MatUinea, Administratinnea si Tipogiafla: ’
BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22.
Bciiaori nefranc a to nu se pri nescâ. Mannscrip e nu ae re-trimi u !
Birourile de minam:
Braţowu, piaţa mare Nr. 22.
InBerate maiprimescn în Vlen a: Rudolf ifosve, Haasentiein & Vogler (Oto Moloh), Heinrtch Schalek, Alois Rtr*dl,M,T>u\es, A.OppeUk.J. Dan-neberg; în Budapesta: A. V Oold-berger, AutonMezet, EckstetnBemat; înFrankfurt: G. L, Daube; în Ham-burg: A. Stemer.
Preţul inserţiunilorii: o seriă garmondu pe o coldnă 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Beclame pe pagina UI-a o seriă 10 cr. ▼. a. s6u 30 bani.
„Gazeta" iese în fie-care 4
Abonamente pentrn Anstro-Ungaria
Pe ună ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România si străinătate:
Pe unu anu 40 franci, pe şâse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la t6te ofi-eiele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul pentrn Braşovn:
laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etagiulă I.: pe unu anu 10 fl., pe ş6se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu d u s u 1 u în casă: Pe ună anu 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâtu abonamentele câtă şi inserţiunile suntă a se plăti înainte.
Nr. 226.
Braşovn, Joi 13 (25) Octomvrie
1888.
3>Tovl a'toonarnerLt'CL
„GAZETA TRANSILVANIEI/1
Cu I Octomvrie 1888 st. v. s’a deschisă nou abonamentti la care învitămu pe toţi amicii şi sprijinitorii foiei nostre.
Preţulu abonamentului:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl. pe şese luni fl fl. pe ună ană 12 fl.
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe ună anii 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se vorii abona din nou, să binevoescă a scrie adresa lămuriţi! şi a arăta şi posta ultimă.
Adiisistraţinnea „gazetei Transilvaniei".
Braşovii, 12 Octomvrie v.
De când cu nenerocita ordonanţă a ministrului ungurescu Tisza, d’a se urmări cu cea mai mare asprime tricolorulu tradiţională ardelenescă, organele guvernului, încependu dela „ măriile” loru fişpănescl şi solgăbireescî pană la „domniile” loru uşierescî, au căutată să’şî câştige care de care mai multe merite patrioticescî, făcendu venătore după brene şi panclice tricolore. Şi în acestă „patriotică” lucrare au fostă ajutaţi gonacii guvernului cu vorba şi cu fapta de sumedenia de alţi agitatori, cari ’şl-au făcută din agitaţiune o meseriă ca mijlocu de esistenţă.
Nu-i vorbă, niciodată guvemulă şi organele lui, ca şi ceilalţi nenumăraţi agitatori unguresc! n’au putută suferi brenele şipanclicele nostre tricolore, precum nimică ce e românescă şi curată ardelenescă nu potă suferi; der de
când cu ordonanţa, care le lasă deplină libertate d’a’şî juca mendrele, acestă nesuferire s’a tradusă în pedepse cu bani şi cu temniţă.
In multe părţi au fostă urmăriţi Românii, cari la ocasiunî sărbătoresc! au pusă pe pălăriă tricolorulu ori s’au încinsă cu elu; der şi în acestă privinţă a trebuită se esceleze totu paşalîculă lui Banffy.
Suntă vr’o doi ani şi mai bine de când o nevinovată petrecere a Româniloră bistriţenî în luna Mai a fostă turburată de organele administrative şi poliţienesc! la or-dinulă „măriei sale” fişpanului, pentru că căluşerii au jucată în costume naţionale cu brene tricolore venătă-galbenă-roşu. Nu s’a mulţămitu fişpanulă cu înscenarea acestui scandală, îi trebuia jertfe şi, în urma unui procesă intentat căluşeriloră, voia i-s’a împlinită.
Românii au fostă condamnaţi şi sentinţa viceşpanului ori mai bine cjisu a vice-paşei din Bistriţa a fostă aprobată de vizirulu dela interne.
Precum amă comunicată în numărulu de erl ală „Gazetei”, Teofilu Grigorescu, fostulu învăţătorii din Bistriţa, er acum învă-ţătoră în Lăpuşulu ungurescă, s’a dusă la Bistriţa, ca se ’şl facă a-restulă de 18 (\ile la care a fostă condamnată, şi totu asemenea îşi voră împlini pedepsa şi ceilalţi tineri români, cari au fostă loviţi de mânia paşei din Bistriţa-Nasă-udu, pentrucă în nevinovăţia loru au crecjută că şi în acestă ţeră liberă e omulă a purta orî-ce costumă şi a se încinge cu orî-ce breu îi place.
Der tinerii noştri români ’şl-au făcut socotela fără fişpanulă Banffy, care le-a dovedită şi le dovedesce
la orî-ce ocasiune, că se scie încâlci de libertăţile muscălescl. Mai lipsea bre altceva decâtă cnutulu, când organele administrative şi poliţienesc! din Bistriţa au fostă puse se smulgă femeiloră, la eşirea loră din biserică, hainele şi brenele loru cu colori ardelenesc! ?
Aşa se scie purta cu Românii acestă „promovătoră ală culturei românesc!”, cum cu unu neruşinată cinismu l’a calificată o foiă ungurescă care’nţelege libertatea cetăţenesca totă ca Banffy.
Promoveză elu ore vieţa românescă, când acelora, cari părtă costumulă nostru naţională şi colorile ardelenescl face să li-se deschi4a uşile temniţei? Este a-cesta libertate ori persecuţiune detestabilă ?
Der nemulţamire şi amarîciune semenă agenţii guvernului ungurescă în brazda românescă, ne-mulţămiţî voră fi şi ei de rddele ce le voră culege.
0 foia austriacă oficiosa contra Ungariei.
In urma ameninţariloră foiloră unguresc!, că Ungaria se rupe de Austria, îndată ce se va vede, că ministerulu Taaffe prin aducerea noiloră miniştri în cabinetă începe a realisa federalismulă, foile ce-hice au luată posiţiunî contra Uu-gariei scriindă articol! forte violenţi, în specială foia „Hlas”. Acum vine şi foia oficiosa „Mah-risch-schlesischer Correspondent”, şi într’ună articulu inspirată, cum se crede din Yiena, în contra Ungariei şi a guvernului ungurescă cjice:
Nu numai Ungaria, ci şi Austria se bucură de independenţă în administrarea afacerilorti sale interne. In cursulă aniloră s’au petrecută şi în Ungaria lucruri, care
s ărit fi putută esploata în sensu duşmană pentru Ungaria. Der cei din Yiena au preferită a ţine la punctuln loru de vedere, că Ungaria e stăpână în casa sa şi că o intervenire supărăciăsă nu pote să aducă folosii. Sprijinulă din partea organeloră unguresel n’a fostă în casulă acesta necesară şi în Yiena [vocile unguresc! n’au făcută de astă dată nici o im-presiune deosebită. Guvemulă ungurescă se pote provoca la libertatea es-primărei păreriloră şi cu acesta se pote desbrăca de orî-ce responsabilitate. Der e cu totulă altceva, când cineva se ridică pănă la ameninţări, că schimbări în mi-nisteriulă austriacă ară pute face necesară o schimbare a dualismului. In Ungaria e bine cunoscută, că în Austria se guvemeză după voinţa, după cugetulă împăratului. In specială numirea minis-triloră este ună dreptă ală coronei şi ori ce atingere a acestui dreptă tre-bue respinsă cu cea mai mare hotărîre.
Chiar şi în privinţa ameninţării, că s’ar pute tinde la o schimbare a dualismului, suntemă deplină liniştiţi. In ast-felă de cestiunl şi afaceri suprema de-cisiune o are împăratulă Austriei şi regele Ungariei, şi foile unguresct împuşcă peste ftlă, decâ dândă espresiune proprie-loră simţăminte nutrescu parerea că Un-gariă singură ar ave să decidă asupra viitorului monarchiei.”
La sferşitulii articulului se pro-testeză în contra faptului, ca în Ungaria caută a se înfăţişa totulu
ca perfecta, ca modelu şi ca fără prihană.
Cehii şi Ruşii.
„Narodni Listy” publică tex-tulu unei adrese, ce (}ice că au adresat’o preşedintelui sfântului sinodu din Fetersburg diferite oraşe, comune, reuniuni şi singuratice persone cu ocasiunea tre-cerei coloniştilor^ cehi din Rusia vestică la biserica ortodoxă şi din incidentală, că sinodulu lî-a eon-
FOIELETONULtf „GAZETEI TRANSIVANIEI.“
(9)
1TIŢA DEA GA.
Schiţă din vieţa unui muncitorii.
Păuna intrase în casă. Ea era de totă fericită, şi astăc|î, fiindcă era a doua cji de Rosalii şi se făcea jocă în Pajiştea mare, avea să mergă cu fetele acolo. Ea se uita la galbenii ce-i mai rămăseseră, îşi desfăta privirile uitându-se la ei, şi cum scia ea bine că Chiva e pregătită din tote şi că s’ar putea mărita numai decâtă, nu putea să’şl stăpânescă bucuria; şi mai avea şi altceva pe sufletă : Marina îşi făcuse două rochii nemţesc!, şi când se gândia că planulă ei de-a o îmbrăca nemţesce numai ai casei îlă cunoscă, nu mai scia ce se facă de voiosă ce era.
*
Era aşa pe la optă cesurî sera, când leica Păuna trecea „Podulă Creţului" şi se întorcea acasă. Alăturea cu fetele ei, ea arăta de totă tînără, aşa de bine se păstrase, pe lângă tote năcazurile, ce le-a îndurată; era ună felă de femee, care totdeuna arată bine, lină felă de femee trainică din fire.
Alte soţe de ale ei, cu care copilărise, erau sbârcite şi urîte, atâta le trecuseră năcazurile, der Păuna se păstrase bine, aşa, că parcă dela etatea de 29 de ani nu se schimbase de locuia locului. Acestă
lucru nu este puţină pentru o femee, cu tote acestea Păuna nu’şl făcea multă dintr’asta şi’şl vedea de tre-bile ei.
Pe la porţi, pe laviţl, seu pe bolovani ciopliţi stau femei mai în verstă, cari nu merseseră, seu cari se întorseseră dela jocă, şi se uitau la trecători, şi acum cum trecea Păuna lui Dragă, cu fetele ei, nu puteau să nu intre în vorbă, căci de, ori şi cum, chiar fără să ai vr’ună cugetă, nu se pote să laşi pe trecătoră nebăgată în semă, şi cere buna-cuviinţă să cjicl vr’o vorbă, căci fetele mari suntă cinstea casei.
Decă trecea pe lângă vr’o portă, pe unde sta vr’o vecină cu care era în duşmăniă, pleca capulă în pămentă şi nu se uita. Yrea să se arate, că nu’i pasă şi că’i mai pre susă ca ea, seu, spunendă de-adreptulă, îi dă mâna să fiă sumeţă.
Aşa făcea ea, der fetele ei nu făceau totă ast-felă; cu deosebire Chiva, care era mai cu minte, da „bună vremeâu în dreptă şi în stânga, după cum se cuvine dela o fată, care vrea să trecă că este mai desgheţată.
Nu era lungă drumulă ce avea să-lă facă pănă acasă, de aceea nu s’a bucurată multă Păuna de mer-sulă acesta, care îi făcea inima să’i salte de bucurie, căci odată într’ună ană se face jocă la crucea din „Pajiştea mare” şi cine scie câte se mai potă întâmpla, aşa că nimenea nu pote sta bună şi nimenea nu pote 4ice cu siguranţă, că va mai merge ea vr’o-dată cu fetele la jocă.
Simţia parcă şi Păuna acestă lucru, căci pentru Chiva intrase în vorbă cu ună fecioră, er câtă despre Marina scia bine, că nu are să mai zăbovescă multă în prejma casei sale. Ea era sumeţă, întocmai cum fusese şi la jocă, şi mergea mândră, de parcă n’o încăpea uliţa. I se părea că auume a eşită lumea pe la porţi să o privescă, i se părea că are duşmane multe pentru fetele ei, şi cu deosebire pentru cea din ţeră, căreia îi mersese vestea de parale ce a adunată şi de bunătatea casei în care se află. Aşa’i omulă din firea lui, bănuitoră afar’ din cale, i se pare că lumea nu mai încape de elă, i se pare că toţi îi voescă rău şi îi suntă pismătareţl.
După ce-şl făcu drumulă pănă acasă, se opri înaintea porţii, şi îi venea parcă să nu intre, ca şi cum ar fi gândită în sine: „la ce să intru, căci ac}I suntă Rosaliile, şi ciue scie când mă voiu mai întorce cu fete mari dela joculă din „Pajiştea mare”. Acestă gândă îi trecea Păunii prin capă şi o umbră de mâhnire se arunca peste sufletulă său.
Când intra în curte, găsi pe bărbatu-său şedendă pe prispă. Fetele deteră „bună sera”, dâr Păuna se uita numai la elă şi, fără să (fică ceva, intra în casă. In casă intra şi Marina, der Chiva rămase lângă prispă şi începu vorba cu tată-său. Ii spuse cine a fostă la jocă, îi spuse cum şl-a petrecută, îi mai istorisi din cele auclite şi astfelă căuta să’i facă tată-său bucuriă, căci îlă vedea posomorită de totă.
„îmi pare bine Chivo”, grăi Niţă după ce as-oultâ c bună bucată de vreme. „PănăeştI tînără se-ţ
Nr. 226
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
ceşti sS folosescă limba cehă ca limbă a serviciului dumne4eescti. In adresă se consideră trecerea coloniştilorti cehi la ortodoxismti ca unti paşii importanta cu privire la apropierea spirituală şi la unitatea slavă spirituală. Mai departe se cjice în adresă :
Der şi pentru noi, pentru cei râmaşi pe pământulfi patriei, vestirea limbei cehe ca limbă a bisericei are mare însemnătate, fundă că sfântula sinoda cu acestă vestire a atribuita limbei nostre o însemnătate culturală, ce n’a avut’o niciodată în biserica catolică, şi funda că sinodula a aţîţaţfi în inimile nostre o nouă scânteiă şi puterile nostre le-a îmboldita mai departe la lupte pentru pămentula patriei nostre şi pentru limba nâstră maternă. Adresândfi sfântului sinoda cea mai sinceră mulţămită pentru acestă faptă atâta de însemnată pentru poporala nostru, precum şi pentru în-trega slavismula, esprimăma speranţa, că întrunii viitorii apropiaţii va răsuna cântulii slavă şi în bisericile nostre, precum răsuna sub Cirila şi Metodiu, precum şi pe timpula patronilora noştri, a sfintei Ludmilla, a sfântului Yenzel şi a sfântului Procopiu.
SOIRILE ţ)ILEI.
Ministrula Tisza promisese, ca ministru de finanţe, că în bugetulfi anului 1890 Ungaria nu va mai ave nici una deficita. „Ellenzek** admite posibilitatea acestei minuni, cum o numesce ela, der nicidecum nu se bucură de ea. In articulula său de fonda dela 22 Octomvre, numita foiă dice, că scăderea dificitului în Ungaria este întru tote indentică cu nimicirea totală a puterilora materiale ale „naţiunei**. După proiectula prin care Tisza voiesce să scape Ungaria de defi-citfi, forte multe din trebuinţele culturale şi materiale ale naţiunei se reducă la minimum, în timpa ce dările se ridică la maximum. Se împedecă desvoltarea culturală şi materială a „naţiunei** şi’i se iau acesteia tote isvorele de puteri, cu cari ar trebui să-şi susţină institu-ţiunile sale publice. Tisza rescumpără regaliile pe una preţa de nimica şi prin acesta sărăcesce cu desăvîrşire clasa proprietarilor, ce şi fără de asta era paralisată prin dările peste măsură urcate. Pe lângă astfela de administraţia financiară, sfîr-sesce „Ellenzek**, nu mai încape îndoelă că defidtulă se va şterge numai pe hârtiă.
Tote bune, der de care „naţiune1* vorbesce foia kossutistă ?
*
* *
Se scie, că guvernulfi ungurescfi a
luata măsuri, ca să coloniseze Ceangăi pe una domeniu de lângă Deva. Precum se comunică din acesta oraşa, se aşteptă să sosescă vr’o 30 de Ceangăi, ca să’şî ia în primire pămentula ce li s’a data şi să’ncepă cu sămânatulfi de tămnă. Apoi se duca îndărătfi şi la primăveră se’ntorca cu familiile lora cu tota.
Crede guvernulfi, că are să pape
după ce’i lasă gura apă? Câta e hăulfi! *
* *
Ministrulu ungurescu de culte şi instrucţiune publică face mereu curte pri-matelui Simor dela Strigoniu. Pănă acum ministrula a cercetata de două ori pe primatele, avândfi împreună discuţii îndelungate, alfi cărorfi obiecta se crede cu siguranţă că-lfi vorfi fi formata ces-tiunile politico-bisericescl.
*
* *
Primarulfi din Caşovia a învitatfi pe representanţii tuturora oraşelorfi din Ungaria la o conferinţă în cestiunea rega-lieloru pe cjiua de 24 Octomvre n. Conferinţa se ţine în Pesta în sala casei comitatense.
*
# *
Ministrula ungurescfi de justiţiă a proiectata pentru andfi viitorfi îmul-ţirea personalului judecâtorescu în anumite locuri, unde acesta se vede a fi neapărata necesara. Astfela se simte necesitate de unfi sub-jude în cerculfi alfi Y-lea alfi Budapestei; unfi altfi sub-jude la tribunalulu din Chezdi-Oşorheiu pentru resolvarea mai repede a cestiu-nilorfi urbariale şi de proprietate; la judecătoriile de cercfi ţinătore de Pojunti şi Cluşiu asemenea se simte necesitatea de a se îmulţi numărulfi sub-judilorfi din causa îngrămădirei lucrului, şi fiind-că singuraticele judecătorii de cercfi vorfi trebui să servescă şi în anula viitorfi tot-odată şi ca judecătorii pentru cărţile funduare, avându-se în vedere întregirea personalului necesara pentru acesta timpfi, ministrula de justiţiă are de gândfi să institue 2 posturi nouă de subjude, 4 de subnotarfi şi 5 de conducători adjuncţi de prima clasă a cărţilorfi funduare.
Se va pune capătfi restanţelorfi ?
*
* *
In Râcâştia, lângă Hunedora, foculfi a nimicită la 11 Octomvre n. tota avu-tulfi la 5 economi.
CongresulU naţionalii bisericescti.
(Raporta speciala ala „Gaz. Trans.“) Sibiiu, 7/19 Oct. 1888. Şedinţa a VII.
Presidiulfi ordinariu. Şedinţa se deschide la 10 ore a. m.
1.	Se verifică protocolulfi şedinţei precedente fără observare.
2.	Rămănândfi in suspenso la auten-ticarea protocolului de alaltăerl auten-ticarea amandamentului făcuta de E. Stănescu la §. 2. din Regulamentulfi pentru procedură la alegerea de protopres-biter, se autentică acum. Amandamen-tulfi era, ca comunelorfi, cari prin alegerea de protopopfi îşi perdfi dreptulfi de a-şl alege pe parochulfi lorfi, să li-se dea unfi numărfi mai mare de membrii în sinodulfi protopresbiteralfi. Acesta amandamentfi însă a fosta respinsfi deşi era spriginitfi din multe părţi, între a-aceştl spriginitorl a fosta cu deosebire deputatulfi congresualfi I. Lengerfi, carele a arătata, că prin amandamentulfi deputatului Stănescu s’ar restitui în parte ceea ce s’a luatfi dela respectivele comune.
3.	Preşedintele comunică exhibi-
tele.
a)	contractulfi încheiata de represen-tanţa fundaţiunei lui Grozsdu cu familia Poonarfi pentru cumpărarea unei casse dela cea din urmă. — Se predă spre refe-rare Comisiunei speciale pentru funda-ţiunea lui G-ozsdu.
b)	Membrulfi Consistoriului Metropolitana Meletie Drăghiciu îşi depuse man-datulfi ca membru în consistoriu. — Se ia spre sciinţă.
c)	Petiţiunea unui preotfi spre a fi restituita în parochiă. Se predă Comisiunei petiţionare.
4.	Cav. I. Puşcariu face propunerea a se înfiinţa în sînulfi Senatului epitropescfi alfi Consistoriului Metropolitana unfi contabilfi-controlorfi (exac-torfi) pentru tote fondurile ce stau în administrarea şi supraveghiarea Consistoriului Metropolitana.
Se predă comisiunei organisătore.
Ordinea cţilei.
5.	Comisia verificatorc propune verificarea deputatului Eug. Brote alesfi în cerculfi Hia cu reserva §-lui 15 din re-gulamentfi.
Se primesce.
6.	Continuarea desbaterii asupra Proiectului de procedură la alegerea de protopresbiterfi.
a)	Amendamentulfi lui E. Stănescu făcuta la §. 7. în şedinţa precedentă rămâne a se pertracta mai târ(jiu.
§§. 8. şi 9. se primescfi neschimbaţi.
Deputatulfi Zigre Ionfi propune, ca după §. 9 să urmeze unfi §. nou, în care se specifică cualificaţiunea la postula de protopopfi.
Deputatulfi Staneseu face propunerea când se nu fiă obligata candid atulfi
a-şl documenta cualificaţiunea cu atestate.
Deputatulfi Mangra face propunerea, ca dreptulfi de a statori cualificaţiunea să’lfi aibă numai congresulfi.
Tote trei propunerile se predau comisiunei organisatore pentru a le combina şi a face propunere.
§. 10. Se primesce cu modificări de stila şi ştergerea cuvintelorfi „foiă oficială,w cari s’au înlocuita cu „foia menită pentru publicările oficiale.**
§.11. Se primesce cu modificări stilistice.
§§. 12. şi 13. se primescfi.
§. 14. Se primesce cu adauselef&cute de comisiunea org. prin referentulfi său Partenie Cosma:
a)	Se compune lista de candidare.
b)	Toţi cei cualificaţî au să fie puşi în listă de candidare.
§. 15. Se primesce.
§. 16. Se primesce cu modificările :
a)	„foiă oficială** schimbata ca în
§. 10.
b)	în locfi de „deputata** „membru ala sinodului protopopescfi** la propunerea deputatului Zigre.
c)	La propunerea deputatului De-seanu se primesce adausulfi în finea §-lui „cu recepissă şi foe de inmanuare.**
§. 17. Se primesce cu modificări stilistice.
§. 18. a provocata îndelungată des-batere.
Comisiunea org.: propune ştergerea cuvintelorfi : „şi eventualfi-minte o între-gesce**; eră deputatulfi Ii Lengeru propune „eventuala întregesce şi corege lista candidaţilorfi, decă s’au călcata disposi-ţiunile §-lui 14."
La votare s’a primita propunerea făcută de I. Lengerfi.
Ca adausfi la linia din urmă a acestui §., după propunerea deputatului Eug. Brote) se primescfi următorele cuvinte: „er la verificarea membrilorfi ad hoc participă toţi membrii sinodali.**
Asemenea se primesce la propunerea deputatului Bârcianu, ca alineatulfi din urmă să se aşe4e înaintea cuvântului: „Reclame4* din textfi.
§. 19, 20 şi 21 se primescfi cu modificări stilistice.
§. 22. Se primesce cu ştergerea cuvintelorfi: „se face alegere nouă şi ur-mândfi tota acelaşfi resultatfi** după propunerea comisiunei.
§. 23. La acesta § comisiunea org. a propusfi autenticarea protocolului numai în faţa sinodului şi a recomandată ştergerea cuvintelorfi celorlalte.
Congresulfi a primita textulfi ori-
petrecl, căci cu atâta te alegi, sciu bine că după ce te-i mărita, nu te’i mai ţine de jocuri, căci vei ave destula de lucru cu casa ta; uite biata Trina, soru-ta, că-i măritată numai de 4ece an* şi are cinci copii tota ca ulcelele, aşa încâtfi nu are răgazfi să mai stea de jocuri. Aşa’i omulfi în lumea asta lăsata dela Dum-ne4eu, ca totfi în năcazuri să’şî ducă 4ilele* Ln* par0 bine Chivo,** repetă Niţă şi era mulţămitfi în sine că a fosta jocti frumoşii şi lume multă. După ce gătâ vorba, Chiva vru să intre în casă se se desbrace de hainele cele bune, să le întocmescă frumosfi şi să le aşe4e în ladă.
Niţă când vă4u, că fie-sa intră în casă, îi făcu semnfi.
„Ce mai spunea mumă-ta? Tota o trimite pe Marina la BucurescI?**
„Aşa, taică,** grăi Chiva şi intră în casă.
Niţă clătină din capfi, îşi aţînti privirea în josfi şi rămase astfelfi pe gânduri multă vreme.
I se părea că’i încă totfi tenărfi, căci cu gân-dulfi mersese departe, tocmai în timpula când era fe-ciorfi şi mergea şi elfi la jocuri; parcă vedea în închipuirea lui pe toţi prietinii din feeioriă, parcă era prinsfi într’unfi „brâu** voinicescfi, seu într’o „sârbă** şi astfelfi cutropitfi de aceste amintiri se însenină la faţă şi părea aşa de fericita, cum nu fusese pote nici în copilăriă. „Las’ să-şi petrecă,** gândi elfi în sine, şi începu să se plimbe prin curte totfi plinfi de acele ^rumose amintiri. Când am fosta eu la jocfi în „Pa-
jiste**, grăi elfi mai tare, „eram de 23 ani, şi stamfi să rupfi feru’n dinţi,** isprăvi elfi vorba şi deodată din fericita ce se simţea se posomori la faţă. Parcă-lfi plouase, aşa se schimbă de repede, îndată ce au^i gura neveste-si.
Marinei i se făcuse rău, şi Păuna umbla să-i facă de diochl.
„Am păţit’o**, 4ise ea şi alergă după cărbinl să-i stingă, ca nu cumva nedescântându’i să se încuibe vre-o bolă în osele fetei.
Niţă băgă de semă acesta, şi îi părea parcă bine că s’a întâmplata astfelfi. I-ar fi părută bine să i se fi făcuta şi mai rău Marinei, ca să întâr4iă cu plecarea ei la Bucurescl.
YIII.
pilele trecfi una câte una şi fiăcare 4* lasă o urmă în sufletulfi nostru.
Marina s’a bolnăvită rău şi a zăcută vr’o cinci săptămâni. Acum era mai bine, se ridicase din patfi, umbla prin curte, der era slabă de totfi.
Niţă, când o vedea, ’i se făcea jale de ea, şi deşi o vedea în piciore, parcă totfi nu se încumeta a crede că se va mai face ea cum era odată. „Decă s’ar fi întâmplata între streini, cine scie la ce m’aşfi fi mai putută aştepta,** gândea în sine şi era cuprinsa de o amărăciune mare. „Pănă era sănătosă, totfi mai câştiga şi ea ceva, der acum ce va face?“^se întreba elfi câte-odată şi când se vedea şi pe sine atâtfi de slăbănogitfi, i se rupea inima, şi nu se putea dumeri
din pricina gândurilorfi, ce năpădeau în sufletulfi său.
„Parcă când îţi vine unfi rău, nu vine niciodată singurfi, ci totdeuna întovărăşită de alte rele. Aşa şi cu casa nostră. Biata Trina, fiă-mea cea măritată, este cu o casă de copii, şi astă4l câştigurile suntfi mici, şi când mă gândescfi că i-a dusfi hainele şi sculele din casă pentru dajdiă, îmi vine să-mi sfărîmfi capulă de ciudă.**
Ce să mai cŞ.icI despre unfi, omfi care era copleşita de atâtea năcazuri!
Der bunfi e Domnulfi! Elfi avea mai multe fete, şi sci unde suntfi copii mulţi la casa omului, nu se întâmplă răulfi de-arândulfi, ci icî-colea totfi se mai presară câte ceva bine.
Pe Chiva o logodise cu unfi tenărfi cum se cade şi peste puţinfi avea să fiă nunta.
Bună, rea, cum va eşi, destula că acestă întem-plare adusese bucuria în casa lui Dragă şi era voioşii sârmanulfi de nu scia cum să-şi mai arate starea lui sufletescă. Câte-odată sta ceasuri întregi de vorbă cu vecinii, cu prietinii, şi chiar cu svânturata lui nevastă, şi de câte-orl era vorba, pe aprope seu pe departe despre căsetoriă, Niţă Dragă spunea, că bună lucra este ca o fată să se mărite când îi vine noro-culfi, „căci uite, decă la casa nostră a vruţii Dum-nedeu ca să avemfi nuntă, aşa a fosta să fiă; etă şi noi, adecă eu şi nevasta, cum suntemfi bătrâni, are să ne cadă bine, că avemfi pe cineva, care să grijescă de neputinţele nostre.“	(Va urma.)
Sr. 226 .
6AZjJ!j 1.
JL	------
( ginalU, adecă protocolulă se p6te autentica şi prin o comisiune alăsă.
După primirea acestui § deputatulă Sgre face propunerea, ca să se primescă adausulii, că în acestă protocolă alţi sinodului electorală comuna, care’şî perde dreptulă de a’şi alege pe parochulă său, sfi-şî esprime dorinţa pe cine doresce de protopopă.
§. 24. Se primesce cu schimbări stilistice.
Zigre propune a se regula dreptulă de apelă pentru scăderi formale la în-tregă actulă de alegere.
Patiţa propune, ca comisarulă să aştemă actele la consistoriu în termină de 8 dile.
Pavelu Miulescu propune în locă de 8 $le „inmediată", ceea ce se şi primesce cu delăturarea propunerei lui Patiiia.
Deseanu propune a se spune, „că in Consistoriu numai Consistoriu plenară este competinte pentru afacerile de alegere ale unui protopopă", nu singuraticele senate.
Propunerea Zigre şi Deseanu se predau spre referare şi propunere comi-siunei organisatore.
Cu acesta şedinţa se’ncheiă la ll/2 anunţându-se procsima şedinţă pe mâne la 10 ore.
Sibiiu, 8/20 Octomvre 1888.
Şedinţa VIII. se deschide punctă la 10 6re. Presidiu ordinară.
1.	Se autentică protocolulă şedinţei precedente cu puţine schimbări.
2.	Se comunică adresa sinodului eparchială din Caransebeşă pentru stir-pirea concubin ateloră.
Acestă actă se transpune comisiu-nei bisericescl spre raportare.
3.	Preşedintele comunică în cuvinte serbătoresci, că mâne după sânta litur-giă se va ţine în bis. catedrală parastasă pentru răpos. Metropolit Marele Andreiu şi pentru mecenatulă Bisericei române gr. or. fericitulă în domnulă Emanuelă G-ozsdu.
4.	Deputatulă Mangra face propunerea, ca măritulă congresă să însărcineze pe veneratulă Consistoriu metropolitană să pregătescă pentru congresul viitoră ună regulamentă, carele să conţină dreptulă materială disciplinară cu respectă la preoţimea din întrega me-tropoliă.
Se transpune comisiunei organisă-tore spre referare.
5.	Urmeză ordinea cailei. Continuare asupra „Regulamentului de procedură pentru alegerea de protopopă. Rapor-torulă comisiunei organisătore P. Cosma comunică, că s’a ocupată cu amandamen-tele ce s’au făcută în şedinţa de erl la §-ulă 9 cu respectă la cualificaţiunea candidaţiloră de protopopă.
Comunică propunerea deputatului Zigre şi c^ice, că comisia o recomandă ca propunere de sine stătătore, care însă să fiă aci pertractată fiindcă pre-gătesce mulţi alţi §§. — Se primesce. Apoi Zigre comunică din nou cuprinsulă propunerii cerendă „ca fiă-care candidată de protopopă să aibă a) cualificaţiunea unui paroch de clasa I. — §. 15 din regulamentulă pentru întregirea parochieloru, plus esamenulă de maturitate.
Acesta se primesce unanimă, b) fiă-care candidată trebue să aibă 5 ani de serviciu cu deplină succesă pe terenulă bisericescă seu scolariu (— adecă să nu fi fostă nici o plângere în contra lui — raportorulă).
Şi acesta se primesce.
c)	să se fi distinsă cu opuri literare pe terenulă bisericescă seu şcolară.
La votare acestă punctă cade.
d)	să se fi distinsă într’ună modă deosebită şi constatată, fiă pe terenulă bisericesc fiă pe cel scolariu şi atunci să fiă de ajunsă şi 3 ani de elfi® de serviciu.
Acestă punctă cu emiterea aniloră se primesce şi se alătură la punctulă b. legându-se de acela cu particula „şi".
e)	fiecare candidată trebue să aibă
atestată de cualificaţiune preoţescă; decă ar fi studiată teologia afară de metro-poliă, esamenulă de cualificaţiune îlă va depune la consistoriulă acelei eparchii, în care doresce a fi alesă de protopopă.
Se primesce.
f)	punctulă că aceste merite să fiă constatate de consistoriu prin un atestată, ce ar fi să i se dea candidatului, nu se primesce.
Se facă adause la acestă §. a) din partea deputatului Babeşă, că decă ună candidată s’a distinsă şi faptele distingerii sale au fostă constatate de consistoriu, se potă fi alesă şi întărită şi fără atestată de maturitate.
b)	Deputatulă Gallă şi Deseanu propună, ca disposiţiunile acestea să nu se aplice la cei cari s’au preoţită pănă acuma.
c)	Escelenţia Sa părintele metro-polită, carele cedase mai nainte părintelui Episcopă ală Caransebeşului, propune, ca ună candidată, carele ar avă merite deosebite, în lipsa de candidaţi cu esamen de maturitate, să potă fi ales şi întărită şi fără esamenă de maturitate.
Asupra acestoră propuneri s’a încinsă o desbatere de totă interesantă din punctă de vedere practică. Au luată cuventulă toţi trei episcopii, apoi Dr. Gali, Desseanu, Popea, Y. Babeşă, Stă-nescu, Dr. G. Popa, Dr. Al. Mocsony, Dr. G. Popovicî, Sorescu, Mangra, protopopulă Roşea şi alţii, care pentru una, care pentru cealaltă propunere, respective unii pentru admitere şi fără maturitate, alţii contra intenţiunii „fără maturitate. "
In foculă desbaterii unulă dintre protopopii cu gradă academică cu multă nevinovăţiă şi sinceritate, der cu forte puţină tactă, a pledată pentru o ideă greşită, că adecă acei preoţi, cari vină dela facultăţi streine cu gradă academic să nu mai facă esamenă de cualificaţiune. Deşi tinereţele densului au aflată multă cruţare, totuşi nu credă că va mai dori să se dea ansă la o asemenea dis-cusiune.
La votare s’a primita propunerea făcută de metropolitulă Mironă Romanul, ără celelalte s’au delăturată.
Aceste desbaterî au ţinută pănă la 2 */2 ore, când s’a încheiată şedinţa, anunţându-se proxima pe mâne, după ţinerea parastasului.
Reuniunea femeiloru române din comitatulu Huniădorei.
(CJrmare şi fiine.)
Membre ajutâtore şi membri ajutători. 1. Dr. Ioană Mihu, 2. Pranciscă Hossu Longină, 3. Dr. Alesandru L. Hossu, 4. Demetriu Lacatoşiu, 5. Alex. Olariu, 6. Seraflnu Olariu, 7. Constantină Popă. 8. Nicolae Şinca, 9. Ioană Popă, 10. Avramă Păcuraru, 11. Alesandru Moldovană, 12. Ioană Papiu, 13. Dr. Lazară Petco, 14. Iuliu Herbai, 15. Augustă A. Nicoră, 16. Nicodină Ardeleanu, 17. George Moldovană, 18. Petru Paveloniu, 19. Eliă Zu-gravu, 20. Maria Zugravu, 21. Iuliu Suciu, 22. Fira Popescu, 23. George Popă de Băsescî, 24. Ana Băluţiu, 25. Domnica Băluţiu, 26. Elisaveta Crăciună, 27. Pro-copie Herlea, 28. N. Tebanu, 29. Ioană Munteanu, 30. Niculae Olariu, 31. George Leluţiu, 32. Pavelă Porumbariu, 33. Ioană Roth, 34. N. Szânto, 35. N. Sztiopi, 36. Iuliu Telman, 37. George Băluţiu, 38. Isidoră Hirsch, 39. Iosefă Fekete, 40. Yasilie Neagu, 41. Teodoră Petrişoră, 42. Ioană Untsch, 43. Iacobă Lupea, 44. George Dubleşiu, 45. Ioană Băluţiu, 46. Teodoră Crişianu, 47. George T. Măr-gineanu, 48. Ioană Drăghiciu, 49. George Berianu, 50. Avramă Băluţiu, 51. Carolă Szasz, 52. Ioană Mihu, 53. Nicolae a lui Iuonă Baciu, 54. Ioană Ilina, 55. Petru Simedru,' 56. Niculae Barabanţiu, 57. Pinter Serafină, 58. Crăciună Cugireanu, 59. Ioană Baciu, 60. Petru Beleiu, 61. Niculae Andreiu, 62. Zachariă Iuonă, 63. T. Haneşiu, 64. A. Bercianu, 65. A. Armeanu, 66. Saveta Mariuţiu Fleşieriu, 67. Iosifă Dumitru, 68. George Oprea, 69. George Ioandrea, 70. Aureliu Tas-naşiă, 71. Maria Mihaiu, 72. Emilia Popovicî, 73. Maria Popovicî, 74. Leontina Dobo, 75. Aurelia Yladă Bariţiu, 76.
Roşa Popă, 77. Fran. Dorner, 78. Iose-fina Andreiu, 79. Maria Herlea, 80. Elisa Herlea, 81. Amalia Bârsană, 82. Aniţa Dregană n. Mihaiu, 83. Saveta Ştefană Basarabă, 84. Salomia Baboiu, 85. Sofia Yaideianu, 86. Maria Hurdiţio, 87. Ana I. Arionă, 88. Roşa Lăzăroiu, 89. Cornelia Lupu. 90. Florea Crişca, 91. Agnesia Rimbaşiu, 92. Teofilă Tulea. 93. Simionă Popovicî, 94. George Popovicî, 95. Paulă Bordeaux, 96. Ioană Olariu, 97. Arcadiu Olariu, 98. Nicolae Iuga, 99. Alexandru Tulea, 100, Niculae Anca, 101. Mihailă Cârmăzanu, 102. însoţirea de anticipaţiune „Hunedorau, 103. George Bardoşî, 104. Aurelia Popă, 105. Silviu Moldovană, 106. Ioană Săcăreanu, 107. Sabină Bardoşî, 108. Nicolae Păcurariu, 109. Georgina Drăgană, 110. Ioană Bunica, 111. Simionă Dragomiră, 112. Iacobă Ambrosie, 113. Iacobă Iosifă, 114. M. Kohn, 115. Iacobă Ioană, 116. George Lupşia, 117. Niculae Nisca, 118. Iosifă Todosie 1. Dionisie, 129. Roşa Waldner, 120. Ioană Ardeleană, 121. Maria Avram, 122. Serafină Olariu,	123. George
Drăgană.
Ya să dică:
1) Membre fundatore 29. 2) Membre pe vieţă 39. 3) Membre ordinare 72. 4) Membre ajutătore şi membri ajutători 123; cu totulă 263.
Din tacse şi contribuirl
s’au încasată ....	913 fl. 14 cr.
Carnete după sumele
elocate.................. 46 fl. 6 cr.
Cu totulă 959 fl. 20 cr.
S’au spesată respective reuniunea are materială
în preţă de................ 295 fl. 35 cr.
Deci Reuniunea are . . 663 fl. 85 cr. bani gata şi suntă elocaţl la institutele „Ardeleana" şi „Hunedora".
Aceste date ne îndreptăţescă a spera, că reuniunea nostră are ună fru-mosă şi binecuventătoră viitoră.
Aşa să fiă.
Unâ membru ajutătorii.
SCIRl TELEGRAFICE.
Berllnu, 24 Octomvre. Comunicărilor făcute de „Fremdenblatt" despre împingerea de trupe rusesc! spre graniţa austro-germană li se dă în cercurile instruite forte mare atenţiune. Nimenea nu se ’ndoesce de perfecta temeiniciă afapteloră comunicate.
Londra, 24 Octomvre. Se vor-besce, că între Germania şi Anglia se urmeză tractări confidenţiale pentru o acţiune comună în Africa ostică.
Bulgaria a fostă făcută a-tentă din partea unei puteri amice, ca se nu se strice cu Turcia, debrece e aprope de a se stabili o înţelegere între Rusia şi Turcia, în puterea căreia, în casu când s’arfi ivi încurcături în Bulgaria, ară ave să intervină acolo trupe turcesc!.
BucurescT, 24 Octomvre. Mi-nistrulu-preşedinte a adresată, în urma unei hotărîrî a consiliului de miniştri, o cerculară cătră prefecţi, prin care le dă ordină se se abţină dela orî-ce influinţare nelegală a alegătorilor cu ocasiunea alegeriloră parlamentare ce începă acjî, deorece cabinetulă pune celă mai mare preţă pe aceea, ca în aceste alegeri voinţa naţiunei să se esprime nefalsificată.
ULTIME SCIRl.
Borna, 22 Octomvre. Soirile nenorocirei întâmplate pe calea ferată între Grassano şi Salan-dra suntă din cele mai grave. Nouă vagbne au fostă sfărîmate şi patru îngropate. Pănă acum s’au scosă 70 de răniţi şi 90 de morţî.
Londra, 22 Octomvre. Se a-nunţă din Constantinopolă c}iaru’ lui „Daily-News“ că se facă silinţe mar! pentru a provoca o alianţă între Rusia şi Turcia.
Cetimă în „Românulă“: E vorba a se numi o comisiune, care să tacă planurile pentru fortificaţiile dimprejurulă oraşului Buzău.
DIVERSE.
Und tund monstru. „Militar Zeitung" anunţă, că ună tună construită la Essen a fostă expediată pe o înpreunare specială de vagone, cătră Pola, prin Klagenfurt şi Marburg. Tunulă acesta este unulă din cele mai mari cari au eşită din uzina Krupp; are o greutate de 48.000 kilograme, şi o lungime de 12 metri. N’a putută fi trimisă prin linia mai scurtă, Yilache-Tavris., din causa sinuosităţiloră acestei căi şi din neputinţa de a se sluji cu ună singură vagonă.
Echipamentu nou pentru infanterie.
In ultima sesiune a delegaţiuniloră s’a presentată ună nou model de echipamentă pentru infanteria austro-ungară, acestă echipamentă, efice „Revue du Cercle mili-taire", a fostă definitivă adoptată. Raniţa şi marmita suntă acum mai uşore şi mai mici; raniţa este prinsă de centuronă prin două curele la spate şi două din-nainte; nu stinjeneşte astfelă nici res-piraţiunea, nici mişcarea braţeloră. Două cartuşiere suntă prinse de centuronă în-nainte, şi o a treia, la spate, sub raniţă: fiecare din cele d’întâiu cuprinde 20 de cartuşe; capaculă pote fi dată înapoi cu o singură mişcare amânei; cartuşirea de la spate conţine 60 cartuşe. Toculă uneltei de pioneră şi modulă de a’lă prinde au fostă simplificate. Mantaoa nu se mai portă de-a curmezişulă, ci se pune împrejur ulă raniţei. Gluga de cauciucă s’a modificată. Esperienţele cu sandalele (Hanfschuhe, opinci), dând rezultate bune, semi-cizma s’a desfiinţată, şi Omenii capătă o păreche de sandale şi o păreche de pantofi cu ghete. Greutatea totală dusă de omă s’a redusă dela 28 şi jum. kilogr. la 21, şi numărulă cartuşeloră s’a sporită dela 70, la 100. Noulă echipamentă se va distribui progresivă regi-menteloră care voră fi primită puşca ou magasine de 8 mm., modelă 1888.
Cursulâ pieţei Braşovâ
din 24 Octomvre st. n. 1888.
Bancnote românesc! Cump.		9.40	Vând.	9.42
Argintă românescă .	n	9.35	T•	9.40
Napoleon-d’orI . . .	n	10.90	fl	10.95
Lire turcescl . . .	n	9.83	*	9.90
Imperiali		n	9.90	n	9.95
GalbinI		n	5.72	fi	5-77
Scris. fonc. „Albina" 6#/o	M	10 L.—	n	—.—
n » n &%	n	98.—	n	98.60
Ruble rusescl . . .	n	127.—	>?	128.—
Discontulă ....	67,-	-8% pe	ană.	
Cnrsulă la bursa de Viena
din 28 Octomvre st. n. 1888.
Renta de aură 4%......................101.10
Renta de hârtiă 5°/0..................92.—
împrumutata căii orii ferate ungare . 146.50 Amortisarea datoriei căiloril ferate de
ostii ungare (1-ma emisiune) . .	96.80
Amortisarea datoriei c&ilorii ferate de
ostii ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei câilorti terate de
ostii ungare (8-a emisiune) . . 115.25
Bonuri rurale ungare.................104.50
Bonuri cu clasa de sortare .... 104.50 Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.40
Bonuri cu cl. de sortare.............104.40
Bonuri rurale transilvane............104.50
Bonuri croato-slavone..............104.—
Despăgubirea pentru dijma de vinii
ungur es cil......................99.50
împrumutata cu premiulii ungur es că 130.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului.......................123.25
Renta de hârtiă austriacă ....	81.75
Renta de argintii austriacă ....	82.40
Renta de aurii austriacă.............109.80
LosurI din 1860 .................... 140.25
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 870.— Acţiunile băncei de credită ungar. . 304.25 Acţiunile băncei de credită austr. . 311.40
Galbeni împărătesc! .................. 5.78
Napoleon-d’orI..................... 9.64‘/e
Mărci 100 împ. germane................59.60
Londra 10 Iivres sterlinge .... 121.70
Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiani.
Nr. 226
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Kohler
Institutu pentru îngroparea morţiloru „PIETATEA44 în Eraşovu,
Strada Căldărariloru Nr. 549
■vis-a-Tris d.e tergnjLlîâ. Toollonj. în. casa, lnl ISelcla.,
recomandă onoratului publici! din oraşti şi dela ţeră unii depositii bogaţi! şi bine asortaţii de coşciuge de metalii din fabricele cele dintâiu şi cele mai renumite; mai departe tote feliurile de cosciuge de lemnfi, cu deosebire imitaţiunl de metalii de fasonii nou, producţiune proprie, cununi pentru morminte, funde, panel ici, îmbrăcăminte de morţi, perine, ciarciafuri, fachiuri, papuci şi tote celelalte obiecte necesare pentru înmormântări de tote feliurile şi cu preţurile cele mai moderate. — Totodată primesce în caşuri de mdrte tdtă îngrijirea înmormentărei, precum e cârd de gală seu caru negru, ciocli, eventuală decoraţiunea odăilord şi a porţilorft şi le socotesce cu preţurile cele mai moderate. Primesce mai departe transporturi de morţi în tote direcţiunile şi se află gata tâte obiectele necesare pentru scopulă acesta. In fine orî-ce comandă privitcîre la înmormântări se primesce
şi se efectueză co ulantu şi prompt.	170,8-3
lîugâmu pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiascâ a scrie pe cuponultt mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită diarulă nostru până acuma.
77
Se deschide abonamentu pre aniilu 1888
la
AMICULU FAMILIEI. ţ)iaru beletristicii şi enciclopedicu-literarii — cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 cji a lunei în numeri câte de 2—8 c6le cu ilustraţiunî frumdse; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Românilorti de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoru indivicţiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţuiţi de prenumeraţiune pre anulu întregu e 4 fi., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
PREOTULU ROMANU. ţ)iaru bisericescu, scolaru şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulu XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — 8V2 c61e; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloru mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoru sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi sciri cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
Colecîanţii primescă gratisă totu alu patrulea esemplară.
Numeri de probă se trimită gratisu ori-cui cere.
PT A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania, m
-----------------------
Totă de aci se mai potă procura şi următorele cărţi din editura propriă:
Apologie. Disensiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura IU. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuventărî bisericescl întrece tote opurile de acestă -soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fi.
Barbu cobzariulă. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulă perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omă de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-lulu pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreană craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Uitimulă Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elă trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Eraest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermană şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulfi. Comediă îu 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nieoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Pre-ţulă redusă (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, III, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fi. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
Indreptard teoretied şi practicu pentru învăţămentulu intuitivd în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manualu de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fi.
Manualu de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindendă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fi. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparantjl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarul sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 60 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fi., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculti mărgăritaru sufletesed. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânejă 26 cr.
Cărticică de rugăciun! şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fi.
Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născetorei de D-ijeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fi., 100 esemplare 5 fi. v. a.
Epistolia D. N. Isusd Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spe-dată franco e 15 or.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.