H
Tipogiala: '
IBAŞOVU, piaţa mar» Nr 22. feiuroii petranaate na se pri ®«eu. Manuscripte nu ae re-tnmiifi !
Birourile de muncim:
•raşovă, piaţa mare Nr. 22.
Inserate maiprimescu în Vlena: Sudoif Mosse, Haasensiein & Vogler (Oto Maas), Heinrich Schalek, Alois &mdl,M,t>ukes, A.Oppelik,J. Dan-*tb*rg; în Budapesta: A. V Gold-hrger, AutonMetei, EcksteinSernat; tnFrankfurt: G. L, Daube; in Ham* burii: A. Steiner.
Preţul inserţiunilorfi: o serii garinondii pe o col6nă 6 cr. •i 90 cr. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoială. Eeclame pe pagina III-a o serii 10 cr. v. a. său 90 bani.
' .Gazeta* ieâe In fie-eare t|f.
Abonamente pentru AnstnHJiiaiii
Pe unii ană 12 fl., pe a6se lmfl 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru înmiita şi străinătate:
Pe ună ană 40 franci, pe atee luni 20 franci, pe trei luni 10 frânei.
Sepreănmeră la t6te oficiale poştale din Intra şi din afară şi la dd. colectori.
Abonaientnlu peiţru BraşoTu:
la administratiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe unăană 10 fi., pe săse luni 5 fl., pe trei luni 2 fi. ISO cr; Cu dusulă In oasă: Pe ună ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fi. Ună esemplaxă 6 cr. v. a. său 15 bani.
At&tă abonamentele câtă si inserţiunile suntă a se plăti înainte.
Nr. 231.
Braşovt, Joi 20 Octomvrie (1 Noemvrie)
1888.
Braşovft, 19 Octomvrie v.f
Amu ajunsu timpuri, în care nu ne-a mai remasu decâtu sâ plâtimu dare şi erăşî dare.
Mulţămită risipei guvernului, imensei armate de funcţionari, de^ ficiteloru bugetare, datorieloru ne mai pomenite de mari ale statului, defraudăriloru nesfîrşite, lăcomiei nemărginite a şoviniştilor unguri, cari în numele „ideii de stătu maghiară* înghită milione şi totă nu se mai satură, amă ajunsă să nu mai muncim decâtă pentru plata dăriloră de totă felulă în stată, în comitate şi în comune.
N’a fostă destulă cu atâta, a trebuită să mai facemă şi trista esperienţă de-a vede impunendu-se comitateloră românesc! dare pentru o societate privată, cu scopuri subversive, cum e reuniunea ardelenă de maghiarisare, ocrotită şi patronată de guvernă şi de organele lui; de-a vede impunendu-se dare comitateloră românesc! pentru fondurile de pensiune ale slujbaşiloră unguri, impuşi şi ei Ro-mâniloră cu forţa de atotputernicii fişpanî şi solgăbirăi.
Şi care e răsplata ce se dă poporului română în schimbulă atâtoru sarcine grele?
Nici respectulă ce se datoresce desvoltării simţului său naţională, autonomiei bisericei şi şcâlei sale; nici ocrotirea intereseloră sale culturale, morale şi sociale; nici promovarea comerciului, industriei şi agriculturei sale în interesulă bunăstărei materiale; nici împărţirea slujbeloru în stată, în comitate ori în comune, amesurată numărului poporaţiunei şi inteligenţei române: nimică din tote acestea nu’i e dată Românului să guste, pentru că aşa e voinţa guvernului, a organeloră sale şi a agitatori-loră (ţiariştî şi kuluregyletişti.
E durerosă să vecji că nu se găsesce nici ministru, nici c^iaru, nici unu organă ală guvernului, care să aibă atâta simţă de umanitate, încâtă se protesteze şi se-lă
cuprindă indignaţiunea de atâta dispreţă de greaua muncă a poporului.
E f6rte durerosă să vec}I de-căijendă la atâta înjosire o parte a societăţii, maghiare anume cea care stă în strînse legături cu gu~ vernulă, cu euristica şi cu diferiţii agitatori unguri, ca în Solnoc-Dobâca, Huniedora, Târnava mare ş. a., încâtă şi în cele mai rare caşuri — când adecă se mai ridică câte o voce în contra nenorocitului curentă şovinistică — se te-roriseze .şi să silescă a se arunca în abisulă şovinismului chiar şi acei rari dmeni de bine mai puţină înveninaţi de acestu nenorocit curent, de temă numai că să nu li-se impute, că ar sta în conivenţă cu elementulă nemaghiară.
Acestă curentă distrugătoră, încuragiată de guvernă şi de în-tregă aparatulă oficiosă şi neofi-ciosă de care dispune, a adusă ac[î lucrurile acolo, că poporulă română e lăsată pe mâna celui dintâiu venită a’i impune sarcine de totă felulă, tară nici o consi-deraţiune cătră dreptă, lege şi simţulă de umanitate, sarcine din care nu i-se face nici o parte, dedrece menite suntă a servi sco-puriloră contrare tuturoră intereseloră lui de vieţă.
Astfelă amă ajunsă acţi de ni-se iau mereu, ni-se iau în infinită dări drepte şi nedrepte, legale şi nelegale, pentru stată, comitate, comune, pentru fonduri de pensiuni unguresc! ca în Hu-nedâra şi alte părţi, pentru reuniunea de maghiarisare şi peste totă pentru cultura maghiară ca în Solnocă-Dobeca, Târnava mare şi în alte comitate.
In faţa acestoră lapte, e curată ironiă, decă foile unguresc! cu agitatorii unguri mai susţină, că poporulă română nu e apăsată şi ca e egală îndreptăţită.
Din Bulgaria şi Grecia.
In 27 Octomvre s’a deschisă So-brania bulgară. In discursulă tronului,
rostită de însuşi principele Ferdinand, acesta îşi esprimâ speranţa, că deputaţii se voră distinge printr’o activitate luminată şi fecundă pentru binele naţiunii, prin devotamentă şi alipire cătră patriă şi coronă. Causa bulgară, cjice mesa-giulă, se consolidezi din (ţi în mul-ţămită păcii generale şi ordinei şi liniş-tei din ţeră. Deschiderea liniei ferate Ţaribrod-Sofia-Vacarel, construită de Bulgari cu bani bulgari, şi încă în momente grele şi critice, a mărită creditulă ţării şi a legată capitala ei cu celelalte oraşe mări din Europa, dândă streiniloră puţinţă de a cunosce mai deăprope naţiunea şi d’a apreţia sacrificiile şi silinţele ce şi-le dă paclniculă şi laboriosulă po-poră bulgară pentru progresulă său morală si materială, şi. pentru ocrotirea libertăţii şi independenţii sale. Primirea, ce poporulă i-a fâcut’o principelui în călătoria sa întreprinsă prim Bulgaria, dovedesce credinciosă afecţiune şi devotamentă pentru patriă şi pentru persona sa. Dela suirea sa pe tronulă bulgară, cjice principele, instrucţiunea şi armata au făcută progrese însemnate în desvol-tarea loră. Armata se află la înălţimea situaţiunii şi la trebuinţă va sci răspunde speranţei şi încrederei ce patria şi tronulă le-au pusă îu ea. Sobrania va ave să se ocupe în sesiunea acesta cu pro-iectulă de lege pentru organisarea serviciului sanitară, proiectulă de codă penală, proiectulă pentru succesiuni, proiectulă pentru greutăţi şi măsuri ş. a.
Iu aceeaşi cji s’a deschisă şi camera Greciei. în discursulă său Regele mul-ţămesce ţărei pentru dovecjile de iubire ce le-a primită cu‘ ocasiunea * jubileului său. M. Sa <jice, că situaţiunea financiară este escelentă; constată progresele săvârşite în armată şi în marină şi cfice că în timpă de pace progresele săvârşite suntă cei mai buni apărători ai dreptu-riloră Greciei. Der decă va isbucni ună răsboiu, Grecia va proba, că n’a neglijată nimică în interesulă apărării naţionale. Regele anunţă apoi logodnă principesei Sofia de Prusia cu Principele moştenitoră grecescă.
SOIRILE PILEI.
Din Pojuuă şe telegrafiază, că Primatele stărue pe lângă locuitorii de
acolo, cu să persiste în speranţa, că voră obţine o a treia universitate ungvrescâ, pentru care celă mai potrivită locă ar fi, după părerea Primafelui, Pojunulă. Primatele să fi declarată cu ocasiunea călătoriei sale în Pojună, că în privinţa acesta intrase în seriăse învoelî cn răpo-satulă ministru Trefort, care stăruia pe lângă Primatele, ca, în schimbulă unui edificiu din Budapesta, să dea ună paiaţă ală său pe sema universităţii. In-vcfelile dintre Trefort şi Primatele ară fi ajunsă departe, dâcă nu lî-s’ară fi pusă în cale starea critică a finanţeloră statului.
*
* *
Curia r. a resolvată în fine pro-cesulu ce se continuă timpă de 82 de ani între familia contelui Lazar şi între 2 comune din Săcuime pentru dreptulii de proprietate asupra bâiloru dela Borsecu. Familia Lazar a perdută procesulă şi astfeliu dreptulă de proprietate asupra băiloră a rămasă definitivă comuneloră proprietare de pănă acum.
*
* *
Din Roşia se scrie diareloră Unguresc!, că în urma unei investigaţiunl ri-gurdse s’a descoperită, că colectorulă comunală de dare de acolo, Csora Sandor, cunoscută pănă acum ca omă conscien-ţiosă şi dreptă, în decursă de 10 ani a defraudată câte-o anumită sumă în fiă-care ană din banii colectaţi de elă. Soirea acesta a produsă o impresiă ’de-primătore, deorece colectorulă era recunoscută ca omă de omeniă. Suma bâniloră defraudaţî se socotesce cam; la 3000 fl., din cari se speră, că celă puţină o parte se va restitui din averea defraudantului, ce s’a şi pus sub secuestru
#
* #
Cu ocasiunea înaintăriloră dela 1 Noemvre, au fostă înaintaţi în armate comună: Colonelulă Teodoră Seracin, co-mandantulă brigadei de inf. 59, la gra-dulă de generală; căpitanii de cl. 2 Olimpiu Pistrilâ din reg. 2 de inf. şi Dioniu Sabailâ din reg. 64 de inf. la gradulă de căpitană cl. 1; locotenenţii Nicolau Ceuşianu din reg. 64 din inf., Iuliană Brote din reg. 62 de inf., Aurelă Predovicl din reg. 64 de inf., Nicqjau Bâilâ din reg. 63. de inf., Iosifă Muşieiu din reg. 50 de inf. şi Alexandru ZurzulH
FOILETONUL^ -GAZ. TRANS.U
(2)
llena Sandului.
Novelă din poporă.
Era frumosă fata Sandului. Mulţi flăcăi se băteau după ea, şi mai multă ca toţi Florea lui Popică. Ce folosă însă decă elă nu’şl era lui’şl stăpână, aşa (jiceu omenii, aşa vorbea sătulă, şi vorba satului adevărată era. Numai Vilucă ală lui Costană şi Mărina verişora lui Florea sciau de lacrimile lui, de năcasurile şi jalea lui. Multe’i spunea Mărina lui Vilucă şi multe vorbea acesta cătră fiica lui Bulbucă. Vorba ceea, din gură’n gură se face povestea.
In aceeaşi d.i, în care feciorulă bogătanului Popică o păţise, la casa lui Bulbucă se petreceu lucruri ciudate.
„Ce să-i facă,' mamă? Florea ml-e dragă, ml-e dragă mai alesă că-lă sciu bună, răbduriu, frumosă şi jucăuşă bună. Erî, (}i oe Duminecă, când amă înche-
iată joculă, m’a luată pe mine şi pe Mărina şi ne-a jucată de să i-te închini."
Aşa vorbea fata lui Bulbucă mamei sale Lunea, după ce gătară de strînsă bobulă şi mazărea din câmpă.
„Hei, draga mamei, ce folosă de tote astea? Flore^-i totă Florea!“
„Voinică, frumosă şi drăguţă," dise fata. „Totă ce mă neliniştesce e că de câteva ori l’am vă<jută trecendă în josă nebăgendă în semă pe nimeni. “
„Vecjl asta-i, fiică dragă!"
„Der ml-e dragă, mamă, de....u
„Să fi tu pe pace, că vomă sci noi să-i facemă şi lui apa. Haide să cer-nemă de moră. Acuşi vine tată-tău dela câmpă şi ne pune pe focă de va sci c’amă furată vremea lui Dumne4eu.u
Lelea Safta şi fiica intrară într’o cămară şi s’ apucară de lucru. Mai târ-(jiu bătrâna scirici de feliulă dragostei lui Florea şi se făcu nevăcjută. Pe semne s’apropia sera şi trebuia să-şî vedă de treburi, căci şi Telegă, sluga, nimeri dela
hoţară şi argatulă Filucă încă se arăta ca să-i asculte poruncile....
Şi fugi iute Filucă pănă la Sandu şi veni şi spuse, că elă se află la m<5ră c’ună sacă de măcinişă, er Bena e singură. Şi bine scia Vetş lui Pârjolă, prietina fetei lui Bulbucă, să iscodescă minciuni, precum că Bena zace de morte, şi să le^spună Mălinei, er Mărina să le spună apoi lui Florea, şi la vremea ho-tărîtă s’o scotă pe Bena, totă cu minciuni despre Florea, pănă la pârlază şi să povestescă multe nimicuri, în vreme ce Florea simţea fiorii morţii în casa lui Sandu; er când tatălă,Benei era aprope de casă, ea să fugă pe altă parte şi să dea semnă printr’ună fluerată lui Telegă, schimbată ca o ciumă, să iesă din casa Sandului.
Tote astea se petrecură fără soirea şi cunoscinţa Benei şi a tată-său, fiindă puse l?k cale de cei cari n’o puteu suferi pe ea, cea mai frumdsă din sată; şi apoi totă ei să-şl rîdă de Florea şi să scor-nescă vorbe, că’n casa Sandului a um-
blată ună strigoiu, o dihaniă urîtă.
Bine-i umblă lelii Saffci şi rău îi cftdeu Benei şi lui Florea trebşdrele acestea.
H.
Patru (jil© mai avea Florea lui Popică pănă ce să-şl. pună traista, ’n băţă şi să pomâscă la. drum, aşa suna porunca împărătescă. Patru tjile încă mai putea Beana Sandului, cea din urmă! oră pote, să caute la Florea în ochi, să-i spună că-lă.,iubesce, că de dragulă lui plângă şi eodrulă şi plugulă, '[şi tote fetele din sată şi mai multă ca tote ea, Beana, ce avea elă mai scumpă.
^Ge vieţă chinuită şi amară o să aibă- âlă în cătăniă!“ îşi elicea Beana învertindă fusulă încărcată cu tortă, cum sta în pragulă porţii, căutândă în susă ca doră să zărescă pe Florea ori fiă şi numai umbra lui.
Cum o să trecă peste patru cjhe vieţa loră odinioră atâtă de fericită! Nimică nu va rămânea din tote, afară de aducerile aminte ce-i voră împresura pe
Nr. 231
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
(lin reg. 64 de inf., la gradulă de căpitani cl. 2 ; câdeţii Ioiiă Pâpovid din reg. 31 de inf. şi Adolf Basarabă din teg. 50 de inf. la gradulă de .sublocotenenţi. Apoi căpitanii Michailti Ivanovicl şi Teodora Suchy din reg. 2 de inf. la gradulfl de maiori, cela dinteiu t in reg. 62.- şi cela de-ala doilea în regi 82 de inf. Go-lonelula Emila cav. Perin de Wogenburg e numita comandanta ala reg. 2 de infanteria.
■*
* *
In dilele trecute oficerî bulgari au cumpărata în Seghedinti cu preţuri bune
cai pentru armata bulgară.
*
* *
Localulti Redutei din locti e închiriat pe anula întrega de directorula de teatru Wolff, care va juca cu trupa sa aci în carnevală. Directorula Wolff a încredinţată partea economică d-lui Geist birtaş, er administraţiunea localităţilora lui Gustav Hedwig (strada Scheilora Nr. 118), care dispune de sală pentru baluri, serate, nunte ş. a.
1 ’ *
# $
Ministrula comuna de finanţe Benjamin Kallay, care călătoresce acum prin provinciile ocupate, ajungendă la 16 Octomvre n. în Mostar, puse de se vesti în oraşfi că dânsulă- în 4iua următdre între 10 şi 12 pre primesce pe ori şi cine, precum şi petiţiunl. Ministrula vrea să cunoscă în modula acesta dorinţele şi plângerile poporaţiunei.
La noi de asemenea lucruri nu se pomeneşce, mai alesfi când e vorba de dorinţele şi plângerile poporaţiunei nemaghiare.
*
* *,
Una ărecare Constantina RoJck din Budapesta a lăsata Kulturegyletului ardeleana 20,000 fi.
Păcată de bani, că se dau pentru
scopuri atâta de neumane.
*
* *
O scrisort cu 1480 fl., trimesă prin poştă din Qsaba la Yiena, nu se găsescp nicăeri. Cercetările de pănă acum n’au data nici una resultata positivă. Scri-sorea a ajunsa în Budapesta, şi de acolo s’a espedata mai departe, dâr n’a ajuns la destinaţiune. Se crede, că s’a perduta.
Congresulil naţionalii lisericesctt.
(Raportă speciala ala „Gaz. Trans.“)
Sibiiu, 12/24 Oct. 1888.
Şedinţa a XIV, 12(24 Octomvre.
Deschiderea la 5 ore p. m. Presi-diula ordinariu.
1.	Se autentică protocolula şedinţei precedente.
2.	V. Băbeşti face menţiune de lă-sământulă „Trandafirău pentru tinerimea de confesiunea; gr. or. din întrega mo-narchiă. Testamentula răposatului Tran-dafira sună, că ya parte a averii sale să se folosescă pentru tineretulă din Ar-
amendoi, departe unuia de altuia. Visurile norocului înşghebate în sufletulă ei, au să se ştergă, să piară. Ilusiile ce le au răsărita în cale ca una cârdfi de pasări primăvăratice de-odată cu dragos-tile lora au să sbore, căci tomna a so-
'i	'1	„
sita. Durerea pentru pierderea lui are să-i pricinuescă otfvecInică mustrare, de ce ieri sera n’a fosta în casă când Flo-rea iubitula ei a venita să-i spună, că mai are patru dile, după care porunca împărătescă îla va răpi din braţele ei. Ea îi vedea, în oglindă părăului lăminat de radele lunei, figura lui cuminte, vioîâ şi curată ca picurii apei, şi cum vedea şi gândea ea aceste, parcă nisce valuri mari şi negre de umbre ale desnă^jjdu-irei simţia că-i apasă inima şi mintea.
Ileana vărsa lacrimi. îşi aducea aminte de poveţele mamei sale, să nu scape nici odată din vedere, că Dumnezeu e sprijinul a tuturora, şi se mai liniştea blânda copilă. Der gândindu-se că ce o să facă fără elă, în culmea înduioşă-rei simţia parcă despicându-i-se fruntea
deală. Administraţia e pusă sub îngrijirea Patriarohului serbăscă din Cario vitz.	1	■■■■
Pace propunerea, pe^care Congre-sulă o şi primesce, ca Esc. Sa Metro-politultt să aibă voiă a face paşii necesari la < pştriarchulă, sârbescă din Car-lovitz, pentru partea ce se cuvine tineretului ardeleană de rel. gr. or.
Ordinea (filei:
3.	Comisiunea organisătore prin ra-portorulă său V. Băbeşti comunică Congresului, că a studiată propunerea deputatului Ioană cav. de Puşcariu, ca Consis-toriulă metropolitană înainte de întrunirea Congresului să provoce pe deputatulă alesă în 2 cercuri a opta pentru unulă şi a ordona nouă alegere în celă rămasă vacantă.
Propune a se delătura acestă propunere şi a se trece la ordinea dilei. — Congresulă primesce propunerea corni-siunei.
4.	Totă comisia organisătore prin ra-portorulă din punctuiă precedent propune, ca membrii Consistoriului metropolitanu, i cari suntă în vieţă şi nu şi-au depusă man-datulă de membrii, să fiă realeşl şi pe periodulă proximă de 3 ani, eră în lo-culă celoră răposaţi seu demisionaţi să se alegă de nou „anume:
a)	în senatulă bisericescă ună membru preoţescă din diecesa Aradului ca membru ordinară.
b)	în senatulă epitropescă ună mem-
bru ordinară preoţescă din diecesa Caransebeşului, şi	,
c)	în senatnlă şcolară doi membri suplenţl mireni din archidiecesă.
Partea, primă se primesce. Pentru partea a doua se ordineză j votarea prin şedule.
După îndeplinirea votărei se alegă de membrii scrutinatorî deputaţii Dr. Ilarionă Puşcariu, Ignatie şi Emilă Ba-beşă, cari se retragă în o odâiă laterală, eră Congresulă continuă şedinţa.
Comisiunea petiţionară, prin deputatulă Todea dă cetire mai multoră petiţiunl, cari neaflându-se la forulă competentă, se transpună acelora spre a fi luate în considerare.
Aci însemneză, că s’a cetită şi pe-tiţiunea protopopului Simeonă Popescu pentru grabnica deslegare a causei sale disciplinare. Acestă afacere s’a transpusă Consistoriului archidiecesană.
Deputatulă Brote din acestă incidenţă a făcută apelă cătră Escelenţa Sa, ca să caute a se deslega acestă causă câtă se pote mai în grabă.
Escelenţa Sa Metropolitulti spunendă căuşele întârejierei, a promisă, că va face totă posibilulă ca causa să se decidă câtă mai în grabă.
Cererea fostului cancelistă metropolitană Petroviciu, carele cere ună ajutoră, a fostă respinsă, lipsindă fonduri pentru asemenea ajutore.
6.	Comisiunea financiară prin rapor-
şi sdrobindu-i-se inima.
„Nenorocită a fostă zodia, în care m’am născută !u îşi cjicea bieta Ilănă. Câte clădiri trebue să se dărîme, câte măriri să se sdrobescă de porunca împăratului şi câtă nOrocă^să perdă ea pe urmele lui! Firea întregă i-se părea întrupată în elă, şi acum din t6te nu mai rămânea nimică, nici măcară o slabă mângăere! Se mai gândia şi la aşteptare. Der aşteptarea ei pote să fiă de-şărtă. şi atunci ea slăbită o să îmbrân-cescă sub greutatea durerei. N’o să mai pătă nici plângă, şi vieţa ei amăgită poţe să i-se .pară o veclnică povară. Din câte au fostă odată n’o să se mai în-torcă nimică, nvo să mai ve4ă nimică . . . .
In vreme ce ^gândurile aceste tre-ceu ca fulgerulă prin mintea Ilenei, la casa lui Popică aceeaşi supărare, aceeaşi mâhnire era. Lelea Sera scotea oftări, badea Popjcă cerca să împartă mângăerî, în vrejne ce Fiorea se gătea să iesă din casă.
torulă Dringâu raporteză despre starea financiară a metropoliei şi despre fondurile ce aceea le administrâză. Tote s’au aflată în stare bună, pănă la tăerea unoiră cupone, cari tăimdu-se prea târ4iu, au căşunată unei fundaţiunî o pagubă de 9 fl. 40 cr.	pagubă s’a
propusă şi Congresulil a primită, ca să o restitue amploiaţii cart au căşunată paguba.
7.	Membrii însărcinaţi la punctuiă 4 cu facerea scrutiniului raporteză, că s’au alesă f
a)	în senatulă bisericescă deputa-tulă George Crăciunescu. protopopă în Belintă
b)	în senatulă epitropescă Pavelă Miulescu protopopă în Ciacova şi Filipă Adamă preotă în Jamă, fără ca vre-unulă să fiă întrunită majoritatea voturiloră
c)	în senatulă şcolară s’au alesă domnii Dr. I. Mihu şi Dr. Barcianu.
Ordinându-se de nou alegeri pentru senatulă şcolară între candidaţii numiţi sub b) scrutinatorii raporteză, că deputatulă Pavelă Miulescu a întrunită din 62 voturi 40.
Preşedintele enunţă pe Pavelă Miulescu, protopopă în Ciacova, de membru alesă în senatulă epitropescă, pe George Crăciunescu protopopă în Belintă de membru ord. în senatulă bisericescă, pe care Es. Sa Metropolitulă în înţelegere cu ceilalţi doi EpiscopI îlă şi întăresce în acestă funcţiune din punctă de vedere canonică.
In fine enunţă ca alesă în senatulă şcolară pe Dr. Mihu şi Dr. Barcianu.
8.	Biroulă dă cetire proiectului de spese şi diurne ale deputaţiloră, care se statoresce cu 6434 fl. 43 cr. împărţiţi pe trei diete.
Finindu-se ordinea 4^eb Escel. Sa preşedintele comunică, că agendele Congresului suntă finite, adreseză apoi cuvinte de mulţămită deputaţiloră pentru zelulă, bunăvoinţa şi înţelepciunea, cu care au luată parte la afacerile acestui Congresă, şi declara sesiunea Congresului de încheiată.
Deputatulă Dr. Iosif Gali mulţă-mesce Escelenţei Sale pentru înţelepta şi neobosită conducere a şedinţeloră şi desbaterile congresuall, accentuândă, că dela acestă conducere a depinsă în partea cea mai mare resultatulă con-cluseloră.
Congresulă erumpe în nesfârşite „să trăiescă Esc. Sa Metropolitulău, er Esc. Sa replica „să trăiescă Constituţionalismul.
După acesta la 9 ore sera au plecată toţi deputaţii în tote părţile ţârii, părăsindă Sibiiulă o parte însemnată din deputaţi chiar în aceeaşi seră.
Din ii doilea najaW alo Ini Banfly.
Solnocu-Bobâca, 24 Octomvre 1888.
„Biru-i greu, podyada-i grea'1.
In 16 1. c. s’a ţinută adunarea de
Prin sată în josă trecea feciorulă bogătanului Popică, fără să’şî mai arunce ochii înlături. Viluca, prietinulă său, îlă urmări pănă la ună locă şl-apoi se reîntdrse strigândă după Fiorea: „Hena te are dragă, der cu greu o se fiă a ta.u
Fiorea, mişcată de glasulă acesta, stete locului şi se uită înapoi. Nu vă4u pe nimeni, da însă cu socofâla, că cine a fostă.
„Se qote să nu fiă Iiâna a mea? Ce-o mai fi şi asta, D6mne ?w îşi 4is© elă, apoi pleca înainte lâ drumă.
In scurtă vreme ajunse lângă părău. Se trase dup’o salciă şi se uita bine dincolo. In casa Sandului nu se vedea lecă de lumină. Tuşă odată s’au4i scârţăitulă uşei. Ilena, care mai înainte torcea sub ffăgarulă din mijloculă curţii. prin4endă de veste, că e cineva în apropiere, eşi să ve4ă decă nu cumva e Fiorea, şi-lă striga pe nume.
Lăi Fiorea i-se părea, că i-se întunecă vederea, că-i furnică ceva prin corpă
tomnă a comitetului comitatensă. Intre obiectele acelei adunări, s’au pertractată două obiecte însemnate, care reclamă publicarea, unulă pentru lumina ce o răspândesce asupra gradului moralităţei în care a decă4ută societatea şi altulă. pentru noua greutate ce o-a adusă asupra contnbuenţiloră acestui comitattt.
Comitatulă Cluşiului a făcută o adresă la dietă pentru împedecarea căsătoriilor nelegiuite seu concubinateloră şi o-â trimisă şi comitatului nostru să-o spri-jinescă. Comisiunea administrativă însă hotărîse să se ia simplu spre sciinţă, s§ se pună „ad actau, şi aci e caracteristica morală. Acestă comisiune faţă cu ună rău ce ameninţă societatea cu distrugere, s’a arătată nepăsătore! In adunarea comitetului însă, acestă scandall morală nu s’a putută trece cu vederea.
Gabrielti Mânu adv. a făcută propunerea, ca să se ia spre sciinţă cu părtinire acea adresă. Propunerea şl-a motivat’o cam\aşa:
1)	Din punctă de vedere alti dreptului, pentru că prin concubinată (vad-hâzasâg) omenii ’şl reguleză relaţiunile vieţii prin înlăturarea culpabilă a ordi-nei de dreptă, şi prin acesta se ignoreză şi se vatâmă în modă păcătosă 'dreptulă positivă; eră căsătoria e relaţiune de dreptă şi ca atare trebue să se încheiă totdeuna pe basa dreptului.
2)	Părtinescă adresa Cluşieniloră şi din punctă de vedere umanitarii, pentru că concubinatulă prea de multe-orl se întâmplă pe ruinele căsătoriei legiuite; muerea legiuită se vatămă în drepturile şi posiţia sa în modă dură şi fără cruţare, ceea ce e în contra legei şi în contrastă şi cu umanitatea; der concubinatulă e periculosă şi fatală şi pentru pruncii născuţi în urmarea acestei rela-ţiunî anormale, cari pe lângă aceea câ’s urmaşii unoră părinţi relativă timbraţi, voră fi totdâuna lipsiţi de receruta cres-cere religiosă, îngrijire şi iubire familiară; der dâcă s’ar şi împărtăşi de ele, acesta se va întâmpla totdeuna pe contulă drepturiloră pruncului legiuită.
3)	Părtinescă adresa şi din punctă de vedere socialii, căci societatea pe cei ce trăescă în concubinată îi întâmpină totdeuna cu orecare răcelă, ca să nu 4ică chiar că-i cadă spre greutate, eră faţă cu pruncii născuţi din o atare relaţiune păcătosă, aibă ei ori ce calităţi, totdeuna se ţină în anumită distanţă.
4)	Părtinescă adresa şi din punctă de vedere alti statului, pentru că basa statului totdâuna a fostă şi va fi familia legiuită. Dela fii, cari nu şi-au câştigată dela părinţi legiuiţi iubire, cres-cere, învăţătură şi simţă de dreptă şi nici nu le-au putută învăţa, nici sta-tulă şi societatea nu le pote pretinde acelea dela ei. Dealtmintrelea scimă, că vieţa familiară stabilă şi de dreptă formeză stată puternică, şi decăderea
şi de mişcată, ce era, nu putu scăte graiu. Ilena mai striga odată. Atunci elă, fără să răspundă, sări părăulă, păşi spre ea, o îmbrăţişa şi dreptă răspunsă la a treia întrebare a ei, „tu eşti?“, o' săruta cu focă.
„Păcată de dragostea nostră, Ilenă Ce folosă, că mâne, poimâne o să plecă la cătăniă“, (jis© Fiorea.
„Âr4’o foculăF
„S’o ar4ă, Ilenă dragă. Der ce să ne mai plângemă ? Dragostea nostră nu mai e ca odată, când, decă ne întâlneamă şi căutamă desă să ne întâlnimă, sciamă să fimă noi de noi, să ne spunemă unulă altuia foculă dela inimă. Pare-mi-se, că tu ori eu nl-amă mai lăsată năravulă. Aseră -te-am căutată, şi ce să ve4l, dragă Ileno? Era pe-aci să mă prăpădescă....“
Ilena tremura. Sprîncenele ’i-se încreţiră, de genele ei lungi şi negre atârnau bobi de lacrimi şi suspina adâncă.
Fiorea bine înţelegea.
In clipa înse, când voiau să lămu-rescâ lucrulă, nimeri badea Sandu cu
Nrt 231
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
vieţii familiare căşunezi de ordinară şi decăderea statului.
Aoestă propunere, pe lângă- o motivare atâtă de raţională şi cu tâmeiu, maioritatea o-a primită. Şi — semnă ală timpului de decădere — s’a aflată o minoritate nu neînsemnată, care era pe lângă propunerea comisiunei administrative, ca să se pună lucrulă la do-sară. Caracteristică!
(Va urma.)
Sinodala protoj. jr.-cat aii Mălai Cojocna.
Din Câmpiă, 26 Octomvre 1888.
.... ■* Sinodulă protopopescă de tomnă âlă tractului Cojocna a foştă convocată în comuna Juculă superioră pe cjiua de 25 Octomvre n. c. Au luată parte la elă toţi preoţii din tracta, afară de doi, cari şi-au legitimată prin scrisori absen-ţiele loră.
Sinodulă s’a deschisă la orele 9 a.
m., prin d-l’ă protopopă Ioană Hossu, care luâ presidiulă. Dintre obiectele mai momentuoşe pertractate în acestă sinodă, mă mărginescă a aminti pe scurtă ur-mătorele:
In sensulă programului, împărtăşită de "timpuriu celoră interesaţi, mai întâm de tote s’a discutată asupra efectului măsuriloră luate în sinodulă anului trecută cu privire la stîrpirea concubina-teloră.
Cetitorii acestui preţuită 4'ar& îşi ioră fi aducendă aminte, că în sinodulă din anulă trecută ală acestui tractă piu luată cele mai eficace măsuri pentru stîrpirea concubinateloră, în urma cărora cu adâncă mulţămire sufietescă potă să vă spună, că, după cum s’a constatată în sinodulă de ăstă timpă, con-Oftbinatele au scăcjută mai de totă.*)
S’a desbătută după acesta asupra §§-loră 4 şi 53 din statutele fondului şcolastică tractu^lă, presentate în sino-dulă tractuală ţinută la Corpadea. § 4 s’a modificată, er § 53 s’a lăsată afară du totulă, şi astfeliu statutele se voră trimite Prea Yen. Ordinariată Metropolitană spre aprobare.
S’a discutată pe lângă .acestea şi (uupra altoră mai multe cestiunl de in-ţferesă practică, s’a raportată despre glarea şcolei, despre purtarea morală şi Sficidsă a învăţătorului, s’au controlată
astă-dată a mă
Dintre hotărîrile luate anulă trecută reproduoemă pe cea mai remarcabilă, care sună astfeliu: „Să se formeze în t6te comunele reuniuni de onore, în cari să potă intra numai bărbaţi cu purtare morală exemplară şi cari din tote puterile să lucreze pentru stîrpirea imorali-jjţii din poporă, avândă mai vertosă să lucreze contra patimei beţiei". Amă dori să scimă, decă s’au făcută ceva paşi pentru punerea în praxă a acestei lăudabile hotărîrî? — Red.
libelele	i& solvirea* e^ntribu-
ţiunei bisMcâij şc61ei, porţifiiiei ^ho nice, solVirea echivalentului etc.
Sinodulă s’a încheiată după 2 ore p. m. Vorbirea de închidere a.d-lui protopopă Hossu a fostă totă atâ-tft de po trivită şi alesă, ca şi cea de deschidere, mulţămindă celoră presenţl peptru con-cursulă ce Pau dată întru ri&blvirea mo-mentudseâoră cestiunl din programă, precum şi pentru viulă interesă k- ce-lă manifest! faţă cu aceste sinocle-, pe cari le cerceteză cu atâta punctuositate, pe lângă t|ite neajunsele că adesea fr-se pună în cale.	■	(
Timpulă nu’ml permite de şi nici nu credă că ar fj: di ocupa mâi amărunţită cuvem^bila per-sonă a ,jd-lui protopopă Ibană Hbssu, căruia îi datorimă proferare! acestui tractă protopopescă. pe terenulă oomunei conlucrâiî şi a solidarîtăjţS naţionale. Faptele, îd-lui protopopi Hossu suntă multă mâi bine cunoscute publicului română, decâtă să aibă.lipsă &e lauda mea. Ceea ce voiu să mai amintescă înainte de încheiarea raportului meu este plăcuta datorinţă, ce’ ml-o impune sentimentul!^ de recunoscinţă faţă cu d-lă preotă &febiăk Oosma din JucUlă* superiorii, unde s’a ţinută acestă sipodă, care pe lângă t6te *că stimabiîfc-i soţiă este bolnavă în pată, a avută bunăvoinţa a întruni la ospitala-i mesă pe toţi membrii sinodului. D-lă Oosma n’a cruţată niol o jertfă pentru mulţămirea deplină a os-peţiloră săi. La mesa d-sale s’au rostită frumâse toaste în onorea Escelenţei Sale Metropolitului Yancea, a protopopului Hossu, a d-lui Cosma etc., din a căruia simpatică casă ne-amă depărtată eucândă cu noi cele mai plăcute amintiri.
Câmpenulu.
Corespondenţa „Gaz. Trans."
De sub „Pâtra Pintii" ni-s’a trimisă o corespondenţă, în care nl-se descrie îmormântarea regretatului notară română Ioană Filipă din Libotină, despre care scimă, că a fostă împuşcată în diua, de 12 C -tomvre, bănuiţi fiindă cu comiterea acestui omoră doi Unguri din aceeaşi comună.
Gorespondentulă no spune, pâ o îmormentare atâtă de imposantă nu s’a mai pomenită în acele părţi. Poporă numârosă din sată şi împrejurime s’a grăbită a da ultima onore multă iubitului loră decedată, luândă părte la îmor-mentarea lui, ce s’a oficiată prin. d-lă protopopă gr.-or. Samuilă Cupşia, însoţită de 10 preoţi gr.-or. şi gr.-cat.; pe lângă poporală număroâă 90 aflau încă la îmormântare mai mulţi cantori din satele vecine, 5 notari, 2 subnotari, ca colegi ai răposatului, precum şi alţi mulţi inteligenţi români între cari şi mai mulţi Maghiari. Actulă îmormântărei a durată dela 1 6ră p. m. pănă la 5 ore. Pe ră-
ePgfttitfd M depţţ^ngrii ţ copii ^ nem|n-găiaia-i soţîâ Lucretia n. Perţia, care a rămasă; în stare binecuvântată.
Corespondentului ne spune totodată, că reposatulă a fosttf ună Română vrednică, iubită şi iubitoră de nemulă său; lăsa în urmă-i o avere- frumosă, care după unii se evalueză la 50—60 mii florenl. M6rtea neaşteptată şi prea timpuriă a bunului Română Filipă a făcută să rămână numai promisiuni , multele daruri, ce răposâtulă avea de gândă să le jert-fescă pe altarulă naţiunei sale; corespondentul^ nostru însă e în firma speranţă, oă ceea ce reposatulă n’â putută să facă, va face familia lui, Jsâu celă puţină copiii: lui ajungândă odată majo-renl se voră grăbi a eterniza memoria tatălui loră, ridicândă în amintirea lui acelă sfântă şi nobilă monumentă manifestată prin fapte, pe care tatălă, loră n’a apucată să şi-lă ridice.
Dinpartevne dicemă- regretatului re-posată să-i fiă ţărina uşoră. Toţ-odată ne luămă voe a, da espresiune dorinţei n6,stre, ca tinerulă studentă Nechita, fi-ultt reposatului, ce studieză acum în gim-nasiulă de stată din Baia-mare, să fiă dusă, celă puţină pentru cla-«da ..superi»», untt,■ gimnasta nescă, pentru ca să se cultive în limba lui'matemă, ce, după. cum nl-se scrie, a fostă atâtă de iubită de regretatulă său tată.

carulă încărcată cu paie depăpuşoiu, trasă d? două văcuţe.
j. îndrăgiţii îşi luară „năpte bună" şi florea pleca. Elă nu se mai gândea, dâcă a făcută bine ce a făcută,, cândi-a spusă Ilenei închipă de mustrare, că» ieri
ţâra a căutat’o şi.... Se gândea însă
Hjtiia cu atâtă mai multă. Yorbele lui florea „aseră te-am căutată....“ i-se în-
tăriră astfelă în minte, astfelă îşi lega ;ia* inima de ele, încâtă <4iu.a-n6ptea se cfcndea, dâcă nu cumva Florea, din primii, că aseră ea a lipsită, o să ridice bănuieli în potriva dragostei ei.
5' Trei (jil© trecură ca fulgerulă.
\ A pâtra 4i Bena' mea să-lă scie pe florea plecată. De cătră sâră ea-îă aştepta, der elQ nu mai sosia. „Ce-o mai $"Domne, elă să mergă dimineţă şi, să nu fină să ne luămă rămasă bună!" 4icea $ta Sandului stândă erăşl în pragulă porţii. „De nu vine elă, o să mergă şi vorbindă acestea întrâ în
Cuprinsă ,de Heastempără Ilâna um-
bla încoce şi încolo, mai cu trebă, mai fără trebă. Ii era frică să iâsă din casă, fiindcă Sandu pururea îşi ţinea ochii pironiţi pe ea şi’i cam pricepea gândurile.
Tată, mă ducă numai pănă călea şi vină îndată. Mă laşi, tată?"	r
„De ce drăguţă?"
Am o vorbă cu Veta lui Pârjolă, o vorbă, scii, trebl de-ale feteloră."
„Mai bine 4i că ţl-e de Florea", răspunse Sandu zimbindăşi se scula. Făcu câţiva paşi în susă şi în josă prin casă, îşi îmbrăţişa fata şi ca şi când prin sem-nulă acesta i-ar fi 4ish „dn-te", eşiră a-mândoi. Sandu să-’şî prindă văcuţele la cară, ca să-’şl aducă puţinele paie de păpuşoiu ce le mai avea în bucăţile de pământă de după moră, er Hena, ca să mergă unde o ducea gândulă şi inima.
(Va urma).
Literatură.
„MeseriaşulQ Române," foiă pentru învăţătură şi petrecere, întocmită pentru meseriaşi şi toţi iubitorii de meserii. A-pare în Braşovă de 2 ori pe lună şi costă pe % ană 60 cr. seu 2 franci. E-ditoră şi Redactoră: Bartolomeiu Baiu-lescu, preşedintele Reuniunei pentru sprijinirea meseriaşiloră români în Braşovă. — Nr. 20 dela 15(27,) Octomvre conţine : Pedepsirea învăţăceiloră dela meserii; Lege pentru meserii în România; Cosi-torulă, Zinculă, de A. St.; Domnulă Destremeaux (romană, tradusă din fran-ţusesce); Feliurite pentru meseriaşi; Soiri economice şi industriale; Multe şi mărunte ; Diverse; G-lume; Conchiămare; Concursă; Anunţă etc.
„Şcoia şi Familia," foiă. pentru pariaţi şi învăţători, apare în Braşovă o dată pe lună şi costă â’fl: pe ană’ seu 6 franci. Rfefiactoră: Joană VaHu. — Nr.
dela 1 (i3) Octomvre 'conţine: Limba maternă în scola poporală, de I. Dariu; Principiile generali ale învăţământului (Didactica); Este de lipsă a se propune gimnastica la fete ? de I. D. Petraşcu; LecţiunI din învăţământulă religiunei în scolele primare, .de Iosifă Aronă; Invă-ţământulă intuitivă; Bibliografia; Diverse; Posta red.
„Convorbiri literare" din BucurescI cuprinde în Nr 1f dela 1 Octomvre ur-mătorele: Transiţia de A. C. ; Emanciparea Ţiganiloră, de G. Sionă; Scrisori din Italia, de X. Y. Z. ; Câteva cestiunl metodologice (fine), de Ştefană Yelovan; Lascară Viorescu, trad. de A., după ’Wilhelm de Kotzebue; Hărţii vechi (Două foi de 4estre din secolulă XVII şi XVIII), de G. I. Lahovari; Nimfa tî-nără Leuco..., Strofe (poesii) de Duiliu Zamfirescu; In Bacchum, In arborem, Ad Augustum Caeşarem (poesii), trad. din Oraţiu de D. C. OU&nescu; Bibliografia.
bgîâsă Jj|nq^tteoă to;.
n.	Ia 11^2 ore a. m. în biserica ' gr. ori la „Sânta Treime" din VienaI. Fleiscl^ marfct.
DIVELE.
Dobitoce beţive. Forte multe a$-male nu numai că suntă iubitore dâi beuturî alcoolice, dâr suntă atâtă demisionate, încâtă încâtă încârcă tdte mi|| locele numai să p6tă obţinea beutui» dorită. Astfelă maimuţeloră din D«fur Africa, le place grozavă berea şi caut! orf-ca mijlooă să o p6tă obţină. EUe se îmbată de ea, totă asemeiîea pţ^-cum se îmbată omulă. In ştadiulfi-acdeţâ suntă forte lesne de prinsă. Astfelă ornezi întrebuinţeză acestă mijlocă anume spjţfe a-le prinde. S’au vă4ută şi cloţanî, cârî bătt cu mare plăcere spirtuăse; mai cu sâmft în pivniţele de vinuri, unde se var»! seu crăpă prin accidentă vre-o brifo> cloţanii consumă beuturî cu mare poftă. Nidt animalele domestice nu g® sfiescă de beuturî spirtuăse. Unii si&* pânî au încercată să obiclnuăscă pisicile şi cânii la astfelă de beuturî. Mulţi papagali bău ramă, şi elefantulă preferă să bea. an^. cailpră ^j mŞgajjloră le place rea.' numai o# aăââte animale cu plăcere şpirtuăsele, dără unele ele sciu chiar să distingă calitatăa beuturei. Se spune despre ună Oran-gutană, căruia îi plăcea tote felurile &e rachiuri, pe când ună chimpanzu, prefera şi alegea numai vinurile cele mai bli-ne. Buffon spune despre ună orajftr gutană, de Bomeo, care cunoscea nurile bune, când găsia câte-o buteti! de vină de Malaga o bea pănă la cââ din urmă picătură. S’a observată la ufţjl îmblândiţl plăcere mare să bea şamţpr niă. Paserile se delectăză cu grâfie muiate în spirtă. Unele albine se îmbaţâ de suculă, deosebiteloră flori. Urşii şi alţe animale mănâncă cu plăcere struguri, <îe cari se îmbată. Tocmai ca şi între omeft^ să gâsescă şi între animale beutorî pasionaţi, cari moră în urma efecteloră, ce 4b are acăstă pasiune. Buchner descrie ună orangutană, care a murită după OB beuse o buteliă de ramă pe care o furase.
UurNulâ pleţ^f Braşovâ
din 31 Octomvre st. n. 1888.
r'
Bancnote românescl Cump.	9.36 Vând.		
Argintă românescă . „	9.30	n	W
Napoleon-d’ori ... „	9.59	»1	
Lire turcescl ... „	10.90	H	10^
Imperiali			9.90	n	9M
Galbinl	„	5.70	n	mş
Scris. fonc. „Albina" 6®/0 „	10L.—	n	—.<4
f n n n ®°/o n •	98,—	11	9830
Ruble rusescl . . . „	126.—	»	L2T.w
Discontulă .... ,6.‘/,.---8% pe		ană.	
SCIRI TELEGRAFICE.
Berlind, 31 Octomvre. Pe câtu este cunoscutu, alegerile bărba-ţiloră delegaţi pentru campania electorală (Wahlmânner) în Prusia, n’au adusu nici o schimbare însemnată în raportările diferitelorft partide. Oraşulu Berlină a alesă liberalî-progresşiştl.
Bruxella, 31 Octomvre. * Episcopii belgian! au trimisă' cătră Papa Leo XIII o adresă, în care pretindă în numele catoliciloră din Belgia restabilirea statului papală.
Oio.aavm.iă.-
Aurelu C. Popovici şi Maria Ana Boltă îşi . voră celebra cununia loră re-
97.80
Carsnlă la bursa de Viena
din 80 Octomvre st. n. 1888.
Renta de aură 4%...................101
Renta de hârti&50/o................92.6
Imprumutulă câiloră ferate ungare . 144.— Amortisarea datoriei câiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune)	. .	—
Amortisarea datoriei căiloră terate de
ostă ungare (B-a emisiune) . ,. 116.—
Bonuri rurale ungare............. 104.90*.,,
Bonuri cu elasa de sortare .... 104.80, Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.40
Bonuri cu cl. de sortare............. 104.40^
Bonuri rurale transilvane.......... 104.50?*!
Bonuri croato-slavoue . . .	. . 104.—A
Despăgubirea pentru dijma de vină	;
ungurescă ...................... 99.50,.-,
Imprumutulă cu premiulă ungurescă 130.75" Dosurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmului ......... 123.10
Renta de hârtiă austriacă ....	82.20	>
Renta de argintă austriacă ....	82.60	'
Renta de aură austriacă............ 109.75.- .
Losuri din 1860 ' . ,,.............140.25 '■
Acţiunile băncei austro-ungare .	.	. 871.—
Acţiunile băncei de credită ungar. . 305.75 Acţiunile băncei de credită austr. . 812.3Q Galbeni împărătesei ............... 5.76:?!
Mărci 100 împ. germane . Londra 10 Livres sterlinge
59 4Q 121.25*
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei" â 5 cr. se potu cumpăra în tutungeria I. Gross, în librăria I¥iculae Ciurcu şi Adotf Albreelit.
Editoră şi Redactoră responsabilă
Dr. Aurel Mureşiantt.
Nr. 231
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
te O Sj
3 3. Ş
o r* ^ £ P* *«g
2, ^
p t - go
% S* -
*3
CC) c
s> p-
HJ CC ®
i2 § V p g‘ t? a* y 3 £ p<
t—*
to ^ p
05 « § S
O Cv s
D 5-. c*- ©
o *■*•
r. ^
© -y
ZZ
B&
p
J> w CfQ o
OD oo CD © 53 cc P «od O
ja <r>- i-j
S g O ®
g ® 3. o
c 03 ej- P
- C 2 © £ *v 3. c , 3 p-. ►-• -t
§< 2. cl c<
S ® ®-0
_ P P< ® O P
© £g
Qj
O p *g op55
©
p<
©
p
S s p
P c+- O ^
© ' © © ^ B CC ®
S-&S3
® © c< S
• •
ET.T3
3 °
P cc a ^P e*- .'
P »
p *d
TJ .» p
—<	*—>
2- P 3
©&!
©
CC 3
p< p
p
p. p
5'§»
0=1 2: o£.p &. P< p _ O p- CP O pt © p
cc ^
o ©>
cv ^cr<5
© >^
CA
Se deschide abonamenttt pre amilii 1888
la
AMICULU FAMILIEI. Piară beletristică şi enciclopedicu-literaru — cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 4* a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiimî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ra plăcută |amiliei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoru indivicjiloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregii e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree pOstalî.
PREOTULU ROMĂNU. ţ)iaru bisericescu, şcolarii şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — 3V2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre duminecî, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericesca, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl.—pentru România 10 ffancî — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
Colectanţii primesefi gratisn totil alfi Ratrulea esemplară.
Mameri de probă Ne trimită gratisii ori-eut cere.
W A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. "O®
______^-'jsrr>f>' "vV*	__
--4
Toţii de aci se mai potu procura şi următdrele cărţi din editura propriă:
Apologie. Discusiunî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românescî în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregorin Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi HL Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura HI. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avândă şi o notiţă istorică la fiă-care sârbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sSrbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariulă. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
idealulă perdută. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omă de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idealulă pierdută de Paulina C. Z. Rovi-naru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreană craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimulă Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elă trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după "Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gonve. Preţulă 10 cr.
Hermană şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulfi. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele grmnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulfi dela Petrosaseu Cloşca cu puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T, Roşiu. Ed. JT. Preţulă 30 cr. * îndreptării teoreticii şi practicii pentru învăţământulQ intuitivii în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Românî. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.	>
Manualii de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manualii de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprincţendă composiţiunl de totă soiulă de acte' obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătâre la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparanc}!. Broş. I. scrisă de>Gavrilă Tnfu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarul sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.60
Miculă mărgăritarul sufletescO. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânc|ă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visulfi Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumdse. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusă Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.