tiiMt, iAuMstretiuflit şi Tipografia:
BRAŞOVU, piaţa mar* Nr 22.
Bciisorî netransate nu se pri naectl. Manuscripte nu se re* ’	trimi-ă !
Bironrile de aieciin:
Iraşovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate maiprimescă în Viena: Rudolf Mosse, Haasenstein & Vogler (Qto Haas), Heinrich Schalek, Abis Eerndi, M,Dukes, A.OppeUk,J. Dan-ntberg; în Budapesta: A. V Gold-htrger, AutonMezei, EcksteinBemat; înFrankfurt: O. L, Dauhe; în Ham* burg: A. Steiner.
Preţul inserţiuniloru: o seria g&rmondil pe o col6nă 6 cr. şi 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina IU-a o seriă 10 cr. v. a. său 30 bani.
„Gazeta* iese In fle-care «ţi.
Ibonaieite penun ABstro-Uaga ria
Fe unii ană 12 fl., pe' şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe ună ană 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Se prenumeră la t6te ofl* ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentnln pentru Braşorl:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulii I.: pe unăană 10 fl., pe şăse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulă în casă: Fe urf& ană 12 fl., pe şâse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. y. a. său 15 bani.
Atâtă abonamentele câtă şi inserţiunile suntă a se plăti ţnainte.
Nr. 230.
Braşovti, Mercur! 19 (31) Octomvrie
Braşovd, 18 Octomvrie v.
Alegerile pentru camera depu-taţiloră în România s’au terminată.
ResultatulQ alegeriloru este în tdte trei colegiele electorale favorabilă guvernului, care a obţinută o majoritate neaşteptată de mare, cum pdte n’a crecfiitu nicf guver-nulă, nici aderenţii lui.
Nu mai încape îndoiala, că proiectele de leg! ce încă înainte de alegeri le-a publicată guvernulă în foia oficială, pentru ca să cunoscă poporulă română intenţiunile lui, au ajutată forte multă a predispune spiritele în favorea lui.
Astfelă proiectulă de lege pri-vitorălaresolvarea cestiunei agrare, care o menită a regula pe base mai drepte raporturile dintre marii şi micii proprietar! şi a da pământuri în condiţiunî forte avan-tagiosa ocelei părţî din poporaţiu-nea rurală, care era lipsită de proprietate; apoi proiectele de lege privitore la reformarea adminis-trăţiunei civile şi militare, la îmbunătăţirea stăriloră justiţiei; în fine aventulu ce l’a luată espor-tulă în timpulu din urmă, făcend să sca4ă agio în mesură neaşteptată de mare: tote acestea au contribuită a întări posiţiunea guvernului şi a’i asigura în alegeri suc-cesulă, despre care ne-a informată firulu telegrafică şi cfiarele din România.
Ce privesce înfrângerea partidei naţionale-liberale a d-lui Ionă Brătianu şi greua perdere ce a suferit’o în alegeri, e în erore „Budapester Tagblattu, decă se încercă a-o atribui, între altele, unoră pretinse simţăminte „ruso-fileu ale ei. Foia ungurescă, precum se vede, e reu informată despre cele ce se petrecă în România şi mai cu semă despre înclinările şi direcţiunea diferiteloră partide.
Partidele din România, fiă na-ţională-liberală or! liberală-inde-pendentă, fiă conservatore ori junimistă, nu potă fi dispuse a se
FOILETONULU „GAZ. TRANS.“
(1)
llena Sandului.
Novelă din poporă.
I.
Tomna bătea la uşe. O puteai cu-nosce de pe scârţăitulă carăloră ce duceau păpuşoiulă dela hotară la casele muncitorilor^ ţărani. De-alungulă satului s’audia plescăitulă flăcăiloră din bicie şi horile loră; ciripirile de dragoste şi de jale ale pasăriloră, ce’şî luau <fiua bună dela Ardelă, şi cârduri de ciore pe vârfuri de plopi cu plisculă cătră sorele ce da spre apunere, cârăindă după hrană.
Florea lui Popică alături de doi bouleni mâna, cu biciuiţi pe umără, ca-rulă împovărată cu păpuşoiu. îi era parcă silă de sine însuşi, căci nu scotea o vorbă, nu da glasă gurei, cum facă flăcăii pe vremea căratului de grâu şi păpuşoiu. încolea Florea lui Popică era voinică şi frumosă fecioră. Avea
face coda toporului vreunei puterî din afară. Fiecare simte, că interesele de vieţă ale ţării trebue să fiă mai presusu de or! ce con-sideraţiune esteriără şi că fiăcare trebue să fiă amica acelei puterî, care nu voesce răulu ţării, şi inimica celeia, care tinde la dărăpă-narea ei.
Schimbarea atâtă de mare în situaţiunea partideloru şi înlocuirea guvernului liberală cu celă junimistă se pote atribui numai şi numai cestiuniloră de politică internă; orî-ee guvernă, ca şi partidele, ia posiţiunea ce o crede favorabila şi potrivită intereseloră regatului şi ale poporului română.
Acesta este părerea şi credinţa tuturoră dmeniloră de bine din România. Der foile streine caută să dea lucruriloră explicarea ce le convine. Ele susţină adecă, că ce privesce armata şi politica es-terioră Regele Carolă şî-a reser-vată espresă la formarea cabinetului Rosetti-Carp dreptulă de ade conduce singură, adecă ună felă de dictatură, ce nu ar corăspunde nicidecum lealei atitudini constituţionale dovedită în tote împrejurările de capulă statului română.
Se va vede în curendă, decă resultatulă alegeriloră din urmă voră aduce ori nu cu sine şi vre-o schimbare în guvernă în favorulă vechiloră conservatori. Der oricum s’ar modifica guvernulă după alegeri, elă nu se va pute susţine decâtă numai representândă adevăratele interese ale ţării în afară ca şi înăuntru.
„Agitaţiuni panslaviste".
„Budap. Hirlapu a primită din Ungaria de sudă o comunicare de următorulă cuprinsă:
In localitatea slavonă de băi Iankova s’a ţinută de curendă o mare întrunire de „agitatori panslaviştî*, la care au asistată şi mulţi Ruşi. Pertractările au durata mai multe dile cu uşile închise. Din
şerpară cu ţinte, pălăriă înţundrată şi că-maşe cusută cu firă. Inima îi era bună şi firea potrivită. Uneori scia să fiă şi sumeţă; şi nu-i şedea rău, căci doră elă era feciorulă bogătanului Popică, care ţinea arenda satului şi care, fiindă omă chibzuita şi muncitoră, parcă era făcută pentru avere. Multă norocă era în lume când s’a născută Popică, multă! Săracă la începută, crescâ fecioră holteiu şi se băga slugă şi din slugă cu vremea a ajunsă să fiă bogatulă satului. Aşa dă Dumnedeu omului cuminte. Elă număra optă boi în bătătură, suta de oi la câmpă şi şese4ecl de jugăre în hota-rulă Popesciloră.
Apropiându-se de sată, deodată se trecfi Florea lui Popică din gândurile lui. Scutura odată din capă, şi luândă biciulă de pe umără plesni odată boulenii şi se sui pe ciglău. Florea simţia, că parcă i-se sdrobesce inima de ceva, parcă îi furnică prin minte felă de felă de chipuri ce nu şi-le mai pote uita, de când i-s’a dată prilejulă să măsore dru-
Ungaria au luată parte mai alesă Sârbi; s’a desbătută asupra programului din Beclchereculă mare şi asupra celui din Chichinda mare, precum şi asupra proiectului unui nou programă. • Scopulă principală însă ală întrunirei a fostă, de a transfera în Slavonia si în Sirmia vatra agitaţiunei panserbescl şi panslaviste. şi de aci a o lăţi cu totă energia In statele balcanice. Din singuratice resturi de acte se pote cunosce, că întrunirea s’a servită pentru proiectele ei de o scriere secretă.. Yisitatorii străini aveau f6rte mulţi bani. Fisolgăbirăulă din Şemlin, Levin Chavrak, a primita o arătare oficială.	. „
Procluaţiraea replii Serbiei.
Cu privire la proelamaţiunea ce Regele Milan a adresat’o poporului serbescă, ee telegrafiază din Belgradă cătră „Politische Correspondenz“:
In proclamaţiune, Regele invită naţiunea sârbă să se pună în complectă armoniă cu suveranul ă înălţândă în 1889, cu ocasiunea aniversărei bătăliei dela Kossova (1B89), ună monumentă demnă de a reaminti acestă dată, votândă o nouă constituţia şi stabilindă ast-felă o basă solidă şi nestrămutată, pe care statulă şi naţiunea serbă voră pută prospera fără piedecl, libere şi independente. Prin urmare, regele ordonă alegeri generale pentru 20 Noemvre st. v. şi convocă marea Scupcină pentru 1 De-cemvre st. v. la Belgradă. Proelamaţiunea invită pe Sârbi să profite de lecţiunile trecutului pentru a evita nouă erori şi esprimă convingerea, că Serbia nu este ameninţată din afară.
Tote puterile europene voiescă pacea. O politică de recunoseere sinceră a fap-teloră îndeplinite, răspunde dorinţeloră Europei, şi acestă politică face să avemă bune şi amicale relaţiunî reciproce cu cele două puternice imperii vecine guvernate de împăratulă Franciscă Iosifă şi de Sultanulă Abdul-Hamid, de care sun temă legaţi prin numerose interese comune. Acestă liniă de purtare, pe care regele a înaugurat’o personalminte şi pe care o dirige de când cu marile
mulă cu paşii trecândă pe lângă casa Sandului. Elă nu se scia stăpână pe sine, nici nu se putea pricepe de ce e aşa, cum este. Scia numai, că tomna-i la uşe, tomna, care trebuia să-lă ducă în cătăniă. Şi când se gândea elă la acestea, i-se amăra sufletulă, i-se clăteau creerii în capă şi nu scia încătrău să dea. Chipulă Ilenei i-se înfăţişa în figura fiăcărei fete ce-o întâlnia pe dramă şi i-se părea că’lă înghite pământulă gân-dindă, că trebue să facă ce nu vre şi să guste ceea ce pentru elă nu era decâtă amărăciune.
Ca ne alte dăţl, lui Florea i-se părea sătulă aşa de pustiu, aşa de fără vieţă. Elă, care nicl-odată nu era scosă din veseliă, şi la jocă şi la clacă când se întâmpla s’o scotă tată-său pe llena era celă dintâiu care făcea gură şi hază er când era singură îşi făcea aşa elă de elă voiă bună, şi cu pălăria trântită colea pe ureche, horia şi fluera, de-ţl era dragă să-lă vecjl şi să-lă asculţi.
Acum însă Florea lui Popică,
evenimente din Orientă, atunci când Ţarulă Alexandru II veni să libereze pe pop orele creştine cu preţulă sângelui copiiloră Rusiei, şi când armata mea combătu cu vitejiă pentru liberarea patriei, este basată pe trebuinţele păcei Europei, ce suntă identice cu trebuinţele Serbiei, care aspiră la desvoltarea sa paclnică.
Der ac}î Serbia este ameninţată de aceeaşi primejdia, care provoca odinioră decadenţa sa. Imperiulă său în evulă mediu dispăru într’adevără din causa discordiiloră sale interiore. Prima nostră datoriă este deci de a fini cu discordiile nostre dinăuntru, pentru a asigura noului stată sârbă o eră nouă de prosperitate şi de mărire prin mijloculă unei vieţi sănătose şi bine regulate. Serbia are trebuinţă înainte de tote de lucrare se-riosă, ea trebue să sprijinescă echilibrulă bugetului său, şi prin economii să satisfacă trebuinţele sale şi să îndepli-nescă obligaţiunile sale. O constituţia aşezată pe nouă base pote să asigure buna stare a statului. Constituţia actuală nu este opera regelui, care cu tot© astea a apărat’o în totdeuna într’ună modă energică. Regele crede, câ a 500-a aniversare a decadenţei Serbiei va inspira tuturoră partideloră politice voinţa d’ală ajuta în elaborarea constituţiei; ele voră îndeplini astfelă dorinţa regelui şi a poporului, cari de multă timpă aspiră să întindă drepturile politice şi civile ale ţării.
Modulă cum s’a desfăcută căsătoria părechei regale sârbescl, printr’ună simplu comunicată în foia oficială subscrisă de Mitropolitulă Teodosiu din Belgradă, a produsă adâncă constemaţiune în Serbia întregă, de asemenea şi publicarea scrisorei, prin care Regele Milană a cerută Mitropolitului să decidă divorţijlfi, a influinţată spiritele în defavorală Regelui. Pirociapaţ, representantulă Reginei Natalia în acestă afacere, are intenţiu-nea să protesteze la Patriarchulă din Constantin opolă contra decisiunei autocratice a Metropolitului Serbiei.
Nu puţină indignaţiune a produsă şi
crescută parcă totă la icone, moţăia cu capulă pe ciglău ş’abia rară de’lă aucfiai strigândă pe boulenii grăsulii, cu corne îmbourate şi cu cocfl lungi şi stufose.
Abia ajunsă acasă, desjugâ boii, chiămâ pe Mărina să’i ajute, şi când însăra păpuşoiulă era pusă în coşeră.
Multe ar fi voită elă să’i c}ic& Mălinei, der nu-lă lăsa inima, nu, mai alesă că scia, că Ileana Sandului e pismuită pentru ochii ei, pentru obrajii ei, pentru odorele ei. Tăcu deci Florea şi cu tăcerea deodată simţia, că i-se înăduşe suflarea şi-i ferbe capulă de atâta opintelă. Intr’ună târefiu însă, feciorulă lui Popică, ne mai putându-se stăpâni, (fise:
„Ce e aefi Mărină, Marţi, sâu Miercuri ?u
„De ce întrebi, verişorule? Ai vrea să scii decă eşimă de seră, cu furca ?u (fise dreptă răspunsă ocheşa Mărină.
„Nu, am vrută numai să sciu, decă e postă aefi ori ba?“
„Decă e Marţi pote, decă e Miercuri nu“, răspunse cu hohotă Mărina.

:
GAZETA TRANSILVANIEI.
Nr. 230
destituirea Episcopiloră Demetriu din Nişa şi Nicanor din Cacak, sub pretexta de „renitenţă44, fiindcă n’au voita să calce legile bisericesc! pronunţândfi divorţula după cum pretinde Regele.
Aprope întrega pressă europenă e de acorda în părerea, că urmările di-vorţui vora fi neplăcute pentru Milana, care a găsită cu cale să încerce a potoli spiritele printr’o proclamaţiune.
„Novoje Yremja44, vorbinda despre divorţula regelui Milana, îla numesce una acta ilegalii şi imorala, care înjoses-ce şi biserica autocefală serbescă şi o umilesce. Poporala s&rbesca va apreţia cum se cuvine puterea acestei binecuvântări archiepiscopescl şi voma trăi să vedema resultatula acestei „binecuvântări.14 Acum este fiă-care lămurită, că Regele Milana n’a putută aduce nici una fapta şi nici una temeiu legala d’a se despărţi de soţia sa. Probabila, că elă s’a înarmata la Dunăre cu tote mijlo-cele contra nemulţămirei poporului sâr-besca. Tote merga se pare spre reali-sarea ţăluriloră austro-ungare de a face din Serbia o satrapiă austriacă. Pe regele Milana precum şi pe Mitropolitula sârbescfi îi vora ajunge drepta răsplată.
SCIRILE PILEI.
Din Timişora se tolegrafiază diarelora unguresci, că d-la losifu Petrescu, preo-tula româna din Remetea, ar fi fosta suspendata din oficiu din partea episcopului din Aradă, oprindu-i-se totdeodată şi lefa. „Kolozsvar44 reproducenda scirea acesta dice: ,,Petrescu este acela, care într’o predică ţinută la Crăciunula anului trecuta cătră credincioşii săi, s’a rugata lui Dumne4eu pentru învingerea armelora rusescl, pe Maghiari i-a numita venituri, 4i°®ndfi câ va veni vremea, când pe câţiva Unguri îi vora spân4ura, fiindcă usurpeză acum drepturile Româ-nilora. Când însă presa maghiară a atrasa atenţiunea procuraturei asupra acestora uneltiri, Petrescu a avuta cutezanţa a intenta procesa de presă contra uneia din aceste foi. NorocU însă, că la admoniarea superioriloră săi, şî-a retrasa numai decâta pâra. De uneltiri însă nu s’a lăpădatU, ci din nou a începută se agiteze, aşa că în fine chiar şi credincioşilorfi lui ll-s’a urîta de ela şi l’au denunţata. Petrescu a fosta suspendata pe basa denunţărei propriilora lui credincioşi şi se speră, că suspendarea va fi definitivă44.
Aşteptămfi ca „Biserica şi Şcola“ din Apada să dea lămuriri în acestă privinţă şi să nu lase a fi sedusă lumea de năs-
drăvăniile foilorfi unguresci.
*
* *
In adunarea ordinară de tomnă a comitetului administrativa din comitatul a Huniedora s’a votata pentru patru ani una arunca de dare de 2°/0. pentru fon-
dula de pensiune ala funcţionarilora, ala servitorilora dela oficii, precum şi ala văduvelora şi orfanilorfi loră. Se scie că şi acestă comitata este locuita mai numai de Români, er funcţionarii sunta aprope esclusiva Maghiari; lucrula deci se es-plică de sine. Mai amintima, că adunarea a hotărîta să se trimită şi din partea acestui comitata, precum se va trimite din partea comitatului Cojogna, o adresă cătră ministrula de culte şi instrucţiune publică, cerându-i sprijinulU
pentru împedecarea concubinatelora.
*
* *
Cetima în „Familia44: „D-la Alesan-dru Farra, fosta consula generala ala României în Budapesta, a părăsita capitala Ungariei dimpreună cu familia sa Duminecă la 21 a curentei. D-la Farra şi familia sa au cuprinsa una loca distinsa în societatea din Budapesta, .de aceea mulţi eşiră la gară să le 4ică adio ; acolo a fosta şi consulula generala ala Angliei, er colonia română s’a presintata în număra mare. Ca semna de consideraţiune deosebită, ce a insuflata d-na Maria Farra prin virtuţile sale private, domnele române din Budapesta i-au oferita la plecare o splendidă cor-fiţă de flori. Ne bucurămU d’a afla, că fosta consulesă generală română a dată frumose dove4l de virtuţile femeii române şi că Românele de acolo au cunoscuta şi apreţiată meritele sale. Dea Dumne4eu să avemă totă femei române esemplare! Noulă consulă generală şl-a ocupată postulă.44
*
* *
Culesulu viitorii atâta în părţile AU beUIulie, câtă şi în întregă comitatulu Ternavei mici a data în anulă acesta rode nu prea bogate în ceea ce privesce cantitatea, der forte satisfăcătore în ceea ce privesce calitatea. Conchi4endU dela puterea mustului, se crede că vinulă de ăsta ană va ii unulă din cele mai bune vinuri.
*
* *
Jasa Tomici, redactorulă fliarului sâr-bescă „Zastava44, ce apare în Neoplanta, a avută 4ilele acestea unu procesă de pressă pentru „delictulfi de aţîţare contra naţiunei maghiare14. Scrierea incriminată a fostă o broşură scrisă de Tomici, întitulată „Are poporală lipsă de politică?44 In acăstă broşură Tomici arată, că poporală şi mai alesă poporală serbescă din patriă are mare lipsă a se amesteca în politică, critică guvernulă şi politica lui economică şi financiară cu care oca-siune procurorulă susţine, că ar fi comisă şi delictulă de aţîţare contra Ma-ghiariloră. Broşura s’a tipărită în 2000 de esemplare, der a fostă confiscată mai nainte de a se fi lăţită între poporă. împrejurarea acesta a îndemnată pe juriulă din Budapesta, unde s’a ţinută pertractarea, ca să-la achite pe Tomici,
declarându-lă nevinovată.
*
* *
La 15 (27) Octomvre s’au vândută la licitaţia de cătră oficiulă solgabirăescfi din Mercur ea vr’o 27 de porci confiscaţi, caii au fostă introduşi aci, cum se 4ice,
din România ca contrabandă.
* *
*
Oraşulă Tergu-Murăşului, fundă contra proiectului de lege pentru răscumpărarea regalieloră, a adresată guvernului o petiţiune, în care se 4i°e? că acela proiectă, de se va vota aşa cum s’a făcută, va fi o fatală lovitură pentru oraşele libere şi pentru comunele libere din Săcuime, aducându-le la bancrută, ceea ce pentru interesele statului şi anume ale „statului maghiară44 ar fi regretabilă. Oraşele ară fi atunci incapabile să mai suporte sarcinele de totă felulă şi să’şi susţină scolele fără ajutorală statului.
Cum vedem ă, nu atâta interesele poporaţiunii se accentueză, câtă interesele curată maghiare, fiindă vorba de interesele „statului maghiară.44
*
* *
Concertulu fraţiloră Szabo. Duminecă sera în 28 Octomvre a. c., au dată tinerii artişti în citeră şi Arion-vioră Bela şi Ştefană Szabo ună concerta în sala otelului Nr. 1. Programulă a fostă forte alesă, conţinândă, pe lângă frumose com-posiţiunl de ale lui Bela Szabo, încă şi piese de Leonard şi Yieuxtemps. Publi-culă destulă de numărosU, a arătată mulţumirea sa prin vii aplause. Alesula programa s’a esecutată pe ArionU-vioră, care este ună instrumentă în forma unei vi-ore, der mai mare, avândă 5 corde acordate în quinte. Ea este o propriă inven-ţiune. Cordele suntă de metală forte fină şi se facă să sune printr’ună arcă (ca şi la vidră). Gâtulfi instrumentului e înfăşurată cu nisce legături de alamă, cari representă scala chromatică. Deşi acestă instrumentă e greu de mânuată, totuşi virtuositatea tânărului Bela şi uşurinţa în predare împreunată cu o perfectă technică, facă ca densulU se potă esecuta cu fină sentimentă şi cu deplină şi răpitoră efectă cele mai grele piese de Yieniavsky, Yieuxtemps, Paganini etc. Acompaniarea pe citeră a esecu-tat’o fratele său cela mai mare Ştefană, cu o deosebită abilitate şi cu o escelentă technică. Ambii artişti au călătorită deja prin mai multe ţări, aşa de pildă prin Elveţia, Tirolă, Franţa ş. a. unde în totă locuia au culesă laude. Acum intenţioneză fraţii Szabo a călători prin oraşele din România. Le dorimă bună succesă!
Afacerea procesului peraluM Ma.
In numerulu trecutu alu loiei nostre publicarăm!! telegrama, prin care ni se comunică scirea, că Curia regescă a respinsă recursulu de nulitate făcută de aperătorulu Carolu Eotvăs, advocată şi depu-
1688
tatu dietală, contra sentinţei de condamnare, prin care tribunalulu r. din Aradă, ca judecătoriă de pressă, pe basa hotărîrei curţii cu juraţi dela 17 Septemvre n. c., a condamnată pe d-lă generală Traiană Do da la 2 ani încliisore şi 1000 fl. amendă.
Pertractarea curiei a durată dela orele 10 a. m. pănă la 1 p. m.; s’a cetită mai ântâiu imprimatulă incriminată, pe care Doda îlă adresase în formă de scrisore alegătoriloră săi, după acesta s’a cetită sentinţa judecătoriei de pressă din Aradă şi în urmă recursulă de nulitate, împreună cu comitiva tribunalului din Aradă. Curia a respinsă în fine re-cursulă de nulitate sub cuvânta, că nici unulă din cele 11 puncte cuprinse îu acela recursă nu ar fi motivată şi ba-sată pe lege, er procederea judecătoriei de pressă din Aradă, după cum spună foile unguresci, Curia o afla corectă pănă şi în cele mai mici amănunte; totă asemenea afla corectă şi corăspumjâtore le-giloră şi măsurarea pedepsei. La pertractarea Curiei a fostă de faţă şi apă-rătorulă C. Eotvos, precum şi la anunţarea sentinţei, în care rândă pe rendă se combată punctele recursului de nulitate, precum uraieză:
Nu este adevărată, că juriulă s’a constituită necorectU, pentru că constituirea s’a făcută cu uşile deschise şi co-răspun4âtora tuturora reguleloră existente. In decursulă pertractării juraţii n’au putută comunica cu publiculă.
Curia a respinsă obiecţiunea, că acu-satulă, după ce apărătorulă său n’a fostă ascultată din partea tribunalului, a fostă eschisă cu totulă dela esercitarea dreptului de apărare, deorece este diametrală opusă cu disposiţiunile §-lui 81 din procedura de pressă, care pretinde necondiţionată ca acusatulă să fiă de faţă. Paragrafulă acesta eschide cu totulă substituirea.
Enunţarea principială cuprinsă în ordinaţiunea dela 5 Iulie 1867, că fără acusată nu se pote ţine pertractare finală, încă exclude cu totulă înlocuirea şi representarea prin altulă; totă la acesta se referesce şi § 41 din procedura de pressă, care prescrie, că acusatulă trebue să stea faţă în faţă cu juraţii, pentru ca aceştia să’i vadă faţa şi mişcările, care încă potă ave influenţă asupra cau-sei. Tote acestea dovedescă principiulă presenţei imediate şi excludă pe acela ală substituiriij
Obiecţiunea, că nu s’a concesă apărătorului să legitimeze absenţa acuşa-tului, stă în contraflicere cu faptele, pentru că din arătarea tribunalului şi din protocolulă pertractării nu se vede, că apărătorulă ar fi voită se legitimeze absenţa acusatului, ci că elă a voită numai să-la apere, ceea ce judecătoria de pressă n’a admisă.
Este falsă aserţiunea, că juraţii n’au
„Nu te pricepu.44	-
„Nu vrei.44
„V'reu, der nu totdeuna...44
„Nu, nu. Nu totdeuna ţi-se sfe-clesce. Ilena Sandului te scie purta ca’n iţe. Nu’şl dă ea totdeuna gura pradă; şi mai alesă acum, când cercă să i-te juri, că după ce te vei întorce, erăşî o să vă iubiţi.44
Yorbele Mărinei făcură să-i iesă lui Florea sângele’n obrazU, pentru ca mai târfliu să se facă galbinU ca cera.
Păpuşoiulă, fiindU . pusă la locuia său, Florea adăpâ boulenii, îi aduse în curte şi intrândă apoi în tindă se puse lângă vatra cu jăratică, chipă ca şi când ar fi frigurosă. Lelea Sera, mama lui, cum se obiclnuia adesea, se apropia de elă, îi prinse mâna, îi nete4'i părulă şi-lă săruta ca pe ună copilaşă. Căci de, era uniculă fecioră la casă, la atâta avere, la atâta norocă. Florea nu 4icea nimică, clipia numai din ochi şi pe nevrute scăpa o lacrimă nevă4ută de mamă-sa.
„Ce-i cu tine, Floreo? Nu 4i°I ni-mică, taci ca pămentulă, parcă tu împărţi sorţii lumii?44
„Nu, mamă, nu 4ică nimică. Ce-aşă mai şi 4ice decâtă că aşa e cu mine a4l? Am ajunsă să fiu robulă unei stăpâne fără milă.44
„Las’o focului jale şi dragoste! Ea îţi este stăpână, ei. îi robesc! tu ? Las’ că îndată o să chiămămă pe fiica lui Bulbucă să-ţi ia jalea, să-ţi stâmpere dorulă. Sciu eu leculă tău.44 .
Florea, pârjolfi de mâniă, se uită la mamă-sa în ochi, zimbi amară şi 4ise:
„Ce mai lecă scii să-mî aduci d-ta mamă, puneţi-l’ai după cuptoră !“ şi mâhnită eşi.	■ ..
Mărina îlă întâmpina în pragă. In mâni cu câte-va găteje, ea’i atinse obrajii şi i făcu semnă s’o aştepte în portă. Florea o asculta.
„Du-te şi veflî, Ilena ta am au4itfi că zace de morte. Spunea mai nainte Yeta lui Pârjolă, că are dureri groznioe de capă şi rosăturl la inimă. O fi pă-
ţită ceva rău. Yeflî, decă nu cumva e o minciună. Mătuşa nu trebue să scie nimică. Eu am să tacă, să tacă şi pe-trile şi gura şi ochii tăi, verişorale.44
Şedea cam departe Ilena. In ca-pulă satului PopescI, dincolo de părăulă, ce curge dealăturea satului într’o înfundătură de sălcii.
Lui Florea mai lungă ’i se părea gândulă ca mersulă. Elă trecea pe lângă holteii ce dau rota în jurală feteloră, care eşiseră cu furca, nebăgândă în semă pe nimeni, nici chiar pe Vilucă, bunulă său prietină. Fetele îla ochiau cu ore-care mirare, er feciorii se întrebau, decă este Florea lui Popică ori altă streină ce semănă lui la mersă şi la statură.
Şi astfelă merse feciorulU bogătanului un cuartă de ceasă, pănă ce ajunse dincoce de părău, în dreptulu casei Sandului.
Sări Florea părăulă. Doi câni începură să latre, der îi sciu elă îmblân4i iute. Deschise portiţa şi intra în curte. Pe-o ferestruică câte-va ra4e de lumină
bateau în mijlocuia curţii. Florea se străcurâ pănă lângă colţulă şurei şi stătu acolo ţepănă câteva minute. Nici o şoptă nu se aucjia din nici o parte. Numai părăulă povestia cu sălciile ce-şî scuturau frmnjele palide şi-i le dedeau lui de moştenire.
„Se întru în casă, ori să iesă din curte? Se iesă, la ce der am venită? Să întru, ce-o să mi-se întâmple, pe cine voiu găsi acolo ? Ce-o să-şi închipuescă badea Sandu, şi ce o să vorbescă sătulă şi lumea de-oră au4i de feliulă gândiri-loră şi fapteloră mele?... Der 4ic& ori ce va flice, Ileana ml-e dragă, npi ne-am îndrăgită şi cine ce are cu dragostea nostră....?44 Aşa se gândi Florea în sine şi întrâ în casă.
In casă nu era nimeni. O luminare ardea pe mesă şi ună pisoiu sta pe laviţă ţinânda de urîta singurătăţii. Florea zăpăcită îşî roti ochii odată în giuru-i şi dândă din umeri s’apucâ să desmerde pisoiula, să-i facă jocă cu fusula, ce sta pe mesă încărcata de tortă şi de, să-şi
pgŞr. 230	,•	■	'	.. .
Hpkvatâ. ocasiune să purcedă conformă ju-9 rământului, după care juratulă e datoră a R judeca „după argumentele comparate ale I acusei şi ale apărării “, pentru că în ca-[■ sulă de faţă nici vorbă n’a fostă de apărare. Forma jurământului e totă aceeaşi şi în casă de absenţă, şi în casă de îndărătnicia a acusaţiloră.
Obiecţiunea, că acusa a citată ne-, autentică imprimatulfi incriminată, Curia [ o respinge creadă, că apărarea a avută ocasiune a combate la timpulă său ci-j tarea pasagiului incriminată, ceea ce însă [ n’a făcut’o.
Nu este motivată nici obiecţiunea, [ că traducerea imprimatului incriminată nu corăspunde originalului, pentru că acesta s’a cetită în traducerea autentică şi fără de asta s’a predată juraţiloră, când s’au retrasă spre consultare, şi ori-ginalulă românescă.
Epistola acusatului cătră Toma Pechi, presidentulă dietei, care epistolă ar sta r în strînsă legătura cu publicaţiunea incriminată, n’a fostă lipsă să se cetescă la pertractare, pentru oă acea epistolă n’a fostă incriminată.
Curia respinge obiecţiunea, că în casulă de faţă s’ar fi vătămată constituţia, atacându-se imunitatea de deputată dietală a acusatului, libertatea cuvântului şi a comunicării cu alegătorii. Judecarea acestei cestiunl se ţine de me-ritulă causei, pe când senatulă de pressă ală Curiei are să se ocupe numai cu ces-tiunile de formă. In contra acestei obiec-ţiun!, apărătorulă ar fi trebuită să-şi facă escepţiunile când s’a pornită pro-cesulă.
Obiecţiunea contra resumatului pre-sidială încă se respinge, pentru că acesta s’a făcută conformă §-lui 84 ală pro-; cedurii.
In fine se respinge şi obiecţiunea contra pedepsei pre mari, pentru că pe-depsa s’a măsurată în cadrulă prescrisă i de lege şi de aceea nu se pote obiec-[ ţiona nimica contra ei.
Amu comunicaţii în numerulu k de erî, că cu t6te acestea sentinţa ' n’are putere de dreptu, fiindă con-l damnată generalulă în absenţă.
Se va face deci o nouă per-[ tractare.
t Congresulă naţionala bisericesct.
(Raportu speciala ală „Gaz. Trans.“)
Sibiiu, 12/24 Oct. 1888. Şedinţa a XIII.
Deschiderea la 9 ore a. m. Pr^esi-} diulă ordinari u.
1.	Se autentică protocolulă şedinţei precedente.
2.	Prea Sânţitulă Episoopă ală Ca-!' ransebeşului, Ioană Popasu, comunică
congresului întrunită, că în luna lui Decemvrie a. c. se va serba în Viena ală 40-lea ană ală domniei Măjestăţii Sale
r	'■ r ;1 j- , '	■
GAZETA transilvaniei.
împăratulă şi regele nostru Francisca Io-sifit I.(Entusiastice răsunete de: „Să trăiască Majestatea Sa Franciscă IosifăI.“) Bătrânulă Episcopă continuă apoi di-cândă, că sub domnia gloriosului Mo-narchă poporulă română a primită multe binefaceri. Biserica gr. or. cu deosebire nu numai că şl-a dobândită metropolia, der gloriosulă domnitoră este şi părintele Constituţiunei în puterea, căreia suntemă adunaţi.
Propune deci şi Congresulă pri-mesce cu entusiasmă, că decă Majestatea Sa va primi deputaţiunea, Escelen-ţia Sa Metropolitulă Mironă Romanulă să-lă bineventeze punându-se în fruntea unei deputaţiunl, cu a cărei denumire se ’mputernicesce Escelenţia Sa Metro-politulă, eră decă nu se voră primi de-putaţiunî, atunci Esc. Sa să-lă bineventeze în numele Congresului prin o adresă omagială, care va ave a o presenta în modulă ce-lă voră afla mai potrivită.
Escelenţia Sa Metropolitulă preşedinte enunţă acestă condusă, eră Congresulă ia la cunoscinţă acestă enunţiată, cu repeţi te: „să trăiască Majestatea Sa Franciscă Iosifă I.u
Ordinea cţilei.
3.	Comisiunea şcolară prin rapor-torulă său Velovanit raporteză, că s’a constituita sub presidiulă părintelui arch. Dr. Ilarionă Puşcariu, dă apoi cetire raportului metropolitană, ca senată şcolară, din care se vede, că afacerile şcolare peste totă progresâză, cu tote greutăţile ce i-se pună în cale.
Comisiunea face propunerea a se completa formulariulă dateloră statistice încă cu următorele rubrici: Câte comune avemă fără şcole confesionale, câte fără nici o şcolă ; câte şcole neconfesionale f&ră caticheţl de ai noştri, câte cu ca-ticheţî, câte şcole de ale nostre s’au prefăcută în şcole de stată seu comunale şi viceversa.
V. Băbeşti face propunerea, că respectivele Consistorii diecesane să arate tote mandatele estraordinare, cari ne-au silită la regresă seu ne-au îndemnată la progresă.
Propunerea şe primesge cu adau-sulo, că să fiă înşirată lângă propunerile Comisiunii ca punctă de sine stătătorii.
4.	Comisiunea şcolară prin rapor-torulă Velovanu raporteză, că în privinţă cărţiloră şcolare oprite, ministrulă culte-loră şi ală instrucţiunii a dată acea dasluşire, că tote cărţile oprite, decă se voră îndrepta pasagele dificultate, potă fi admise ca cărţi de instrucţiune.
5.	Cu respectă la inspbcţiunea şcolară, Comisiunea şcolară prin raporto-rulă Velovanu propune şi congresulă pri-mesce:
Consistoriulă Metropolitană să adune date dela Consistoriele eparchiale, cum se face inspecţiunea în fiă-care e-
parchie atâtă în privinţa administraţiu-nei, ca şi a instrucţiunei. Din datele primite de fiă-care eparchiă “Să compună ună proiectă de condusă cum are a se îndeplini inspecţiunea în întrega Metro-poliă.
6.	Totă comisiunea şcolară arată, că după raportulă Cons. Metrop. pede-cile, cari le întâmpină jînvăţământulă şi cari au fostă specificate în protocolulă congresului din 1886 sub Nr. 140, mai esistă încă şi astăzi.
Comisiunea face propunerea, ca Consistoriulă Metropolitană în acestă privinţă să câră date speciale dela consis-torienle eparchiale despre mijlocele întrebuinţate pentru delăturarea fiâ-oărei pedecl şi că ce resultată au avută ace1-lea. — Propunerea se primesce.
- 7. Se raporteză, că regulamentUlă pentru organisarea uniformă a ■ învăţământului în înţregă metropolia este în lucrare.
Se propune şi Congresulă decide, ca Consistoriulă Metropolitană să stăru-iescă a se finalisa acâstă lucrare oâtă mai curâudă.
8.	Se comunică din partea Comisiunii, că la representaţiunea făcută de consistoriulă metrop. cătră guvernă în causa suprarevisuirii casuriloră disciplinare, care finescă cu destituirea respectivului învăţătorii, pănă astădl n’a urmată nici ună răspunsă.
Propune deci şi congresulă primesce a se reînoi acestă representaţiune.
La propunerea deputatului Bobeşti, se primesce şi adausulă, „că decă n’ar folosi nici representarea reînoită, să se facă o adressă cătră dietă şi în casă de lipsă chiar cătră Maiestatea Sa Regele.u
9-a. Totă comisia şcolară prin ra-portorulă Ştefană Iosifă’^ comunică, că tote eparchiile au declarată, că recunosc necesitatea de a se înfiinţa o Preparandia pentru pregătirea de învăţătorese, dăr de preseptă nu dispună de mijlocele necesare.
Comisia propune â se transpune causa la consistoriulă metropolitană spre a o ţine în evidenţă pănă la timpă mai oportună. -	,.’i
Ioană cav. de Puşcariu propune a se însărcina Consistoriulă metropolitană cu facerea unui proiectă,. cum s’ar putea înfiinţa ună fonda anume spre acestă scopă apelândă cu deosebire la pibli-culă femeiescă.
Prea sânţitulă Episcopă Ioană Me-ţianu propune, ca consist, metropolitană să se pună în înţelegere cu assooiaţiunea transilvană, decă n’ar fi posibilă eu 6re-carf contribuirf din partea eparchieloră a se înfiinţa cursurile de preparandia pentru învăţătorese pe lângă şcola de fete superioră din Sibiiu, adaugându-se încă 2 clase.
Tote trei propunerile se primescă.
Cu acesta şedinţa se ’ncheiă, după ce s’a anunţată, că proxima şedinţă se va ţine astăcjl la 5 ore p. m.
s pite că a venită la Ileana cea bolnavă I h morte, vorba Mărinei.
Intr’ună târdiu Florea aude nisce paşi. Tresări nu atâtă de temă, câtă de bucuriă, şi deschise uşa să întâmpine pe Ileana. Când colea ce să’i vecjă ochii? ,0 namilă de omă, lungă ca dorulă, palidă ca spaima, rece ca mortea, păşi spre elă, răcni ca ună taură sălbatecă » şi-lă apuca pe Florea de mână.
Feciorulă bogatului Popică înere-ineni de frică. I-se încleşta gura, părul i-se făcu măciucă în cap a şi nu putea scote leacă de graiu.
Streinulă la ună semnă dată eşi, er Florea rămase ‘pironită pe locă, Vru să âsă apoi şi elă şi în clipa când îşi cjicea soii Ileană, că de dragulă tău am sâ-ml facă sfîrşitulău, badea Sandu în-f trâ în casă.
! j,Bună sera, bade Sandule, ce bine c$ venişl, ce sufletă de omă eşti d-ta!
’ per unde-i Ileana ?u
„Aicl!u răspunde drăguţa de fată de după spatele lui Sandu.
Florea nu’şl putea da semă de ceea ce s’a petrecută cu elă, şi nu scia: a fost o glumă, ori o răutate. Ga şi când nu ar fi fostă nimeni, le spuse uumai oă elă, auclindă o veste rea, a venită să-i vedă şi fiindă aci să-i ceră lui nenea Sandu, nisce nueluşe de legată snopii de pae de păpuşoiu; der Florea, ne mai aş-teptândă să’i dea mieluşele, pleca.
Ileana îlă petrecu pănă în marginea părăului, unde stringându-i mâna şi ne-te4endu-i obrajii îi cbse : nnopte bună“ şi se ’ntorse repede în casă la tată-său să-i.dea de cină.
Florea mergea spre casă cu sufle-tulă mâhnită de cele ce se petrecuseră. Când era în dreptulă porţii lui Bulbucă, audi ună rîsă cu bobotă.
„De unde casa golă, de unde luminarea singură pe mesă, de unde namila de omă ?u îşi gândea elă, ş’apoi îşi 4ise: „Multe poteci are dorulă, fi-l’ar fi mâncată pustia !u	(Va urma.)
____________ -	m
Societatea „România M“
,	Viena, 27 Octomvrie 1888.
In 25 st. n. a lunei curente -s’a ţinută în Viena şedinţa de întrunire a studenţiloră academici Români, ce facă parte din societatea „România Jună.u
Au fostă de faţă mulţi tineri, fiindă între ei membri şi nemembri ai susă numitei societăţi, precum şi mai mulţi ospeţl. Era o mândră adunare, mândră mai alesă, că întrunea în sine omenîală căroră interesă viu eră, ca înţelegându-se între sine să decidă asuprii progresului, asupra viitorului societăţii din sînulă căreia ei făceau parte.'
Şedinţa s’a deschisă la orele 8 sub presidiulă D-lui Vice-preşedirţte ală societăţii „România Jună“ Axente, stud. med., care printr’6 vorbire- f<Wte potrivită bineventâ pe cei de fşiţă. îndată după acesta urma cbtirea nominală a membriloră şi constatându:se majoritatea, s’a păşită Ia discutarea raportului
.......... 1888. :
Comisiunii revă4&tore. Discusiunea ţ fostăg animată,, ,cu t6te-astea a decursă înbr’uiîă mersd regulată, ceea ce dovedea ună spirită de ordine ală membriloră. La desbaţere au luată mai mare parte d-nulă Stolojană stud. fii. şi d-lă Bodea stud. med". S’au ţinută , mai multe vorbiri, dintre cari de mai mare însăm-nătate e aceea de deschidere a şedinţei, a d-nului Axente stud. med. în care domniasa arăta însemnătatea ce o are „România Jună* pentru Români; au piai vorbită apoi d-nulă Drd. Iuliu Mera, despre cursulă aetuală ală sobietăţii şi D-nulă A. Perşiaariu stud. techn. despre inducţiunea sentimentului şi d-lă Drd.Dra-ghidiu, amusândă prin bufnorulă sâu deosebită întrega societate la partea socială. Pe la 11 ore se depărtară tinerii avândă fiă-care via speranţă, că „România Junău, decă nu este, va deveni una dintre cele mai bune şi mai puternice societăţi.	Ună ospe.
Convocare.
In sensulă §-lui 12 ală statuteloră „Reuniunei femeiloră române din Sibiiu“ ,se convocă prin acâsta pe 4iua minecâ în 4 Noemvre n. {23 Octomvre v.) 188811a 3 ore după amecţu aJ£IL adunare generală ordinară în localulă societăţii de lectură română din Sibiiu (Strada Cisnft-diei Nr. 7.) Obiectele : 1) Raportulă cî6‘ tetului. 2) Staverirea bugetului pe anulă viitoră. 3) Propuneri eventuale.
Toţi onor. membri ai Reuniuneji suntă rugaţi a participa la acestă adunare generală.
Sibiiu, în 15 (3) Octomvre 1888.
Maria Coama,	Dr. Octavianii Russu,
presid.	secretarii.
SCIRt TELEGRAFICE.
Hamburg, 30 Octomvre. Imp6-ratnlu a sosiţii la ame4ii. Entuai-asmulii suteloră de mii de dmenî nu se pote descrie. La toastulă primarului 4ise împeratulu, că călătoriile ce le-a întreprins^ le-a făcută în interesulă păcii, corner? ţului, -industriei şi bunăstărei patriei. La 7 ore sera, a plecată îm-păratulă.
Friedrichsruhe, 30 Octomvre, împăratulă a sosită la 7J/2 ca să visiteze pe cancelarulă imperiului.
Berlinu, 30 Octomvre. Biuroulă „Wolf“ anunţă, că scirile despre ună atentată îndreptată în Kutais contra Ţarului se declară din parte competentă ca neîntemeiate.
Cursulă pieţei Braşovă
din 28 Octomvre st. n. 1888.
Bancnote românescl Cump.		9.33	Vând.	9.40
Argintii românescii .	n	9.30	f*	9.36
Napoleon-d’orl . . .	n	9.62	H	9.65
Lire turcescl ...	r»	10.90	H	10.95
Imperiali		n	9.90	n	9.95
Galbinî .....	n	5.72	n	5-77
Scris. fonc. „Albina“69/0	n	10 L.—	»	
n n ii 5°/o		98.—	n	98.50
Ruble rusescl . . .	n	127.—	M	128.~
Discontulă ....	«V*-	-8% pe	ană.	
Cnrsnlă la bursa de Viena
din 29 Octomvre st. n. 1888.
Renta de aurii 4°/0  ..................101.65
Renta de hârtiă 5%.....................92.60
Imprumutulii căilorii ferate ungare . 144.— Amortisarea datoriei căilorii ferate de
ostil ungare (1-ma emisiune) . .	97.60
Amortisarea datoriei căilorii ferate de
ostil ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căilorii	terate	de	*
ostil ungare (3-a emisiune) . . 116.—
Bonuri rurale ungare..................104.90
BontirI cu clasa de sortare ....	104.70
Bonuri rurale Banatii-Timişti ... 104.40'
Bonuri cu cl. de sortare..............104.40
Bonuri rurale transilvane.............104.40
Bonuri croato-siavone...............104.—
Despăgubirea pentru	dijma	de	vinii	*
ungurescii .........	99.50
Imprumutulii cu premiulă ungurescii 130.75 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului.....................123 —(
Renta de hârtiă austriacă ....	82.09
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 873.—: Acţiunile1 băncei de credită ungar. . 305.50 Acţiunile băncei de credită austr.	. 311.70
Galbeni împărătesei	 .......... 5.76 ,
Napoleon-d’orl . ...................	9.62*/j
Mărci 100 împ. germane.............. 59 45
Londra 10,’Livres sterlinge ; ... 121.30
..	—	i	——	—^<*—*
Rditoră şi Radactoră responsabilă: >•
DpJ Aurel Mureşianu^
Nţ. 260
GAZETA TRANSILVANIEI.
Locu de viUă de ocasiune.
O oră departe de Predealu, în immediată apropiare de Braşovu, optu minute pe josu dela gară
ESTE DE VENDARE 10 LOCO DE YILLÂ LA NOD
în o coloniă de viile în o splendidă pădure de brad!, la o apă curgătore şi sorgintă feruginosă. A se adresa în Braşovă la d-lu notară publică Petru Nemeşă, seu în Bucurescî la d-na Sofia Bunca, strada Piaţa Amsei Nru 8, seu la Pesta la d-na Constantia de 1)unea-Schiau, 18. (Mnbaumgasse.
Avisu cL-loru abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiascâ a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită diarulă nostru până acuma.
Domnii, ce se aboneză din nou, să binevoiascâ a scrie adresa
lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Totodată facemă cunoscută tuturoră D-loră abonaţi, că mai avemă din anii trecuţi numerî pentru complectarea colecţiuniloră „ Gazeteiprecum şi câteva întregi colecţiunî, pentru cari se potă adresa la subsemnata Administraţiune în casă de trebuinţă.
Administraţ. „Gaz. Trans.“
CONCURS.
Pentru ocuparea postului de înveţătoru la sc61a conf. gr. cat din Feldru, vicariatulă Rodna, cu unu salariu anuală de 160 fl. v. a., care se va primi în rate lunare anticipative din fondulă scolei, se escrie concursă pană în 11 Noemvrie a. c.
, Doritorii de a ocupa acestu postă înveţătorescă voru ave a suşterne suplicile loru înainte de timpulă hotărîtă la subsemnatulu senată cu urmatorele documente:
Testimoniu despre absolvirea cursului preparandială, şi de cua-lificaţiune şi din limba maghiară, testimoniu de moralitate şi de seryiţiu de pană acum.
Dela senatulă scOlei conf. gr. cat.
Feldru, în 26 Octomvrie 1888.
Preşedinte:	Notară:
Gregoriu Mureşianu,	Fetrea Neamţu,
parochil gr. cat.	178,3—2	înveţâtoril.
si
si
A
11
I.
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenul îl Trenulă
Plecarea trenurilor!!:
I. Dela Braşovd la Pesta:
de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera. mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovd la Bucurescî: accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după arnedi.
II. Sosirea trenuriloru:
I. Dela Pesta la BraşovA:
de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amecj.1. mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
77
Se deschide abonamentu pre anulă 1888
la
AMICULU FAMILIEI. ţ)iară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 di a lunei în numerî câte de 2:—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publica articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patria şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră individiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă înţregu e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMÂNO. Pi ară bisericescă, şcolară şi literară.— cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 272 — 672 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-traţiunl, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torl şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-mănunte şi sciri cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primescă gratisa totă alâ patrulea esemplară.
Numeri de probă se trimită gratisu ori-eui cere.
8W A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. “Ui
Totu de aci se mai potii procura şi următorele cărţi din editura propriă:
Apologie. Discusiunî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românescl în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestfi soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariu I ti. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulă perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omă de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-lulu pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreanu craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimulă Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elfi trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr;
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermană şi Dorotea după W. de Goetbe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulă. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulfi dela Petrosaseu Cloşca cu puii ei de aurfi. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, III, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi cbemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de
T.	Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţămentulu intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-vâţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră preparandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată. 1 fl. 80, cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De Y. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindendă composiţiun! de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparandială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări biserieescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculfi mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânejă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visulfl Prea Sântei Vergure Maria a Născâtorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusfi Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov u.