piaţa atm Ir 22. Aefcmncatfl na sa pri Manuscript na rs- finirile ie micimi: Hţivi, piaţa mare Ir. 22. bMattfmaipTimeBoiilxiVleHa! kM Mente, Jiaasentteati A Voghr (8» km), Heinnch Schăltk, Alois Smii,MJ)uk»i, A.VpptUk.J. Dcm-Budapesta: A. V Gold-itrpr, ittionMttei, EclateinBomat; hFraWtartff. L, Daubt; Ln Hem-’ . tarp: 1. Stomtr. fnţal insârţlnnUorfi: o serii Iţrmoadi pe o eol6ni 6 or. ii 30 or. timbra pentru o păţii»». Publicări mai dese tapă tarifă ei Învoială iKlsme pe pagina HI-a o «iilO'ftr. v. a. sin 80 bani. Hr. 233. •Oaaeta* iese ta ie-eaee f iboiamntt pentn aitw-Buaili Fe ani and 12 â., peşătol«a» • fi., pe trei Ioni 3 fi. Fum loahian itriliitati r Pe -anii and 40 ifanol, pe a4ae Inul 20 ‘ frânei ,pe trei' Ioni 10 franci. Se prenumără la tAw oficiale poştale din Intru pi din afar& fi la dd. colectori. Aftoarnenmi nutri bimotI:* laadministraţione, piaţCnsare Kr. 22, «tagiolfi l-s pe onfiatt fi 10 fi., pe şese Ioni 5 fi., pe trai land 2fl. sOot. Oa dasnlfi Mt oasi: Pe anii anii 12 fi., pe Îese Ioni 6 fi., pe trei Ion! 8 fiii Inii esemplarfi fi or. ▼. a. sen .. 16 bani. At&tfi abonamentele efitfi a inserţionile sânta* te plfiflt Înainte. Braşovti, Sâmbătă 22 0&otnvîi| (3 1888. Braşovfi, 21 Octomvrie v. Isben4ile ce le câştigă 4* de 4i naţionalităţile din Austria, în interesulu egalei lord îndreptăţiri ' naţionale, au pusu pe gândul pe \ guvemuld ungurescu şi pe toţi agitatorii unguri, cari au şi datfi espresiune îngryirei, ce i*a cuprinsă prin presşa lorii ofici >şa şi neoficidsă. Cestiunea fiindtt de totti. neplăcută păturei unguresci dela putere, e lucru firescu să nu o prin4ă nici somnulu de nelinişte, pentru că bine scie ea, că succesulu na-tionalităţiloru din Austria trebue neapărată să aducă după sine şi succesulă naţionalităţiloră nemaghiare din partea de dinedee a monarchiei. Temerea acesta îlă preocupă mereu şi pe „Kolozsvar", care în numărulă dela 30 Octomvre n. tracteză cestiunea din vorbă cu o nedumerire ce nu şi-o pote ascunde, cu tdte silinţele ce şi-le dă. Foia ungurescă guvernamentală 4i°e adecă, că dualismulu aduce mari foldse, consolidându monarchia înăuntru şi făcend’o puternică în afară : o singură bdla 4ice „ patrioticaw fdiă: este cesti-tmea naţionalităţiloră. . Câtă de consolidată, şi de puternică apare în afară monarchia augtro-ungară în urma dualismu-£, lui? Ne mârginimu a’i aminti fdiei P unguresci articulii de acum, câteva luni ai foiloră germane „Post" şi „ Kreuzzeitungu, cari trateză tocmai cestiunea naţionalităţiloră din jumătatea orientală a monarchiei nostre. Din acei articull se va lumina, decă are capă, că numai consolidare şi putere nu dovedesce greua şi periculosa bdlă a cestiunii naţionalităţiloră din Ungaria, Bănătu şi Transilvania. . E adevărată, că Austria se con-Bolideză şi se întăresce în măsura, în care egala îndreptăţire a naţionalităţiloră se apropie totu mai multă de afiîndeplinită; der totu aşa de adevărată e, că jumătatea de dinedee a monarchiei se slă-besce în măsura, în care apăsarea naţionalităţiloră măresce nemul-ţămirea şi amărlciunea loră. Mângăerea fdei unguresci, că „cestiunea naţionalităţiloră în Ungaria nu este aşa de periculăsă ca în Austria, mulţămită energiei guvernului şi mai alesă a guvernului Tisza", semănă cu mângăerea lui Pyrrhus după luptele dela Heraclea şi Asculum. Aici ne aducemă aminte de vorbele ce le 4i°ea astă veră o revistă francesă: „Că o naţiune numerosă supe-rioră în civilisaţiune, avendă pres-tigiulă puterei şi fala culturei literare, vrea să asimileze provincii şi popăre, vrea să impună legile şi limba sa, acăsta este deja o operă fărte primejdidsă, care rareori ara sorţi de reuşită. Cum ară pute însă reeşi Ungurii cu încercările loră, ei, cari formeză numai câteva insule mici, împrăştiate id-colo în mijloculu unoră popo-raţiunl multă mai numerose, ce se ’nmulţesc multă mai tare, avănd consciinţa forţei loră şi fiindă pline de încredere în viitorulă loră ? Vexaţiunile şi tirănia administrativă n’au nici o înrîurire asupra vieţii sociale şi nu se p6ţe conta pe preş: tigiulă civilisaţiunei maghiare, spre a seduce şi a atrage pe partea şa spiritele, mai alesă după-ce limba ungurescă n’are nici o înrudire cu limbile ce se vorbescă în jurulă ei". Câtă pentru afirmaţiunea fdiei unguresci că „aspiraţiunile naţio-nalitatiloră niciodată nu se voră pute validita în măsura în care acelea suntă plănuite", îi Bpunemă că, odată esistându acele aspira-ţiunl, nu e putere pe faţa pământului, care să le ’năbuşe, şi naţionalităţile n'au decâtă să mârgă înainte, căci putându-se ele îndeplini în măsură mică, cum admite chiar foia ungurescă, de ce să nu se potă îndeplini, sebimbându-se iurările, şi în măsura mai aatîlSuWielfl 4 Dtipă reîntbrcerea ea, împăratulă WilHebn fiiudă salutată de-o depniaţinne a oraşului Berlină, a răspunsă adresftn-du-se cătră primarulă Hberală-progresistă &lă Berlinului între altele : Nu potă să nu dau espresiune şi unei durerdse reminiscinţe din călătoria mea. Pe> când eu ml-am espusă «ftnă-tatea şi ml-am încordată t6te puterile spre a asigura prin încheierea de legături de amiciţiă pacea şi bunăstarea patriei şi prin acăsta a propriei capitale, foile de (ţi ale capitalei mele au trasă în publicitate afacerile familiei mele şi le-au diseutată într’ună modă, cum ună omă privată niolodată- nu ar suferi.. Nu numai oft acesta m’a atinsă dure-rosă, der a deşteptată şi mfthnirea mea. înainte de tdte trebue să vă <ţică, cft nu-mî convine a vede citându-seimereu feri citulă meu , tatft In contra persănei mele. Acesta mă vatămft adăncă ca fiu, şi este luom fdrte nepotrivită. Aşteptă, oa deeft ml-am alesă Berlinulă ca reşedinţă — şi eu ca Berlinesămă simţă totdeunâatrasă aici — se va «vita1 în viitoră dă a se discuta în pressft relaţiunl intime ale familiei mele. Problemele ce au legată pe principe cu poporală, spre a face patria mare şi fericită, suntă destulă de însemnate şi varie, ca să ne ocupămă de . ele şi să l&s&mă la o parte tdte celelalte lucruri, precum suntă cele amintite.......8 Dojenirea acăsta, adresată autorităţii oră oraşului Berlină, a făcută o adâncă impresiune asupra tuturoră. - Se Crede; cft de aceea împăratulă a adresat’o- magistratului oraşului Berlină, pentru cft a~ castă colegiu este compusă mai totă dîn membrii liberall-progresiştl, a cftroră organe au discutată afaoerile familiare ale casei imperiale. „Bosen Ztg.8 află, cft împăratulă şî-ar fi esprimată în specială părerea sa de rău, din oausa interesului ce l?a documentată pressa pentru medi-culă Mackenrie. Asemenea împăratulă să fi dată espresiune nemulţămirei sale, din causft, că înfiinţarea fundaţi unei „im- iPOILETQNULfJ „GAZ. TRANSA llâna Sandului. Novelă din poporU^ Toprna trecea şi trecea şi mângăerea citft-i mai rămase Ilenei. Nu mai pute merge la vift să ye4ă loculă unde ei şi foi Flore a li s’au aprinsă inimile antei a ori. Trebuia să p&zescft casa şi păzind’o il’ţl aducă aminte de păţania lui Fierea cu namila de omă, de fiica lui, de supărarea ei. j S’apropia ema. Prin văzduhă cron-dneau câţiva corbi a cjile grele şi cele |& urmă pasări pribegiau în ţări mai ttidurose. Totulă părea că se află. la aţa mormântului. Omenii şi dobitocele mau mai posomorite, mai fârft vlagă. Ttjrmele se aprppian totă mai tare de fittă şi păcurarii cântau din fluere codrului cântece de despărţire. E aşa de anevoift şă te împotri-• vesel firei, şi firea omului ar vrea pururea să fiă bine, să fift în ale sale. Nn mite fi în ale ei Hena Sandului. Când vedea că pică frunzele îşi <ţiceaaşa. pică şi (filele mele pustiite. Când au(fia cântecile păcnrarilpră., îşi aducea aminte de cânteculă lui Florşa când a plecată fii cătane. Elft cântă.: Ea mă ducă codrulă rămâne: Frunza plânge după mine. Eu mă duoă codru-i în jele, Sărace (filele mele. Der mâhnită în sufietă, elă se mai uitase odată îndărăptă şi urmâ: După min’ nu plângă râme, Cft n’am făcută nici ună bine; Er de-oiu fi făcută vr’ună rău, Singură mi-l’oiu trage eu. Ilâna gândindă la cele trecute, (ficea şi ea: Jele-i Domne cui e jele, : ' Jele-i inimiorei mele, Şl-oiu jeli p&n’oiu tr&i, Cft de bine n’oiu muri. Ş’apoi urma: Elă ml-a jurată credinţă şi iubire şi ml-a dată nădejde. Der deeft o să rămână numai cu ele? Cine scie, deeft mai vine elă, şi deeft vine cine scie; deeft vre-va să mai scie de mine? Fift cum va vpi Dumnezeu, căci eu totă îlă voiu iubi, şi cu iubirea ftsta.vreu săvtr&escă şi să morii. Aşa gândea Bena, alţii altcum vor-biau. Veta lui Pâxjolă de pildă şi Fica Iui Bulbuoă şi Savn lui Mohoră cu soţulă său Niţu lui Varzft-acrft, sără în uliţă şi ema la Şe^âtore nu mai încăpeau de Bena lui Florea. Ba cft s’a sfădită cu Florea, ba cft elă n’o iubesce, ba cft lelea Săra şi ou badea i Popică nici cft vreu să scie de dragostile loră şi câte şi mai câte vorbe pornite , din inimi răutăoiose. Şi în adevără, oine pismuia mai tare pe Bena decâtă Fiica lui Bulbucă, şi cine hulia mai multă pe Florea decâtă Sonu lui Mohoră. Pftnft era însă Fforea acasă, nici anulă n’avea nidrăsnelft să i-o spună, nu, căci bine scia ori şi cine, cft elă nn sufere. flecuri şi mai alesă vorbe rele despre Bena. „O să-lă vedemă, deeft vine din cft-tftnie, cum o sâ se pricopsescă cu Benau, (ficea bosumflată feciorulă lui Mohoră. „O să’i vedemă pe amândoi ce isprăvi voră face8, urma fata lui Bulbucă. Multă îşi va mai rîde lumea de cuscri- păratulă Friderich* nu ?i s’a anunţată lui, ci mamei sale văduv«i âmpărătese. Se mai inte cu miniştrii săi. Contele Herbert; Bismarck n’a aflată mai înainte ninfică de ceea ce vrea să (jio& împăratulă. a lubileulâ d-lui Giers. Amă oomunioată, cft ministrulă de esteme ală Ftusiei d-lă deGiers, cu oca-siunpa jubileului de 60 ani de serviciu, a fostă distinsă de Ţarulă în modă deosebită, Der d-lă Giers a primită călduros* felicitări şi dela monarohii şi mi niştrii de esteme ai Germaniei, Austro— Ungariei şi Italiei* „Nordd. Allg. Ztg8, ^Fremdenblattw şi „Riforma8 au scrisă artieull forte măgulitori la adresa D-lui de Giers, marele patriotă rusă, care îşi d& tdte silinţele pentru susţinerea pftoii. „Riforma“ (fice, cft aceste manifestaţiunl ale snveraniloră şi bftrbaiilora de stată din Berlină, Roma şi Viena dovedescă cârâite rulă şi tendinţele paclnioe «le Atei» & contra Ţaralni O telegramă din Berlină desminte sgomotulă despre ună > atentată asupra Ţarului, .înainte chiar . d’a fi cunoscută sgomotulă în tdte: «amănuntele sale. A-câstft desminţare pdte cft s’a referită jnn-mai la următdrea scire din Petersburgt publicată în „Daily Telegraph: „Ţarultt a scăpată în Kutais cu mare ' greutate de periettluîă de a fi omorîtă. 1 Cu câteva minute înainte’ de sosirea lai, fă arestată în mulţimea poporului ună coxacă din Kuban în uniforinft de ofi-ceră. Acesta este membrulă unei socie- ^ tftţl revoluţionare din ţBusia sudică şi era însftrcinată s6 om ore pe împăratulă. ' La arestarea sa oasaculă nu s’a opusă, ' a încercată însă imediată să se învenineze, ddr a fostă împedeeată^“ Chiar abstracţift fftcândă de acâstft scire şi de desminţirea din Berlină, trebue mea nădăjduită de Sandu şi multe au să mai vorbescă omenii de hftbăucia Benei. Ea fiă ţine de-ală ei, elă o ţine de-a lui şi amândoi torcă la firulă^ ce o să se rupă de cea dinteiu vorbă1 a lui nenea PoţnGă, Cuculă nu şede în ouibă de cidrft. . Vorbele fetei lui Bulbucă erau urmate de-ună rîsă generală. Numai Tft-nase tăcea. Era mâhnită Tftnase de hula Ce s’arunca asupra lui Florea, feciorulă stăpânului său. Şi ar fi vrută să se în-caere cu ei în vorbe, der nu putea, cftcl şşa i-a (fisă Florea să faeft, şi ţinea multă la cuvintele lui. * Două luni mai trebuiau să treeft ca să 8e’mplinesrcă doi ani de când Florea era dusă. De multă nu scrisese elă ni-mică pftrinţiloră săi. Din pricina asta toţi ai săi erau năcăjiţi şi mai alesă Bena, care (fina şi noptea gândea)(Ila elă şi în rugăciunile ei de dimineţa şi. sera cerea dela Dumn©4eu sălă porte în pacer şă’lă aducă ârftşl sftnătosă şi voinică şi să’lă mângfte în năcazurile lui. Ce su- Nr. 2 83 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 că totă s’a întâmplaţii ceva ce face să se presupună că era plănuită unii atentată la vieţa' Ţiaralui. 0 telegramă a ministrului curţii din Petersburgă aăunţâ, ?că în staţiunea Borki a linie ferate, Kursk-, Charkov-Azov a doua locomotivă şi-patimi vagâne din trenulă împărăteseă au deraliaţă; familia imperială şi ©uita fui însă neatinse. Decă a fostă în adeveru ună atentată nihilistică acâstă deraliare ori numai o întâmplare, ou siguranţă nu ae p6te sci. Din camera francesă. Cu ocasiunea desbaterii bugetului marinei, cerându-se amărunte asupra stării flotei, şi anume decă în casă de eventualităţi ce ară ameninţa ţâra ar corăspunde ea necesităţiloră, şi cu deosebire faţă cu o alianţă triplă, ministrulă marinei a răspunsă, că asupra unoră puncte trebue să păstreze tăcerea. E adevărată că marina nu sre destulă ca-valeriă uşoră şi nu are destui torpilori şi încrucişetori.; der se lucrâză mereu şi cu cea mai mare activitate, aşa că o parte din acele vase voră fi în curândă gata şi pe rândă se voră construi şi celelalte. „Avândă în faţa nâstră acelaşă numără de duşmani ne putemă bate forte bine şi va trebui să-şi bage minţile în capă acela care ne-ară ataca; avemă instituţiunl şi deprinderi maritime, precum şi bravi soldaţi marinari, şi ună răsboiu numai cu materială bună se p6te purtau, diae ministrulă fiindă aplaudată. „Yive Bonlaier!" ErăşI resună în Parisă şi în alte oraşe din Francia strigarea „Vive Bou-langer!“ Ex-generalulă are norocă. Simpatia musseloră nu vrea să’lă părăsâsoă şi când se credea, că steua lui este în apunere, - deodată l’a aruncată ârăşl deasupra la suprafaţă. In 28 Octomvre s’a dată în -Parisă ună banchetă în onorea lui Boulanger. Erau invitate 825 persâne şi au venită peste 1000. Boulanger a'.apărută încinsă cu eşarpa de deputată şi împodobită cu or-dinulfi de mare oficeră ală legiunei de onâre. Când a intrată în sala berăriei din Avenue Loevendahl, âspeţii se urcară pe bănci şi strigară: „Vive Boulanger !“ Femeile fluturau batistele. Dintre deputaţi ■ au fostă de faţă: Cloris Hugues, Farcy, Micheli, Laisant, La-gnerre Turquet, Laur, Vergoin, Susuri etc. cu totulă 12 inşi. Pe lângă aceştia se presentaseră mai mulţi consilieri comunali, doi anarchiştl şi mai mulţi bo-napartiştî. Loculă lui Rochefort a rămasă neocupată. După servirea supei au apărută trei fete îmbrăcate în roşu, între cari şi o mulată, înaintea cărora se purta ună steagă tricoloră,... Cea mai în etate dintre fete a cfetită p vorbire de salu^ tare, 3n care se plângea asupra patrie^ 'apăsate. Boulanger a sărutatfi $e fete pef cân<| în. sala de alăţurl musica intonâ ilnnulă lui Boulanger.‘ „$u reyepant de la revtle!“ |?oţî' o|i de ţaţ$ câuia|t infnuVti şi acompaniară musica okmninJă oft cuţitele şi furculiţele în pahare. Boulanger surîdea forte mulţămită.^ Deodată' intră în sală o damă mai bătrână, împodobită pe peptă cu multe medalii şi cu ochelari pe naşă. Era vivândiera de odi-niâră, dâmna Benulieu. Boulanger i-a strînsă mâna, ceea ce a emoţionat’o aşa de tare, încâtă au începută să-i curgă lacrimile. In fine începură toastele. Aceste nu conţineau decâtă atacuri,asupra camerei şi a stâriloră actuale. Deputâtulă Laisant a asămănată pe deputaţi cu fiârele sălbatice într’o menageriă şi cu sclavii, er mesenii răspundeau cu strigarea: „Jos cu hoţii,\u „Josă cu ucigaşii!“ Acuma scâse Boulanger o hărtiă îşi puse ochelarii şi pe când la spatele lui se desfăşură ună stegă revoluţionară, ce se trage din anulă 1789, începe între aplausele frenetice ale meseniloră să-şi citescă vorbirea, Boulanger 4is® între altele: Cu tâtă resistenţa va trebui să se facă revisiunea constituţiunei. Ţâra a manifestată voinţa ei de-a se face reforme, precum a manifestată şi nemulţumirea ei faţă cu re-gimulă slabă, ruinătoră şi corupătorii de astădl. Opinia publică se ocupă de revisiune, ceea ce însâmnă reconstituirea societăţii francese. Revisiunea lui Flo-quei nu pâte. mulţumi pe nimeni. Omenii dela putere au credută, că va fi uşor a înşela poporală şi a-i da o revisiune ridiculă, o adevărată ofensă a spiritului publică. După proiectulă toinisteriului, preşedintele republicei rămâne neresponsabilă, ună felă de Pontifex trândavă, care nu mai depinde de nimeni, îndată ce a fostă alesă de Conclave ală parlamentului. Miniştrii şi camera suntă asemenea neresponsabill. O astfelă de revisiune — continuă Bajilanger — nu schimbă nimică din slăbiciunea, din puţina stabilitate şi din intrigele regimului parlamentară. Opinia publică respinge revisiunea, ce a fostă proiectată de cătră Ponţii-Pilaţii, cari îşi spală mânile faţă cu tâte, ce le pâte întâmpina Francia, numai loră să le fiă iertata a-o esploata. Revisiunea lui Ferry a fost o mistificare, revisiunea lui Floquet s’a născută mortă. „Eu mă nisuescă“, continuă Boulanger, „a da ţărei nouă instituţiunl, cari să fiă create de poporă însuşi. Po-porulu s#-ş1 recâştige esercitarea suveranităţi sale. Acestă revisiune pote fi numai republicană. Ea va respecta tâte libertăţile şi va asigura mărirea şi bunăstarea patriei. Ca soldată am învăţată să cu- noscă pumai interesele şi voinţa ţării. Aceste •sunţâ cei mai buni copducătbri în Heţa politică şi militară. Numai naţiunea are dreptulu de a-crea noua ordine a lucrurŞoră. Acestă dreptă, care este principială republicei însăşi, îlă voiu aţ)ăra q& totă energia, Acâsta nu va fi republică unei partide,, nu cea parlamenr tară, ci republica tuturora, republica na-Jwfoală. Ţera vâesce o republică muncit ore, cinstită şi mândră, care să fiă făcută de poporă pentru poporă şi care să pâtă redobândi Franciei pe cale pacl-nică loculă său şi misiunea sa gloriâsă între naţiuni. Postulatele partidei naţionale suntă: Disolvarea camerei, revisiunea constituţiei şi chiămarea unei constituante. Trăiescă Francia! Trăiescă Republica !“■ Acâstă vorbire a fostă întreruptă mai la fiăcare pasagiu de aplause, cari în urmă îşi ajunseră culmea. Toţi se urcară pe bănci, fluturau şervetele şi pălăriile. Musica cânta Marseillaisa. îndată după acâsta generalulă părăsi sala în-curagiată de deputaţii cei de faţă. Ajunşi pe stradă, Boulangiştii strigau: „să în-cungiurămă trăsura generalului; dâcă va fi atacată îlă vomă apăra!“ Mulţimea fugi o bucată bună după trăsură, apoi se opri şi începu a se certa cu o, trupă de anti-boulangiştî, cari salutară pe generală cu fluerăturî. Poliţia interveni şi făcu mai multe arestări. Acasă înaintea loouinţei i s’a mai făcută generalului Boulanger o ovaţiune de cătră ai săi. SCIRILE PILEI. Din Sigetulu-Maramureşului se scrie foiloră maghiare, că la adunarea din 9 Octomvre s’au făcută mai multe alegeri de funcţionari comitatensî, fiindă cu totulă ignoraţi Românii. Din acestă incidenţă noii aleşi au dată ospăţă,® more patrio, la care vr’o doi-trei preoţi români au golită paharele pentru buna înţelegere şi solidaritate, ‘care nicăirf nu înfloresce aşa ca în acelă comitată şi în care privinţă dise deputâtulă dietală, contele Teleky Greza, că multe comitate ară putâ învăţa dela ală Maramureşului. Ce (jică credincioşii aceloră preoţi, cari golescă cu Maghiarii paharele, fiindă că nu s’a alesă nici ună Română ca funcţionară comitatensă? Ce cjică superiorii loră bisericesc!? * , * * r Profesoră la institutulă pedagogică din Gherla e numită, în loculă d-lui V. Gr. Borgovană, d-lă Vasilie Lesă, studentă absolută în teologia din semina-rală centrală din Budapesta. * * * La seminarulă teologică gr. cat. din Gherla a fostă numită profesoră de hi-gienă şi pentra anulă acesta armeanulă /Dr. Banyai Kristof, care, nesciindti ro-1 mânesce, propune în limba maghiară. Putârfe-ar Prâsfinţia Sa d-lti epis-oftpă Szabo să ne spună, de unde atâta' dragosta pentru streini şi nu pentru ună Română, ca d-lă.Dr. Negruţă? Nu ţine Prâsfinţia sa sâmăr> că este Episcopă ro-, mână şi nu armeană, nici maghiară ? * * * Societatea „Petru Maiorii;u din Pasta s’a constituită pentru anulă 1888/89 în chipulă următor: d-lăDavid Terfâloagăsţ. juristă este vicepresidentă; d-lă G. I. Bogdan stud. phil. secretară; d-lă loam Crădunelu stud. juristă cassară; d-lă I. Onciv studentă technică bibliotecară; d-nii G. Morarii stud. med. şi Romulu Polis stud. juristă notari ; d-lă FI. Mihah/ stud. juristă controloră; d-lă I. Curiţa stud. phil. economă. Redactoră ală fâiei societăţii este d-lă V. Oniţu, colaboratori E. Popescu stud. phol. şi George Bogoeviă stud. juristă. In comisia literară s’au f alesă domnii Crădunel, Bogdanii, Morarii, Popescu, Curiţa, Silviu Moldovanu stud. technică şi 1. Blagă stud. phil. Societatea are pănă acum vre-o 30 membrii. * * * D-lă Eugenii Lemeni, oficeră îu re-serva armatei comune, în urma esame-nului depusă cu succesă, a fostă primită în serviţiu activă la regim. 2 de infanterie din locă cu cţiua de 1 Noemvre n., * * * M. S. monarchulă Austro-Ungariei a decorată pe d. maioră Hubsch, ins-pectorulă generală ală musiceloră militare din România, cu crucea de ofiţeră ală „Coronei de fieră.u * * * D-lă Dr. profesoră Babeşă a comunicată Academiei de medicină din Parisă lucrările sale asupra descoperirei bacci-lului Gastro-Intqro-Nephritei dela boi. Academia a trimesă acâstă lucrare la o comisiă specială, care va controla lucrarea d-lui doctoră Babeşă. * , * * D. Dr. Z. Petrescu, profesoră la facultatea de medicină din BucurescI, a fostă numită membru titulară ală societăţii de medicină şi higienă profesională din Parisă. * „Epoca“ află, că facultatea de dreptu din Bucuresă va fi complectată pentru a se putâ elibera pe ‘ viitoră diplome de doctorată. * * * Prinţulă Alexandra Ştirbei, ministrulă lucrăriloră publice, a primită pe cei doi representanţl ai companiei „Lewi-bergă-Cemâufi-laşt, cjice „Epocau. Aceşti domni au remisă d-lui ministru ună memoriu în scrisă, prin care compania pro-testeză contra secvestrărei liniei Romană-IaşI-Suceava. * * * fletă blândă, ce inimă bonă' avea Ilena! într’o ogătanul. Multe mame ou fete îlă ochiau şi multor fete le scăpărau ochii după elă. Sosindă acasă, părinţii lui începură să plângă de bucuriă, că-şl vădă fecio-rulă tâfără şi voinică, precum lî-a elă cândă a plecată. Ilâna, prin4ândă de veste, că Florea a venită acasă, îi vedea parcă să sbâre ca o turturică, să sară, să rî4ă, să fac& tâte nebuniile, să’şl vină în voile ei, foi firea ei! Să’i fi făcută ori şi ce, să’i fi tăiată cu cuţitulă în carne, n’ai fi pu-tut’o scâte din apele ei. Şi de ce să nu se veselâscă ea tocmai acum, când îşi scie pe dragulă inimei venită acasă, no-roculă dupămâsă?! (Va urma.) rNr. 208 ~ GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. ■rr-y In enraulă lunei viitdre A. S. Don Carlos de Bourbon, care,se află actualmente la Viena, va sosi în Bucurescî, unde va sta vre-o câteva cjile, de unde apoi va merge lâ Veneţia spre a petrece idma acolo. * * * Domnişora Agata Bârsescu jocă ac* tualmente la Burgteatru. * * * „Românului" i se scrie din Galaţi, că mişcarea portului din acelă oraşă este f6rte animată. Se facă ven^^rl multe şi cu preţuri avantagiose. S’au vendută pentru Londra şi Marsilia 60,000 hectolitri de grâu, cu preţă de 15 fr. hecto-litrulă. De asemenea şi la bursă se află o mare animaţiune. * * * Guvernului românii va trimite vr’o doi ofiţeri în Caucasia, pentru a face o nouă cumpărare de cai, necesari armatei. * * * Din Cernăuţi se scrie, că într’o ca-sarmă de acolo s’a întâmplată ună omoră neîndatinată pănă acum. Corporalulă Mircuţa dela regimentulă 41, care de multă avea gândulă să se sinucidă pentru o fată, pe care o iubea fără de a fi iubită, a lăsată ,pe ună recrută şă’i. ţin-t|fpft-plumbula din puşcă îfi pieptă. Re-cşttulă, pote şi prostă din firea lui, s'a ută mai multă de pedepsa neascul-i, ca subordinată, decâtă de crimă, şi %şa când i-a dată corporalulă puşca în mână şi i’a t^isă: „ţinfcesce în peptă lş^jnine şi dă focă", recrutulă a dată în-tr’&devără focă. Corporalulă a rămasă nMJrtă pe locă. * * * | Precum amă comunicată, Sâmbătă în; 3 Noemvre n. orchestra diletanţiloră din Braşovu /constătătore din 60 de persane), unită cu societate» filarmonică, va dâ în sala hotelului Nr. 1, sub conducea directorului de musică d-lă A. Brandner, pentru serbarea jubileului de tanî, ună concertă urmată de danţă. gramulă e: 1) Cherubini: uvertură la opera „Abenceragii" (orchestra), 2. Be-ri$t: I concertă pentru violină cu acom-pifiiarea orchestrei (Alfred Lorenz), 3) Gktck: Gavotte din opera „Ifigenia în Anlida" (orchestra), 4) Reineche,: aprăludiu' lif actulă 5 din opera „ Regele Manfred" (Orchestra), 5) Haydn: simfonia Nr. 11 în (x-dur (simfoniă militară)',' a) Adagio şi/Allegro, b) Allegretto, c) Menueto Moderato, d). Finale Presto. Urmeză apoi dânţulă. «# ■' I Maghiarii şi AnstriaciL P Subtitlul acesta^ ,Koloz«vâr‘, într’ună wrt|colă de fondă, vorbindă despre prerogativele dualismului, (jice că ambele #e, ale monarchiei austro-„maghiare" fă folose mari din dualîsmă, se des-şi se consolideză înăuntru, er îna-ara şi-au câştigată o putere multă mai n^ţe deoum au avută înaite de dua-lismă. Formaţiunea şi consolidarea aces-state a causată ce-i dreptă mari isii financiare, avândă a se lupta ajtâbpe continuu cu gândurile deficitului; însă au începută pe ’ncetulă a se şi din , aceste încurcături finan-0 singură bolă mai are monar-austro-ungară, anume cestiunea na-ţifolitâţiloru. Ce privesce pe Ungariâ, aqfâstă cestiune încă nu este aşa de pe-16să, căci — 4ice „Kolozsvâr" — jrea elementului maghiară", ener-s guvernului, şi mai vîrtosă energia imului Tisza, au despoiată deja unel-îe naţionalităţiloră de acelă caracteră, oare ar fi putută eventuală să ducă la diaplvarea organisaţiunei statului. Abia sa $6te închipui, d ar mai pută Să vină o;împrejurare aşa de tristă, în urma căTâia actuala situaţiune politică a Ma-ghitriloră să potă fi răsturnată de yre-;0 altă rassă aflătore în Ungaria, care seu ea de sine, seu în unire cu celelalte rasse să ia în posesiune frânele guvernări* în detrimentulă „naţiunei ce con-stitue statulă"..... Aspiraţiunile naţionali- tăţiloră nicî-odată nu se vortt pute va-lidita în măsura, în care acelea suntă plănuite pe faţă şi în ascunsă. Cu t6te acestea şi în Ungaria aste împedecată desvoltarea mai grâbnică prin împrejurarea, că agitatorii ţină pe o parte a po-poraţiunei în continuă antipatiă faţă cu uniunea de stată, care este prima condi-ţiune a esistenţei sale. ' Lucrulă stă multă mai rău în Austria, unde influinţa Cehiloră nu numai că pune în periculă elementulfi germană, der în parte a şi apucată de-asupra Germaniloră. „Se’nţelege" — continuă „Kolozs-var" — „că în mare parte vina acestei siţuâţiunl o portă înşişi Germanii. Noi, Maghiarii, celă puţină în ceea ce pri-mesce oestiunea naţionalităţiloră, suntemă uniţi şi nedespărţiţi, în timpă ce Germanii din Austria in fiă-care cestiune se diviseză în 6—7 partide, care se combată una pe alta, pentru ca Cehii cu atâtă mai uşoră să potă învinge asupra loră “. In fine „K.-r." îşi esprimă dorinţa, ca „pe câtă de ungurescă este Ungaria, pe atâtă de nemţescă să fiă Austria", căci ajungerea la putere a Cehiloră ll-ar causa dificultăţi U im,.alpră,. mă da nascere *ia nouă aspiraţiunî- dm part&a naţionalităţiloră... . . Bieijplă „Kolozsvar"! Nici somnulă nudă va fi ifiai priţi^Sndă. i INCUNOSQHNŢARE. , Multele şi feliuritele legături de cu-noscinţă şi amiciţiă mă îndemnă a face cunoscută celoră interesaţi de neînsemnata mea persdnă, că cu l-a Septemvre o. v. in’am strămutată la Bucurescî. Mai întâiu chemată anume, 6f în (jilele aceste ocupândă prin concursă (censură) conformă legei catedra de pedagogia la şcola normală (mediă) de institutori din locă în modă stabilă, m’am aşezată de totă aci în Bucureşti. Căuşele strămu-tărei mele dela Gherla din multă încercata patriă şi dintr’ună cercă de activitate, unde eram stimată şi iubită de elevii mei, le Voiu desfăşura — cu per- într’ună şirirde sensori, care se voru începe în săptămâna „ vjitâre. Rogă pe cunoscuţii şi amicii, cari m’au onorată 'icU sorisojdla loră- dala terminulă pomenită pănă adl, a nu’ml lua în nume de rău, dâcă, ca după obiceiu, nu ll-am putută răspunde îndată. Aşemenea, fiecă silită de împrejurări'nu ml-am putută lua rămasă bună dela toţi; îmi permită a suplini acelă obligământă pe acâstă cale, trimiţândă flăcărui în parte şi tuturora laolaltă frăţescile mele -salutări! Bucurescî, 18/30 Octomvre 1888. Strada Armaşă Nr. 19. V. Gr. Borgovanu, . profeaord. onorabilului comitetă ostenela luată de bună voe asupra’şl ifUi Iacă-‘|>afW de 'fe43 curîşi, ca să vadă la poporulă rpmână fructele acestei labore. Seplacii, la 18 Octomvre 1888. Pentru senatulă şcolară gr. cat. Ioana Sonea, Maxlmllianâ SHaşi, preotă. ,ca preside ald învăţătorii, ca Uotrti aKl senatului şcolară. senatului şcolari. SCIRl TELEGRAFICE. Budapesta, 2 Noen\yre. Minis-truîu de honvezi va presenta în şedinţa de mâne a canini d^pu; taţiloru noulu proiectă de lege militară. Viena^ 2 Noemvre. Contele Chotek merge ca ministru plenipotenţiarii la Dresda, Kbeven-îniller la Bruxe^a» Bevertera ca ambasadorii pe lângă Vaticanu. Bruxella, 2 Noemvre. < Djuoele d’Aumale a întemeiată unii par»-, tidu conservatorii de sine şţătătoru îndreptată contra Contelui de Paris. Partida Va sprijini republica. , %Z - ‘ , / jt1'' . Haaga, % Noemvre. Staren ^ gefai e ^elidsă în urma inflatn# ţiei de gâtu. Bucurescî, 2 v Noemvre. Minie-de estime i| d^elaiatti, ca caracterulu politicii alu cabinetului remâne absolută neschimbată şi că prin nouele alegeri nu e periclitaţii în nici unii modu. Spesele de călătoriă ale împăratului germană, ţfiarulă din Londra „Truth", o foiă a cărei redacţiune stă în legătără cu persouele dela curtea berlinesă', (fice, că spesele de călătoriă suntăJ birca 40 mii punţi sterlin^. Banii be s’au împărţită dmeniloră de serviciu âi suvera-niloră, pe cari i-a Cercetată, facă o sumă fâbulosă. |i^ darurile reprMeuiA » o valbif extraordinară. Jmpăratul|i luâ din Berlină 80 inele cU’ diamante, ifiOÎ Wduri, Mulţămită publici Societatea „Petru Maioră" a primit dela Ilustra D6mnă Elena de Mocioni ună dară de 100 fi. In numele societăţii mulţămescă ilustrei D6mne pentru acestă a Ei deosebită atenţiă. Rectificare. In raportulă societăţii „Petru Maioră", publicată la sferşitulă anului trecuta, s’a strecurată o greşală; s’a spusă adecă, -că ilustrul 1 domnă Alexandru de Mocioni a dăruită societăţii 25 fi. Corectă este: Uustrulă Domnă Alec-sandru de Mocioni a dăruită 10 fi. Ilus-trulă Domnă Eugenă de Mocioni 10 fi. Domnulă V. Babeşă 6 fi. Le mulţămimă şi de astădată pentru aceste ajutdre. Budapesta, 26 Oct. 1888. Davitfd Terfil6gi, v.-preş. Subscrişii în numele senatului şcolară gr. cat. din Seplacă vină a’şl esprima cea mai fierbinte mulţămită Onorabilului Comitetă de ajutorare cu cărţi a eleviloră lipsiţi cu reşedinţa în Rodna-veche, pentru darulă făcută şcolei nostre gr. cat., constătătoră din 3 legendare de L Popescu, 11 Abcedare de Braşovă şi 12 Abcedare de Petri; ceriulă răsplâtescă ŞO^âcb^ j^ppţă,; fi0 ds i^găţu^(|de gftti cu diamante, 6 săbii splendide, trei fo-tografiii mari de ale sale şi de ale familiei în cadre de aură, 30 ceasuri de aură cu lanţuri, 10Q de tabacherf şi 20 ordurl de ale vtdţurului roşu şi negru ou diamante. După ce a,cheltuita acestea, împâratulă s’a reîntorsă., La gara din Postdam a fostă întâmpinată de îm-pdr&tesa şi de notabilităţile Berlinului. Cum numSră frdianii? In di anii din Guinea au numai patru numetî fu sis-temulă loră de socotelă. Ei numără cu mâna şi cu degetele. Astfblă când ajungă la numărulă 5, fn locă să-lă nu-mâscă cinci, defineză o mână, pentru numărulă şese 4i°h 0 mână şi unu degetu, pentru 7 o mână şi 2 degete, în locă de 4ece 4i°ă dou& mâni, şi când voeseă să 4ică 20, nu 41°^ patru mâni, ci 4ică ună omă. Patru4ecl suntă doi âmml şi aţa mai departe. Este curiosă, ,că fruine-rulă 46 îlă esprimă cu, d(ri omeni, o mână şi, ună degetu. Invenţiune miraculosă. „Figaro" din Parisă vorbesce despre o invenţiupe, ce decă în adevără va succede a-o" pune îjn aplipaţiune,, va produce mari surprinderi E vorba despre ună mechanismă cu ’to-tulă necunoscută pănă acum, cu, ajuto-rulă căruia locomotiva căii ferate va pute percurge pe oră o distanţă de 400 chilometri. Acestă neââămănată invenţiune va face posibilă călătoria dfin 3?arisă Ja Petersborgţfe^n timpă fde 8 cesuri. Cartofi copţi prin miracold. In Fran-cia a că4ută trăsnetulă pe o /plantaţiune de cartofi. Multe din cuiburi au fostă distruse, înse se 4iee> eă cartofii au fost prăjiţi astfelă, încâtă erau forte delicioşl la mâncare. ^ * Precauţiune. Intr’o cârciumă Mtăăoă;-din Transilvania stau scrise 'următdrele pe ip': tablă, puşă', ţ^stfeiă pe ună părete-altf ehiMel, înoâtă toţ* să 6 Var}â : „Dâoă sVr da oşpeţii la păruială, îi rogă firu-mosă să nu folosescă mesele şi scaunele . . ' f • . • * pentru îmblătitură, căclmi-le rupă. Acolo josă sub vatră sqnuă băzdoce dş fagă tăiate anume". '? ULTIME SOIRI. ' Petersburgă, 1 Noemvre. Şcireas privit6re la înţelegerea ce 1 &*ar fi. fadiitiî'iiitre ‘Itâlia,: Austrii şi En-'. glitera-^ reeundareerei % principelui Fer^inand de suveran 'BjalgarieTproduce o forte mare agitaţiune.. Presa e unanimă în a cere o acţiune diplomatică energică, pentru a arăta Europei, că Buaia;este decisă a face din ces-tiunea bulgară unu casus beUi. KECBOLOGtr... . . , Subscrişii m numele loră, ală numă-, roşiloră consângeni şi amici, cu inima frântă de durere aducă la cunoscinţă durerosa scire, că prea iubita mamă, sori, sderă, bunică, cumnată etc. "sm.JIvi» p,m^a«8C- după o b61ă grea şi îndelungată, împăi&* tăşită fiindă cu s. sacraminte ale murţ^ bun4iloră, şl-a dată nobilulă său sufletţL în mânile Creatorului Mercurî îu 31 Oo-^ tomvrie n. a. c. la 6 ore sera în ală 61 lea ană ală vieţii. Rămăşiţele păm< tescî ale scumpea-d^fcedate se voră aş spre odihiha eternă Vineri la 2 Noem n. 2l. c. la 3 6re după ame4ă în crip familiară din cimiterulă gr. ‘|caţ. locă. ’ Fiă-i ţărina uş6ră şi memoria uitată ! / Blaşu, 1 Noem vrie n. 1888. Al sanfiru Neagoe, D?/ Ioană Neagoe, fr Văd. Francisca Bariţă născ. Neagoe^*. Emilia Albini născ. Neagoe, surori. Ai relă Popa, Drd. Alesandu Popa, fii .V< Georgiua Lupană născ. Popa, Maţii Nistoră născ. Popa, fiice. Iuliu Niato: 'ginere. Vasiliu Albini, cumnată. Ele ^Neagoe născ. Reichenberger, Veturii Neagoe născ. Romană, cumnate. Alex dra, şi Camelia L^pa»^|fcţ|ia A. Nistori^-» nep6te.:’ ' - ‘ Curşultt pieţei Braşovă din 31 Octomvre st. n. 1888. Bancnote românesc! CUmp. • J9.3S Vend. 9.! Argintă românescă Napoleon-d’drI . . Lire thrcescl . ; Imperial . . . ■■ . Galbin! .... Scris. fonc. „AlBin‘au8Vb n n n &°/o Rable rusesc! . . . Discontald .... Cursulă la bursa de ^ena din 31 Octomvre st. n. 1888. Renta de aură 4%' ....... RCnta de hârtîâ 5% . . . * . . ; . Imprumutulă c&iioră ferate ungare . Amortişarea datoriei o&iloră fşţ-atede ' ’ ostii ungare (1-ma emisiune) . . Amdrtisăreâ datoriei cfialoră ferate de - ostă ungare (2-a emisiune) . - . Amortişarea datoriei oăiloră terate da ostă ungare (3-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare. ...... Bonuri cu clasa de Sortare .... BonUrI rurâle Bantttti-Timîşă' . . §> Bonuri cu cl. de sortare . . . . . Bonuri rurale tyanşjljţfuaa. ... . . ! Bonuri crpato-alavone . . . . >„■. . Despăgubirea pentru dijma de Vină ungurescă . . . . . .' Imprumutulă cu premială Ungurescă Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ■ ghedinului . . . ,. , . . » Renta de hârtiă âtistriacă . ; . Rbnta de argintă austriacă . . . . Renta de aură austriacă . . . . . Losuri din 1860 . . .. . . . . Acţiunile b&ncei austro-ungare . . . Acţiunile b&ncei de credită ‘ungar. . Acţiunile b&ncei de credităanstr.. . Galbeni împărătesc! .r ... Napoleon-d’ori Mărci 10fr împ, germane .... Londra 10 LivTesi. ster4uigb> ^ j .', l4i;70 92:70 144.— 116.00 1^,- 105.— 104.40 104.40 104.50 104.— 99.50 130.75 122*80 82.26 82.60 109 80 140.25 .871.— 305.75 5.71 W 59.4 12.02 f__Numerfi siugaratice din zcta TrausilvânieP â 5 cr. se potă cumpăra în tutungeria !• în 1 brăria TVIculae Ciur cu. si AdoUr Albreclit. lî^il&ră şi ^dact& ifesponsabâi: Dr. Aurel Mureşfanu. 'W- Nr. 238 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 Locă de viUă de ocasiune. - . f : ^ ^ t r. O oră 'departe' de PredeălA în" imniediată apropiare de Braşovti. optti minute pe josti dela gară ESTE DE VlQÂRE HO LOCO DE. Ypi. li EDO în o coloniâ^de viile în o splendidă pădure de bra$u la o apă curggttire şi sorgintă feruginosă. A se adresa în Braşovti la d-lu notarii publică Petru Nemeşii, seu în Bucurescî la d-na Soâa Dunca, strada Piaţa Amsei Nru 3, seu la Pesta la d-na Constantia de Dunca-ScMau, 13. Grunbaumgasse. A vist d-lorti abonaşi Rugăm pe d-nii ^ abbilăţî ‘'că lac reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cupomilti mandatului poştală şi numerii de pe făşia’ sub care au primită diarulă nostru până acuma. Domnii, ce se abondzâ din nou, să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. Totodată facenîti - cunoscută tuturoră D-loră abonaţi, Că mai avemă din rănii‘ trecuţi numeri pentru complectarea " colecţiunilorti „Gazetei", precum şi câteva Întregi colecţiunî, pentru cari se potti adresa la subsemnata Administraţiune în casă de trebuinţă. Administraţ. „Gaz. Trans.“ Sosirea si alocarea trenăriiora si eostelora io Braşovu. I. Plecarea trenurilor*: I. Dela Braşovti la Pesta: Trenulti de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera. Trenulti jnixtti Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa. 2. Dela Braşovâ la Buouresci: Trenulti accelerata Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. Trenulti mixtti Nr, 318: 1 . • . .... Totti de aci se mai potti procura şi uîinătdrele cărţi din editura propria: q Apologie. Disensiuni filologice- şi ji istorice maghiare privitore la Ronajânl, I,j învederite şi rectificate de Dr. Qxe-, (tgoriu Silaşi. — Partea I. Paulti Hnn-I j gfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. <.flŞincai.. Preţuiţi 30 cr. Renaşcerea limbeiromânescT în vor> . ^ire şi scriere învederită şi apreţiată ţpde Or. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi DI. Preţuiţi broş. __LII. cât©40 cr. — Broşura 1H. 30 or. Tote tprei ănpreunâ l fi. . y. Cuvântări bisericesc! la tote săr-ovhătorile de peste aniL de I. Papiu. QjUnti volumti de .preste 26 cole. Acest —opti de .cuventări bisericescl întrece tote opurile de acestti sdiu apărate “pănă acum — avendti şi 6 notiţă i^B- __torică la fiă-care sărbătdre, care arată timpulti întroducerei, fiasele prin cari Gi& trecutti şi modul cum s’a stabilita "respectiva sărbătore. Preţuiţi e 2 fl. oi Rarbu cobzariulu. Novelă origi-Oinală de Emilia Lungu.Preţulti-15 cr. Puterea amorului. Novelă de Pau-~Kna Q. Z. Rpyimtru. preţuiţi, 20 cr. o ;, IdealulQ perdutO. Novelă originală aide Paulina C. Z^ Rovinaru. Preţuiţi . 16 cr. ^Opera unui omfi de bine. Novelă qloriginală.—Continuarea novelei: Idea-odalB pierdută de Paulina C. Z. Rovi-, <%aru. Preţulti 15 cr. Ţn Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu. Bimu,, Preţulti 10 cr. ţţ- Codreanu craiuiă codrului. Baladă |le Georgiu Simu. ;Prşţulfi .10 cr. ^ UltimulO Sicbastru. Tradiţiune de rGeorgiu Simu. Preţulti 10 cr. EIQ trebua sâ se însdre. Novelă Msriâf'Sahwprtz, traducere de N. *7. Negriiţti. Preţulti 25 cr. l& Brantfa seu Nunta fatali. Schiţă din emigrarea lui Dragoşti. Novelă istorică naţională. Preţulti 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wacbsmann, de Ioanti Tanco. Preţulti 80 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulti 10 cr. : HermanC şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulti 60 cr. Ifigenia In Aulida. Tragedia în 5 acte după Enripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulti 30 cr. Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulti 30 cr. Petulantulă. Comediă în 5 acte, dtipă Augustfi Kotzebue, tradusă de. Ioanti St. Şuluţti. Preţulti 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică 'ţinută îti şalele gimnasiulm din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulti M. S. Regina României. Preţulti 15 cr. r Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. TJnft volumti de 192 pagine, cuprinde 103 poesii binC alese şi arangiate. Preţulti redusti (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr. Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioanti Popti Reteganu. ŢJnti volumti de 14 cole. Preţ. 60 cr. TesaurulB dela Petrdsa seu Cloşca cu puii ei de aurfi. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulti 20 cr. Biblioteca Sătânului Romând. Cartea I, II, Ut, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulti la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr. Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii f6rte interesante si amusante. Preţulti 30 cr. Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi ehemiă. Preţulti 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşin, Ed.< II. Preţulti 30 cr. îndreptară teoreticii şi practică pentru învăţământuld intuitivii în folosulti elevdlorti nOrtnall '(preparandiall), a în-văţătorilorti şi a altorti bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovanti, profesorii pre-parandialti. Preţulti unui esemplarti cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura ndstră pedagogică abia aflămti vre-unti opti, întocmită! după lipsele scolelorti nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlti şi recoman-dămti mai alesă directorilorti şi învăţătorii orti ca celorti în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulti 15. Manualii de Gramatica iimbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popti, profesorti la gimnasiulti din Năsăudti. — Manuală aprobată prin ministeriulti fie culte şi instrucţiune publică cu rescriptulti de dată 26 Apnlie 1886, Nr. 13,193. — Preţulti 30. Gramatica Iimbei române lucrată pe base sintactice de Ioanti Buteanu, prof. gimn. IJnti. volumti de peste 30 cole. Preţulti 2 fl. Manuală de stilistică de Ioanti F. Negruţti, profesorti. Opti aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulti de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprin4endti composiţiunl de totti soiulti de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa cu multă folosti de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulti 1 fl. 10 cr. Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate fie iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulti 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărer în sebia poporală pentru învăţători şi preparantfi. Broş. I. scrisă de Gavrilti Trifu profesorti preparwi-dialti. Preţulti 80 cr. Cele mai eftine cărţi de rugăciuni: Mărgăritarul sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumoşii ilustrată. Preţulti unui esemplarti broşuratft e 40 cr., legată 50 cr., legaţii în pânză 60 cr., legaţii mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fb, în legătură de luxă 1.50—2.50 Miculă mărgfiritară sufletesed. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumoşii ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secseie. Preţulti unui esemplarti broşuratti e 15 cr., — legată 22 cr., legaţii în pân4ă 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secseie, Cu mai mtilte icone frumose. Preţulti1 unui esemplarti e 10 cr.; 60==3 flor.; 100—5 fl. Visulă Prea Sântei Vergure Maria a Nă8cătorei de D-(}eu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulti unui esemplarti spedatti franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 6 fl, v. a. Epistolia D. N. Isusu ChristosO. Preţulti unui esemplarti legată şi spedatti franco e 15 cr. ^ “T~Tr Tipografia A.' MUREŞÎANU, Braşovu. i Tir-rrJiJF