i, iimiiiitraţiiin ţl Tipografla: MUţOVU, piaţa mare Nr 22. oii nefransRte na se pzi ■ Ktteft. Manngcrip e nu ee re* trimită J Birourile de mumii: IrtfOvH, piaţa mare Nr. 22.. Inserate maiprimescii în Vlena: Molf Mosse, Saasensiein & Vogler ' (Oh) Jfaas), Beinrich Schalek, Alois Mrnil,M,I)ukes, A.Oppelik,J. Dan-Mbtrg; în Budapesta: A. V Oold-Umr, AutonMezei, EckxteinBemat; brrankflirt: O. L, Daube; in Ham-burg: A. Steiner. Preţul inserţianiloră: o seriâ gumondă pe o colină 0 cr. ei 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tariiă şi învoială. Beolame pe pagina III-a o ieri& 10 er. v. a. bău 80 bani. „Oaaeta* iese In fie-eare ILEI. „Ellenzek44 plină de bucuriă gră-besce a reproduce soirea despre suspendarea părintelui Petrescu din Remetea, susţinândă şi elă, că pricina suspendărei sale a fostu predica menţionată în nu-mărulă de erl ală foiei nostre. Foia ungurescă de mai susă adauge însă, că părintele Petrescu nu s’a supusă pedepsei de suspendare dictată de Con-sistoriulă din Aradă, din care causă autoritatea superioră bisericescă l’ar fi scosă din parochiă cu gendarniî. Nu rămâne decâtă ca totă „Biserica şi Şcola44 să dea lămuririle de lipsă, chiar în interesulă autorităţii nostre bisericesc! din Aradă. * * * Mercur!, 26 curentă, se va face cu mare - solemnitate inaugurarea bustului poetului Dimitrie Bolintineanu, în corn. Bolintinulă-din-Vale, plasa Sabarulă, jud. Hfovă, (două ore depărtare de Bueurescî) la 2 bfe p. m. Acestă inaugurare e o sărbătore pentru toţi aceia, cari iubescă şi respectă memoria adevăraţiloră patrioţi şi omeni mari ai ţării. * * $ Regina Natalia a făcută cunoscută la Petersburg, că sosesce în acelă oraşă în 4iua de 8 Februarie st. n. M. S. va ocupa mai multe apartamente din pala-tulă de iarnă ală Ţarului. De asemenea şi comitetele slave facă mari pregătiri pentru a primi pe regina Natalia. înainte de a se duce în Rusia, M. S. Va sta ună timpă ore-care în Iaşi. D-lă Pirociânaţ, representantulă Reginei în afacerea divorţului, a sosită la Regina, ca să pună la cale cele de lipsă. * * * D-lă Dr. Alexandru Ceuşianu e numită medică locotenentă în reservă la semibrigada 23 de inf. de‘honve4l.’ * * * Cu ocasiunea târgului de săptămână în Mureşu- Uiora s’a întâmplată o nenorocire. Negustorulă de pânză Iosif Schatler din Alba-Iulia mârgendă cu soţia sa la târgă, carulă care era greu încărcată se răsturnă şi marfa că4u pe soţia sa, de* 28 ani şi ^e vizitiu, omorîndu’i pe amândoi. ' '•• • * %* ',J O nouă descoperire archeologică s’a făcută în Dobrogea, unde s’au găsită optă pietre 'tumulare purtândă inscripţiunl 'romane pe dânsele. Sub una din aceste pietre s’au găsită şi nisce monede de argintă şi de aramă. * * * In stagiunea acesta se va juca pe scena Teatrului Naţională din Bucu-resci o dramă în cinci acte, datorită penei multă cunoscutei autore Carmen Sylva. * * * In comuna Craifalău bântue frigurile tifoide. Suntă bolnavi 28 de dmenî. * * * In Byefălva din Săcuime au arsă în noptea de 28 spre 29 Octomvre n. 5 şuri cu bucate, 4 şopurl şi 4 grajduri. In Făgăraşu a arsă în noptea de 2b spre 26 o şură. Literatură. A eşită de sub ţipară volumulu I. din Istoria Româniloru din Dacia Traianâ de A. D. Xenopolu, profesoră la Universitatea din Iaşi (ună voi. de 630 de pag. măr. în 8° cu 4 părţi.) Volumulă acesta expune în modă critică şi pe bază documentată istoria formalităţii naţionalităţii ronlânescl din timpurile cele mai vechi pănă la întrunirea principateloră. Este împărţită în 4 capitoll: I Dacia anti-romană, II Dacia sub Romani, III Năvălirea barbariloră perioda I. Românii în munţi. IV. Perioda II. începuturi de stată. Mai bine de o miiă de note cuprinde bogatulă materială istorică din care espunerea a fostă culesă. Cartea acesta a neamului românesc ar trebui să se găsescă în tote mânile. VoImnurile viitore vor apăre în intervale de 6 luni şi voră cuprinde materiile următor©; Volumulă II.: Dela descălecare pănă la Mihai Viteazulă. Volumulă III.: Dela, Mihai Viteazulă pănă la Matei Ba-sarabă şi Vasile Lupulă. Volumulă IV.: Dela Matei Basarâbfi şi Vasile Lupulă pănă la Fanarioţi. Volumulă V.: Epoca Fanarioţiioră. Volumulă VI.: Istoria con-timpurană dela 1821—1862 şi indicele. O largă parte este consacrată istoriei Româniloră din cetatea Carpaţiloră. Preţulu unui volumit este de 10 lei. (5 fi.) Pentru acestă preţă cumpărătorii voră primi volumulă francată şi recomandată la domiciliulă loră. A se adresa la autorii în Iaşi. Din alu Mea paşallcn al! Ini Banfîy. Solnocu-Dobica, 24 Octomvre 1888. (Fine.) Acum să viu la ală doilea obiectă, adâncă tăiătoră în vieţa publică politică şi culturală a comitatului. In nr. 209 ală acestei preţuite foi cineva a dată de timpuriu de soire, că Torma Miklos face propunerea de ase arunca dare suplimentară (potado) pe comitată pentru „scopuri culturale44. A-celă cineva după opiniunea publică răspândită chiar şi între Maghiari, dicea că numai în favorulă teatrului din Deşă se^ya face aceea, căci teatrală înotă, în balta pe care se află, cu ună cambiu de vr’o 20 mii fi. în spinare.. Admită că şi teatrală, neajungându-i cele 3000 fi. subvenţiune din chiria unui edificiu co-mitatensă, va ave partea sa netrecută de lipsă, pănă la sterpirea cambiului, însă din desbaterea acelei pripunerl din 16 1. c. în casa comitatului, se vede că lucruri mari (!) se intenţioneză cu crucerii Românilor din comitată adunaţi în ună fonda, cu „scopuri culturale44 şi acesta apoi administrată de promipilii şovinismului maghiară. Cum să se potă închipui altceva decâtă lucruri mari (!) dela ună omă ca Torma M. şi cei de pănura lui? Omenii politicei militante, ca să-şi ajungă unele scopuri, pună în bâtă câte ună „plană măreţă44, câte o ideiă umflată, o bucină, cei ce o audă se îmbui-măcescă,’ ca pescii după măslagă, şi a-poi pomescă orbesce înainte. Atunci apoi mai vorbesce, de ai cu cine. Aşa se întâmplă de vre-o 13 ani, şi precum se vede cu succesă. Aci îşi are isvo-rulă şovinismulă intolerantă, pe basa căruia guvernulă actuală şl-a basată esis-tenţa şi stabilitatea. Trebuia şi în comi-tatulă nostru, cu acestă ocasiune, din nou ventilarea unei „idei mari44, ca să îmbete pe Maghiarii, cari au veleităţi de a cugeta mai independentă de şovi-nismă, cu apă rece. Der să venimă la cestiune. Torma Miklos, tânărulă deputată, care în locă să vorbescă colo în dietă pentru binele comună, decă ’lă scie şi pricepe, şi pentru uşurarea contribuen-ţiloră, eroulă <Ţil©i (!) îşi începe motivarea la arunculă nouei greutăţi pe bieţii con-tribuenţl: „Menirea rîâstră este, ca se jimii mijlocitorii culturei apusului în barbarulu Orientii, se apărămă civilisaţiunea apusului faţă cu puterea pustiit&re a Orientului.“ „Acestă problemă pe acesta teritoriu 'numai unu stătu cu caracteru maghiară o pote împlini şi deslegau. Destulă atâta; din sentinţa ultimă se vede, că după ce statuia nostru e poliglotă, şi încă pe acestă teritoriu locuită de 8O°/0 Români, trebue să i-se dea ca-racteră maghiară, seu să se maghiari-seze ca să-şi potă împlini „marea misiune44 ; de aceea cine dintre „patrioţi44 să nu voteze percentulă de dare? De aci desbaterea a luată o direcţiune de „mare interesă naţională/4 (!) A cetită apoi ună proiectă de statute, indicândă în acela, că cu filerii acestoră jertfe „patriotice44 se voru premia învăţătorii şi învăţăceii cu âpiritu maghiară patriotică; se voră înfiinţa seu ajuta asile şi scoli poporale; cu ună cuvântă doresce a se folosi spre promovarea scopuriloru culturale maghiare patriotice şi ajutorarea instituteloră, care __________________________________1888 propagă cultura maghiară patriotică, ete. (Ellzk. 241). Dispune apoi funcţionarii la acelă fondă. Totă cu acestă propunere a păşită mai întâiu ună Maghiară, pe care nu l’au fostă convinsă încă fraseJe patriotice, Bo-doră Bertalan, şi face contrapropunerea: să se respingă propunerea lui Torma M. din causa neîntreruptelură crescerl ale dăriloră asupra pop ora lui spetită de sar-oina multeloră imposite. S’a sculată însă preşedintele tribunalului din Deşă, Balâzs Mate, care în-tr’ună stilă şi tonă potrivite unui vechiu tabla-birău, o spuse oarzănă, că în interesată naţionalităţii maghiare, a aduce a-ceste jertfe, ne este o datorinţă ce nu ne e ertatu a o negligea (nemzetisegunk erde-keben âldozatul meghozni elengedhetet-len kotelessegunk). La aceste vorbe, contele Komis Viktor atâtă de multă se însufleţise, în câtă propuse nu v» °/», precum ceruse Torma, ca fiindă destulă pentru teatru, ci 1% întregă să se voteze. Dintre Români mai întâiu şl-a ridicată graiulă contra acestoră propuneri nedrepte Gregoriu Steţiu adv., care în limba română le-a spusă: că nu este cu dreptate să se voteze în contulă Româniloră comitatului dare pentru scopuri de cultură specială maghiare, nu este de locă lucru echitabilă şi morală a-le lua şi cruceriulă din urmă, ca cu acesta s6 ţintescă la maghiarisarea loră, să ţin-tescă a-i răpi de tesaurul celă mai scump ce li l’au lăsată ca o scumpă moştenire străbunii: limba română. Din enunţările ce le-am citată, le-a dată de golă sco-pulă loră, pusă de altmintrelea pe basa unora calcull forte greşiţi. A vorbită apoi Augustinu Munteam adv. Vorbirea d-sale în limba maghiară a făcută, fiindă şi ironică, mare impre-siune asupra tuturora, şi e de următo-rulă conţinută: „Onorabilă adunare! Sunt pentru contrapropunere! Se pote că motivele interne ale d-lui contrapropunătoră nu suntă identice cu ale mele, deră motive basate pe lege şi pe împrejurările actuale avemă ambii. „Am să premită, că eu nu aş fi desfăşurată motivele, pe care le-am audită dela amiculă Steţiu; putea să soie d-sa, că ce curentă domnesce astă4l, numai gravamine naţionale să nu pomenescă, că chiar pentru aceea cu dreptulă în mână nu va avea dreptă. „Eu din punctă de vedere naţională nici nu amă nici o temere; cu suma de 5000 fl. pe ană, câtă pote că se va storce prin contribuţiunea acesta, nu se va face mare ispravă culturală, căci nesciinţa nostră e forte mare. Suntă şi alte motive în contra proiectului de contribuţiune culturală: Conformă legei astfelă de propuneri trebue să fiă publicate la timpulă său. Ei bine, s’a publicată, că va veni la pertractare III. ‘ . La casa lui Popică multă nevoiă şi supărare. In 40rI de 4i lelea Sera se scula, aprinse foculă, puse căldarea pe focă, si când fierbea apa, taiâ puii şi’i arunca în căldare. Era cea din urmă mâncare pentru Florea, în casa părin-tescă pentrtt vreme de trei ani, şi nimeni nu soia, decă nu cumva şi pentru mai multă. Sfârăia hârbulă lângă jăratică. Din colţulă surei, Florea, deşteptată din somnă, privea ra4ele sorelui, ce răsăreau de după delulă cu viile domnesc!, şi privia aşa de cu jale, aşa de cu multă neîmpăciure, celă din urmă sore răsă-rindă peste sătulă său plină de amintiri pentru elă. Elă păşi în curte. Chiar atunci nimeri şi Tunase, sluga loră, cu boii din câmpă, er Mărina sta lângă tăiătoră cu toporulă în mână 4icendă lui Tănase să-i tragă o rudă din grămadă şi s’o tae pentru lelea Seră. Florea când îşi vă4u boulenii cu care a cărată elă păpuşoiulă, merse colea lângă ei şi clipia din ochii săi udaţi de lacrimi. Mai vedea apoi carulă şi plu-gulă şi tote uneltele de muncită pămân-tulă şi cum le vedea părea că i-se rupe inima. N’avea ce face, aşa i-a fostă rânduită, îşi gândea Mărina de lângă tăiătoră, care-i pricepea durerea. In vreme ce Mărina îngrija de focă âr lelea Seră se gândea, cum să gătescă mai bine lui Florea mâncarea şi straiţa de dramă, badea Popicăcă utaîn fundulă lă4ii după câţf-va florini, pentru ficio-rulă său, căci de, calea-i lungă şi cătă-nia cu multe pomeni e împreunată; apoi se mai învârtea încoce, se mai învârtea încolo, şi erăşl se gândea la bietulă Florea şi la drumurile lui şi îlu durea de sdrtea fiului său. ■ Florea însă nicî-odatănu simţise ca acuma, că elă iubesce atâtă de cu focă. Totă noptea n’a durmită. Totă noptea aşe-dută pe pragulă uşei gândindu-se mereu la cele trecute şi cele viitore ale lui. Cum noptea era liniştită şi cerulă senină, elă ar fi vrută să dormă se o viseze în braţele Iui. Numai florile de pe pomi îlă mai întovărăşiau îo durerile lui sufletescl, numai lucefârii focoşi îi mai străjuiau durerile lui. Sufletulă său nicl-odată nu fli-lă simţise aşa de plină cu Ilena ca şi acum, nici mintea lui aşa de pironită în gândulă său la ea, şi i-se părea, că ochii ei ascunşi printre neguri îi răsă-riau din când în când ca două ra4e de lumină. Elăi-ar fi sorbită suflarea, şi-ar fi deschisă inima, i-ar fi dată sufletulă numai s’o scie pe veci a lui. Şi tote astea ar fi trebuită să le scie lelea Sera şi badea Popică, ca se nu-imai vorbescă de Fica lui Bulbucă. Der vremea trecea şi Florea a a-junsă să fiă în clipa plecării. Elă îşi luâ „4iua bună44 dela toţi vecinii, apoi în-trândă er în casă, nu scia să mergă la mamă-sa, ori la tată-său, Ori să stea pe locă şi să-i spună Mărinei să mergă la Ilena s’o facă să-lă aştepte în capulă satului. Intr’ună târ4iu, cum se uita cu ochii în pămentă, începu să-i fiă rece în spate, să’lă cuprin4ă fiorii de despărţeniă. Der luându’şl inima ’n dinţi, păşi spre mu-mă-sa, o cuprinsă în braţe, o săruta şi ea începu să plângă, pe urma ei şi Mărina şi era pe-aci să plângă şi badea Popică, decumva feciorulă său nu i-ar fi cjisil: „Tată, Dumne4eu cu voi, de mine n’a-vetl temă; tefâră mergă, tefără să viu44, şi-lă săruta şi pe elă. Pe urmă îi şopti Mărinei la ureche să nu?şl uite de Ilena, er lui Tănase îi dete în grije boulenii săi. Florea păşi peste pragulă porţii. Ilă aştepta Viluca lui Costană, bunulă său prietină. Prinşi de după gâtâ, se sărutară şi o luară la picioră. Maijosă de ei Fica lui Bulbucă le eşi în cale cu plină şi le pofti norocă. Lui Florea i-se părea, că vede o stafiă ce-i prorocesce nenorocire. Mergendă de-alungulă drumului, colea când erau aprope de casa Sandului, Florea îşi aduse aminte de cele din urmă 4he! în care a întâlnit’o pe Ilâna, de sera în care i-se făcu spaimă, de măr- Nr. 282 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 propunerea d-lui Torma; am ventil propunerea, aceea ‘a proiectata V2% con-tribuţiune; astă4i furămii surprinşi cu o propunere de l°/0 întregii, — mă îndo-iescii deră, pe basa legei, că Ore propunerea în forma acesta nouă pote se per-tractaPj „Şi apoi, d-lorii, legea (art. XV dela 1888) concede jurisdicţiunilorii să arunce contribuţiunl pentru scopuri culturale; înţelesulii acestei disposiţiunî pote să fiă, că unde este unii scopii ori o instituţi-une culturală specifică, şi de folosii comunii, se pote ajuta prin oontribuţiune, — deră nu ca în casulii de faţă, fără ca să se numescă, că ce anumiţii scopii, numai pentru unii concepţii generalii să adunămii bani şi să creămii unii oficiu mare pentru manipularea banilorO. „Decă d-lă Torma ar cjice: etă colo unii institutfi anumită, o scolă bună, care a crescută mulţi bărbaţi, nu se p6te susţine, şi e de lipsă s#o ajutămă, atunci amă sci despre ce să tractămă; deră numai aşa în generală; să adunămă bani pentru scopuri culturale, este ca şi când ar merge cineva la medică 4ic®n că Maghiariloră le place a se numi naţia cavalerâscă, este deci cava-lerismă aceea, că voUză dare asupra poporului, care nu e de faţă, în pagubă şi contra lui? Aţi amintită, că veţi premia învăţătorii patriotici şi şcolarii, cari facă progrese în limba maghiară; sub adei învăţători înţelegă eu nisce lingăi, nisce semidocţi stricăcioşl şi nouă şi Maghiariloră, cari ’să cu multă mai înapoi decâtă cinstitulă plugară, ce nu scie carte. Eră că veţi da premiu băeţiloră ce voră borborosi câteva cuvinte maghiare , nu se va alege nici ună sporfi etc. La partea aceea, că poporulă nu e de faţă, a răspunsă inai târ4iu corniţele, că este de faţă prin representanţii săi aleşi. Asta e altă căciulă. Cum se fadă alegerile acelea, şi încă tocmai în „comitatulă de modelă?44 La asta mî-ar plăce să vrea a răspunde dreptă „Ilus-tritatea Sa.44 In fine dintre Români a vorbită ve-teranulă Gabrielu Mană, c’am precum urmeză: „Sunt silită în prima liniă din motive financiare a mă alătura contrapropunere! făcute. Aceste motive ni le-ar pute da d-lă vice-şpană, deorece bine scie din raţiociniile comunale, că. impo-sitele după 1 fl. în comune se sue dela 30°/0 până la 60°/0 şi încă şi mai susă. Der mă provocă totodată şi la d-lă preşedinte ală tribunalului, care cu atâta zelă şi fooă a vorbită,. pontifi propunerea d-lui Ţorniţa. , D-sa scie pre bine şi din actele judecătoresc!, că locuitorii din comuna Totfalău, — cu. ale căreia spese vreau posesorii să’şl comaseze pădurile, deorece afară de păduri n’au nici ună locă pentru cultivare în hotară, — plătescă după 1 fl. v. a. 11 fl., aşaderâ 1100b/Q în 6 ani, şi aşa pe ană câte 183 V3%. Acum ce mai vreţi, d-loră, decă noi avemă datoria de a susţine poporulă în interesulă statului, de care vă interesaţi cu toţii, aflaţi de cuviinţă a da celui bătută şi schilăviţă de morte încă o lovitură? Şi pentru ce? Pentru scopuri culturale separatistice, cari numai maio-rităţii poporului comitatului acestuia, adecă celui românescă, nu-i va servi spre nici o cultură ori cultivare. După ce trecu Florea ca o nălucă scumpă, Ilâna isbi porta, îşi coperi faţa cu mânilie şi începă să plângă, să plângă cu amară. * < - De aici înainte nu mai eşia cu furda, n’o mai vedeai Duminecile şi sărbătorile gătită frumoşii, nu, căci n’avea pentru cine. Sătulă întregă i-se părea o pustiă, er părăulă de dinaintea curţii, singurulă prietină din 4Aele bune, .i-se părea şi elă acum secă şi duşmană. De multe-ori gândia să’şl lase sătulă, să ia 'lumea în capă, să nu mai au4â vorbe rele; der ce era să se facă tată-său.! : Sandu îşi vedea fata cuprinsă de gânduri slabe, nu scia însă, decă . ele o voră stăpâni-o multă vreme încă. Hulită de mulţi, vorbită de rău de duşmanele ei, Ilena la ce ar fi mai eşită să ve4ă omeni ? Ii era destulă să ve4ă porta şi frăgarulă, pentru ca să i-se arate figura lui Florea, şi Florea era o lume întregă pentru ea. (Va urma). „S’a accentuată faţă cu d-lăcontra-propunătoră, că oe a dată elă pentru scopuri de cultură comună? După ce eu încă m’am alăturată la acea contrapropunere, mă sâmtă îndreptăţită a întreba, începândă dela d-lă prefectă până la celă din urmă membru ală comitetului, că cine a dată şi dă în propor-ţiune mai multă decâtă mine, după ce pentru şcola districtuală din Lăpuşiu dau pre totă anulă 50 fl., în care şcolă pe lângă limba română se învaţă şi limba maghiară şi încă şi cea germană, căci Românulă bine scie, că cu câtă cunosce mai multe limbi, cu atâta are şi preten-siune mai mare de a se număra clasei culte. D-vostre însă anevoiă aţi întorce vre-ună cruceriu spre cultivarea comună a poporului română, dela care voiţi a scote cruceriu de cruceriu spre scopuri separatistice maghiare...44 La tote aceste vorbiri, basate pe argumente de o netăgăduită valore, s’a legată a replica Bokros Lajos, ca ună oraculă între ceilalţi ejusdem farinae, în ună tonă forte corteşescă şi cu atâta emfasă, ca şi cum s’ar fi aflată deja în scaunulă fişpănescă, după care i-se scură inima şi spereză dulce în viitoră. De 4isă, afară de unele alusiunl nedrepte şi invective, n’a 4isfc nimica* • ea totdâuna. A urmată apoi închiderea discu-siunei. Bodor Bertalan, vă4ândă că nici ună Maghiară nu’lă- părtinesce, şî-a retrasă contrapropunerea. ^ Ceiâî’alţl Maghiari cu puţină escepţiune, aşa se înfierbântaseră, încâtă, în fantasia loră orientală, îşi închipuiau acum întregă teritoriulă comitatului lipsită de orf-ce suflare omenescâ afară de Maghiari, şi că urmaşii Romaniloră se bată în peptă aderândă şi jurândă, că strămoşii loră au venită aici din Atelkuz şi nu din Roma, legânulă poporeloră romanice. Contrapropunerea susţinută de ceia-lalţl ce o spriginiseră, făcându-se votarea nominală, au rămasă pe partea ei 5 votanţi, er pre lângă propunere mai toţi, afară de vre-o câţiva omeni bătrâni, Maghiari chibzuiţi, cari la votare au părăsită sala. Şi aşa pe 10 ani s’a votată ■ 1% dare suplimentară, pe comitştă pentru, „scopuri culturale*. Torma Miklos în vorbirea a doua, ca replică şi susţinerea propunşrei sale, şl-a închiat’o cu mândriă ce nu se pote descrie. Acum a uitată ce a emisii mai înainte, când ne chiăma să dămă peptă cu orientulă pustiitoră şi barbară şi în-torcendu-se cătră advocaţii români, ll-a spusă parlamentară, pe semne, cum a învăţată în Pesta, că una din două, ori ei Maghiarii voră sfărma pe1 Români (tipomi), ori Românii pe ei. Măi! Au4l colo, frate Române! Eu însă răspundă d-lui Torma.: Noi nu ne batemă capulă să sfâr-mămă pe nimenea, nici să desnâţiona-lisămă pe cineva, ci pre lângă iubire şi stimă reciprocă să ne conservămă limba şi naţionalitatea, i să ne; putemă cultiva în spiritulă şi după genială românescă, să înaintămă în cultură ca Români. Nu, noi nu vremii să alunecămă pe calea nedreptă, căci: „dreptatea Domnului e văcînică, ’şi elă blastămă pre omulă ce alunecă în oalea nedreptăţii44. „Agere et)!pati fortia Romanoram est44. ■ ' t. - ■ • i Ateneulll Eomlnll din Bucureşti. 0 exposiţiune de bele:arte. Ateneulă Română, voindă a constata starea arteloră ffumose în România în momentulă teripinărei palatului. său, a hotărîtă să organisefce în sălile acestui paiaţă o exposiţiune de Pictură, Sculptură şi Architectură, cu tote ramificaţiu-nile loră. Luândă o asemenea hoţărîre, Athe-neulă îşi continuă misiunea sa de a des-volta şi a propaga: gustulă Beleloră-Arte în România, de a încuragia pe artişti, chemândă asupra opereloră loră atenţiunea publică^ de a deştepta din ce în ce mai multă în clasele avute dorinţa de a’şl pleura operile de arte ale artiştiloră noştri, de â crea, cu ună cuvântă, ună curentă artistică în Român iâ pe lângă atâtea altele ce există în sî-nulă său. Ateneulă face der apelă cătră toţi artiştii români din ţeră de a adresa operile ce voescă a expune Şefului Cancelariei sale, D-nului Alex. Stănescu (Pala-tulă Ateneului), care le va da o ohitanţă în regulă despre aceste opere, chitanţă în virtutea căreia obiectele li se voră libera la închiderea Exposiţiunei. Natura operiloră ce se voră primi intră în următorulă cadru: Pictura: Pictură cu uleiu pe pânză, pe lemnă său pe orî-ce felă de ipsose. — Acuarele — Pasteluri — miniaturi şi desemnurf de tote felurile — pioture pe smalţă, pe farfuriă, — pe porţelană, — cartone, eto.* Sculptura: Sculptură de statue, bus-turî, medalione, pietre sculptate în re-liefă, — pietre săpate. J Architectură: Desemne şi modele de architectură, studii şi fragmente, Repre-sentaţii şi proiecte de edifioii, Restauraţii, ruine şi documente. Aplicaţiunea arteloră. Gravuri şi litografii: Săpătură în negru, Aqua-forte, gravuri cu mai multe colori, Litografii în negru cu creionă şi cu penşulă, Cromolitografii, Picturi pe stofe, picturi de decoruri, modele şi ti-parurf pentru figuri, ornamente, etc. Sculpturi ridicate din ciocană şi pe table de metală, obiecte turnate, estam-purf, cameurtj obiecte de plastică industrială decorative, obţinute prin procedeu mecanică, reducţiunl, etc. Monede şi modalii. Fotografii pe hârtiă şi pe sticlă: Arginterie artistică. Bronză de arte, turnătoriă de ar|e diverse, fierăriă de arte, metalurf prelucrate. . ‘ A; La aceasta se vor putea adăuga opace de imprimerie, legătpriă de cărţi, m(^-lieră artistică şi bronzerii. Obiectele se primescă în tote 4^e în localulă Palatului Ateneului dteîa oreLe 9l/2 pănă la 12 dimineţa şi dala 3 păna la 6 ore după amia4ă. Deschiderea exposiţiunei fundă lisată pentru 1 Novembrie a. c., obiectase vor trebui a fi trimise pănă la 25 OctoSă-vrie curentă. Când exposiţiunea va fi compleofÂ, Comitetulă naţională pentru exposi^-nea universală din Parisă va fi învit||ă sâ numescă un juriu pentru a alege operile ce cu consimţâmentulă artiştiloră voră putea figura la acestă din uiţh& exposiţiune. La închiderea exposiţiei, Ateneu|ă va" distribui recompense artiştiloră'■ & căroră opere voră fi premiate. 4 Biuroulu AteneuliA’ # CursolA pieţei BraşorA din 31 Octomvre st. n. 1888. Bancnote românescl Cump. 9'86 Vând. *83 Argintă românescă . n 9.30 r 9.85 Napoleon-d’orl . . . n 9.69 ti 9.62 Lire turcescl ... n 10.90 n lfef95 Imperiali n 9.90 n 9.85 Galbinl ti 5.70 5-76 Scris. fonc. „Albina44 69/0 n 101.- n ~N— nu n 5°/0 n 98.— , n 98.50 Ruble rusescl . . . n 126.— 12T.— Discontulă .... 6V5- -8% pe ană. Cursolă la buna de Viena ; , din Bl Octpqavre, st. n. 1888. Renta de aură 4% . . 7 . . . . 101.70 Renta de hârtiă 5°/„..................92.70 împrumutul ti căiloră ferate ungare . 144.-*-Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare . (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră terate de ostă ungare (3-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare . . . Bonuri cu clasa de sortare . Bonuri rurale Banată-Timişă Bonuri cu cl. de sortare . . Bonuri rurale transilvane .■ . Bonuri croato-slavone . . . Despăgubirea pentru dijma de vină •>. ungurescă........................ 99.50 Imprumutulă' cu premiulă ungurescă 130.75 Leşurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedinului.............. Renta de hârtiă austriacă Renta de argintă austriacă . Renta de aură austriacă . . LosurI din 1860 ... . j, . Acţiunile băncei austro-ungare Acţiunile băncei de credită ungar Acţiunile băncei de credită ăustr. Galbeni împărătesei Napoleon-d’orl . . . Mărci 100 împ. germane ! Londra 10 Livres sterlinge 98.- 116.^ îoe.h:-. 105.— 104.40 104.10 104.50 104.— 122 00 82J§£ 82.ro 109.90 87i.-r-305.75ţ 311.90 5.77 9.6-ri/* 59 mU 121.20 Numere singuratice din gazeta Trausihaniei4k â 5 cr. se potii cumpăra în tutungeria X. Gross^ în' librăria Xiculae Citurcii şi Adelf Albrecht. Editoră şi Redactoră responsabilă : Or. Aifrel Mureşianu. Nr. 232 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. Loch de villă de ocasiune. O oră departe de PredealA în immediată apropiare de Braşovu, optu minute pe josti dela gară ISTE DE TfiNtiBI iO LOGO DE TILLA U HDD în o eoloniă de viile în o splendidă pădure de bra