hMiia, Administiatiiuira i Tipografla: ’
BBAŞOVU, piaţa mare Nr 22.
Sdisori nefran^ate nu se pri ■eseu. Mannscrip e nu se re-trimi u !
Blronrlle de auMcinii:
Briţovi, piaţa mare Nr. 22.
Inseratemaiprimescil în Viena: tuiul] Mosse, Hausensiem <fc Vogler fflto Haas), Heinrich Schalek, Alois Smdl,M,Dukes, A.OppeUk.J. Dan-Budapesta: A. V Gold-hrţjtr, iutonMezei, EcksteinBemat; 'tnfrmkflirt: G, L, Daube; în Ham-barg: A. Steiner.
Preţul imerţianilor*: o senă jarmcmdu pe o colână 6 cr. ii 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese tapă t&riiă şi învoială. Mame pe pagina IlI-a o ieriă 10 cr. v. a. sâu 30 bani.
^.^■■CrXdlÎT ML
„Gazeta" iese In fie-care (ţi
Abonamente pentru instro-Unzaria
Pe un ti anu 12 fi., pe şâse luni 6 fi., pe trei luni 3 fi.
Pentru România si străinătate:
Pe unu ană 40 franci, pe şâse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Se prenumeră la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
ibonamentnlă pentru Braşovu:
la atlmin ist raţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulfi. I.: -5 e unu anii 10 fi., pe şâse luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 cr. Cu dusulu în casă: Pe unfi. ană 12 fi., pe sâse luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. tJnu esemplaru 5 or. v. a. sâu 15 bani.
Atâta abonamentele efttu şi inserţiunile suntfi a se plăti înainte.
Nr. 225.
BraşovH, Mercur! 12 (24) Octomvrie
1888.
IsTcu. aTbona,:mezifCi
„GAZETA TRANSILVANIEI."
Cu I Octomvrie 1888 st. v. s’a deschisă nou ibonamentu la care învitămâ pe toţi amicii şi spri* jinitorii foiei nostre.
Preţulu abonamentului!
Pentru Âustro-TJngaria:
pe trei luni 3 fl. pe şese luni 6 fl. pe ună ană 12 fl.
Pentrn România şi străinătate:
pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unii an ii 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se vorii abona din nou, sS binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
AdministraţiMea „Gazetei Transilvaniei11.
Braşovti, 11 Octomvrie v.
In cjilele trecute firulu telegraficii comunicase scirea, că Rusia continuă a fortifica punctele principale în partea vestică a imperiului. După câteva 4ile nische Zeitung11 primi scirî, că deodată cu fortificările se continuă şi înarmările rusescî. Foia rusescă „Graşdanin11 însă declară de false scirile alarmante date de foia germană.
Acum vine f6ia oficiosă a ministerului de esterne din Viena, „Framdenblatt11, şi polemisândii cu cjiarulfi rusescu, adeveresce soirile despre continuarea înarmă-riloru rusescî.
Biuroulu de corespondenţă din Budapesta ne-a transmisă doue importante telegrame din Viena, dintre care una ne comunică în câteva cuvinte cuprinsulu articu-lului foiei vieneze.
Ne spune adecă „Fremdenblatt11 în articululu său, că are scirî demne de totă credinţa, cum că
în guvernam entele vestice ale Rusiei se făcu mari pregătiri pentru primirea de masse considerabile de trupe, care aducendu-se din interiorului Rusiei au să fia în cu-rendu înaintate spre graniţa aus-tro-germană.
Acestu articulu alarmantă a provocată la bursă considerabile căderî în cursuri şi cei din Viena s’au vă4ută nevoiţi să încerce a slăbi efectulă ce l’au produsă scirile date de „Fremdenblattw, trans-miţendă imediată o a doua telegramă, care însă cu greu va pute produce în spiritele alarmate liniştea dorită.
Se 4i°e adecă în acestă a doua telegramă, că în adevăru s’a înaintată cătră graniţa vestică o divisiune completă de trupe rusescî, der că foia oficidsă prin ar-ticululă său voesce numai să dea Ruşiloră a înţelege, cumcă cei din Viena veghiaza nentreruptă asupra celoră ce se petrecă în gu-vernamentele vestice ale imperiului rusescă; motivă de a se nelinişti spiritele nu este, nici chiar în casulă când paşii Rusiei ară sili monarchia nostră să ia măsuri corăspun4etore, ceea ce momentană nu e necesară să se facă.
Cum vedemă, şi în acestă telegramă se adeveresce sporirea trupeloră rusescî la graniţa Aus-tro-Ungariei, şi decă momentană nu e nevoiă d’a se lua măsuri co-răspun4ătdre, cine pote garanta că ele nu se voră lua în cele mai apropiate (\ile ? Căci tocmai necesitatea ce se simte d’a se accentua în telegramă, că nu e motivă de nelinişte, nici chiar în casulă când monarchiă nostră s’ar vede cpnstrînsă se ia măsurile necesare, nu arată ea ore, că cei din Viena recunoscă trebuinţa d’a pregăti spiritele pentru momentulă acesta, ce s’ar pute ivi în câteva 4ile?
E forte probabilă, că şi con-
siliulă militară ce s’a ţinută în 4ilele acestea în Viena s’a ocupată tocmai cu acestă cestiune şi că a chibzuită luarea măsuriloră de lipsă, despre care ne vorbesce telegrama.
însuşi ministrulă Tisza, mo-tivândă în noulă bugetă pe anulă 1889 sporirea cheltueliloră pentru scopuri militare, a accentuată, că situaţiunea esternă e momentană în aparenţă liniştită.
Nu-i vorbă, e posibilă ca prin stăruinţele guvemeloră, care do-rescă pacea, lucrurile să se mar-ginescă câtva timpă încă numai la pregătiri; der pute-se-va suporta ani îndelungaţi o stare de nesiguranţă, care prin enormele sporuri anuale de cheltuelî pentru înarmări pregătesce ruina financiară a multoră state şi popăre?
Negreşită că nu, şi acestă imposibilitate esplică atâtu panica, ce s’a produsă la bursă în urma articulului foiei oficiose vieneze, câtă şi necesitatea ce o simtă cei din Viena de a linişti spiritele, pre-gătindu-le pentru casulă când ar fi să se ia măsurile, de care ne vorbesce a doua telegramă.
Congresul!! naţionalii bisericescul.
(RaportU specialu ală „Gaz. Trans.“)
Sibiiu, 6/18 Oct. 1888.
Şedinţa a Vl-a.
Se deschide punctă la 10 ore.
1.	Se autentică protocolulă şedinţei precedente cu schimbări neînsemnate.
2.	D-lă deputată Pipoşă presentă la birou rugarea, de a se pronunţa congre-sulă asupra unei epistole a deputatului Slavici, în care ab4ice de mandatulă său de deputată în colegiulă de alegere ală Sibiiului. Contra acestei alegeri erau insinuate 7 proteste.
Congresulă ia la cunoscinţă depunerea mandatului dechiarândă cerculă respectivă de vacantă, decide mai de-
parte că nu intră în esaminarea actului de alegere.
3. Comisiunea verificătore propune verificarea deputaţiloră:
1) Greorge Popoviciu din cerculă Făgetă, 2) T. Popă din cerculă Baia de Crişă. 3) Filipă Adamă din cerculă Jamă. 4) Ilarie Duvlea din cerculă Fă-găraşă.
Cei doi dânteiu se verifică fără observare ; la cei doi din urmă se face propunere de deputatulă Cosma, să nu se verifice din causă că nici nu şi-au presentată crediuţionalele, nici n’au justificată absentarea loră. Dr. Alexandru Mociony face propunerea a li se cere credinţionalele.
La votă propunerea lui Cosma rămâne în minoritate.
Propunerea lui Mociony întrunesce 31 de voturi şi contra totă 31.
Preşedintele dirimă contra acestei propuneri respective pentru propunerea Comisiunei, adecă pentru verificare.
5. Comisiunea organisătore continuă cu proiectulă „Regulamentului pentru procedura la alegerea de protopresbiteră “ (e publicată mai la vale) cetindă §§ 2, 3, 4, 5, 6, cari se primescă cu nensem-nate schimbări.
Urmez ă §-lă 7, carele în textulă con-sistoriului metropolitană sună „Comite-tulă protopresbiterală sub presidiulă ordinară, eventuală sub ală unui comisară consistorială, compune concursulă la postulă vacantă de protopresbiteră şi-lă subşteme consistoriului eparchială spre aprobare şi publicare.14
Comisiunea organisătore propune a se şterge cuvintele „eventuală sub a unui comisară consistorială11, pe motivă, că prin acestă adausă se face abatere dela § 51 stat. org.
Acestă propunere provocă o dispută potă 4i°e Prea înfocată, deorece aparţinătorii textului originală cu provocarea la § 40 stat. org. alinea ultimă susţină că nu se face abatere.
La notare s’a primită propunerea comisiunii organisătore.
După votare deputatulă Emerică
FOILETONULt „GAZETEI TRANSILVANIEI.u
(8)
MIŢA DRAGA.
Schiţă din vicia unui muncitorii.
„Ce’i cu tine Niculae?u întreba Niţă şi se ridica de pe prispă, se duse la băiată, îlă pipăi şi se uita la elă, şi apoi plecă cătră portă; ar fi fostă în stare se mergă să se întâlneseă cu copiii, cari bătuseră şi sgâriaseră pe Niculae, der după ceeşi în uliţă, se uita in susă şi în josă, şi băgândă de semă că nu’i nimenea prin apropiere, se întorse pe prispă.
Niculae îşi curmăplânsulă şi se înveseli, de parcă na i-s’ar fi întâmplată nimică, căci soia, că tată-său de bună semă îi va da vr’ună creiţară.
„Dragulă tatei11, începu Niţă, „dragulă tatei, tu ai să te faci domnă mare decă-i învăţa bine.u
„Decă mi-i da ună creiţară11, grăi şiretulă de Ni-culae şi rîse.
Niţă îi dădu fiu-său ună creţară, er acesta, lu-ândă banulfl, îlă strîngea în mână, de gândeai că are să lii turtescă. Se uită la tată-său şi apoi în pămentă, şi după câteva clipe o tuli la fugă pe părtâ; tăbliţa şi buretele le lăsă în mijloculu curţii.
Niţă se ridică de pe prispă, luă tăbliţa începu să se uite
la ea, şicum vedea acolo dungi şi puncte, cercuri şi chipuri, îi creştea inima. Se gândea că în scurtă vreme va trece prin scoli, va fi studentă şi va lua parte la petrecerile loră. Se gândia la „Poiană11 şi la „Şteje-rişă“ când va cânta ca studenţii, şi era mânată cu gândurile într’o lume făcută pe chefulă său.
„Eu am să-le ducă butoiulă, am să li-lă ducă fără platău, grăia Niţă îu sine şi cu aceste vorbe se tre4i din fericitele lui gânduri, oăcl îşi simţea puterile slăbănogite şi scia că nu va mai merge multă cu ha-malîculă. „E multă pănă atuncîu, 4ise Niţă dândă din capă, „e multă, forte multă", repetă elă şi aruncă tabla pe prispă, unde’şl pusese cârligulă şi funia. „Nu sciu c]ău cum va fi cu cartea lui Niculae, căci e cheltuială mare cu şcola, şl-apoi îu cele din urmă şi şcola nu’i pentru ori cineu, gătâ elă vorba şi rămase uitându-se p’aci ’n colo în văzduhulă nemărginită . . . „Ore ce va fi făcendă Păuna şi Marina11, se întrebă Niţă, „ore ce va fi făcendă?a repetă elă, căci dorea să vorbescă mai iute cu ele. Ii era ciudă, că pe elă nu’lă întrebă nimica, că face Păuna de capulă ei, îi era năcasă când îşi aducea aminte, că se feresce de elă ca şi cum ar fi ună duşmană ală casei, îi era ciudă cu deosebire, căci aşa făcuse şi cu fata cealaltă, cu Linca, care se afla în BucurescI aprope de ună ană şi jumătate.
Pe când Niţă sta muncită de năcază, se deschide porta şi intră leica Păuna cu Marina, ţinendă fiăcare câte o legătură în mână. Cum îlă ve4u pe Niţă,
Păuna scose o pipă nouă cu ciucuri şi i-o dădu băr-batu-său cu vorbele : „Ţl-a cumpărat’o Marina.u
Niţă se uita cu faţa veselă la pipă, se uită apoi la Păuna şi la Marina, der nu grăi nici ună cuvântă. Scose din şerpară pipa cea veche, o puse alăturea lângă cea nouă şi rîse. „Asta este de vr’o 15 anla, grăi Niţă şi o aruncă peste stoboră, scose punguliţa cu tutună, îşi umplu pipa cea nouă, scăpărâ, puse iască aprinsă, er cu dosulă degetului celui mare plecă capaculă peste iască.
„Ea nu m’a întrebată pe mine, de aceea am să o întrebă eu,u grăi Niţă în sine şi cu pipa in dinţi intră în casă. Pe masă erau întinse felă de felă de lucruri cumpărate, şi când Niţă le ve4u tote acestea, râmase uimită.
„D’apoi voi a’ţî cumpărată o prăvăliă întregău, 4ise elă încetinelă, îşi scose apoi pipa din gură şi întrebă : „Am au4ită că te duci la BucurescI, Marino ?“
„Da, taică, mă ducă !"
„Apoi de ce vă feriţi de mine?u
„Nu ne ferimă, taică, uite îţi spunemă, m’am ho-tărîtă să plecă ; aşteptă dela Linca scrisore să’ml caute stăpână bună şi mă ducă. Ce să fi făcută, taică? Suntemă mulţi în casă şi câştiguri nu’să de locău, gătâ vorba Marina şi’i dădură lacrimile.
„Apoi bine fata tateiu, grăi Niţă, „bine, Dumne-4eu să-ţî dea norocă şi minte."
Aşa vorbi Niţă şi se aşecjâ pe lada sa şi sta po-
Nr. 225
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Stănescu face amendamentul!!, că comitetulfi protopresbiteralfi statoresce şi emo-lumentele parochiale şi protopresbiterale ale protopopului ce e a se alege.
Congresulfi aviseză acesta amanda-mentfi la comisiunea organisătore.
Cu acesta şedinţă se încheia la 2^ p. m., anunţându-se pe mâne la 10 ore a. m. continuarea şedinţei.
REGULAMENTU
pentru procedura la alegerea de protopresbiterii.
§. 1. Devenindfi unu tractfi proto-presbiterala vacanta, consistoriulfi epar-chiala are a se îngriji, ca acela se se întregescă definitiva cela multu în de-cursulă unui an fi dela devenirea lui în vacanţă.
§. 2. Spre acesta scopfi consistoriulu dispune înainte de tote întregirea numărului membrilorfi sinodului proto-presbiterala electorala, cu considerare la '§. 40 din Statutula orfianicU, după care astfela de sinoda constă din număra îndoita de membri, anume: în protopres-biteratele, cari numără preste 20,000 suflete, constă din 24 membri clericali şi 48 mireni; er în protopresbiteratele, unde numărula sufletelorfi este mai mica de 20000 suflete sinodula electorala constă din 16 membri clericali şi 32 membri mireni.
§. 3. Membrii ordinari ai sinodelorfi protopresbiterale aleşi pe una perioda de trei ani se folosescfi în decursula acestui perioda de mandatele lord şi la alegerea de protopresbitera, formândfi o jumătate din membri alegători; er cealaltă jumătate se alege ad hoc, adecă numai pentru actula alegerii de protopresbitera.
§. 4. Deodată cu alegerea mem-brilora ad hoc trebue aleşi şi membri ordinari în locurile, caii prin morte ori în alta moda vora fi devenita vacante; însă aceste alegeri supletorie ale mem-brilorfi ordinari au valore numai pentru restula periodului sinodala, — er mandatele membrilorfi aleşi ad hoc espiră cu intrarea alesului protopresbiter în activitate.
§. 5. Tote alegerile de membri la sinodula electorala decurgă după normele stabilite pentru alegerea membrilorfi sinodelorfi protopresbiterale.
§. 6. După ce s’au efeptuitfi alegerile pentru sinodula protopresbiteralfi electorala, concernintele administratorfi protopresbiteralfi compune lista tuturora membrilorfi separândfi pe cei ordinari de cei ce suntfi aleşi numai ad hoc, şi însemnândfi la fiăcare: cerculfi electo-toralfi, categoria, adecă decă e preotfi seu mirenfi, caracterulfi, adecă ocupa-ţiunea seu starea civilă, şi în fine locuinţa cu anumirea poştei ultime; lista acesta apoi o subştărne numai decâtfi la con-sistoriulfi eparchialfi într’una cu proto-colele electorale ale noilorfi membri sinodali.
§. 7. Comitetulfi protopresbiteralfi sub presidiulfi ordinarfi compune con-cursulfi la postula vacantfi de protopres-
bitera, şi-lfi subşterne consistoriului eparchialfi spre aprobare şi publicare.
§. 8. Convocarea comitetului protopresbiteralfi spre scopulfi atinsfi în §. 7 se pote face pentru accelerarea agen-delorfi încă înainte de a fi terminate tote alegerile pentru sinodula electorala.
§. 9. In publicaţiunea de concursfi, care e de a se face în foia destinată pentru publicările aficiale ale eparchiei, se espunfi şi emolumentele legate de postula protopresbiteralfi, precum şi cua-lificaţiunna normată prin statutulfi organica şi prin concluse congresuale şi sinodale, care se recere dela concurenţii şi carea trebue să fiă documentată.
§. 10. Terminulfi concursului (su-pliceloru) e de a se pune astfelu, ca acela să nu fiă mai scurta decâtfi 30 de c|ile, der nici mai lungfi de 45 de dile computate dela prima publicare în foia oficială.
§. 11. Aspiranţii la postulu protopresbiteralfi se îndrumă în publicarea de concursfi: ca suplicele instruite cu tote documentele necesare se le substemă în terminulfi defipt la consistoriulfi eparhiala.
Concursele intrate după espirarea termenului nu se iau în considerare.
§. 12. Suplicele intrate, după ce se vorfi înprotocola, se petrecfi într’unfi conspecta separata, provăclutfi cu urmă-tdrele rubrici: 1. Nrulfi curenta. 2. Datulfi presenţei. 3. Numele, caracterulfi şi locuinţa concurentului. 4. Anii etăţii. 5. Studiile pregătitore, afară de cele teologice. 6. Studiile speciale teologice. 7. Anii serviţiului. 8. Observări recoman-datore. 9. Alte reflesiunî.
§. 13. Pentru actulfi alegerii de pro topresbitera consistoriula denumesce unfi comisarfi consistoriala din clerfi, căruia după espirarea termenului de concursfi îi transpune simplu tote suplicile intrate într’una cu conspectulfi lorfi.
§. 14. Comisarulfi consistoriala înainte de tote convocă comitetulfi protopresbiteralfi la locuia centrala alfi tractului, şi cu acela constată cualificaţiunea eon-curenţilorfi, eventuala espune la protocolfi motivele, pentru cari unulfi seu altuia din concurenţi nu se află cualificatfi. Der convidaţi.
§. 15. Decă după concursulfi publicata se află chiar şi numai unfi concurenta cualificatfi, comisarulfi consistoriala cu considerare la § 42 din statutulfi organica, convocă cu 14 dile mai nainte sinodula protopresbiteralfi electorala la loculfi centrala alfi tractului, anumindu diua şi ora în care se va începe actulfi sinodala.
§ 16. Convocarea sinodului se face prin cerculariu din partea comisarului consistoriala. Acesta cerculariu se publică în foia oficială şi se trimete flăcărui membru alfi sinodului protopopescfi sub adresa propriă.
§ 17. Actulfi alegerei de protopresbitera îlfi efeptuesce sinodula protopresbiteralfi sub presidiulfi comisarului consistoriala. La acestfi sinodfi se recere să fiă de faţă maioritatea alegătorilorfi, adecă cela puţinfi jumătate din membri alegători mai multă cu unuia, observân-du-se esaetfi la acesta sinodfi prescrisele §§-lorfi 43. 44, 46, 47. 48, 49, 51, 52 şi 53 din statutulfi organica.
§ 18. Sinodula electorala alegen-
du-şi notarfi provisoriu, înainte de tote efeptuesce verificarea membrilorfi săi, cari încă nu suntfi verificaţi. La verificarea membrilorfi ordinari participă numai membri ordinari ai sinodului. Reclame contra verificării seu neverificării vre-unui deputata se decidfi îndată în sinodfi, — la care actfi, decă voturile suntfi egale, decide votulfi comisarului consistoriale. Contra conclusului adusfi deputatul fi neverificatfi pote insinua şi da gravamenfi, care gravamenfi se alătură la protocolfi. Sinodula apoi, după ce şi-a alesfi notarfi definitiva, ia cunos-cinţă despre lista celorfi cualificaţi, combinată în comitetulfi protopresbiteralfi, după aceea alege din sînulfi seu trei membri în comisiunea de scrutiniu şi în fine păşesce la alegere secretă prin şedule.
§ 19. Fiecare alegătorfi pote vota numai pentru unulfi dintre candidaţi; prin urmare pe şedulă are a fi scrisfi numele numai unui concurentă ; şedulele cu mai multe nume, precum şi acelea, în cari s’ar da voturi personelorfi declarate de necualificate se consideră de nule.
§ 20. Votarea se face la apelfi nominala după lista deputaţilorfi, fiă aceea compusă după cercuri seu în rendfi alfabetică. După ce s’a cetittt odată lista membr. sinod., şi cei presenţi şi-au datfi votulfi, se mai acordă unfi răstimpu de V2 oră pentru venirea şi votarea celorfi ce vorfi fi absentată la prima cetire; er după decurgerea acestui răstimpfi votarea se încheie, decă nu s’au presentatfi alţi votanţi.
§ 21. După încheierea votărei, preşedintele comisarfi numără şi apoi desface şedulele de votare una câte una şi cetesce din fiecare numele scrisfi în ea; apoi predă şedula comisiunei de scrutiniu spre controlare; carea numără voturile şi în urmă presidiulfi enunciă re-sultatulfi şi se petrece la protocolfi.
§ 22. Decă la loculfi alfi treilea alfi candidaţiloru, cari au întrunită mai multe voturi, suntfi doi seu mai mulţi cu voturi asemenea, se face alegere nouă şi, ur-mândfi totfi acelaşi resultatfi, între denşii decide sortea, care se va esecuta numai decâtfi în faţa sinodului.
§ 23. Incheindu-se protocolulfi sinodului electorală, şedulele de votare se aduna la olaltă, se punfisub covertă, şi se sigileză cu sigilulfi parochiei locale, cu alfi comisarului preşedinte şi alfi unui membru alegătorfi ; apoi se alătură la actele electorale.
Cu acestea termin andu-se actulfi electorală, protocolulfi se autentică în faţa sinodului.
§ 24 Comisarulfi consistorială sub-şterue întregulfi actfi electorală consistoriului pentru a denumi pe unulfi dintre cei trei candidaţi, cari au întrunită cele mai multe voturi.
§ 25. La casfi, când tote voturile se vorfi fi datfi numai unui candidată, seu se vorfi fi împărţită numai între doi, rămâne la buna socotinţă a consistorului, a întări pe celfi alesfi, respective pe unulfi din cei doi, seu a ordina alegere nouă cu concursfi nou; decă însă şi a doua alegere va fi avendfi asemenea resultatfi, consistoriulfi, pe câtfi nu are escepţiune din punctă de vedere alfi cualificaţiunei,
întăresce pe uniculfi alesfi, respective pe unulfi dintre cei doi presentaţi.
§ 26. Comisariulfi consistorială nu pote fi nici membru alfi sinodului protopresbiteralfi, nici alesfi de protopresbiterii în tractulfi, în care conduce alegerea.
§ 27. Sinodulfi convocată pentru alegerea de protopresbiterii nu pote întră în discusiunea altorfi obiecte afară de cele ce suntfi în strînsă legătură cu însăşi alegerea.
Din şedinţa plenară a consistoriului metropolitană, ţinută în Sibiiu, lâ 27 Septemvre 1888.
Miron Romanulîi m. p.
metropolit.fi.
Leontinu Simonescu m. p,
secretară metropolitană.
SCmiLE PILEI.
In cercurile Kulturegyletiste a ster-nitfi mare supărare împrejurarea, că ma-gistratulfi din Pojunu a cerută Kultur-egyletului să’i presinte încuviinţarea ministerială, precum e prescrisă pentru cer-şitorl. Lui „Pester Lloyd“ i-se comunică în privinţa cererei Kulturegyletului ardeleană, ®de-a subscrie oraşulfi ceva pentru steagulfi acestei reuniuni de ma-ghiarisare, că cu totfi protestulfi Kultur-egyletiştilorfi de acolo, comuna rămâne pe lângă punctulfi său de vedere, că aci nu e vorba de unu scopfi culturală. De altă parte viceşpanulu comitatului Pojună a trimesfi colele de subscriere la solgă-bireii comitatului, însoţindu-le de o seri-sore recomandatore.
Se mai pote cineva îndoi, că gu-vernulfi şi organele lui nu uneltescă cu Kulturegyletiştii dinpreună ?
*
* *
Comisiunea economică a comitatului Sibiiu a acordată 200 fi. associaţiunii pentru productele de vii din Miercurea; s’a dispusă la cererea reuniunii române de agricultură din Sibiiu tipărirea cu textfi românesefi a statutului organică alfi economiei de instrucţiune ; s’a luată la eunoseinţă reîntorcerea în ţeră a sti-pendistului Sabină P. Barcianu; şi în fine se încuviinţeză unele cheltuell pri-vitore la cursulfi de instrucţiune în economia. Elevi la acestfi cursă s’au insinuată patru, între cari nici ună Eo-mânfi. Terminulfi însă este deschisă încă şi agricultorii^noştri n’arfi trebui să trecă
cu vederea acestfi cursă de economii, *
* *
Pentru teatrele unguresci suntfi înscrise în bugetu următbrele sume pe 1889: 1) subvenţiunea statului pentru operă 245.300 fi.; 2) pentru amortisarea împru-muturilorfi operei (în sumă de 315.000 şi 85.000 fi.) 27.750 fi.; 3) subvenţiunea statului pentru teatrală naţională 91.000 fi.; 4) pentru fondulfi de pensiune alfi teatrului naţionalii 8000 fi.; 5) sub-
somorîtfi. Elfi se uita la lucrurile de pe masă şi cum le vedea, totfi mai posomorită se f&cea.
Păuna lua lucrurile în mână, unulfi câte unulfi, le puse la loculfi lorfi, şi mândră de atâtea minunate lucruri, câte cumpărase, nu mai avea astâmpără.
Luâ mai apoi în mână nisce papuci cu lacfi şi cu găurele, îi întinse Marinei, er acesta îi trase în piciore şi se plimba repede prin casă.
„Bată-te să te bată, că bine te prindeu, 4ise .Păuna şi veselia i-se vedea în faţă.
Pe uşe intra Chiva, arunca ochii la lucrurile cumpărate, îşi întorse faţa dela ele, eşi în tindă şi începu să plângă.
Niţă băga de semă, se uita la Păuna, dădu odată din umeri şi eşi şi elfi în tindă.
VII.
Timpulfi trecea şi cu câtfi înainta în vară, cu atâtfi Niţă Dragă era mai amărîtfi, căci amărîtfi este omulfi când nu are mulţămire în casă. Din tăcută, ce fusese Niţă, se făcu şi mai tăcută şi mai neînţelegătorii ca pănă acum. Nu-i intra lui în capii cum şi de ce adecă trebue şi Marina să plece la slujită, de ce adecă n’ar pute să rămână acasă să muncescă ca pănă acum, să’şl strîngă pentru cjestre şi să se mărite. „Pentru o fată*, cjicea elfi în sine, „este potrivită să rămână în preajma casei, şi când îi va veni noroculfi se se mărite*. Atâta credea elfi că este de lipsă, şi era parcă sigură, că, decă se va întâmpla altfeliu, nu va fi bine.
Când plecase cealaltă fată, Niţă s'a totfi împotrivită, şi şi acum era în sine nemulţămitfi, că Linca e dusă; avea o supărare ascunsă, care n’o da nici odată pe faţă. Se vedea acestă supărare la elfi, de câteori câte cineva îi aducea aminte, că şl-a datfi fata să slujescă. „Nu putea să rămână acasă?u, se gândea elfi şi se posomora de totfi când îi venia în minte lucrulfi acesta. „Nevastă-mea asta, nu sciu cum, parcă ar fi duşmană pe fetele ei, parcă ar vrea anume să le trimită din casă; 4i°e că câştigă... aşa va fi, numai de n’ar eşi rău, căci mie nu mi prea vine să credfi că va eşi bine“, grăia N'iţă în sine.
„Nevastău, se adresa Niţă cătră Păuna aşa într'o după prându, ce fiicl tu cu trimesulfi Marinei în Bu-curescl? Nu-i mai bine să rămână ea acasă?*.
„Aşa gândescl tuu, începu Păuna, „ţie multe ţi-se parfi, der când te cugeţl, că acolo pote face parale şi se pote noroci, trebue să dicl că bine punfi lucrurile la cale; cu parale multe, multe se potft alcătui. N’am văcfutfi eu căsătorii, scii colea, să rămnesci la ele, de ţl-ar fi fostă mai mare cinste să cjicî că eşti slujnică la gi-neri-tău decâtfi să spui, că eşti tu socra lui. Şl-apoi adecă, cum?u continuă ea după o pausă, „cum adecă, nu ţl-se pare ? Nu vedl că Linca a agonisită bani nu glumă, şi mai deunădl ml-a trimisă patru galbeni; puţinfi lucra este patru galbeni ?“
„Aşa va fi, der eu nu sciu nimicfiu, grăi Niţă domolă.
„Vai de capulfi tău, asta ar fi mai trebuită, ţie
se’ţî fi trimisă, la unfi butoiu fără cepfi, c’apoi bine o brodia!“ îi aruncă vorbe leica Păuna şi măniosă se ridică de lângă bărbatu-său şi intră în casă.
Niţă s'a uitată posomorită la nevastă-sa, s’a ridicată şi elfi de pe prispă şi a eşitfi din curte.
„Cu nevasta asta nu mai poţi vorbi fără băţfiu, ] grăi elfi apăsată şi apucă drumulfi spre Costa Prun-dului. „N’are să se facă nimiefi din câte a pusă Păuna la cale; se vădii eu ce are să fie, nu sunt eu tată fetei, nu’i ea fata mea?“, vorbia în sine şi totă ast-feliu vorbindfi singură, încetă încetă, ajunse în verfulă Costei, se aşecjâ pe iarbă şi se uita spre cetate.
In gândulu lui se învârteau felii de felii de idei şi cu tote că scia bine pornirile nevesti-si, totuşi după socotela lui, elfi avea să iasă desupra. Stătu ce stătu, uitându-se într'o parte şi într’alta, îşi desbăerâ cămaşa dela gâtii şi se culca pe iarbă la umbra crucei ce este pe Cfista Prundului. Ii plăcea Costa şi’i plăcea să şi dormă câte puţintel la cruce. Rămăsese chiar vorbă între omeni, că Dragă dorme Dumineca şi sărbătorea la crucea de pe Costă. Ba unii mai răi de gură di-ceau, că Dragă este unfi felfi de brâncă de cesO, deorece se mutaînjurulfi crucei după cum se schimba umbra, aşa că decâteorl se afla în partea de cătră cetate, putea ori cine să scie cu siguranţă, că este ia orele cinci ori şese.	(Va urma.)
Nr. 225
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
venţiunea statului pentru teatrală naţională din Cluşiu 14.000 fl.; 6) pentru trebuinţele teatrului naţională 27.300 fl.; 7) pentru sprijinirea reuniunei actoriloră ungurescl 5000 fl. Cbeltuelile totale suntă deci 418.350 fl, cu 63.035 fl. mai multă ca în anulă trecută.
Cum vedemă, nici ună bană frântă nu s’a pusă în bugetă pentru teatre neungurescl. Nemaghiarii s’asude însă pentru susţinerea teatreloră ungurescl!
*
* *
Noua listă a viriliştiloru în comitatul ă Cluşului cuprinde 178 viriliştî şi 9 suplenţî. Mai multă dare în întregă co-mitatulă plătesce contele Gr. Banffy din Bonţida, în sumă de 8874 fl. 32 cr. Dintre Români aflămă inscrişl între viriliştî pe d-nii: Eugeniu Crişană, Iosifă Hosu, Teofilă Hosu, Ludovică Simonă, Iuliu Coroiană, Teodoră Popă, Ioană German, Ionă Moldovană, Ananiă Popă, Petru Crişană, Andreiu Yoda, Teodoră Dumbravă şi Alexe Bidiană.
*
* %
D-lă Teofilu Grigoresculu, fostulă învăţătorii în Bistriţa, er acum învăţă-toră la scola principală din Lăpuşulă ungurescă, a plecată la Bistriţa spre a’şl împlini pedepsa de 18 dile arestă pentru folosirea tricolorului românescă-ardeleană.
Ca în paşalîculă lui Banffy-paşa!
*
* *
Din raportele cetite în adunarea ordinară de tomnă a comitatului Turda-Arieşu amintimă următorele: In jumătatea primă a anului curentă s’au estra-dată din acestă comitată 62 paşaporte pentru liberă trecere în regatulă României. S’au ivită în 36 comune 42 de incendiurl, causândă o pagubă de peste 13,441 fl., dintre cari numai 5242 fl. 79 cr. au fostă asiguraţi. Pentru îmbunătăţirea grelei comunicaţiunl în Câmpiă, s’a făcută ună pasă prin aceea, că pentru drumulă de ţeră dintre M.-Ludoşă şi Miheşă a începută deja a se căra petra necesară, aşa că nu peste multă acestă dramă va fi umplută cu petră. La 1 Octomvre numărulă orfaniloră aflători în acestă comitată era de 8134. S’a votată şi pentru anulă viitoră ună arunc de dare de l°/0 pentru fondulă de pensiune ală funcţionariloră şi 3% pentru acoperirea speseloră făcute cu edificarea casei comitatului. S’a proiectată taxa de răscumpărare dela lucrările publice, cum ar fi facerea drumului etc., în modulă următoră: pentru o di de lucru ce ar fl a se presta cu carulă: 1 fl. 20 cr. de bou, cală seu bivolă de jugă, 80 cr. de vacă. şi 35 cr. pentru o di de lucru cu braţele.
*
* *
Cetimă în „Pester Lloyd*: „Consis-toriulă delegată în afacerea panslaviştiloră din Oroszlany, terminândă pertractarea, a condamnată; pe preotulă evangelică George Mostyean şi pe învăţătorulă Pavelă Bartosă, acusaţî de uneltiri pansla-viste, la perderea oficiului şi la plata cheltueliloră de judecată în sumă de 395 fl. Apărătorulă acusaţiloră advocatulă Mateiu Dula, care a asemănată pe Ungarii cu cânii şi silinţele loră pentru susţinerea şi lăţirea ungurismului le-a calificată de alienaţiune, a fostă condamnată pentru aceste şi alte asemenea ofense la amendă de 200 fl.“
Persecuţiunile nu mai au sfîrşită.
*
$ $
Din Roma se scrie, că Papa ia mereu disposiţiunl pentru recâştigarca pute-rci sale lumesct. Astfelă se scrie, că în timpulă din urmă elă ar fi dată ordină strictă tuturoră episcopiloră din lumea catolică, ca să continue cu agitaţiunile pentru restituirea puterii papale lumescl.
*
* *
Tipografii din locu, cari s’au organi-sată într’o reuniune, voră da Sâmbătă 5 (17) Noemvre, în sala hotelului Nr. 1 o serată cu jocu. Serata dându-se în cerc restrînsă, bilete se potă cumpăra numai arătându-se invitarea, în librăriile Al-
brecht şi Zillich, Succesorii lui Dress-nandt şi în prăvălia Nepoţiloră lui Dumitru Eremia. Comitetulă îngrijesce ca să fiâ invitată la acestă petrecere o societate alesă. Venitulă seratei e destinat pentru scopuri culturale şi în folosul mem-briloră reuniunei. Cunoscute fundă de alte dăţî petrecerile vioie şi plăcute, aran-giate de tipografii din locă, sperămă că întreprinderea loră va ave succesulă dorită.
*
* *
In Lugoşiu, lângă Aradă, i-s’a furată văduvei Păuna Oancea acum câteva dile 4800 fl. Făcendu-se cercetare s’a constatată, că hoţulă e ună fecioră pe care-lă crescuse ea, anume Nica Anghe-leană. După două dile văduva a fostă găsită mortă. O omorîse ală doilea fecioră pe care-lă crescuse, anume Nicu-lae Minuca.
*
* *
Paulă Rutlcai din Tergulu-Mureşului, pănă acuma şefă de atelieră la primăria din BucurescI, vădendu-se urmărită pentru furtă, s’a sinucisă Duminecă cu ună revolveră.
Reuniunea femeiloru române din comitatulu Huniădorei.
Femeile române din comitatulă Huniădorei, la iniţiativa braveloră Române din Deva, încă în tomna anului 1886 au înfiinţată o reuniune de femei, cu scopă de a înainta industria de casă şi de a ajuta fetiţele şi văduvele sărace din comitată.
In vera anului trecută, statutele reuniunei s’au subşternută ministrului, aşa după cum s’a pretinsă la locurile mai înalte, er la 26 Septemvre 1887 s’au provădută cu clausula recerută.
Astfelă reuniunea este recunoscută şi în modă legală.
Că ce activitate a desvoltată pănă aci comitetulă şi încâtă a atinsă reuniunea măreţulă scopă, ce şl-a fixată, în parte s’a făcută deja cunoscută, prin publicarea prin diare unoră raporte şi sper că on. publică în scurtă timpă va afla şi mai multă.
Scopulă meu este de a arăta, că glasulă Românceloră nostre nu a sunată în pustiă şi că stindardulă, ce l’au ridicata soţiile şi surorile nostre, are se fâlfâie cu mândriă pe câmpulă culturei, ală industriei şi ală sântei carităţi.
Ca onorabilulă publică se scie, cine formeză acea reuniune, îmi iau voiă, după unele date ce mi-s’au arătată, a publica numele membreloră şi ală membriloră, aşa după cum acelea se află scrise în listele de intrare în reuniune.
Mai înteiu însă aflu cu cale a observa, că reuniunea se constitue din membre fundatore, ordinare, ajutătore şi onorare.
Membra fundatoră este ori ce te-meiă, care contribue odată pentru totă deuna suma de 10 fl.: membru ordinară este femeia, care contribue pe ană o taxă de 1 fl. v. a. seu odată pentru tot deuna o sumă de 5 fl.; membru ajută-toră e care solvesce pe ană celă puţină 50 cr. Corporaţiunile încă potă fi membri ajutători. Membrii ordinari şi ajutători, încâtă s’au obligată la taxe anuale plătescă taxa pe ună ană înainte.
Membri onorari îi alege adunarea generală.
Membrii fundatori şi ordinari au dreptă activă şi pasivă de alegere şi votă decisivă în adunările generale, ceilalţi au dreptulă de a lua parte la adunările generale, însă numai cu votă consultativă
Contribuirile membriloră, eredităţile şi legatele ce se voră testa, precum şi donaţiunile ce se voră face reuniunei, formeză fondulă inalienabilă. Tote celelalte venite, precum şi 80% din interesele fondului inalienabilă, se potă întrebuinţa spre ajungerea scopului reuniunei er 20% din interesele acestui fondă va se capitaliseză pănă ce fondulă va produce ună venită curată anuală de 1000 fl.
De aci încolo, tote interesele fondului se voră pute întrebuinţa spre ajungerea scopului reuniunei.
Desfiinţarea reuniunei se pote decide numai cu învoirea a 3 din 4 părţi a membriloră presentl şi decă numenală membriloră fundatori şi ordinari va scade la ună numără de sub 20.
Etă o mică iconă din statutele reuniunei şi acum se vedemă, cine suntă membrele şi membrii reuniunei şi că în ce stă starea materială de presentă a reuniunei nostre.
1.	Membre fundaţore. 1. Lucreţia Ola-riu, 2. Ana Petco, Elena Popă H. Longină, 4. Ana Lakatos, 5. Letiţia Papiu, 6. Sofia Moldovană, 7. Maria Pă-curariu, 8. Maria Gligoră, 9. Amalia Dima, 10. Netti Siniaga, 11. Victoria Popă n. Siniaga, 12. Maria Nicoră, 13. Lucreţia Borha n. Raţiu, 14. Anastasia Moldovană n. Petco, 15. Ecaterina Fi-limonă n. Oradeanu, 16. Maria Moldo-vanu, 17. Laura Radicu, 18. Luisa Dima,
19.	Maria Doboiu, 20. Ana Popă născ. Câzană, 21. Victoria Erdelyi n. Bardoşi, 22. Roşa Berceanu n. Creţia, 23. Tere-sia Corvină, 24. Ecaterina Rusu, 25. Aurelia Demianu, 26. Elena Tulea, 27. Augusta Crainică, 28. Ana Tulea, 29. Carolina Opreanu.
2.	Membre pe vieţă. 1. Văd. Sofia Teulescu, 2. Catarina Drăgici n. Moldovană, 3. Maria Şinca, 4. Saveta Dragota,
5.	Cornelia Barbu n. Maioră, 6. Teresia Raţă, 7. Maria Bontescu n. Bariţiu, 8. Susana PopovicI, 9. Maria Şielariu, 10. Susana Ivascu, 11. Susana Romană, 12. Elena Ciuciu, 13. Fira Serafină, 14. Maria Vinţiană, 15. Elisabeta Cristea,
16.	Maria Herlea, 17. Ioana Tebană, 18. Sofia Bria, 19. Ana Beleiu, 20. Agapia Friedmann, 21. Maria Secăreanu, 22. Ana Miclea a lui Toma, 23. Maria Mun-teană, 24. Ana Viorelă a lui Todoră, 25. Ana Miclea, 26. Ludovică Herlea,
27.	Maria Maniu, 28. Maria Sibişianu Morariu, 29. Ana Dubleşiu, 30. Mariuţa Dumitra, 31. Rosalia Bugner Iacob, 32. Mina Popă, 33. Antonia Morariu, 34-Ana Pascu, 35. Maria Mihailă n. Ciu-trilă, 36. Maria Ştefu, 37. Ioana Duble, şină n. Mihăilă, 38. Maria Truca născ. Mihailă, 39. Fani Standenmajer.
3.	Membre ordinare. 1. Maria Her-bai, 2. Minerva Herbai, 3. Veronica Petco, 4. Aneta Popă, 5 Maria Muntean
6.	Luisa Popă, 7. Otilia Degană, 8. Elisabeta Olariu, 9. Eugenia Popă n. Ianza,
10.	Valeria Tordoşianu, 11. Olivia Petco,
12.	Valeria Moldovană născ. Mânu, 13. Susana Ardeleanu, 14 Vilma Moldovană, 15. Maria Burlecă, 16. Maria Stanciu,
17.	Ioana Stanca, 18. Susana Preda,
19. Fira Socolă, 20. Maria Bârseană, 21. Sofia Peoviciu, 22. Carolina (Char-lotta) Baciu, 23. Ida Peoviciu, 24. Minerva Raţiu, 25. Lucreţia Ianza, 26. Fira Fagaraşiu, 27. Ana Nandra, 28. Mina Tocaciu n. Popă, 29. Amalia Olteană, 30. Anica Serafimă, 31. Leontina Dră-ghiciu, 32. Nicuţa Berianu, 33. Veronica Crişiană, 34. Barbara Petrişoră, 35. Oniţa Tânase, 36. Paraschiva Mihu, 37. Ana Macaria, 38. Ana Barabanţă, 39. Ni-cia Măriuţă, 40. Sofia Vaideiană Va-silcu, 41. Maria Fleşeră n. Ştefană, 42. Salomia Oradeanu, 43 Elisa Pereu, 44. Amalia Albu, 45. Sofia Ghermană, 46. Otolia Buneu, 47. Ecaterina Feieră, 48. Susana Costină, 49. Lucreţia Golea, 50. Maria Obediu, 51. Sofia Cuteană, 52. Veronica Todorană, 53. Maria Florea, 54. Victoria Iurca, 55. Sofia Boldină, 56. Maria Dima, 57. Sofia Danciu, 58. Ida Mureşianu, 59. Maria Mureşianu, 60. Maria Rimbaşiu, 61. Marta Olariu, 62. Matilda Olariu, 63. Văd. MariaFurduiu, 64. Ana Platoşă n. Manta, 65. Paraschiva Mihailă n. Basarabă, 66. Saveta Nasta n. Stefu, 67. Cornelia Stoicoviciu, 68. Florentina Grădină, 69. Ana Stanca, 70. Maria Lazară, 71. Silvia Păcurară, 72. Florea Stanca.	(Va urma).
Literatură.
A eşită de sub ţipară volumulă I. din Istoria Românilord din Dacia Traiană de A. D. Xenopolă, profesoră la Universitatea din Iaşi (ună voi. de 630 de pag. măr. în 8° cu 4 părţi.) Volumulă acesta expune în modă critică şi pe bază do-cumentală istoria formalităţii naţionalităţii românesc! din timpurile cele mai vechi pănă la întrunirea principateloră. Este împărţită în 4 capitoll: I Dacia anti-romană, II Dacia sub Romani, IH Năvălirea barbariloră perioda I. Românii în munţi. IV. Perioda H. începuturi de stată. Mai bine de o miiă de note cuprinde bogatulă materială istorică din care espunerea a fostă culesă.
Cartea acesta a neamului românesc ar trebui să se găsescă în tote mânile.
Volumurile viitore vor apăre în intervale de 6 luni şi voră cuprinde materiile ur-mătore: Volumulă II.: Dela descălecare pănă la Mihai Viteazulă. Volumulă IH.: Dela Mihai Viteazulă pănă la Matei Basarabă şi Vasile Lupulă. Volumulă IV.: Dela Matei Basarabă şi Vasile Lupulă pănă la Fanarioţi. Volumulă V.: Epoca Fanarioţiloră. Tolumulă VI.: Istoria con-timpurană dela 1821 — 1862 şi indicele.
O largă parte este consacrată istoriei Româniloră din cetatea Carpaţiloră.
Preţulu unui volumu este de 10 lei. (5 fl.)
Pentru acestă preţă cumpărătorii voră primi volumulă francată şi recomandată la domiciliulă loră. A se adresa la autorii în Iaşi.
Incunosciinţare.
Conformă decisiunei adunării generale de ăstă timpă, se publică concursă la premială de unii galbenă imperială pentru celă mai bună operată asupra temei „Să se arete pedecile înveţămcntului religioşii-morală şi modulă delăturâriloră.a Terminulă se pune pe Dumineca Flo-riiloră din anulă următoră. Potă concurge şi e de dorită să concurgă toţi membrii ordinari ai Reuniunei. Se recere, ca operatulă sS nu fiă mai lungă de 5 cole, şi mai scurtă de 3 scrise legibilă, nici pre rară nici pre desă. Operatele voră fi a se înainta pănă la terminulă numită la comitetulă subscrisă.
Din şedinţa comitetului administrativă ală „Reuniunei învăţătorilor!! români gr. cat. din giurulă Gherlei^ ţinută în Gherla la 17 Oct. 1888.
Presidiulă Reuniunei.
SCIRI TELEGRAFICE.
Viena, 23 Octomvre. După o introducere polemică contra foiei rusesc! „Graşdaninw, care a declarată de false soirile date de „Kolnische Zeitung“ asupra înar-măriloru rusesc!, c}ice oficiosulă „Fremdenblattu: După scirile cu totulu vrednice de credinţă ce le-amu primită, în guvernamentele dela graniţa vestică se facă pregătiri tocmai în timpulă mai nou pentru primirea unoră considerabile masse de trupe, ce au se fia înaintate în curând din interiorulu Rusiei spre graniţa austro-germană.
In urma articuiului cursurile au cătjută considerabilă.
Viena, 23 Octomvre. Polemica cjiarului „Fremdenblatt“ nu in-volvă nicidecum ună semnală de alarmă. E adevărată, nu-i vorbă, că o divisiune completă de trupe a fostă înaintată cătră graniţa vestică. „Fremdenblattu vrea numai să dea Ruşiloră a înţelege, că aci se veghiază nentreruptu. Pentru neliniştire nu esistă motivă nici chiar în casulă, când paşii rusesc! ar fi se |provoce din partea nostră măsuri corespuncje-tore, ceea ce însă momentană încă nu e necesară.
Cursnlu la bursa de Viena
din 22 Octomvre st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0.....................101.50
Renta de hârtiă5°/o....................92.60
Imprumutulă căilorti ferate ungare . 146.50 Amortisarea datoriei căilorti ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	97.50
Amortisarea datoriei căilorti ferate de
ostii ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căilorti ferate de
ostti ungare (8-a emisiune) . . 115.%
Bonuri rurale ungare..................104.50
Bonuri cu clasa de sortare .... 104.50 Bonuri rurale Banatti-Timişti . . . 104.40
Bonuri cu cl. de sortare..............104.40
Bonuri rurale transilvane.............104.50
Bonuri croato-slavone...............104.—
Renta de hârtiă austriacă ....	82.05
Renta de argintă austriacă ....	82.55
Renta de aură austriacă...............109.75
LosurI din 1860	  140.20
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 872.— Acţiunile băncei de credită ungar. . 807.50 Acţiunile băncei de credită austr. . 813.80
G-albenl împărătesc! .................. 5.77
Napoleon-d’orI......................... 9.65
Mărci 100 împ. germane.............. 59 52]/2
Londra 10 Livres sterlinge .... 121.65
Editorii şi Redactorii responsabilă : Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 225
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
CQ
oa
| | a a
fi p*
g.
X
c+
p<
kO ►—
0>
►i j,
a ^
$ ?
\z\ « g r* -q p
oo ” Ş O bo g
•-1 ^ *=
■ ■ O' Ţ
w ® 2«
° 03 p O- b5 ^ —	m
1.5
h3 H
i-j h-s
® ffl
p p
a a
p< p<
p &-
p. ®
* _
3- hd
f* ®
►-S
■C-\ o'
? P ® —
03 .
^	ţg
05 H( »
B
R-
cţ-
HH *»
^ 03
O 00
5C w
►3 1-3
>~i	>-t
ffi ®
P P
a a
pt p<
>s <-t ® ® p p
a a
pt p<
p. ®
ro
ţn 03
^ O "O
O- oo 5
•-» •■ cr
® — »
o1 -
to 2'
pj

<x>____
®
3
»
p 00
® n
O'
>-s
ÎOC
Ol
CD Oi
H- <00 M. Jţfc o
1-1 p -
tO P <
P- =<
P ® ••
5* a
ct>
OQ QT»
s- i
p ®--P-.
p
® g.
CD P ®- fj
M P-
P» ®
Cb
®
pe
3
®-
-Oj
03 <	J2.	2
fe< »
a _
’ as
03 m
O -T
LO B>
Ol c<
O. *
® 00
e
03 ° -3 5
O'
p
® —
feJ O
a «o
fel
a
03 I—1
9i
as
^ 03 _
^ o Ş
0-	-* 3
H • ■	<<C
® ^,5
1-	&
O O' — ® _
S- & B
»-s
«, Oj
*T3
P*
P>
3
®-
j
p
p
trr-
®
a
3
3‘
®-
3
3'
p
S-
a
g
3‘
®*
Cu
®
3
5‘
p
CD
CD
©
■"S
CD
©
?•+-
CD
0
g
N-.
©
—
ss«
&=*
77
Se deschide abonamentu pre anulu 1888
la
AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 <}i a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivicjiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 i, pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali.
w	v v
PREOTULU ROMANU. piară bisericescu, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 272-—BV2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloru mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-traţiunl, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torl şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-mSnunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi.—pentru România 10 franci — lei, plătibill şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primesefi gratisu tottt alu patrulea esemplarn.
Numeri de probă se trimită gratisu ori-cui cere.
IV A se adresa la „CANCELARIA NEGRUJU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. ~Oi
Tottl de aci se mai potti procura şi urmat,orele cărţi din editura propria:
Apologie. Discusiunl filologice şi istorice maghiare privitore la Români, îmvederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românescî în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi HI. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura HI. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuventărî bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute păuă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fi.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă dePau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulă perdută. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omă de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-lulă pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreană craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimulă Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elă trebue să se însore. Novelă de Mana Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea Ini Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după "Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermană şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în & acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
PetulantulO. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de'192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulti dela Petrosaseu Cloşca cu puii ei de aurâ. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, H, HI, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fi. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
Indreptarâ teoreticii şi practică pentru învăţămentulâ intuitivii în folosulă eleviloru normali (preparandialî), a în-vâţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fi.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprin4endă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fi. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fi., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculu mărgăritarQ sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fi.
Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-deu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fi., 100 esemplare 5 fi. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spe-datu franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.