riiifiinH. AdministratiuBM si Tipografia: '
BRAŞOVU, piaţa mara Mr 22.
Sciisorî nefrancate nu se pri ■eseu. Manuscrip e nu se re-tr.mi u !
Birourile de ammcinu:
trişovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primescfiînViena: Huiolf Motse, Haasensiein <fe Yogler (Oh Maa.c). Heinrich Sctialek, Alois Emdî,M,Dukex, A.OppeUk.J. Dan-utnrg;tei Budapesta: A. Y Gold-itrgtr, AutonMezei, ScksteinBemat; înFrankfurt: G. L, Daube; în Ham-burg: A. Steintr.
Preţul inserţinniloi : o seria garmondvi pe o colonă 6 cr. si 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Eeclame pe pagina IlI-a e serii 10 cr. ▼. a. său 30 bani.
„Gazeta" iese In fie-care di.
Abonamente pentru Aistro-fligbria
Pe unu anfi 12 fl., pe şăae Iun1 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe unu anii 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trti luni 10 franci.
Seprenumeră la t6te ofi-ciele poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul! pentru Braşoin:
laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etagiulă I.: pe unăanâ 10 fi., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fi. 50 cr. Cu dusulu în casă: Pe unii ană 12 fi., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unii esemplarfl. 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâtă abonamentele efttii şi inserţiunile suntu a se plăti înainte.
Nr. 228.
Braşovtt, Duminecă. 16 (28) Octomvrie
1888.
3STo*u. a-Toonaxnent*Ci
„GAZETA TRANSILVANIEI/1
Cu I Octomvrie 1888 st. v. s’a deschisă nou ibonamentu la care învitămu pe toţi amicii şi spri-jîoitorii foiei nostre.
Preţul A abonamentului:
Pentru Anstro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl. pe şese luni 6 fl. pe unii anii 12 fl.
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franci, pe şâse luni 20 franci, pe unii anp 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se voră abona din nou, se binevoescă a scrie adresa lămuritii şi a arSta şi posta ultimă.
Administraţimiea „Gazetei Transilvaniei".
Brasovu, 15 Octomvrie v.
Amu cjisu în numSrulă trecutu ala „Gzeteiw, că purtarea guvernului ungurescu faţă cu naţionalităţile nemaghiare la alcătuirea bugetului vrednică e a fi înfierată cum se cuvine.
E cu neputinţă să nu fia cuprinsă de indignaţiune ori-ce inimă petrunsă de simţămentulu de dreptate, când vecje că din enorma sumă de peste trei sute şi jumătate milione florini, înscrise ca cheltu-elî pe anulu 1889, n’a găsitu cu cale guvernulu ungurescu a destina o sumă câtu de mică pentru promovarea intereseloru popore-loru nemaghiare, măcaru celu puţină a intereseloru loru de cultură naţională.
A găsitu însă cu cale acestu vitregă guvernă se sporescă dările într’unu singură ană cu peste patrusprecjece milione, a găsitu cu cale se sporescă legionulă de funcţionari unguresc! şi se le îmbu-
nătăţescă lefurile, se sporescă chel-tuelile pentru cultura şi instrucţiunea ungurescă, pentru teatre, herghelii şi alte de acestea, ba a mai găsitu cu cale să înscrie în bugetă şi o sumă de peste cinci-4ecî de mii, ca să facă temniţă nouă politia în Seghedină, negre-şitu că mai multă pentru coriştii naţionalităţiloră nemaghiare şipen-tru alţi Nemaghiari, cari servescă cu credinţă nemului loră.
Unde s’a mai pomenită, ca interesele a unsprezece milione de locuitori să fia cu atâta cinismă nebăgate ’n semă de ună guvernă, care pretinde a fi constituţională, încâtă din 4ecile şi sutele de mi-liăne ce le varsă ele în visteria statului se nu li se facă şi loră parte câtă de mică, celă puţină pentru promovarea instrucţiunei şi culturei loră naţionale.
Unde s’a mai pomenită, ca unu guvernă, care pretinde a fi liberală să calce’n piciore cu atâta cutezanţă chiar legile încă esis-tente ce impună, deşi numai în parte, să fia considerate şi interesele majorităţii poporaţiunei?
Decă acestă monstruositate nu se ’ntemplă în statele adevărată constituţionale şi liberale, la noi se întâmplă de două4eci de ani nentreruptă, şi fără a mai vorbi de rendulu acesta despre alte fapte neconstituţionale şi neliberale, pro-cederea guvernului ungurescu faţă cu popărele nemaghiare la alcătuirea bugetului e cea mai vădită dovadă, că nebăgată ’n semă şi înlăturată dela t6te folosele publice este sdrobitărea majoritate a poporaţiunei statului.
Paragrafulă 17 din legea de naţionalitate 4i°e> tinerimea unei naţionalităţi representate în masse mai mari să aibă ocasiunea de a se instrui şi cultiva în limba maternă pană la pragulu univer-
sităţii, dându statulu mijlocele trebu-incibse.
Unde suntă mijlocele ce le dă statulă pentru instrucţiunea Ne-maghiariloru în limba loră maternă? Unde suntu şcolele nemaghiare întreţinute de stată?
Inzadaru vomă căuta în bugetă o sumă înscrisă în acestu scopu, înzadaru vomă căuta în stată, nu 4icemb şcălă mediă, nici gimnasiu, nici altă institută de gradulu acesta, der măcaru o şcălă elementară nemaghiară susţinută ori subvenţionată de elu, căci nu vomă găsi.
Yedemă însă înfiinţate şi în-fiinţându-se de stată mereu şcole maghiare de tote soiurile şi gradele chiar şi între Nemaghiarî, cari n’au nevoia de asemenea şcole; vedemu subvenţionându-se şcălele maghiar confesionale, pe cândNe-maghiariloru li-se reducă şi de-tragă chiar pană şi acele sume de bani, care erau destinate pentru întâmpinarea trebuinţeloru cultului loră bisericescu cum s’a întâmplată în timpulu din urmă cu aşa 4isa wmilă împerătescă* a bi-sericei nostre greco-orientale şi cu subvenţiunea bisericei ev.' sasesci.
Vedemu înfiinţându-se de stată şi şcole industriale ungurescî, precum s’au înfiinţată pentru Săcui şi în alte părţi printre Maghiari, şcole menite a-le îmbunătăţi starea materială, pe când ţinuturile românesc!, cum e şi în Munţi, suntu oropsite şi lăsate să le bântue mizeria, remâindu chiar cu drumuri şi căi de comunicaţiă primitive şi nepracticabile de rele ce suntă, necum să le dea statulu şi o şcolă industrială românescă.
Nu dă guvemulă nimicii Ne-maghiariloru, nici şcălă, nici bană din banii loră, pentru instrucţiunea şi cultivarea loră naţională,
dar face şcole şi dă bani pentru maghiarisarea loră.
Acesta e „constituţionalului şi „liberalulău guvernă ungurescă, cum 4ice proverbulă: „pentru unii mumă, pentru alţii ciumă.“
Linia ferată Romant-Iaşi-Ijcani.
Viena, 10 (24) Octomvre 1888.
împrejurarea, că România voesce — după cum se pote vede din decretulti regală deja publicată — să ia în posesiune partea de pe teritoriulă românescă a liniei ferate Lemberg-Cemăuţî-Iaşî, a produsă mare sensaţiune prin Viena. fiarele de aci au începută a discuta c’ună deosebit interes cestiunea acesta, ba ce e mai multă, în unele din articolele ce tracteză despre neaşteptatulă pasă, care voiesce sS’lă facă România, se esprimă pe ici pe colo temeri şi presupuneri de orecarl „periculeu.
Tonulă în care discută pressa austriacă nu e de locă favorabilă României. Din contrăT se pote vede în elă orecare nemulţămire ce culmineză în admoniărî la adresa României. Etă în puţine cuvinte ceea ce fiice „Wiener Tageblatt:u România, fiice acestă (fiară, a garantată, că nu va „secvestrau linia mai susă amintită pănă ce nu va face o învoire ore-care cu Austria şi acum vine pe neaşteptate şi face tocmai acesta, hotă-rîndă totdeodată printr’ună decretă regală luarea în posesiune din partea statului a părţii căii ferate ce cade pe pă-mentulă românescă.
Amintita foiă nu contestă motivele ce le au Românii de a tace acesta, ci întrebă numai, decă modulă în care s’a procedată este drepţii seu nu.
„Aici este o întrebare de dreptă, întrebare de consideraţiunl internaţionaleu, esclamă „Wiener Tageblatt.u
Desfâşurândă istoriculă liniei ferate Lemberg-Cemăuţî-Iaşî, foiavienesă spune, că în casulă de faţă Românii nu au a face numai c’ună singură omă, ci cu-o
FOILETONUL# „GAZETEI TRANSIVANIEI.“
(li)
MIŢA DRAGA.
Sdiită din vieţa unui muncitorii.
Era ema aprope.
Toţi îşi strîngeau cele de lipsă şi erau îngânduraţi de grelele timpuri în care se aflau, numai Niţă Dragă era nepăsătoră de tote acestea şi nu se cugeta la nimică, nici măcară nisce găteje să’şl adune în prejma casei sale. Era şi veselă totdeodată, căci primise scrisore hotărîtă, că peste două cfile va sosi Linca din ţeră, şi era sigură în sine, că acum totă trebue se vie. Era veselă Niţă, pentru-că, ve<fi Domne, nu’i puţină lucru când eşti în ajunulă măritişului fetei tale, cu atâtă mai vîrtosă, că avea să fiă părtaşe la nvmtă şi fiă-sa Linca, pe care nu o văcjuse de multă vreme.
Păuna grijea casele pe din lăuntru şi pe din afară, îşi regula paturile şi patulă celă mai de cinste îltl întocmea pentru fie-sa, pentru Linca. „ Ore fi-va ea mulţămită cu aştemuturile mele ?“ îi trecu prin minte şi se nelinişti, der nu dura multă neliniştea acesta şi continua cu grijitulă, şi avea sporă şi isprăvia cu tote lucrurile, aşa că ei i-se părea că a isprăvită prea curendU. Nici nu-i mirare, căci pentru o casă ca a ei era multă mai harnică Păuna, decâtă ca să nu ispră-vescă câtă mai repede.
Casa era grijită şi astfelă se puse Păuna să-şi înveţe pe ai casei cum să vorbescă cu Linca, ca să nu’i mai fiică decâtă „D-tau şi totdeuna să’i fiică „ţaţo“, deorece aşa se cuvine, şi aşa se fiice la Bucu-rescl, căci, vefil Domne, acum Linca nu mai este cum a fostă pănă acum.
„Ea este bogată, ea este învăţată şi voi nu veţi prea pute sta de vorbă cu densau, fiicea uneori, er altădată se adresa la Nicolae, la fiu-său celă mai mică, şi’i fiicea: „Vefil se o superi cu plânsulă seu cu murdăriile tale, c’apoi să scii că bătăile ce le-i mânca dela mine nici sfinţii nu ţl-le voră mai lua din spateu. Pe bărbatu-seu, pe Niţă, erăşl îlă sfătuia, să nu mai bea, se se primenescă mai desă, căci acum Linca s’a desvăţată de lucrurile casei loră, şi îi va cădea greu, şi numai ce se va supăra şi va pleca îndărătă.“
Aşa grăia Păuna şi era numai focă când se gândea că i-ar putea face cineva supărare Linchii.
Afil aşa, mâne aşa, destulă că se aflau cu toţii în casă şi stau pe nisce scăunele lângă mescioră şi nu prea vorbeau unii cu alţii, ci se uitau toţi în tote părţile şi de câte-ori aufiiau câte-ună sgomotă pe afară tresăriau, deorece ll-se părea, că sosesce trăsura în care vine Linca, căci afil negreşită avea să vină. Lângă mescioră era şi biata Trina, slabă ca o scândură, cu ună copilaşă în braţe, şi aştepta şi ea pe soru-sa, căci i-se făcuse doră de când n’a mai văfiut’o. Era o tăcere plăcută şi nimenea nu se încumeta se strice acestă tainică linişte, pe care bine o pricepe celă ce a aşteptată întâiaşl-dată în vieţa sa.
Ună sgomotă se aude, toţi tresară, Păuna se ridică, ese la portă, esă cu toţii şi se uită în josă. Deodată vădă o trăsură cu doi cai şi în trăsură o coconă cu faţa palidă, cu o faţă bolnăviciosă, arsă de sore, aşa încâtă tuturoră li-se păru prea îmbrăcată şi prea slăbită pentru a o lua dreptă Linca.
Când era aprope, Păuna îşi cunoscu fata.
Trăsura se opri, cu toţii alergară acolo, der ramaseră uimiţi. Linca nu se da josă din trăsură; îi venia bine să stea acolo şi o lacrimă se ivi în ochii ei, o lacrimă, care ar fi însemnată parcă o rugăciune, ca să o erte. Ii era ruşine să se ridice, şi cum vedea şi lume împrejură, ar fi voit mai bine să intre în pămentă. Mamă-sa băgase repede de semă ce-i pricina, se urcă în trăsură şi îşi săruta fata, er Linca o apuca pe mamă-sa cu amândouă mânile şi o strînse nervosă în braţe, se lipi de faţa ei şi’i acoperi obrazulă cu sărutări. „Ertă-mă maică !u îi şopti la ureche şi după ce a rostită aceste cuvinte parcă şî-a descărcată su-fletulă de povara ce’lă .apăsa; se ridica încetinelă, se propti de marginea trăsurei, se lipi de mumă-sa şi intră repede în curte. îi era amară sufletulă şi îi cădea rău că s’a întorsă, i-ar fi părută mai bine, decă ar fi rămasă în BucurescI, decâtă să facă supărare părinţiloră la bătrâneţe.
Cei mari, cari pricepeau, erau cuprinşi de durere şi astfelă totă bucuria casei, ce fusese pănă acum, se schimba înfcr’o supărare şi într’o tăcere, eră Linca, sărmana Linca, plângea amară.
*
Nr. 228
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
societate întregă (căreia îi aparţine calea ferată amintită), care trebue să-şi apere interesele sale ; şi fâcendu apoi amintire despre pretinsele binefaceri şi favoruri, cari le-a făcută Austria României, amin-tesce şi de orecare „nerecunoscinţă.*
„După ce Austria a sprijinită statele mici din Orientu, dându-le independenţă şi formându-le constituţia, acestea vină şi’i sară în capău.
Cam aşa se esprimă şi celelalte diare vienese. Se vorbesce prin cercurile mai influente însă deocamdată, că Românii nu voră fi nerecunoscători, ci că departe de a sta pănă la punerea în faptă a de-cisiunei luate voră căde la o învoială, care f&cendu-se va înlătura ori-ce certă şi pote şi periculă.
Bine ar fi, de ar căde ambele părţi la o învoielă. Der după cum ne-amă putută convinge, învoiele între România şi Austria se facă cam auevoiă. Răsboiulă vamală e o dovadă viuă!!!
Fortificaţiunile în România.
piarulă din Mosc va, „Curierulă rusescă,“ a publicată cailele acestea, scirea că guvernulă rusescă, neliniştită din causa lucrâriloră de fortificaţiuni în România, în apropiere de graniţa rusescă, a cerută esplicaţiunl dela eabinetulă din Bucuresci, în urma cărora acesta ar fi răspunsă, că menţionatele lucrări suntă menite ca în casulă unui resbelă între Austro-Ungaria şi Rusia, să fie împede-cată intrarea Austriaciloră în România.
Se pote asigura, dice „Deutsches Zeitung“, că afirmaţiunile clarului din Moscva sunt cu desăvârşire născocite, afară de ună singură faptă : că guvernulă română a dată esplicaţiunl guvernului din Petersburgă în privinţa unoră lucrări la graniţa dinspre Rusia. Acesta s’a întâmplată acumă de curândă, când s’au esecutată unele lucrări de triangu-lare pe menţionata liniă. Atunci cabine-tulă din Bucuresci, avendu în vedere că aceste lucrări potă da nascere la in-terpretaţiunl false şi că ofieerii ocupaţi cu lucrările, din nebăgare de semă trecând peste linia de graniţă, potă da prilej ă la dificultăţi, a comunicată de mai nainte, nepoftită de nimenea, că lucrările militare dela graniţă voră avea pură şi simplu caracterulă unoră studii technice ale statului majoră generală română, şi urmărescă numai scopuri instructive fără d’a pute să li se atribue tendinţe agresive.
Albanesii şi Grecii.
Cetimu în ,,Schipateri“, 4iar^ albanesu din Bucuresci:
In săptămânile trecute partidulă naţională albanesă din Coreea, în virtutea drepturiloră sale naţionale, a hotărîtă a •face serviciulă divipă în limba poporului.
Archiereulă grecă opunându-se la acesta, s’a ivită conflică între partidulă grecomaniloră şi partidulă naţională. Atunci prea Sfinţia Sa vădându-se în neputinţa de a esecuta voinţa sa cu pro-priele forţe, de orece maioritatea era în partea partidului naţională, a recursă la autoritate aducendă jandarmeria; ast-felă prin concursulă acesteia, cu uşile templului dumnedeescă păzite de santinele, au săvîrşită slujba dumnedeescă în limba grecescă. Maioritatea poporului albanesă retrăgendu-se, s’au dusă pe la celelalte biserici unde se slujesce al-banesce, rămânândă Episcopulă cu jandarmeria şi greeomanii săi spre a se ruga în limba deiloru.
Totă în acestă intervală, Albanesii cari au începută a cunosce că educaţiunea şi limba grecescă nu le suntă de nici ună folosă, au strînsă tote cărţile gre-cescl şi în mijloeulă stradeloră le de-teră focă. O ură nedescrisă s’a născută în sînulă poporului albanesă asupra grecomaniloră mişei, acestă ură merge crescândă în tote oraşele şi cătunele albano-române, şi ne tememă că de că clerulă şi greeomanii nu voră ceda voinţei poporului, în curându putemă audi şi eân-teculă iataganului, ceea ce ar fi destulă de tristă, şi răspunderea va căde asupra nemerniciei grecescl; în ori ce casă sperămă, că poporulă albano-română va scăpa în curândă de aceşti sbirî ce se chiamă clerulă grecescă. Atunci iubirea şit credinţa va domni între fraţi, şi lumea va recunosce, că în Albano-Mace-donia nu esistă nici ună picioră de Grecă.
Divorţulu dintre regina şi regele Serbiei.
Alaltaeri amă publicată scirea telegrafică din Belgradă, că în urma cererei Regelui, Mitropolitulă Theodosiu a pronunţată divorţulă dintre Rege şi Regină, fără ca măcară să fi fostă ea de faţă şi să-şi potă face apărarea. Următorea notă a fostă adresată Reginei Natalia din Belgradă:
„Cu ,bine - cuvântarea nostră, noi desfacemă prin divorţa măritişulă ce a fostă contractată după ritulă bisericei ortodoxe în cjiua de 5 Octomvre 1875 în catedrala din Belgradă, între regele Milană I şi Natalia, născută Keşco şi deolarămă, că acestă măritişă nu mai există. “
Isc. Teodosiu.
îndată ce a primită acestă decisiune, Regina a trimisă următorulă răspunsă prin telegrafu:
„Informată de decisiunea, apărută adl dimineţă în „Oficialulău, constată că măritişulă contractată după legile sfintei nostre biserici ortodoxe nu pote fi desfăcută prin ună comunicată publicată în diarulă oficială.
„Luaţi actă, că consideră decisiunea vostră ca nulă şi ca neavenită şi fără cea mai mică valore legală.
Natalia. “
Va să dică, ceea ce metropolitulă Theodosiu nu a vrută să facă acum câte-va luni, a făcut’o acuma. Voinţa Regelui a reuşită. Ceea ce a vrută, i s’a dată.
„Le Temps“ observă, că divorţulă Regelui cu Regina va atrage şi divor-ţulă lui Milană cu Serbia.
SCfltJLLE pi LEI.
Numerosele felicitări ce le-am primită prin telegrafu şi în scrisă, cu ocasiunea căsătoriei mele, dela atâtea persane distinse ale naţiunei nostre, dela aţâţi stimaţi amici şi soţi de principii ai mei din tote părţile locuite de Români, me îndemnă a-le es-prima în numele meu şi alu soţiei mele recunoscinţa şi miilţâmirile nostre cele mai fierbinţi.
Braşotii, în 14 (26) Octomvre 1888.
ISUizet dlîuzcşianu.
*
* *
Duminecă după sf. liturghia, spuno „Telegrafulă Românău, severşită pri i Presânţia Sa D-lă episcopă Ioană Me-ţiană, asistată de Precuvioşia Sa D-lă archimandrită Dr. I. Puşcariu, Precuvioşia Sa D-lă protosincelă N. Frateşă şi P. O. D. D. protopresbiterî Ioană Petrică şi Ioană Grhibu şi proto-diaco-nulă Ignaţiu Poppă, în decursulă căreia s’a chirotonită de preotă Nicolau Oancea, — Escel. Sa I. P. S. D. archiepiscopă şi metropolită a săvârşită cu mare solemnitate parastasă pentru odichna su-fleteloră mariloră binefăcători ai bisericei şi naţiunei nostre, archiepiscopulă şi metropolitulă Andreiu br. de Şaguna şi Emanuilă Gozsdu, la care au luată parte
toţi deputaţii congresualî.
* *
* *
Ni se scrie din Săsciorî: In noptea de 28 spre 24 Octomvre s’a ivită pe hota-rulă comunei Sibişelă ună lupă turbată, care a atacată o stavă de cai, vulne-rândă dintre aceştia 4, precum şi 4 per-sone, care păziau aceşti cai. Lupulă turbată, după ce a muşcată şi mai mulţi câni, a luată calea spre comuna Săsciorî. In drumă a întâlnită o turmă de
oi pe care o păzea ună ciobană cu fiă-sa, a vulnerată pe ciobană şi mai multe oi. De aci lupulă trecu mai departe şi m cale măi ataca pe ună locuitoră din comuna Lomană, căruia însă i-a succesii
a-lă omorî cu cuţitulă.
*
V £
Adi nopte a fostă găsită spenduratu în capulă Stradei Căldărariloră, peste drumă de berăriă, ună cucebără evreu. Se bănuesee că a fostă omorîtă şi apoi jefuită de vr’o 400 fl., er ucigaşii l’au
spendurată, ca să inducă în erore poliţia.
*
* *
Directorii câiloră ferate austro-ungare se voră ocupa într’o apropiată conferinţă cu două cereri originale : Ună consorţiu are intenţiunea să împrumute publicului călătoră, pe timpulă câtă se află pe drumă, perine pentru capă în schimbuiă unei taxe, er cunoscuta firmă de col-portagiu Plowitx are intenţiunea să împrumute diferite romane potrivite de cetită, ca să-şi alunge călătorii urîtulfi. La loculă de plecare călătorulă primesce o carte de cetită, după placulă său, şi depune ună florină, er la loculă unde se termină călătoria, la predarea cărţii i-se restitue 90 cr., rămânândă deci taxa
de 10 cr. ca plată pentru cetirea cărţii.
*
* *
Br. Gabricl Kemrny, fost ministru de comerţă şi apoi de comunicaţiune, a murită.
*
* *
Camera advocaţialâ din Sibiiu face cunoscută, că advocatulu din Mediaşft Iuliu Mauksch, fiindă numită notară r. publică, la cererea sa a fostă ştersădin lista camerei; mai departe, că advocatulti Iosifă Lemeni şî-a schimbată domiciliul!!
din Elisabetopole la Mediaşă.
*
* *
In Sepsi-Săngeorgi s’a sinucisă me-diculă Dr. Iuliu Kammerer, în vârstă de 78 ani. Motivele sinuciderei nu suntă cunoscute. Kammerer lăsă n urmă-i o a-vere de 10,000 fl.
*
* *
Concertă şi serată cu danţu. La 3 Noemvre (22 Octomvre) orchestra diie-tanţiloră din Braşovă îşi va serba în sala hotelului Nr. 1 jubileulă de 10 ani de când s’a întemeiată, cu ună concert solemnă şi serată cu danţă, ce va urma după concertă.
*
* *
Concertă pe Arionă-violină. Fiind în trecătă spre România, fraţii Szabo, cari au concertată de curândă cu frumoşii succesă în diferite oraşe din Ardeală, voră da Duminecă în 16 (28) Octomvre în sala hotelului Nr. 1 ună concertă'pe Arionă-violină. Se voră esecuta şi plă-
A doua di toţi vecinii sciau ce este în casa lui Niţă, toţi sciau şi vorba mergea din gură în gărâ şi tote Tocilele aflaseră despre necinstea ce a venită pe capulă Păunii.
„Păuna va căpăta ună nepotă, der l’asă c’aşa’i trebue, căci prea se sumeţea multă cu fetele ei“, grăia câte una mai ţîfnosă... Aşa-i trebue, că prea îşi alerga gura, că fete ca ale ei nu’să în totă lumea; lasă să’şi vină în fire, că prea’şl afla vorbă de casele tuturora, prea îi plăcea se grăiască de râu pe fite-şi cine, şi se’şî bată jocă de tote caseleu. Alta din contră 4icea- „Domne feresc© !*(şi’i părea râu cu deosebire de biet ilă tată-sâu, care era celă mai muncitoră omă de prin prejţmă. De Păuna însă nu-i părea râu nimârui, ci din contră tote femeile se cugetau cum se va înfăţişa de aci înainte în lume, cum va mai vorbi de rău pe altele, şi se bucurau; venise apă pe mora duşmaniloră şi aşteptau cu nerăbdare ora când să se întelnescă să o întrebe în batjocură despre gal-binii Linchii, despre stăpânii ei şi despre procopsela ce a făcut’o. Să te ferescă Dumnedeu de gura lumii, căci decă dai de-ună năcază trebue să te închid! în casă, să nu mai eşl cu anii, decă nu vrei se-ţl aud! în faţă vorbe, care să-ţi dea de gândită. Totă lumea scia despre nenorocirea din casa lui Niţă şi în locă ca să vină cineva cu vr’ună sfată bună seu cu vr’o povaţă mai de ceva, s’au găsită şi femei răutăciose, care din sera când sosise Linca s’au pornită pe Costiţă să ducă vorbă la mirele Chivei despre acestă ntâmplare, se mai pună vârfă celoră auclite seu văclute, î
numai şi numai ca să’şl răsbune pe Păuna, pentru-că multă vreme se totă lăudase, că nu ori şi cine pote face ce face ea, şi că nu ori şi cui îi e dată să scie trăi în lume.
Erau cu toţii la masă. Linca şedea mai la o parte şi nu prea vorbea. Nici ceilalţi nu prea erau vorbăreţi de astă-dată şi cu deosebire Chiva sta posomorită de totă şi privia dusă pe ferestruica despre curte. Când şi când spunea Niţă câte o vorbă, er Păuna nu dicea nimica. Ea aduse pe masă nisce costiţe de berbece şi’şl pofti fetele să guste, der nici una nu se atingea de mâncare. Niţă atunci puse mâna pe o furculiţă, luâ cuţitulă şi începu să tae cu putere şi gusta o bucăţică. „E tare carnea astau, grăi elă punândă mâna pe o bucată de pâne.
„Poftesce Linco*, începu Păuna.
„Poftiţi numaiu, grăi încetă Linca, „poftiţi căci voiu gusta şi eu“.
j,Ce atâta îmbieredise Niţă şi începu să mănânce. Luâ şi Păuna o bucăţică şi începu să o mestece, der mestecâudă, parcă se uitase cu bucătura în gură şi. rămase pe gânduri.
In timpulă- acesta Linca să descheiâ la peptă, soose o cârpă cu bani şi’i întinse mame-si. „Ţine maică şi’i pune bineu, (jise ea şi, după ce luâ Păuna cârpa, apuca şi Linca o costiţă în mână, se uită la ea, o întorse pe amândouă părţile şi începu să guste.
Păuna pipăi cârpa şi o aruncă pe pată.
Niţă băga de semă, puse josă costiţa ce o cură-ţise de carne, şi eşi afară. Făcu cu mâna ună semnă de nemulţămire, îşi pleca sprâncenele peste ochi şi nici nu se mai uită îndărătă. Fetele lui se uitară la elă şi’lă însoţiră cu privirea pănă a eşită din tindă.
In curte Niţă dădu cu ochii de Nicolae, de bă-iatulă celă de şese ani, şi cum îlă vătju, îlă trimise în casă să mănânce. „In casă e ţaţa ?u întreba co-pilulă, er tată-său încreţi fruntea şi vorbi aşa cam răstită:
„Intră în casă şi-i vedea cine e acolo; ce totă întrebi atâta?u
Niţă se răcŢmase de ună stâlpă ală prispei, puse piciorulă pe ună scăunelă ce se afla alăturea şi îşi propti capulă în palme. Sta astfelă şi nu se gândea la nimică, ci se uita la papucii săi, la ună petecă dela margine, care se descususe. încercă a lipi pe-teculă, der fiindcă nu rămânea aşa cum îlă punea elă, îlă apuca cu năcază, smuci mâna şi-’lă rupse. Se uita la elă puţină şi apoi îlă arunca. „Numai pe-tece-să pe papucl“, grăi elă şi se depărta dela prispă.
In clipa aceea intra pe portă o femee. Niţă tresări şi nu’i părea bine, că se întelnesce cu ea; o cu-noscu îndată că era votra care votrise pe Chiva, şi nu era cu putinţă să nu o cheme în casă, să nu o poftescă să şe4â şi de aceea îi părea rău, că s’a întâlnită cu ea. In casă nu voia să o cheme.
(Va urma.)

Nr. 228
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
cute cântece romăncscî. Amârante pe placate. Fraţii Szabo au concertata în di-lele trecute în Gurghiu înaintea prinţului de coronă Rudolf şi a prinţului de Walles, cari şi-au şi esprimatti satisfac-ţiunea într’o scrisore adresată fraţilorti. Szabo. Dânşii au concertată în Elveţia, Francia şi alte ţări. „Gazette de Lau-sanneu et „Journal de Suisseu, „Tag-blatt der Stadt Basela şi alte ^iare conţină recensiunl fdrte frumose, numindu-i pe concertişti „adevăraţi artişti vrednici de a fi încuragiaţl.“
Congresulu naţionalii bisericescu.
(Raporta specială ala „Gaz. Trans.“)
Sibiiu, 11/23 Oct. 1888.
Şedinţa a XI.
Deschiderea punctă la 9 ore a. ]m. Presidiulă ordinariu.
1.	Se autentică protocolulă şedinţei precedente cu puţine schimbări.
2.	Deputatulă Sorescu interpeleză, decă s’a făcută vre-ună pasă din partea Sinodului episcopescă în causa căsătoriei a 2-a apreoţiloră mireni, şi decă nu, Esc. Sa este aplecată a face paşii necesari pentru promovarea acestei afaceri?
Preşedintele MetropolitX răpunde: Ces-tiunea este canonică, nu o p6te resolvi numai Biserica nostră, de aceea n’am avută resultată. De altmintrelea cestia nu cade în competenţa Congresului.
Dep. Sorescu nu e mulţămită în-câtă privesce cestia competenţei şi do-resce a fi pusă la ordinea dilei.
Congresulă înse ia răspunsulă la cu-noscinţă.
Ordinea dilei.
3.	Preşedintele comisiunei org., părintele vicariu-episcopescă, archim. Nico-lae Popea, comunică că s’a bolnăvită atâtă raportorulă P. Cosma, câtă şi ra-portorulă Bâdulescu şi de aceea astăcjl voră raporta alţi membri ai comisiunei.
a)	V. Babeşu raporteză, că comisia a studiaţii tote propunerile ce i-s’au transpunsă pentru a stilisa §. 25 din regulamentulă pentru alegerea de proto-popă.
Din tote a aflată, că e bine a susţine §, cum l’a presentată consistoriulă metropolitană fâcendu-i următoriulă a-dausă: „ordinarea alegerii a 2-a trebue motivată u, asemenea să se primeseă propunerea dep. Barcianu ca alineată în următorea stilisare: „Consistoriulă are să îngrijeseă, ca dela anularea alegerii a 2-a în 6 luni de 4^e se întregescă staţiunea protopopescă. Şi acesta se primesce.
Congresulă declară, că Regulamentulă este întregă.
4.	Comis. org. prin raportorulă Gnrbanu, protopopă, refereză asupra propunerii deputatului Cosma, care c^ioe, că cons. Metrop. să potă face cercetări în alegerile, cari suntă atacate prin protestă şi înainte de verificarea acteloră prin Congres ii.
Aci fnce cav. Puşcariu adausulă, că
decă ună deputat a fostă alesă în 2 cercuri, Consist. Metrop. înainte de întrunirea Congresului să provoce pe celă alesă a se declara pentru care cercă opteză; provocarea să se facă cu adausulă, că decă în 8 4il® n ar opta, se va considera că nu voesce a primi nici ună mandată.
Asupra acestoră propuneri s’a încinsă o desbatere forte înfocată şi interesantă. Au luată parte afară de propunători : Zigre (contra), Exelenţia Sa Metropolitulu (pro), carele încă dela în-ceputulă şedinţei deduse presidiulă Prea», Sânţitului episcopă din Aradă, Brote (contra), Dr. Gallu (pro), Dr. G. Popa (con-, tra), părintele Episcopă Meţianu (pro), Brediceanu (contra), Bat danii (contra), Botariu (contra), Stănescu (contra).
La votarea Congresulă decide:
Delăturândă amândouă propunerile se trece la ordinea dilei.
5.	Comis. org. prin raportorulă Gur-banu refereză asupra propunerii dep. Si-
monescn ca Consis. Metr. să facă şi ună regulamenţă pentru împărţirea cercuri-loră de alegere. La recomandarea comisiunei se primesce unanimă.]
6.	Comis. org. prin raportorulă Gur-banu propune, ca să se primeseă propunerea deputatului Mangra, de a se codifica materialulă de dreptă disciplinară.
Congresulă, după o desbatere mai îndelungată, decide a trece la ordinea 4ilei.
7.	Comisiunea specială pentru funda-ţiunea Gozsdu. Preşedinte I. Petrică, raportoră I. Lengeră. Presentă rapor-tulă socoteliloră fundaţiunii pro 1885. Raportorulă comunică mai întâiu, că comisiunea a ţînută de lipsă a face rapor-tulă aşa, încâtă şi după prima au4ire fiă-care membru să scie lucrurile de căpetenia din administraţia şi din resulta-tele financiare ale fundaţiunii. Cetesce apoi însuşă raportulă, carele a fostă ascultată cu mare atenţiune. Din acestă raportă se vede, că averea în cifre rotunde la anulă 1870 a fostă de 94,000 fi eră la finea anului 1885 de 750,000.
Stipendii s’au împărţită la 1870 numai la 4 inşi în sumă totală de 600 fl, în anulă 1885 au căpătată stipendii 77 de studenţi în sumă de 13,000 fl.
Comisiunea propune a se da absolutoriu Representanţei pro 1885 şi a se esprima mulţămită atâtă membriloră din Representanţă, câtă şi celoră din Comi-tetulă administrativă.
8.	Aceeaşi comisiune prin acelaşă raportoră comunică, că representanţa a cumpărată dela are4ii Maria Poynară, în Oradea mare, o casă lângă biserica nostră de acolo şi 16 holde de viă cu
24,000.	— Representanţa în înţelesulă §. 15 din literile fundaţionale cere aprobarea Congresului. Comisiunea recomandă acesta. Congresulă primesce unanimă.
Cu acesta şedinţa se încheiă la 1 oră p. m, şi cea proximă se anunţă la 4 ore p. m.
Nou amneu ie iare pentru maţMnre.
In adunarea ordinară de tomnă a comitelui comitatensă din Solnocă-Do-beca, ţinută în Deşă la 16 Octomvre n. c. sub preşedinta fişpanului Banffy, s’au întâmplata erăşl lucruri năsdravene, despre cari ’i se raporteză lui „Kolozsvar“ între altele următorele:
Deputatulă dietală Torma MiJdos rugă adunarea, să voteze pentru „scopuri culturaleu o dare suplimentară pe comitată de V‘2 % •
Propunerea acesta făcu sensaţiă asupra unei mari părţi dintre membrii comitetului, şi mai vârtoşii asupra „stră-nepoţiloră Romaniloră, cari — dice raportorulă lui „Kolozsvaru — urmândă esemplulă puterniciloră loră străbuni, se presentară pe tarenulă ale luptă în falange organisate, cu rolurile împărţite şi instruaţl.“
Bodor Bertalan, membru în comitetă, avendă în vedere erogaţiunile progresive ale contribuabililoră, e în contra pro-punerei esprimându-şl speranţa, că va veni timpulă, când, delăturându-se pede-cile miseriei de astădl, şi astfelă de propuneri voră fi accesibile.
Balăs Mathe, preşedinte- de tribu-nală, se alătură cu bucuria la propunerea lui Torma; pe lângă tote că acesta este o împovărare,, elă însă crede că e neapărată necesară a se aduce acestă jertfă „în interesulă naţionalităţiloră.u Nu crede, că în adunare se va afla ună astfelă de Maghiară cultă, care se fiă în contra propunerei lui Torma. După ce vorbirea fu primită cu „eljena-urî, se ridică:
Contele Kornis Victor. Se alătură la propunerea lui Torma, şi pentru ca sco-pulă intenţionată prin acestă aruncă de dare să nu fiă espusă periculului de a nu se pute ajunge, propune ca moţiunea
lui Torma Miklos să se modifice în sen-sulă, ca în locă de l/2 °/0, să se arunce o dare suplimentară de l°/0- („Eljen“-urî furtunose.)
Torma Miklos consimte cu modificarea propusă de „nobilulă“ conte şi o primesce de a sa.
Gregoriu Steţiu (Raportorulă reptilei îlă numesce Stetin Gero), advocată în Gherla, punendu-se în fruntea falangei, dă năvala, după cum se esprimă raportorulă lui „Kolozsvaru. Elă îşi începu vorbirea în limba română, de aceea n’a putută înţelege raportorulă numită, de-câtă atâtă, că poporală e săracă şi celă ce este datoră şi nu plătesce se esecută. Se alătură la propunerea lui Bodor Ber-talan.
Augustinu Munteanu, asemenea advocată, în înflăcărată lui vorbire recurge la arma ironiei. ţ)ice că suma'incursă din acestă dare suplimentară e prea bagatelă faţă cu mareaignoranţă în care orbecă poporală de rândă. Respinge propunerea lui Torma.
Bokros Lajos, membru în comitetă, răspunde la reflexiunile ultimiloră doi oratori, făcendu-le imputări de „nepa-triotismău. (Aprobări din partea Maghia-riloră).
Dr. Teodorii, Mihalyi, advocat în Deşă? „dă espresiunea convingerei, că e superfluu, ba e chiar păgubitoră a învăţa carte pe ţerană. (Aşa scrie raportorulă reptilei.) Se alătură la propunerea lui Bodor Ber-talan.
Bodor Bertalan declară, că simte o mustrare de consciinţă pentru propunerea sa, din care causâ şl-o retrage în întregă cuprinsulă său. (Va să 4icâ a fostă o simplă comediă.)
După o discuţiă de 2 ore, propunerea se pune la votă şi adunarea voteză o „dare suplimentară culturală“ de l°/0, fiindă contra numai 4 voturi.
Ca în paşalîculă lui Banffy!
Titan ie „nemeşi" pentru 8000 1
Amă comunicată cetitoriloră noştri cuprinsulă acelei faimose scrisori, publi_ cată de foile oposiţionale ungurescl, prin care fişpanulă comitatului Timişorei, Si-gismund Ormos, ’i făcu cunoscută ministrului de interne ungurescă, că ună mare proprietară din Megye, cu numele Franciscă Feger, oferise fişpanului pentru scopuri publice 8000 fl. în casulă decă va pute dobândi diploma de „nemeşă". Ministrulă s’a învoită, — mai vîr-tosă după ce fişpanulă ’i descoperise, că ar ave încă lipsă de 7000 fl. pentru re-uşirea de deputată a candidatului guvernamentală în cerculă Bisericei Albe;—a promisă fişpanului Ormos, că Feger va dobândi ceea ce doresce şi, pe basa acestei promisiuni, fişpanulă primi cele 8000 fl. din partea lui Feger, er acesta după 10 4ile primi asemenea din partea Maiestăţii Sale diploma de „nemesu ce ’i s’a promisă. Fişpanulă folosi jumătate din banii primiţi pentru reuşirea deputatului guvernamentală Stojacskovits în cerculă electorală ală Bisericei Albe, er restulă de 4000 fl. îlă predete comitetului centrală electorală ală partidei guvernamentale.
De orece acestă scire, colportată prin diare, pănă în timpulă de faţă nu s’a desminţită, deputatulă Iosifă Mada-rasz. în şedinţa dela 17 Octomvre a camerei ungurescl, s’a vă4ută îndemnată a-i adresa ministrului de interne ungurescă următorea interpelare:
„1. Adevărată este, că fişpanulă comitatului Timişorei ar fi trimisă d-lui ministru de interne susă 4isa scrisdre, seu altă scrisore^ de cuprinsulă aceleia, cu scopulă de a sprijini materialicesce şi moralicesce alegerea întâmplată în anulă trecută la Biserica-Albă,! şi decă este adevărată, ce paşi a făcută d-lă ministru în casulă acesta?
„2. Decă însă nu este adevărată acea scire colportată de 4iare, ce a făcută, seu ce are de gândă să facă d-lă ministru faţă cu aceste acuse grave ridicate contra guvernului şi a organe-loră lui?a
Preşedintele camerei răspunse, că
interpelarea se va preda ministrului de interne.
SCml TELEGRAFICE.
Budapesta, 26 Octomvre. Curia a respinsa cererea de nulitate a generalului Trai anii Doda contra sentinţa curţii cu juraţi din Aradu.
Berlinu, 26 Octomvre. Impe-ratulă a propusă în persbnă, pe temeiulă legii asupra dreptului de autoru să se urmărescă şi pe-depsescă „Freisinnige Zei tun g“ pentru publicarea nepermisa a meni ori eloru tatălui seu.
Tribunalulă din Duisburg a anulată secvestrarea broşurei lui Mac-kenzie.
Parisu, 23 Octomvre. In şedinţa camerei deputaţilor^, minis-trulă de finanţe luă în apărare bugetulă (ţicendu: Necesităţi im-peribse ne constrîngă să menţi-nemii încă timpu de mai mulţi ani bugetulii estraordinarii de răsboiu, care e pentru anulă 1889 de 130 milidne.
Bucurescî, 26 Octomvre. Regina Serbiei a adresată mitropolitului serbesc o telegramă, în care constată, că după legile bisericei ortodoxe o căsătoriă îndeplinită nu se p6te desface printr’ună comunicată publicată în f6ia oficială şi consideră decisiunea ca nefiindă valabilă.
Resulţaţele alegeriloră cunoscute în 15 districte arată isbenda es-clusivă a partidei guvernamentale în ală doilea colegiu electorală.
Belgradfi, 27 Octomre. Foia oficială publică o proclamaţiune compusă chiar de Regele din pro pria sa iniţiativă, care produce cea mai plăcută sensaţiune; în proclamaţiune accentueză Regele fatala ne’nţelegere dinlăuntru şi certele de partidă ce au ajunsă la culme şi se adreseză câtră tote partidele din ţeră, ca se-lă spriji-nescă în prelucrarea proiectului de constituţiune. De aceea fixeza (ţiua de 2 Decemvre ca cji de ale* gerl generale ce au se se facă în ţeră pentru marea Scupcină naţională, care e convocată Jpe c|iua de 13 Decemvre.
Parisu, 27 Octomvre. „Agenţia liberă" afirmă, că Regele Wur-tenbergei de aceea s’a dusă la Nizza, ca să scape de intrigele îndreptate contra lui. (Scirile date de unele foi germane, ca Regele a fostă obiectulă unei demonstra-ţiunî antigermane în Nizza, suntă neadevărate şi se pare că facă parte din aceste intrigi. Red. ,,Gaz.“)
Nizza, 27 Octomvre. Germa-nulă Kilian a fostă condamnată pentru spionagiu la 5 ani temniţă şi 5000 franci amendă.
Cnrsolti la bursa de Viena
din 26 Octomvre st. n. 1888.
Renta de aurtl 4°/o .......
Renta de hârtiă5°/0...............
Imprumutulu căilor ti ferate ungare . Amortisarea datoriei căilorti ferate de osttl ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căilorti ferate de osttl ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căilorti terate de osttl ungare (8-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare..............
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banatti-Timişti . . .
Bonuri cu cl. de sortare..........
Bonuri rurale transilvane.........
Bonuri croato-slavone.............
Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintii austriacă ....
Renta de auru austriacă...........
Losuri din 1860	.................
Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de creditu ungar. . Acţiunile băncei de creditti austr.
Galbeni împărătesc! ..............
Napoleon-d’orI....................
Mărci 100 împ. germane............
Londra 10 Livres sterlinge ....
101.60
92.85
144.75
98.—
115.50
104.60
104.60
104.40
104.40
104.40 104.—
82.20 88.60 109 75 140.25 873.— 306 50
313.50 5.77 9.63
59 50 121.45
Editorii şi Redactorii responsabilă:
Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 228
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
Nru 11,153—1888.
PUBLICAŢIOTE.
Din partea inclitei representanţe comunale orăşenesc! s’a sta toritti prin conclusulă ei din 10 Octomvrie a. c. următoriultt -— spectti asupra viriliştilorîi pro 1889.
con-
537
14
30 360 5101 6 25
7
8
9
10
11
12
13
19
20 21 22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
16
13
34
NUMELE.
314Bachmaier Iulius 134 Hesshaimer Adolf. 648 Brennerberg Louise Mayer Iosef Malcher Moriz 568 Marienburg Rudolf 488 Dr. Otroban Nândor 2Reun. a.-ung. a 72Koniges Iohan Zeides P6ter
14497
15	645
16
17
18
557 90
19Langer Thomas 515Kertsch Christian 90 Legatulă Jugaianu 345Duck Georg 524Thies Cari 171Ridely Friederich 23Ioanides Georg 330Schlandt Gottlieb UlManole Diamandi 339Vasadi Iosef 406Duck Iosef 340Czell Cari
Fondulă reun. ampl.
2 Fondulă gimn. sup. rom. Mandl Roşa
43
44
45
461383
47 558 Biserica gr. or. din cetate
6/7
116
666
331
326
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
601378
561
81
82
83
84
85
86
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
567 1001421
1388
168
10
96
541
147
315
213
349
615 Nemeş Petru
12
483
380
Fleischer Mibailii
Institut, braşov, de depuneri Dr. Fabriţius Iosef Fink Andreas Prima bancă transilvană lecker Iosef cavaler de kersfeld
Kâmmner Eduard Institutula de pensiune.
Popa B. George
Tartler Martin Schobeln Charlotta Safrano I. A. Brennerberg de Iulius Boambenn Maria Korody Mihâly Honigberger Friederich Czell Friederich jun. Popoviciu A. Andrei
Ludvig Franz
Steriu Constantin Puşcariu losifa Stenner Paul Remenyik de Ştefan 68Duşoiu Iuona senior 332 Nagy Istvân 233Boamben George (pupili)
Schmidt Albert
95Alexi Theohara
Schmidts ’Wilhelm Gimnasiula româna Trauschenfels Iosefine Zeidner Heinrich 344Hening Friederich 224
609 Binder Friederic 327 366 549 552 552 552 391 97 3
548
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77	43Arzt Iosefine 78135Homung Franz 79 323Hornung Cari 80|349 Czel Friederich senior
6Lâzâr Gero 1 Drechsler Alexander 83 Biserica evang. lutherană 602Schvarz Fridevich 494Adler L. Iacob
Zeidner Traugott Reich August Mandl Roşa (pupila). Mandl Iulius (pupila). Mandl Selma (pupilă). Iekel Iulius Miiller Iulius Biserica rom. catolică Adler I. R.
228 Popa I. Zinca 43	‘	*
45 Schuster Cari
87 234 Herfurtt Franz senior
Tromm Martin
22 132
400Schreiber Christina 1
142 596
Mark Samuel Kohlert Eduard Wăchter Lina 5% lEre4ii după Fried. Walbaum 96Teutsch Michael 332 Tartler Friederich 551 Beldi Gustav 100 Societatea cojocarilorfi
3tam Traugott Schnell Cari
Caracterulu.	suma MreL	
	. fl.	cr.
fabricant de măr-	2111	40
furi de carne.		
	3772	11%
Dr. m*d.	1680	33
antr. de clădiri	2651	87V4
	2246	58
- cons. reg. şi jude		
curială în pens.	1070	78
comersante	986	56
	1709	95
comersante	797	74
	1591	49
advocată	738	16%
comersante	633	89%
posesoră de case	1180	39
advocată	587	15
comersante	1022	23
capitalistă	1016	94
Dr. med.	491	39
	972	43
comersante	480	78
capitalistă	935	38
	910	71
advocată	440	92
ingineră	437	95
	874	50
preşed. la trib.	393	97
predicatorii	391	06
capitalistă	777	49
posesoră de case	763	69
pielară	380	10
comersante	380	02
n	375	02
pielară	368	91
apothecară	392	25%
	734	05
	722	50
posesore de casă	710	60
	685	69%
posesoră de casă	665	39
	661	99
schimb, de ban	330	96%
ases. la tribuna	330	28
posesore de casă	654	72
industriaşă.	322	57
posesoră de case	638	80
comersante	637	95%
n	636	56
	631	13
hotelieră	628	45
notară regescă	313	30
posesoră de casă	621	18
advocată	310	07
capitalistă	613	24
directoră	597	03%
comersante	296	07
posesoră de casă	584	59
7?	586	06
7?	579	66
redactoră	286	07 c
advocată	279	33 c
	548	76
posesoră de casă	540	— ■
comersantă	532	06
posesoră de casă	529	97
	526	10
comers. de prod.	517	85
posesori de casă	513	72
măcelară	512	48
advocată	254	15 c
	503	86%
	503	85%
	503	85%
advocată	246	35 c
comersante	492	15
	486	15
• comersante	482	55%
posesoră de casă	476	
n	469	06%
n	467	43%
apotecară	230	18 c
posesoră de casă	456	41% — c
comersante	225	
cofetieră	444	95
	438	64
Dr. med.	211	40 c
schimb, de bani	418	63
apotecară	208	88 c
posesoră de casă	415	23
T)	414	51
corn. de producte	407	03
posesore de casă	397	43
comersante	388	02
posesoră de casă	193	54 c
posesore „ „	380	65
posesori „ „	373	03
coj ocară	368	39
Dr. med.	182	42% c
posesoră de casă	362	
	357	47
comersante	353	65%
advocată	176	50 d
Observaţiune.
duplu computata duplu computata
duplu computata duplu computata
V
duplu computata
duglu computata duplu computata
duplu computata
duplu computata duplu computata
duplu computata duplu computata
duplu computata duplu computata
duplu computata duplu computata duplu computata duplu computata duplu computata
duplu computata duplu computata
duplu computata
duplu computata
duplu computata
duplu computata
duplu computata
duplu computata
duplu computata
SlJLplQZCLtî..
1
2
3
4
5
6
7
8 9
10
11
12
13
14
15
16
17
18 19
248
27
30
554
554
487
636
140
525
498
408
201390
NUMELE.
421 Fink Wilhelm 34 Biserica grecescă 46Kugler Eduard 539lekelius Alexine 658Tief Susana 518 Reuniunea industriaşilor 464Gusbeth Eduard 18lnst. braşovenă de amanetare
Helvig Samuel Ollinger Georg Teutsch Iulius Fabriţius Cari Fabriţius Gustav Adler Leopald Thrul Iohan Salmen Friederich Laskay Adolf Peter Mihâly Gunech Carolina Buntoiu Andrei
Caracterulu	suia dârei	
	fl.	cr.
Dr. med.	175	98%
	351	70
Apotecariu	174	40
vSd. deapotecar	348	50
Hotelier	348	41
	346	43
Dr. med.	172	27
	340	49
berariu	337	02
pălărieră	834	58
prod. de rosol	333	24
comersantă	333	17
	333	17
fotografă	331	39
strimfară	327	21
lemnară	325	39
mobilieră	318	76
pantofarii	318	05
posesore de casă	317	20
neguţătorii	313	80
scinţa generală cu		ace'
Observaţiune
duplu computatfl duplu computată
duplu computata
u adausu, cum
VtU v V OiiUuaiC'ic/ iccuioo jlxj. v^vxjluxuj wuvutui
se se aşternă, cu cjiua de ac}! încependă, îii decursă de 15 4ilesub scrisului magistrată.
Braşovă, 18 Octomvrie 1888.
Magistrâtulu orăşenescu.
Care este cea mai buna hartia pentru ţigan?
Acestă întrebare forte importantă pentru fiă-care fumătorii de ţigări s’a stabilită dej a în modulă celă mai ne-dubiosv
Nu este reclamă golâ, ci ună faptă constatată prin autorităţi scientifice de primulă rangă pe basa analisei comparative a dîferite-[loră hărţii de ţigări mai bune, ce se află în comerţti, căb ărti a de ţigări
<ry âgft
nwnq? ">nmi • vm jm/t -------SlUVj----
UMVttVSV* UfftWMt
NiaisNnm m«iij
IUL®0 0DBW0S
OB9BE?Sf9IBOKnr& ftONARDlU ■	pai; i

■VO4M03 l»»nn VA 28 IţWVK lîisrj» v iajsvjviiiMOa n iho
„LES DERNE&ES CAETOUCHES“
cwixsn»
uh.
§•
„D0R0BANŢITLU“
din fabrica BRAUNSTEIN FRERES la Parisu?
65 Bonlevard Exelmans,
este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă.
După ce s’a stabilita acesta între altele prin [Or. Pohl, profesorala facultatea tech-nică în Viena, Dr. Liebermann, profesorU şi conducătorii ala stabilimentului chemica de stata în Budapesta, şi o analisă comparativi, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătră Dr. Soyka, profesora de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produsa chiar resultatula strălucita, că hărtiele de ţigări „Les dernieres Car-touches" şi „Dorobanţulfi" sunta cu 23—74°/o mai uşdre, şi că împărtăşeşte fumului de tutuna cu 23—77°/o mai puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semenă cu desemnula aci imprimata şi care pdrtă firma Braunstein Freres.
Fabrica a deschisa una depositfi pentru ventjare en gros a hârtiei de ţigări şi a tu-burilorfi pentru ţigări
BBAUV8IBV .HlllS, . 193'50-46
WIEÎI, I. Bez., Scliottenriiig ir. 95,
şi află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de vendare asemenea mărfuri.
Cea mai bună 66,36-21
Hârtie de ţigarrete
este verltabtlulu
LE HOIIBUM
fabricată francesă
de GAWLEY & HENRY, în PARIS
A se feri de imitaţiune.
Acestă liârtiă se recomandă cu căldură din partea domnilorU Dr. J. J. Pohl, D. £. Ludwig, D. M. Lippmann, profesori de chimie la universitatea din Viena, pentru curăţenia sa absolută şi pentru că nu are în consistenţa sa nici o materiă stricăcidsă;
r
St
eoo/UEniiis


FA.c-8nnL* de L'BTiymrrrB
17.ru Beraegtr, â PAK1S
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei" â 5 cr. se potti cumpăra în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al brecht & Zillich.
Bursa de Bucurescî.
Cotă oficială dela 12 Octomvre st. v. 1888.
Cump. vfend.
Renta română 5%............. ——	—
Renta rom. amort. 5% . . .	%.%	97.—
Renta convert. 6°/0 •	—.— — .—
» n n 5%	97.-	97.%
„	„ urban 7%.	. .	106% 107 —
»	rt	.n	•••■	—.—	—.—
■.	*	„	5%. . . .	94.%	95.-
Banca naţ. a Rom. 500 Lei. .	—.—	—.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.