Utttimn, Afainiătratiuiea s ' Tipcgrafla: ' _
MMŞOVU, piaţa mare Nr 22.
8«iisori nefransKte nu ae pri ■escă. Manuscrip' e nu se retrimit !
Birourile de ammcrni:
Brişova, piaţa mare Nr. 22.
Inferate mai primesc!! in Viena:
IkdolfMosse, Haascnsiein & Vogler (Oto Maas), Heinrich Schalek, Alois EmH,M,I)ukes, A.OppeUk,J. Dan-mlurg;în Budapesta: A. V Gold-krgtr, ÂutonMezei, EtkdeinBemai; inFnnkfurfcff. L, Daube; în Hem-burg: A. Steiner.
Preţul mserţiunilorâ: o seriă ţaraondu pe o colonă, 6 cr. si 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese dupft tarifă şi învoială. Beclame pe pagina III-a o serii 10 or. v. a. său 30 bani.
„Gazeta- iese în fie-care di
Abonamente pentrn Anstro-Ungsria
Pe unii ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentrn România şi străinătate:
Pe nun ann 40 franci, pe s£se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Se prennmeră la tdte oficiale poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul pentrn Braşovl:
laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etagiulă I.:pe unăanu 10 fl., pe şăse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Ca d us u 1 ă în casă: Pe ună ană 12 fl., pa şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 or. v. a. său 15 bani.
Atâtă abonamentele eâtă şi inserţiunile suntă a se plăti înainte.
Nr. 224.
Braşovt, Luni, Marţi 11 (23) Octomvrie
1888.
£Ton abonament'a
„GAZETA TRANSILVANIEI.”
Cu I Octomvrie 1888 st. v. s’a deschisu nou abonamente la care învitămu pe toţi amicii şi spri-jioitorii foiei nostre.
Preţulu abonamentului!
Pentrn Austro-TJngaria:
pe trei luni 3 fl. pe şese luni 6 fl. pe unii anii 12 fl.
Pentrn România şi străinătate:
pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe ună ani 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se voră abona din nou, s£ binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
AdiiDistraţinnea „Gazetei Transilvaniei".
Braşovu, 10 Octomvrie v.
Cutezarea Kulturegyletului a trecutu orî-ce margine.
Nu e destulu, că organele guvernului , punendu-se în fruntea acestei reuniuni de maghiarisare, uneltescă cu învoirea şi cu spriji-nulu guvernului în contra esisten-ţei naţionale a Nemaghiariloru;
nu e destulă că li s’a impusă unoru comitate românesc!, unde duşmanii noştri au ajunsu a-le conduce, dare pentru promovarea tris-teloră tendinţe ale Kulturegyletului ;
nu e destulu că s’au găsitu comune orăşenesc!, conduse de contrarii naţionalităţiloru, car! din prisosului dăriloră sermanei popo-raţiunî să verse sume de ban! în saculu fără fundu alu acestei reuniuni agitatore;
nu e destulu că prin lădiţe aşezate In locuri publice se storce pentru Kulturegyletu banulu trecătorului prin felii de felu de tertipuri;
nu’i ajungu în fine acestei reuniuni cu patentă patriotică tote măsurile câte le-a născocită pentru ajungerea scopurilorîi sale duşmane naţionalităţiloru nemaghiare: cutezarea Kulturegyletului a mersu pană a împărţi prin organele guvernului liste de colectare în favorulu iondului său prin ţinuturi şi comune românesc!, ba au cutezată agenţii acestei reuniuni se profaneze pragulu caseloru românesc!, călcându peste elu ca să ceră ban! pentru Kulturegylet î
Der îndrăsnela acesta ţi se ’nfa-ţişeză cu atâtu mai monstruosă, cu câtu chiar o comună orăşenescă ca Pojunulu, pe ală cărei sprijină contau Kulturegyletiştii, a avută curagiulă să le spună verde ’n faţă, că deşi reuniunea loră părtă firma culturei comune, nu urmăresce însă înaintarea nobileloră scopur! ale culturei şi prin urmare nu e vrednică de sprijinulă său.
Şi când ne gândimu, că acestă reuniune de maghiarisare a luată la ochiu în prima liniă naţionalitatea românescă, ne cuprinde cu dreptă cuventă indignaţiunea de atâta îndrăsnelă, de a cere Românului bani, cu car! să se făurescă armele destinate a ucide vieţa naţională românescă.
Crecjut-au ore patrioţii Kultur-egyletiştî, că Românulă e atâtă de nemernică, încâtu să se facă călă-ulă naţionalităţii sale?
Răspunsulă, ce li-Pau dată o vrednică Româncă din Bihoru,. le-a spulberată şi acestă ilusiune. Turburată şi scandalisată, a răspunsă agentului kulturegvletistu: „ Cugetul ă că am contribuită pentru ast-felă de scopuri m’ar face se nu mai am nici unu momentu de linişte ; mai bine mî-aşî tăia degetele, decâtu se facic unu lucru ca acesta !u
Aşa răspunde Românulă neaoşă şi Românca neaoşe, când duşma-nulă le cere să se facă uneltele
lui în contra neamului românescă. Aşa au răspunsă totdeuna în tote vecurile, preferindă ruşinei ciungă-rirea şi chiar mărtea.
Ţine-va semă Kulturegyletulă de lecţiunile ce le primesce? Ve-ni’şî-va în fire şi lumina-se-va după atâtea amar! decepţiunî?
Nu credemă, căci de multă nu mai judecă cu capulă. Nu credemă, căci guvernulă şi organele sale agită şi uneltescă împreună cu elu. Ear foile kulturegyletiste strigă turbate şi insultă chiar pe cei car! nu se facă uneltele reu-niunei de maghiarisare.
Era cu putinţă dec! să scape şi Românca din Biboră neatinsă de mânia kulturegyletistă ? Nu, au numit’o .,monstru vrednică de purtată la tergurî!“
Cultură kulturegyletistă!
Der ună lucru se-lu sciă pio-nerii culturei kulturegyletiste: Câtă vreme vomă trece dreptă „monştriw în ochii duşmaniloră noştri, putemu fi sigur! de stima şi respectulă neamuriloru culte; der din cfiua- în care ne vomă face vrednici de laudele duşmaniloru, fiindcă ne-amu făcută uneltele loră, în contra chiar a neamului nostru, vomă fi unu poporă înmormântată de viu, vrednică de a fi dată uită-rei pentru veciă.
De aceea mai bine „monştriu der Român! vrednic!, decătă ân-ger! cu cultură kulturegyletistă.
finţretnltt Ungariei.
După proiectul0. de bugetă pe anulă 1889, ce l’a presentată în dieta ungu-rescă ministrulă de finance Tisza, chel-tuelile totale suntă preliminate cu 354*57 milione fl., adecă cu 94 milione mai mari ca în anulă trecută. Veniturile totale suntă preliminate cu 347*25 milione fl., adecă cu 14*61 milione mai mart ca în anulă trecută. De6citulă, care în legea
financiară pentru anulă 1888 e preliminată cu 12*44 milione fl., pentru anulă viitoră cu 7*32 milione, deci ar fi cu 5*12 milione fl. mai mică, decă socotela va fi corectă, nu ca îu anii trecuţi, în cari deficitulă adevărată se ascundea.
Deşi acestă bugetă e mai favorabilă, totuşi îşi are şi elă părţile sale umbrose. Ministrulă de finanţe a fostă pusă îu posiţiune, mai numai prin dările cele nouă, ca să prelimineze veniturile cu 14.6 milione mai multă, şi cu tote acestea deficitulă a scădută numai cu 5*12 milione. Acestă scădere stă într’ună raportă forte nefavorabilă faţă cu încordarea puterei contribuabililor. Cheltuelile erăşl s’au sporită în modă însemnată şi totă înarmările militare suntă causa principală a sporirei cheltueliloră, precum şi urcarea dobândrioră (cu 2*08 milione) pentru datoria statului. Aceste cheltueli în plus au absorbită o mare parte din nouăle venituri. Der sciută e, că nici darea de spirtă, nici scumpirea tutunului n’au adusă atâta venită câtă se credea]; dela tutună, de esemplu, se spera să intre multe milione, pe când abia au intrată 0*9 milidne, adecă nici ună mi-lionă. De aci vine, că cu t6tă sporirea dăriloră, deficitulă încă totă e de 7*32 milione; er la acestă deficită socotin-du-se trebuinţă de vr’o 13 milione pentru ştergerea datoriei, deficitulă e de peste 20 milidne, care nu se potă acoperi din venituri. Prin urmare nu pote fi vorba de ună bugetă favorabilă.
Nouă împărţire a Europei.
Laveley, renumitulă profesoră universitară şi scriitoră din Belgia, publica dilele acestea ună interesantă articulă în colonele clarului. „New-York Heraldtf. Eruditulă profesoră e de părere, că ună răsboiu europenă e inevitabilă şi crede că din acestă răsboiu Germania are să iesă învingătore. Interesante suntă mai vîrtosă preificerile ce le face elă despre modulă cum are să se împartă Europa în urma acestui răsboiu. Astfelă, Laveley
FOILETONUL# „GAZETEI TRANSILVANIEI.u
CO
ÎTIŢA DRAGA.
Sâiiţă din vieţa urnei muncitorii.
„Şi nu te-ai lovită taică ?u grăi Chiva.
„Nuu, f&cu sămnă din capă Niţă.
„Nu i-s’a întâmplată nimicau, grăi Păuna cu răutate, ca şi cum i-ar fi părândă rău de acesta.
Chiva apoi merse şi ea în curte, eşi şi Niţa şi Niculae şi după câtă-va vreme veniră cu toţii înapoi.
Stătură o bucată de vreme feră să dică cineva vr’o vorbă, er Chiva, fiindă ostenită, se puse în aş-temutulă ei şi sta acolo, se lupta cu somnulă, şi nu putea adormi din pricina, că mamă-sa nu mai găta vorba cu Marina.
Leica Păuna se cam ferea de Chiva, deşi scia şi ea, că Marina are să mergă la Bucuresci, căci avea de gândă să o tocmescă la ună boeră ca fată în casă.
„E şi bine la Bucuresciu, începu Păuna.
„E bine la Bucuresci, am fostă şi eu odată cu socră-mea pe când făcea negoţă cu portocale, elf lămâi, cu ardei şi cu pătlăgele vinete. . . Am căpătată o scrisore dela soru-ta“, grăi Păuna, „şi mî-a trimisă patru galbeni; ţi-i face şi tu ceva haine şi-apoi ne-om
socoti. Trebue să mergi la Bucuresci, căci aici nu mai suntă câştiguri.u
Chiva încă audea aceste vorbe; era supărată, der nu elicea nimică. Nu-i venea însă la socotelă, ca şi soru-sa cea mică să plece, să se bage slujnică, căci ori cum ar fi năcazurile, totă e ruşine lucrulă acesta. E destulă că a mersă Linca. Ii era amărîtă sufletulă şi cu tote acestea nu’i spuse nimică nici tată-său nici soru-sii celei măritate. Der în cele din urmă chiar să le fi spusă, ce putea face cineva decă Marina şi mamă-sa erau hotărîte pentru lucrulă acesta.
„Când să plecă, maică ?u întrebă Marina cam rară, aşa că se părea ca cum ar vrea să mai îndelungescă cu plecarea.
„Ne-omă socotiu grăi Păuna veselă.
Era veselă Păuna ca o vrabiă când primăvera se află într’ună cuibă de rândunică. Ea avea patru galbeni ce’i trimesese fiă-sa Linca din Bucuresci şi se cugeta să facă câte ceva pentru Marina, der cu deosebire se cugeta să o îmbrace nemţesce. Cămăşi avea, avea şi câteva sucne, se gândia să mai cumpere ceva stambă, să-le dea la o croitoresă şi să’i facă două rochii nem-ţescl. In sufletulă ei vedea cum Marina va aduna gălbiori, cum apoi după o bucată de vreme îi va trimite şi ei, cum se va întorce acasă şi cum se va mărita pote după ună negustoră, şi nu ’şi putea închipui altfelă, decâtă ca fata negreşită să plece; aştepta numai ună răspunsă dela Linca că i-a găsită stăpână.
„Apoi maicăw, începu Marina, „nu ar trebui să’mî
mai cumpără câte ceva, uite că aşă avea lipsă de unele lucruri?“
„Cum nu, draga maichii? Cum păcatele nu? M’am gândită eu. Am să te îmbracă coconă, căci la Bucuresci aşa se cuvine, pentru că tu nu te duci ca slujnică, nu, Domne feresce!u (fi06 Păuna cu încredere. „Tu mergi într’o casă de boeră, ca dâmnă peste celelalte slujnici.u
Chiva adormise, er din tindă se auifia Niţă tu-şindă, şi tuşea] lui grea te făcea să credi, că mai mulţi omeni tuşescă de-odată. Afară şuera vântulă şi isbea straşinile căsciărei, care se clătina de credeai că acum acum cum se surpa.
Se au4i o şuerătură ceva mai cu putere, se audi apoi ună pocnetă, stoborulă, nenemai putându-se ţinea în luptă, căc^u la pămentă.
„Stoboră, fire-ai fi fostă ală dracului, stoboră !“ grăi Păuna şi se uita pe terestră. „S’a dusă“, c)ise ea dândă din mână, „acam trebue să’lă facemă.u
Marina se ridica, se uită şi ea pe terestră, se întorse apoi şi începu să se desbrace. Era cuprinsă de gândurile, ce i-le pricinuia plecarea şi-i venea cu atâtă mai greu, cu câtă scia că nu mai are să stea multă vreme. Sera când e întunerecă şi când vântulă urlă şi isbesce fu-riosă eostele caseloră şubrede, omulă e cuprinsă de gânduri mai bănuit ore şi astfelă Marina copleşită de felă de felă de idei, care i-le pricinuia plecarea, nu putea adormi.
Păuna suflă în lumina de său, ce ardea strâmbă
Nr. 224
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
e de convingerea, că învingătorea Ger-maniă în urma acestui răsboiu va reda Finlanda Svediei, va anexa ţinuturile baltice ale Rusiei şi va restitui regatulfl vechei Polonie, punendu-i-se ca rege unii archiduce austriacii. România ar căpăta Basarabia, în timpii ce părţile nordice ale Franciei s’ară anexa la Belgia. Italia ar redobândi Nizza şi Savoia, er ca re-bonificare pentru timpulii câtă a fostă lipsită de aceste provincii, ar primi Tu-nisulă, eventuală chiar şi Tripolisulă.
Metodu de propagandă ruteană.
Cetimii în „Revista Politică^ dela 8 (15) Octomvre :
Corespondentulă nostru din Cernăuţi ne scrie: „ O femeiă din marginea suburbiului Roşa vine la ună preotă din apropiere şi-lă avorbesce rusesce. Preo-tulă, judecându-o după portă, îi răspunde românesce, der replica urmeză totă în limba ruteană. Atunci se Iscolă ună studentă de teologie, care pănă la mo-mentulă acela fuse martoră mutuală la acestă nostimă conversaţiă, şi c|ice: „d’a-poi bine, leliţă! suntă şi eu din Roşa şi te sciu, căci mi-ai fostă vecină. Atunci nici nu sciai rusesce, cum se face că ai deprins’o aşa de iute, şi cum de ţi-ai uitată limba cu care te-ai născută ?u — „Să trăesci domnişorule, decă mă cu-nosci şi nu-ţi este ruşine să stai cu mine de vorbă, apoi ţi-oi spune dreptatea: Vendusem odată lapte la un domn din Cernăuţi; ajunsă la dânsul acasă, el mi-a ţinut o cazaniă frumosă şi mi-a disă, că numai acela pote să aibă parte de raiu şi de împărăţia ceriului, care vorbesce în cara sa limba lui Dumnezeu, adecă limba rusescă. Itîră cine vorbesce limba ţigă-nâscă seu moldo venescă, acela va sta afară la p6rta raiului ca cânii şi Dum-nedeu s’a feri de a-lă lăsa în raiu, cum ne ferimă noi astăc|l de-a lăsa pe ţigani în ogrăcjile nostreL De atunci mă le-rescă a vorbi în limba părinţiloră mei, şi soţulă meu şi copii mei. Totă aşa face şi o vecină de-ale mele!u
VedI! astfelă răspândescă ruşii limba loră!.. Şi omenii noştri îi credă pe cuvântă şi-i ascultă şi facă totă ce-i înveţă căci pănă acuma nime nu li-a deschisă ochii să le arete lumina adevărului!
SOIRILE PILEI.
Cetimă în „Ellenzek4*: „Vicespanulă din comitatulă Bihorului a împărţită cjilele acestea liste de colectare în favorul& 1)KuUuregyletu-ului. 0 domnă română din ţinutulă Belului (Beel), care ostenesce în causa colectărei cu zelă vrednică de
laudă, a făcută încercare şi la o familiă de domnă de confesiunea gr. or. unde domnişora de casă, care este cunoscută ca una, care nu pote suferi pe Maghiari, a întâmpinat’o cu cea mai mare tulburare şi scandalisare când ’i s’a cerută săsubsrie ceva pentru „Kulturegylet?“ Ea a respins’o chcândă, că „cugetulă că ea a contribuită pentru astfelă de scopuri,
0-	ar face să nu mai aibă nici ună mo-mentă de linişte; mai bine şî-ar tăia degetele, decâtă să facă ună lucru ca acesta.
1-	se face rău chiar şi atunci când nu aude mai multă, decâtă cuvântulă: maghiară w etc.
De ce nu ne spune foia Kossuthistă numele acelei „Românce vrednice de laudă “, care ostenesce cu zelă colectândă pentru Kulturegylet ?
*
* *
In adunarea comitetului comitatensă din comitatulă Coj ocnei s’a hotărîtă să se intenteze 66 de cercetări disciplinare contra a 66 învăţători şi primării comunale din causă că n’ar fi f&cută corecta şi punctuosă statisticele şcolare.
Cu a cui autorisaţiune ?
*
* *
Sub titlulă „Nikss deutscha scrie „Ellenzeku în numărulă său mai nou, că Direcţiunea Societăţei căii ferate din Oradea mare a primită din partea ministrului ungurescă de comunicaţiune ună răspunsă dăscălitoră. Lucrulă stă aşa: Direcţiunea numitei societăţi s’a obicinuită a-şi ţine şedinţele sale când la Viena, când la Budapesta. De astă-dată ar fi urmată se-şi ţină şedinţa în Viena, der ministrulă Baross a declarată hotărîtă, că nu dă voiă unei societăţi un gureşei să-şi ţină şedinţele sale în Viena. Societatea de repeţite ori a recurată contra acesta, cerendă să-şi potă ţine şi în Viena şedinţele sale pe basa, că o parte din membrii direoţiunei locuescă în Viena, der ministrulă a oprită chiar şi pe cale telegrafică ţinerea şedinţeloră în Viena.
Grozavă lucru!
*
* * ,
Generalulă Mihailă cav. de Trapşa, comandantulă brigadei 11 de artileriă, e transferată la brigada 8 de artileriă. Colonelulă Carolă Soos de Bodok, comandantulă regim. 2 de infanteriă a trecută în pensiune, primindă ordinulă Coronei de feră cl. III. fără taxă.
*
* *
In stagiunea de ăstă timpă a teatrului naţională din Bucuresci se va re-presenta o tragediă în versuri „ Virgiliuu, datorită penei măestre a d-lui Alexandri.
Congresul!! naţionalii bisericesc!!.
(Urmare.)
Şedinţa a V-a, 3/15 Octomvre.
Presidiulă presenteză: a) credenţio-nalele deputaţilorfi Teodoră Popă şi Georgiu Popovici; b) cererea dep. P. Pipoşă a se verifica deputatulă I. Slavici şi în lipsa credenţionalului şi a’i se acorda concediu pe întrega durată a se-siunei, fiindă deputatulă I. Slavici în închisore la Vaţă.
V. Mangra face următor ea propunere :
Considerândă, că § 32 din statutulă organică nu prescrie, cine pote fi ale-gibilă din statutul preoţesc ca membru în scaunulă protopresbiterală, conside-rândă, că statulă organică nu preciseză, decă membrii scaunului aleşi odată prin sinodulă protopresbiterală au să fiă şi întăriţi din partea episcopului diecesană, deasemenea mai considerândă, că § 57 din stat. org. nu cuprinde disposiţiuni analoge § 19 ală statutului organică în privinţa impedimentelor de consangenitate şi afinitate pentru membrii comitetului protopresbiterală ;
considerândă, că în aplicare aceşti §§-I se interpretezi în diferite moduri, după vederile singulareloră consistorie eparchiale; în fine
considerândă, că de a interpreta §§-ii stat. org. cu înţelesă dubiosă com-pete congresului: Măritulfi congresă să însărcineze comisiunea organisătore cu compunerea unui proiectă de condusă, care să cuprindă interpretarea corectă a §§ 82 şi 57 din stat. org.
Luându-se la desbatere raportulă generală ală consistoriului metropolitană plenară despre activitatea sa dela con-gresulă din 1886 încoce (despre care a referată pentru comisiunea organisatore
C.	Rădulescu) cu mici escepţiuni s’au luată aprâpe tâte punctele spre sciinţă; o desbatere mai întinsă s’a făcută la punctulă, care tracteză despre delega-ţiunea congresuală, esmisă în causa des-părţirei de ierarchia serbescă, la care punctă comisiunea propune :
Delegaţiunea se îndrumă, ca pe vi-itoră, dela proximulă congresă începând, la fiăcare congresă să aducă pe calea consistoriului metropolitană raportă de-taiată despre activitatea sa şi despre stadiulă în care se află singuraticile cause.
Preasânţia Sa d-lă episcocă I. Me-ţiană e de părere, că afacerea despăr-ţirei comuneloră mixte să se relege pe viitoră în competinţa dieceseloră Aradă şi Caransebeşă, după-cum adecă acelea aparţină la una seu alta dintre aceste diecese, căci numai consistoriile cunosc mai bine referinţele şi dispună de da-
tele necesare la purtarea proceselorti. In diecesa Aradului d. e. o comună aşi purtată deja procesulă de despărţire, care e terminată şi încă cu resuitată mulţămitoră pentru noi, ce se pote privi de ună casă de precedenţă favorabilă, şi încâtă scie, atâtă în diecesa Caransebeşului, cât şi în diecesa Aradului mai suntă câte 2 comune, cari au intentată procesulă de despărţire, şi decurgă în cea mai bună ordine, pentru aceea e de părere, ca activitatea acestei delegaţiuni să se sisteze.
I. Lenger, consideră instituirea acestei delegaţiuni de o însămnătate cu mult mare decâtă ca aceea să se delăture numai aşa per incidens, şi nu e dovedită prin nimică, că comisiunea a devenită de prisosă seu nepractică, pentru aecea d-sa încă e de părere, ca delegaţiunea să se îndrumeze a veni cu ună raportă detaiată despre activitatea sa prin or-ganulă nostru competentă administrativă , resp. susţine propunerea corni-siunei.
Dr. I. Gallă arată, că în trecută, pănă când erau cestiunl de principiu de regulat a fostă bine, că s’a concentrat totă lucrarea aşa dicândă într’o mână, astădi e vorba de esecutarea lucrului şi pentru acestă delegaţiunea s’a aflată de nepractică, căci vedemă că la tote sesiunile ne vine cu câte ună reportă abia de câteva rânduri, cu nimică promovând afacerea. Pentru aceea d-sa e de părere, ca acestă punctă să se predea unei comisiuni speciale de 9 membri, care încă în sesiunea acesta să ne vină cu propuneri în acestă obiectă.
V. Hamsea află, că cestiunea e de interesă generală, pentru-că privesce pe 50 de mii de suflete, şi astfelă trebue să se reguleze prin congresă, astfelă congresulă a şi relegată deja acâstă afacere în competenţa sinâdeloră eparchiale prin conclu'sulă său de sub nr. 173 din an. 1886.
N. Popea încă află, că cestiunea cade în competenţa congresului, căci e de ună interesă naţională, şi pentru ceea susţine propunerea comisiunei.
I. Deseanu susţine, că ar fi forte greu să se designeze prin congresă, cari comune, la care eparchiă aparţină şi astfelă sprijinesce propunerea Preas. Sale d-lui episcopă I. Meţiană, ce nu se alterează prin propunerea dep. D. I. Gali.
Punnâdu-se la votă propunerile făcute, se primesce propunerea deputatului Dr. I. Gali, avândă a se alege comisiunea încă în şedinţa de astădi.
Celel’alte puncte din raportulă consistorială, cu puţine modificări, s’au luată spre sciinţă, er faţă cu membrii răposaţi ai consistoriului metropolitană N. Andrievici, Iacobă Bologa şi Dr. N.
aşedată într’o ulcică verde de pămentă şi merse se se culce.
Atâtă ea, câtă şi fiă-sa, se aşeejară în aşternutu-rile loră, der leica Păuna băgă de semă, că muculă luminei nu s’a stinsă şi o năcăjea acestă lucru, de aceea se ridica şi’lă 3tinse.
„Suflă vântulă prin fereştri^, grăi scuturândă din umeri şi se aşecţâ lângă fiă-sa Marina.
Multă mai vorbiră împreună Păuna şi Marina, pănă când totă mai rară începeau vorba,în tocmai ca cânteculă unui omă ce se depărteză, totă astfelă şi graiulă se aucjia mai depărtată, pănă ce amuţi cu totulă.
VI. •
Era mare învălmăşala la casa lui Niţă.
Leica Păuna însă şi fiă-sa Marina se totă învârteau în drâpta şi în stânga, aşa c& se vedea că suntă cuprinse de gânduri şi de griji.Ele lăsară casă plece toţi şi rămaseră singure cu băiatulă celă mică, cu Niculae, şi astfelă începură să se sfătuiască între ele despre lucrurile ce ară fi de cumpărată pentru plecare.
Erau ca ameţite, căci aveau patru galbini şi atâta nu mai avuseră în mână de când suntă ele. Legaseră banii într’o cârpă, şi cârpa aceea o legară în-tr’alta, aşa erau de îngrijate ca nu cumva săseperdă ceva. Se totă pipăia leica Păuna şi parcă nici când nu se încredea cu desăvîrşire, că galbinii suntă toţi jn fiinţă. I-se părea că a greşită adineaori când îi
numărase, deci deslegâ cârpa, număra încă odată banii, îi puse pe masă şi se uita şi ea şi fie-sa Marina la ei şi le fugeau ochii, atâtă de frumoşi erau.
Păuna îi plimba prin mâni, îi suna încetişoră ca se nu sară prea departe, îi risipea pe masă, îi a-duna er în pumnă, şi era veselă la faţă. Se cugeta, câtă ar fi de bine, dâcă ar avea o ferdelă şi începu să zimbescă.
„Mai întâiu şi mai întâiu mergemă la zarafăa, grăi Păuna după ce ’şi desfăta din ajunsă ochii pri-vindă la galbini, „şi adecă să schimbâmă unulă să vedemă câtă căpătămă pe el, după aceea cumpărămă o materiă bună şi frumosă şi apoi mergemă la cusă-toresa de lângă biserică, să’ţi ia măsură ; mai schim-bămă ună galbină să-ţi iai nisce păpucci cu Iacă şi cu găurele, nisce ciorapi şi alte ce ne va mai veni în minte.u
Cum diseră aşa făcură. Păuna era hotărîtă, hotărîtă era şi Marina, şi acum nu mai era multă de zăbovită.
Marina însă cu câtă se apropia timpulă plecărei, cu atâtă mai tristă era. Deşi înainte vreme totă mereu cânta să plece, acum parcă îi cădea greu lucrulă acesta. Era cuprinsă de ună felă de nemulţă-mire, şi totuşi nu era altceva de făcută decâtă să plece, căci tote erau puse la cale.
După ce hotărîră ce au să târguiască, plecară în cetate, er casa rămase pustiâ.
Diua acesta era o 4* de totă frumosă, şi cum
sorele dase vieţă împrejurimei întregi, n’ai fi sciutfl ce să faci de bucuriă, căci pe nesimţite erai cuprinsă de o voiă bună şi de ună neastâmpără, şi nu te mai săturai uitându-te prin grădini, ai căroră pomi erau parcă poleiţi cu aură.
Ventulă de primăveră îşi făcea mendrele sale şuerândă în depărtare şi atingândă straşinele, elă da naştere unui sunetă înţăglată. Porta se isbea intr’una, er prafulă se ridica vârtejă oblu în susă ca furnulă dela jertfa lui Abelă.
- *
Aşa după prân4ă pela cinci se întorcea Niţă Dragă din cetate şi venea încetă şi vorbea cu sine însuşi. Elă se mustra pentru că tăcuse pănă acum, se mustra că nu s’a amestecată în tote lucrurile, şi era cuprinsă de o zăpăcelă când gândea că are să se împotrivescă la trebile pe cari le pusese la cale ne-vastă-sa cu Marina. Au4ise dela Chiva, a dată o raită pe la fie-sa cea mare pela Trina şi acum apăsată de povara gânduriloră întră în curte. îşi roti ochii în tote părţile, dor de ar vedea pe Niculae, şi astfelă după-ce ’şi plimba ochii deajunsă rămase în mijloculă curţii uitându-se în pământă. îşi scdss funia de după gâtă, o arunca pe prispă şi apoi se puse şi elă lângă ea şi rămase pe gânduri.
Intr’aceea sosi şi Niculae băetulă; era sgăriată pe faţă şi plângea.
___________ (Va urma).
Nr. 224
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Popii, congresulii şî-a esprimatii con-dolenţa prin sculare.
Urmândă alegerea comisiunii speciale, propuse mai nainte de Dr. Gali, în acea comisiune se alegă depu. taţii: Crăciunescu, Hamsea, M. PopovicI, cav. de Puşcariu, Dr. Ios. Gali, Dr Alexandru Mocioni, V. Băbeşti şi Bar-tolomeiu.
Privitorii la scrisorea consistoriului metropolitană, prin care se face cunoscută, că ministrulă nu a eliberată preo-ţimea română gr.-orientală dela lucrurile publice, comisiunea organisătore propune: congresulă cu părere de rău ia la cunoscinţă hotărîrea ministrului, er consistoriulă metropolitană se îndruma a înainta afacerea dietei ungare, care chiar în sesiunea actuală se va ocupa cu ună proiectă de lege în privinţa aşa numiteloră robote. La propunerea pă-riutelii metropolită, propunerea comisiunii se primesce fără exprimarea regretului.
Comisiunea organisătore mai rapor-teză apoi prin raportorulă ei P. Nemeşă în privinţa rescriptului ministerială despre numirea comuneloră în limba maghiară în corespondenţele bisericescl cu alte organe publice, şi propune, că deorece între actualele împrejurări, mi-nistrulă totă nu’şî va schimba părerea, consistoriulă metropolitană să ia deocamdată disposiţiunile cele mai convenabile în acestă privinţă, er la timpă oportună să revină asupra obiectului. Se primesce.
în sfirşită totă comisiunea organisătore raporteză prin raportorulă ei Par-tenie Cosma asupra proiectului de regu-lamentă pentru procedura la alegerea de protopresbiteri.
Deorece proiectulă din cestiune s’a tipărită şi s’a distribuită între deputaţii congresuall, se privesce de cetită şi se primesce dreptă basă pentru desbaterea specială.
Trecendu-se la desbaterea specială a acestui regulamentă, titlulă şi §-ulă 1 se primescu fără desbatere. §-ulă 2 a produsă însă o discuţiune mai lungă, la care au participată deputaţii R. Patiţa, P. S. S. părintele metropolită, Stănescu, Desseanu, Lenger, Sorescu, Hamsea şi Dr. Ilar. Puşcariu. Propuneri ce se abată dela propunerea comisiunii au făcută numai R. Patiţa; a propusă adecă, ca la alegerea de protopresbiteri să nu participe şi deputaţi aleşi, cari nu aparţină protopopiatului respectivă.
Stănescu îşi motiveză apoi urmă-torea propunere:
„Deorece „Statutul organică" tocmai referitoră la alegerea de protopresbiteri dispune principii generale numai, fără de a precisa şi tote amănuntele, de unde s’a observată şi se observă totă mereu că în practică se facă disposiţiunl şi divergenţe supărăciose pentru credincioşi, aşa de esemplu în cestiunea atinsă de condeputatulă Patiţa, der regulată deja de eongresă în 1886, — decă adecă cineva neaparţinătoră de tractuiă unui pro-topresbiterată pote seu nu fi membru în sinodulă protopopescă electorală? — Aşa mai cu semă: cum are să se procedă în casulă, unde alesulă protopres-biteră are să fiă totodată şi parochulă alesu ală unei parochii din centru? —
Şi considerândă, că tocmai acum este în lucrare unu regulamentă pentru o asemenea procedură, care decă ar avă menirea să stabilescă ună procedeu uniformă, care însă numai în acelă modă ar atinge scopulă, când de-o parte ar cuprinde tote conclusele congresului în acestă materiă, er de altă parte s’ar ocupa şi de cestiunile pendente; însă considerândă, că §-ulă 2, precum elă ni se presentă de comisiune, nici nu cuprinde conclusele deja luate de eongresă în anii ee mai nainte, nici nu se ocupă cu regularea mai mulţumităre a dreptului de alegere a parochieniloră cu pro-topopă-parochă în centru, ore-cumva de după analogia procedurii la alegerea me-tropolitului-archiepiscopă propună: ca
pre lângă indigetarea acestoră principii de explicare şi executivă, § 2 să se relege comisiunii pentru chibzuire şi prelucrare din nou."
Punendu-se propunerile la votă, se primesce propunerea comisiunii organisătore.
Literatură.
Merinde dela şcolii, seu înveţătnrl pentru poporă, culese din diarulă unui şcolară de Dr. Georgiu Popa. Gherla 1888. Sub titlulă acesta a eşită de sub ţipară în tipografia „Aurora" din Gherla ună opă, care pentru povăţuirile lui valorâse va ave să ocupe ună locă de frunte în bibliotecele nostre poporale. D-lă autoră a avută nimerita ideiă, de a publica prin opulă de faţă ună diară de şcolă, ce şi-lă făcuse ca elevă de anulă I ală şcolei poporale superiore din Câmpeni, va să 4ică pe când era în ală 4-lea ană de şcolă. In acestă diară se cuprindă diferite impresiunl din copilăriă, atâtă din şcolă, câtă şi afară de şcolă; o co-lecriă bogată de diferite povăţuirî primite dela învăţătorulă său, pe cari au-torulă le-a prelucrată şi desvoltată cu multă îngrijire. Cele mai fundamentale principii cu privire la morală, religiune, naţionalitate, igienă, economiă, istoriă etc. etc. se află în acestă opă, aşa că singură numai câteva din cele 32 capitule, cum ar fi d. es. capitululă despre fumaţii, despre curăţirea trupului etc. ar fi de ajunsă pentru a merita să nu lipsescă din nici o bibliotecă poporală românescă. Opulă cuprinde 289 pag. 8° şi costă 1 fi.
Concentrările şi manevrele armatei române.
Cetimu în „Aperarea‘‘ din Bu-curescî:
Concentrările corpului I-iu d’armată s’au terminată.]
Reservele armatei permanente au fostă concentrate pentru dece cŞ.il©, er regimentele de dorobanţi au concentrată pentru 25 dile contingentele 1884 şi 1885, spre a li se da cea din urmă instrucţiune, urmândă a trece treptată în reservă.
Aflămă cu plăcere, că cu ocasia acestoră concentrări s’a dată cea mai mare atenţiune instrucţiei individuale, şi omeni competenţi ne-au asigurată, că s’au obţinută resultatele cele mai satisfac ătore.
Contingentele cele mai vechi (1880, 1881 şi 1882) din reserva armatei permanente, la 25 Augustă, diua de concentrare, s’au presentată la corpurile loră (Regim, l-iu Linie şi Batal. I-iu Vânători.)
De îndată li s’a distribuită totă equi-pamentulă necesară şi a doua cji au începută instrucţia. Este îmbucurătoră a se vedea cum soldaţi liberaţi de 4—5 ani, după două (jil© de instrucţiă nu se mai cunoscea că ună timpă aşa de îndelungată lipsiseră din casarmă.
După noi, acesta este proba cea mai evidentă, cumcă li se predase cu stăruinţă şi pricepere instrucţia individuală în timpulă serviciului de trei ani.
Din de 26 Augustă, corpurile avendă aprope efectivulă de răsboiu, au făcută exerciţii asupra scolei de soldată de companiă, de batalionă şi diferite eserciţii de luptă.
Esactitatea cu care au răspunsă la chemare, disciplina şi asiduitatea la instrucţiă a reserviştiloră, au fostă admirabile.
Acestă nouă ocasiune ne întăresce în convicţiunea, că reservele suntă nnă ele-mentă reală şi puternică ală armatei nostre, îndestulă de instruita şi la orice momentă gata pentru mobilisare. Decă spiritulă răsboinică reside în natura, în sângele poporului nostru, apoi şi spiritulă militară vedemă că a prinsă rădăcini în moravurile lui. Spiritulă militară ală unei armate este focarulă virtuţi-loră militare; elă asigură acele victorii strălucite şi durabile, elă face armatele puternice prin ordine şi disciplină.
Reserviştii armatei permanente în diua de trei Septemvre s’au desconcen-trată pentru a se duce la vetrele loră cu aceeaşi linişte cu care s’au presentată la corpurile loră, după ce şi-au reamintită întrega instrucţiă necesară infanteristului.
D-nii generali Anghelescu şi Cru-ţescu, comandanţii corpului de armată şi ală divisiei, au rămasă încântaţi în diua inspecţiei de ţinuta, disciplina şi instrucţia reserviştiloră armatei permanente.
Sistemulă nostru regională, organi-sarea depositeloră de recrutare, căile de comunicaţia, depourile de echipamentă şi materiale etc. ne oferă mijlocele de a trece dela starea de pace la cea de resbelă cu repediciunea de care nu se potă făli multe armate din Europa.
Regimentele de dorobanţi ale corpului I-iu de armată avendă concentrate pentru 25 de clilo contingentele cele mai vechi (1884—1885) s’au formată în bri-gade şi au tăcută diferite exerciţii asupra reglementeloră tactice, luptele şi tirulă.
Nu putemă decâtă să ne felicitămă cu organisaţia armatei nostre teritoriale, ea nu este atâtă de costisitore ca armata permanentă şi cu tote astea dorobanţulă are îndestulătore calităţi de soldată. Prin concentrările periodice este destulă de in-stuită şi disciplinată. Fără a lipsi dela modestiă, organisaţia armatei teritoriale,
—	pe când ia alte naţiuni întâmpină dificultăţi, ba chiar nu se pote aplica, — la noi, regimentele de dorobanţi formeză masele de infanteriă, care s’au pusă la încercare acum 11 ani şi a căroră or-ganisaţiă astă4l este definitivă complectată.
Dela cele dinteiu 4*1© de concentrare, dorobanţulă nu se deosebea întru nimică de celă mai bună infanteristă, cu adăugire că: abnegaţia, tenacitatea şi vieţa sa rigurosă nu o pote suporta infanteria multoră naţiuni din Europa,
—	aceasta graţie vieţei laboribse a ţăranului nostru, care petrece mai totă vâra sub cerulă liberă, la arşiţa sore-lui, la vânturi şi la ploi.
Brigadele divisiei I-ia au fostă concentrate.
I-a la FiliaşI, a 2-a la Craiova, âr ale Divisiei a 2-a, a 3-a aprope de Dră-găşanl şi a 4-a la Piatra.
In aceste localităţi au făcută diferite eserciţii, er în dilele din urmă au manevrată una în contra alteia.
Brigadele I şi 2 sub direcţia d-lui generală Cruţescu a menevrată şi a avută lupte de întâlnire pe posiţiunile de la FiliaşI, TatomireştI, Valea-rea, Brădeştii de susă şi de josă, Morăreştî, er brigadele a 3-a şi a 4-a de sub direcţia d-lui generală Vlădescu, pe posiţiunile dintre DrăgăşanI şi Piatra.
Temele pentru lupte s’au dată şefiloră de brigade de dd. generali comandanţi ai divisiiloră.
D. generală Angelescu comandantulă corpului de armată a asistată la aceste manevre, în 4h©l© hotărîte.
La 19 Septemvre regimentele s’au desconcentrată.
Regimentele de Călăraşi asemenea au fostă concentrate mai întâiu pe regimente ş’apoi la Craiova în brigadă — unde i-am admirată pentru precisiunea cu care esecutau diferite formaţii pe escadrone, regimentă şi brigadă.
Instrucţia şi caii călăraşiloră noştri corăspundă pe deplină la serviţiile ce este chemată a îndeplini o bună cavaleria în timpă de răsboiu.
Cu ocasiunea acestoră concentrări şi manevre, dd. comandanţi ai mariloră unităţi au rămasă pe deplină mulţămiţî de resultatele dobândite.
Din parte-ne simţimă o deosebită satisfacţiă şi felicitămă din inimă cor-pulă ofiţerescă, căci totă lumea scie că soldatulă este oglinda în care se reflectă cu cea mai mare esactitate oficerulă, care l’a instruită şi care a sciută să-i inspire disciplina, sentimentulă datoriei şi iubirea cătră ţâră şi tronă.
ULTIME SOIRI.
Din Roma telegrafiază corespondentul u de acolo alu Ziarului „Independance Belge“, cumcă ună diplomată l’ar fi asigurată, ca orî-ce încercare a Franciei d’a transforma protectoratulă seu asupra Tunisului într’o anexiune a a-cestei ţări, formeză un casus foederis, care e prevecjutu în modă hotă-rîtă în protocălele alianţei triple.
In cercurile bisericescl din Bel-gradă se vorbesce, că episcopulă Nicanov, care refusă a trece în pensiune, are se fiă internată într’o mănăstire. Episcopulă inten-ţioneză se adreseze Regelui ună memorandă prin Mitropolitulă şi să clarifice atitudinea sa în cestiunea divorţului părechei regesc! din punctă de vedere canonică. Schimbările personale în singuratice consistorii se esecută cu ener-
giă. Preşedintele consistoriului din Belgradă, Alexa Ilic, a şi plocată imediată la loculă destinaţiunei sale. Schimbările ce se facă ne-mulţămescăpreoţimea. Tote acestea se facă din causă, că divor-ţulă întempină pedeci în sînulă clerului.
Londra, 19 Octomvre. Se anunţă din Constantinopole lui „Daily-News“, că proiectulă unei note colective a puteriloră asupra ces-tiunei bulgare a fostă părăsită din causa refusului Engliterei de a lua parte la negocierile ce fuseseră conduse la Berlină. Lord Salis-bury a făcută cunoscută d-lui de Bismarck, că dorirţa Engliterei e de a continua politica sa de abţinere pentru totă aceea ce privesce Turcia din Europa.
Madridu, 19 Octomvre. Gu-vernulu spaniolă a primită scirea, că împăratulă Wilhelm va visita Madridul u şi Lisabona. Der data acestei noue călătorii nu este încă determinată.
DIVERSE.
Poporaţiunea Germaniei. In impe-
riulă germanii populaţiunea era la anulă 1866 de 24.831,396 suflete; în anulă 1885 aceeaşi populaţiune era de 46.855,704 suflete, ceea ce dă pentru 19 ani o sporire de 90%. In Francia dela 1801 pănă la 1881, va se 4ic& în 80 de ani, sporirea a fostă numai de 24%. Densitatea populaţiunei în Germania este socotită în termină mediu cu 67locuitori pe chilo-metru pătrată.
Dinamită într’o ţigară. Ună locui-toră din Nagy-Pal, în Ungaria, cumpă-rândă o ţigară Cuba din trafica de acolo, o aprinse dela capătulă celă subţire, deăre-ce la cel’altă capătă elă o simţi tare ca piâtra. Abia a trasă însă câte-va fumuri, când ţigara a explodată, rănindă obrajii şi ar4endu’i ochii bietului omă. Au fostă chemaţi medicii la momentă; obrazulă s’a putută mântui aşa cum s’a putută, der ochii ’i-au rămasă arşi. Cum a ajunsă dinamita în ţigară? Neferi-citulă fumătoră are să intenteze procesă guvernului pentru vătămare corporală.
Cursul u pieţei Braşovâ
din 18 Octomvre st. n. 1888.
Bancnote românescl Cump.		9.40	Vând.	9.42
Argintă românescă .	n	9.35	r	9.40
Napoleon-d’orI . . .	J1	9.62	ti	9.64
Lire turcescl . . .	n	10.90	fi	10.95
Imperiali		»	9.90	fi	9.95
GalbinI		n	5.70	n	5-74
Scris. fonc. „ Albina1' 6B/0	n	101.—	n	—.—
n » n &°/o	n	98.—	f1	98.60
Ruble rusescl . . .	n	128.—	„ 129.-	
Discontulă ....	«V.-	© & o' GO	ană.	
Cnrsnlă la bursa de Viena
din 20 Octomvre st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0.................
Renta de hârtiă5°/0................
Imprumutulu căiioră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiioră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiioră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiioră ferate de ostă ungare (8-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare...............
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banată-Timişă . . .
Bonuri cu cl. de sortare...........
Bonuri rurale transilvane..........
Bonuri croato-slavone..............
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă......................
Imprumutulă cu premiulă ungurescă Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmului .....................
Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintă austriacă ....
Renta de aură austriacă............
LosurI din 1860 ...................
101.60
92.55
146.75
97.75
115.25
104.50
104.50 104.80 104.40
104.30 104.—
99.50
130.50
123.25 82.20 82.70
110.—
140.30
Acţiunile băncei austro-ungare Acţiunile băncei de credită ungar. Acţiunile băncei de credită austr.
Galbeni împărătesc! .............
Napoleon-d’orI
872.— 407.— 313.75 5.77 9.65‘/s
mpi/icuu-u vii «••••••••	t/.ui; j «
Mărci 100 împ. germane................... 59.52‘/j
Londra 10 Livres sterlinge
121.70
Editorii şi Redactorii responsabilă:
Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 224
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
? 5 d o sî
rt- a.
S» ►C co o
1°
*PŞ g.
■ &8
s* 3*9 »
^b2&,SS»'gS2aA3
” g. ^	S° P O ® »; £
.hh^'2?0 3?%
o* eF1 • B - 2 3 3 ®
M*	. H f—1 M r-f- C+- P-	* Qj
ttoo^Sp«S§'.S3t|ig îg-■ o2 ►-	5- k ® .2 3 cs>
u® B B l^® a . .i o n
p 5 5 ___
s| = 2-».
E-; ţfi fi ©	<c> j
kE§ 3 £ ^5 S;
- JS
■
s*	*s!
te ** s &i |£* 2- =3 a i fl * 'g
a
a ® >“«
’O

*J-8|-'S-SSg gş’S gr3<3gg®3 dg;®.
*— HJ CD JuC B ^ ^—i (D o L—J K ^ r» m> ri* | 1 ^ ^ Q 4î- crej pc <D g> 'uo pjH5,*d ®> p h td
§ a*® ş-^ip |i s 8® s	sr®#^ p
® O ® H fl-o H>
Q ® ® rj ® ® d
B'V* 3 3
ll
Se deschide ahonamentu pre anulu 1888
la
AMICULU FAMILIEI. ţ)iara beletristicii şi enciclopedicfi-literaru— cu ilustraţiunî.— Cursulîi XII. — Apare în 1 şi 15 c]i a lunei în numeri câte de 2—3 c6le cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii socialî, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste tottt nisuesce a întinde tuturoră indivicjiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregii e 4 fL, pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
sj	w v
PREOTULU ROMANII, piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2Va — 372 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloru teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară.—Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectauţii primescu gratisu totu altt patrulea esemplară.
Numeri de probă se trimită gratisu orî-cui cere.
pir A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania.
Toţii de aci se mai potu procura şi următorele cărţi din editura propria:
Apologie. DiscusiunI filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica Ini Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea iimbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi Ut. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura UE. 80 cr. Tote trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea, amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealuld perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-luld pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreand craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
EIO trebue să se însore. Novelă de Mana Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 80 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermand şi Oorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantuld. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Romând. Cartea I, II, UT, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi cbemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptard teoretied şi practicd pentru învăţămentuld intuitivu în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloru ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuald de Gramatica Iimbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năseudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica Iimbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuald de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprincfendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparanejî. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritaruld sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculd mărgăritard sufletesed. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţnlil unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciun! şi cântăr!
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născetorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone ffu-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu ChristosQ.
Preţulă unui esemplară legată şi spe-dată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.