă. Totodată, asemenea flegmă grâsă s’a aşezată pe limbă, şi împedecă organele gustului de nu mai potă fime ţiona cu receruta sensibilitate şi fineţă Decă acum mâncarea nu posede arome tari, i .unăr stimulă ca să producă irita ţiune, omulă dice că nu e de bună gustă şi nu e delicată. Aşa e şi cu beutura, nu se îndestulesce cu cantitatea de vinarsă de pănă acum, fără pretinde seu mai multă său mai tare. Chiar acestă morbă ală gâtului face să cresoă setea. Morbosulă crede, că numai setea şl-o steiăpără când continuă cu sprituo-sele. In faptă însă, durerile, ce se alină pentru momentă, revină cu violenţă mai mare. , Dela catarulă de gâtă, mai stem-părândă setea cu vinarsă, morboşiilă ajunge de regulă la catarulă de gâtlegiu seu de laringe, ce ne este aparată ală vocei. Sciţi că în unele stadie cunds-ceuţă, încă de pre voce, omul ce trăesce cu; vinarsă. Vocea e* aspră, dură, signîfî-iicativă ca la nj^I unulă dintre celăl’alte morj^urî ale~ gâtlejului. * 1 ’ * * : 5} ,• - fc * Urmeză acum, ca mai din t6te morbu-ile gâtlegiului, catarii de plumânî, fortea periculQsă. Beutorulă tuşesce şi aruncă puţină flegmă. Tusa e caracteristică; de pre tusâ se cundsce îndată suferinţa acelei persone. In apropiere ne lovesce mirosuîă de viăâfsă, răspândită’din gură şi din gâtă; După esperiinţă, din aeestă catară se desvoltă uşoră. acea aprindere seu inflamaţiupe de plumânî, ce,Ia beu-torî o finesce adesea mortea. Continuândă, 'vină morburile, cari cu greu se potă “jrindeca, seu nicidecum. Intre acestea majoritatea casuriloră de inflamăţiune de ficaţii seu meniţiunea fi-* catului să ajut© lâ digestiune, să forme sânge şi să-lă cureţe de materiile dău-nătdre. Deci înţelegemă că e fatală in-flamaţiunea, ce-lă reţine de funcţiunile enarate. întrebuinţarea fiecurmată a spir-tudseloră produce iritaţiune mare asupra rerunchîloră (renunchî), cari în cu,; rândă nu mai potă satisface' deplină funcţiunei loră, pentru urinare, întru a lăpăda prisosulă apei, scl. Aeâstă stare a rerunchilotă alter'âză activitatea inimei şi causeză mai alesă la beutori de vinars hydropeSiU Său bdla %pă. Se adună apa „în vasele corpului, că rerunchii. şi , inima nu. şb-au fieptă deplin^ flatorinţa. Sciţi, ce grele suntă suferinţele în bdla de apă! ’ ' :- Stricăciunea, ce o face vinarsulă în sistema nerviloră, o vedeţi înşi-vă, că beutoriloră le tremură degetele şi mâna. Vinele încă, altmintrelea moi şi estensi-bih, devină aspre şi fragile. Voiu accentua tare, că crerii şi mă-dua din spinare suferă forte multă dela spir-tuose şi alesă dela vinarsă.Din daunarea creriloră urmâză naturală o scădere a puteriloră intelectuali ^ morali. Aţi vă-4ută omeni diligen^, deştepţi, voioşi, că după ce s’au dată vinarsului, şî-au perdută din pricepere şi inteliginţă, nu mai au sporiu la lucra, suntă indiferenţi şi fără energiă. Acum eră lipsa de energia, adecă lipsa de o voinţă tare, este causa că ajunsă în acestă stadiu, omulă nu se mai pote lăsa de beutură. Ce-lă aşteptă? o morte grabnică, de apoplec-siă, seu — ceea ce este mai durerosă — nebunia (nerozia, pierdere de minte). Multe desluşiri folositore le avemă dela statistică. Voiu cita datele*ce s’au culesă de curândă în archiducatulă Austriei inferiore. Acestă ţeră e mai aprope de noi, dintre celea cari portă o statistică, deci — în lipsa de date proprie — acelea se potă referi şi aplica mai bine la stările nostre. Intre morboşî în spitale, suntă acolo 47%? cari din beu-turi spirtuose au luată causa, directă seu indirectă, la morbulă ce-lă pdrtă. Şi erăşî între aceştia suntă 15%—^16% în nebuniă; escesivl şi periculoşi, spaima celoralalţl nefericiţi. Nimică mai tristă şi mai înspăimântătoră, decâtă nebunia seu „delirulău omului beutoriu. Se a-runcă, sfăşiă, sparge. Suntă mai multe gradurî de deliră. Unii se vindecă, der cu greu ; «nulţl moră. Nu voi^ ena acele scene înfiorător© (Emoţiune). Treofi la date, la cari am observată, că aţi tresărită. Eu unulă am temă nu cumv|i. realitatea să fiă încă mai tristă. Spiritu-osele s’au estinsă pănă în regiunilejînalte. Acelora le dă mâna a se lecui a casa, deol nu cârcă spitale,şi se subtrag dela statistică. Aţi autjită ejicendu-se că domnulă sâp. domna cutare sufere, o iritaţiune în gradă mare, seu de nervositate scl. Se scie că iritaţiunea ,şi nervositatea suntă a-dese numai termini convenevoll pentru urmări din spirtuose. Mediculă mad vede, la secţiuni, că s’a formată o grăsime la inimă, semnă că repausatulă a beută vinarsă, doră puţină, însă regula^, şi prin acesta s’a slăbită puterea de re-sistinţă a inimei în contra morbului] altminterea inima învingea şi salva o viâtă. Deducă deră, că datele citaţş nu suntă esageraţiune. (Va urma). < ___________ :;.Ş ' t' Rectificare. Suntemă rugaţi a publica ca rectificare, că n Tatălu ,nostm* % cântată în biserica gr. or. română din Lugoşă cu ocasiunea adunării general# ja Societăţii pentru fondă de teatru română, despre care la timpulă său s’a făcfitft amjntire în colonele foiei nostre, ejffa composiţia regretatului C. Porumbescu, Cursulu pieţei Braşovu din 3 Septemvre st. n. 1888. Bancnote românescl Cump. 9.36 Vând. 9B3 Argintă românescă . n . 9.30. li W5 Napoleon-d’orI . . . r» 9.59 îi 9.92 Lire turcescl . . . îi 10.90 m 10^5 Imperiajî ... . . n 9.90 îî 9J95 GalbinI . ... . . * 5.70 îi ? 6*76 Scris. fbne. „Albinau6*/o r> 10L— îî —i(iL * „ n 6?/0 n 98.— n 98.60 Ruble rusescl . . . n 126.— îî 12T.— Discontulă .... 61/,—8% pe ană. & Cursnlă la bursa de Viena din 3 Septemvre st. n. 1888. Renta de aură 4°/«................. Renta de hârti&5% . . . . . . Impramujkulă câiloră ferate ungare . Amortisarea datdriei căilorfi feraţe de ostă ungare (1-ma emisiuni .* . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ungare (2-a emisiune)' . . Amortisarea datoriei căilortt tarate de ostă ungare (3-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare............... Bonuri că*clasa de sortare . .V. . Bonuri rurale Banattt-Timişă . . . BfcnurI cu cl. de sortare v . Bonuri rurale transilvane .’ . . . '. Bonuri croato-slavone . . . . . . Renta de hârtia austriaca . ... . Renta de argintă austriacă . . . . Renta de aură austriaca 101.45 92.40 ‘ 144.— 98.ffc? 117.^ 106.25 106.26 104.76 104.7# 104m 104.— 82.aty Q2.W 109.46 LoSurt dlh 1860 ....................... 140.—^' 875.21' 304.5ft. 309:90? 5.tr, 9.64 59.60 121.56 Acţiunile bancei austro-ungare . Acţiunile bancei de credită ungar. Acţiunile băncei de credităaustr. Galbeni împărătesei . . . . Napoleon-d^orf. ....... Mărci 100 împ, germane . . . Londra 10 Livrea sterlinge . . Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. . N*. 235 GAZETA TRANSILVANIEI, 1888 Unfi mecanicu românu, care a f&cutu studii seriose şi a practicată timpii de doi anî în Belgia şi în Germania, dupăce a fostă ocupată la calea ferată în Braşovă şi în Târgovişte, provecţutii fundă cu forte bune certificate legalitate fie autorităţile germane? caută ocupaţiune la o loco-mobilă stabilă, de trierată, la o maşină de lumină electrică, într’ună atelieră ori într’o fabrică. Informaţiunî dă Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei A vist d-lort abonaţi! Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită n în Secuime [S. Georgî] : 1 oră 30 minute noptea. d) n n la Fâgâraşu: 4 ore dimineţa. e) r, 7) la Sâcele: 4 ore dimineţa. 77 Se deschide abonamentu pre anulă 1888 la AMICULU FAMILIEI. Piară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 fii â lunei în numeri câte de 2—8 cole cu ilustraţium frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patria şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoru indivifiiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulă întregii e 4 i, pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. preotulO romănu. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2l/2 — 372 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloru mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî,— mai departe articlii din sfera tuturoru sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-tori şi diverse ocasiunî, mai alesă funebrall, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totu soiulu de a-mănunte şi scirl cu preferinţa celoru din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali. Golecfanţii primesefi gratisfi totu alţi patrulea esemplaru. Numeri de probă se trimită gratisu ori-eui cere* PT A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU" în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. Toţii de aci se mai potti procura şi următorele cărţi din editura propriă: Apologie. Discusiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite. şi rectificate de Dr. Cfre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincaî. Preţulă 30 cr. Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţuiţi broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura IU. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl. Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Unti volumti de prfeste 26 cble. Acest opti de cuvântări bisericesci întrece t6te opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-eare sărbătore, car© arată tiinpulă întroducerei, fasele prin cari a trecuţii şi modul cum s’a stabilită respectiva sârbătore. Preţuiţi e 2 fl. Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţuiţi 15 cr. Puterea amorului. Novelă de Pau-fina C. Z, Rovinaru. Preţuiţi 20 cr. Idealuiâ perdută. Novelă originală de Panlina C. Z. Rovinaru. ; Preţuiţi 15 cr. .. Opera unui omfi de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-lulă pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţuiţi 15 cr. ’ Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţuiţi 10 cf. Codreanu craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţuiţi 10 cr. Ultimulă Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Elu trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţti. Preţuiţi 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşti. Novelă istorică naţională. Preţuiţi 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţuiţi 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţuiţi 10 cr. Hermană şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiunş liberă de Constantină Morariu. Preţnlă 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfh. Preţulă 30 cr. Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. PetulantulQ. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Koteebue, tradusă de, Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Prâţulă 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poeşii; bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr. Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Retegănu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Tesaurulfi dela Petrosasâu Cloşca CU puii ei de aurfi. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr. Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, HI, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţnlă la t6te patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr. Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr. Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. îndreptară teoretică şi practică pentru învăţămentulă intuitivă în folosulă eleviloru normali (preparaudiall), a în-vâţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în mâsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învâ-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. . Spicuire din istoria pedagogiei ia noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15. Manuală de Gramatifca limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din NăaŞudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30. Gramatica limbei rămâne lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl. Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindendă composiţiunl de totă soiulu de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr. Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparam}!. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţT de rugăciuni: Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesci forte ffumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în leg tură de luxă 1.50—2.50 Miculfi mărgăritarfi sufletesc! Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesci — ffumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pâmpL 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări . pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe iedne frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl. Visuid Prea Sântei Vergure Maria a Născetorei de D-ţjeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., ' 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusă Christosfi. Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr. Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.