Uictimea, Admmistratinnea si ' Titografla: ' HRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. leiuori nefrancHte nu se pri letcă. Manuscrip e nu Be retrimit ii ! Birourile ie annncinii: Irijovu, piaţa mare Nr, 22. tolerate maiprimescu în Viena: Molf Mosse, Haasensiein & Yogler (Oto Maas), Heinrich Schalek, Alois BrHil,M,I)ukes, A.OppeUk.J. I)an-uberg; în Budapesta: .1. V Gold-birţjtr, AutonMezei, EckxteinBemat; bFrankflirt: G. L, Daube; în Ham-burg: A. Steiner. Preţul inserţiunilorfi: o seriâ garmondu pe o colină 6 cr. ii 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese dupft tarifă şi învoială. Seclame pe pagina III-a o leiiă 10 cr. v. a. său 30 bani. Nr. 223. -A.2iTTJI-.TJ XJ- Braşovt, Duminecă 9 (21) Octomvrie „Gazeta" iese In fie-care 41 Abonamente pentru Anstro-Ungaria Pe unt anu 1211., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fi. Pentrn Românie şi străinătate: Pe unti ană 40 franol, pe şăee luni 20 franci, pe trei luni IO franci. Se prenumeră la t6te o fidele poştale din intru şi din afară şi la dd. colectori. Abonâmentnln pentrn Braşorn: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe unu ană 10 fi., pe şăse luni 5 fl., pe trei luni 2 fi. 50 cr. Cu dusulă în casă: Pe ună anu 12 fl., pe săse luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Ună esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani. At&tă abonamentele câtă şi inserţiunile suntă a se plăti înainte. 1888. IfcTo-u. a."bozia,m.eia.tTL „GAZETA TRANSILVANIEI." Cu I Octomvrie 1888 st. v. s’a deschişii nou abonamentâ la care învitămu pe tojî amicii şi sprijinitorii foiei nostre. Preţulu abonamentului! Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. pe şese luni 1» fl. pe untl anii 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unu antl 40 franci. Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se voră abona din nou, se binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Administratiniiea „Gazetei Transilvaniei". Braşovu, 8 Octomvrie v. Amu văcjutu din raportulft de pe luna Septemvre, ce l’a ceti tu inspectorulu şcolara ungurescîi alu comitatului Bistriţa-Năseudu în comitetulti administrativii, că pentru ocuparea posturiloru de înve-tătorî la şcolele românesc! din comunele Neposu şi Bebra au concurată peste 50 de învăţători. Decă ne gândimu, că cu cele două posturi de învăţători nu s’au putută căpătui decâtu totu numai doi dintre cei peste 50 de concurenţi şi admiţendu că vre-o câţî-va din ei voru fi avută şi când au concurată posturi înveţătorescî pote mai reu plătite, atunci trebue se ne întrebămă : ce se voră face ceilalţi concurenţi, cari n’au nici unu postă —şi aceştia voră fi de sigură cei mai mulţi — fiă mă-cară reu şi nedestulitoră plătită? Scimă bine, că asemenea triste esperienţe se facă şi cu ocasiunea concursuriloră pentru ocuparea pos-turiloră de preoţi, şi forte desă întelnimă mulţime de tineri, cari de ani de 4^e aşteptă se le viă rendulă şi noroculă, ca se potă ajunge preoţi în vre-o comună. Mărturisimă că trebue sS ne mâhnescă acestă lucru. Şi ne mâh-nesce, pentru eă nu numai aceşti tineri au să îndure destule suferinţe pănă ce se potă căpătui, der suferă şi părinţii loră, mai toţi ţeranî, cari trebue se’ngri-jescă de ei şi după atâţia ani de şcolă, şi încă amesurată posiţiunei lor sociale celei noue, fiind candidaţi la dăscăliă ori la preoţiă, dedaţi cn traiulă din institutele pedagogice şi din seminare, şi desveţaţî de traiulă greu ală părinţi loră loră. Se vede, că poporulă nostru totu mai ţine încă la vechia tra-diţiune, d’a face din copii numai preoţi şi dăscăli, ori chiar şi „ domni “, şi numai la meserii nu se gândesce. Negreşită că nu e vina părin-ţiloră, mai alesă a celoră dela ţeră nu, ci e vina celoră cari chemaţi suntă a-le da poveţe şi a’i lumina în privinţa acesta. Căci ce părinte nu va înţelege, că nu toţi copiii se potă face dascăli şi preoţi, decă nu voimă se avemă mai mulţi dascăli decâtă şcole şi şcolari, şi mai mulţi preoţi decâtă biserici şi credincioşi? Şi apoi cu „domniile“ cum stămă? O pot spune înşişi „domnii“ noştri câtă de greu o ducă, după ce ună sistemă de guvernare vitregă ne-a înlăturată de pe tbte terenele, remânendă la buna chibzuială a flăcăruia, se trăiască cum va sci şi cum va pute, căci în slujbe nu mai potă întră, decă nu se iacă uneltele regimului ori decă celă puţină nu trăeseă cu totulă retraşi de nemulă loră românescă, ca se nu fiă daţi afară din slujbe. Ne rămână meseriile, ană te-renă încă totă streină pentru noi, căci spre nenorocirea nostră abia acum începemu se’i batemă căile. A.cesta e singurulă terenă, de pe care nimenea nu ne pdte înlătura şi care ne pote scăpa de multe mizerii. Unde ară sta a<ţi poporală nostru în privinţa materială, decă i-ar fi dată Dumne4eu de cu vreme bunulă cugetă de a îmbrăţişa meseriile, ca banulă se între în punga lui, er nu în punga străinului ? Şî-apoi meseriaşulu cu isvoru sigură de câştigă, cu banişorî la buzunară, independentă în tote trebile sale, ore putere-ar elu fi obiectulă bătăii de jocă ală tutu-roră esploatatoriloră oficioşi şi ne oficioşi? Cum că nu se pote lu-crulă acesta, va fi observată parte mare din poporulă nostru, va fi observată şi aceea, că altfelă vor-bescă organele stăpânirei cu me-seriaşulă independentă, şi altfelă cu bietulă muncitoră chinuită şi chiar cu mulţi „domni. “ De aceea părinţii, mai alesă cei dela sate, să se gândescă se-riosă la sortea copiiloră loră. Unde suntă mai mulţi copii, decă vre-unulă dovedesce deosebită talentă, se ’nveţe carte mai multă, der nu ca s’ajungă în slujbă ungurescă, ci ca s’ajungă ,,domnă“şi stăpână independentă; ceilalţi se ’nveţe unii agricultura, alţii meseriile, şi erăşî alţii comerţulă. Numai aşa va pute poporulă nostru se alunge sărăcia din casă, se scape de nenumăraţii esploa-tatorî şi să înfrunte neajunsurile vitregiei stăpânirei. Der asupra acestei teme vomă reveni. Pressa germană despre ministerulu Taaffe. „National-Zeitung“ se esprimă astfelu despre schimbările făcute în cabinetulă Taaffe: Cumcă chemarea lui Schonborn în cabinetă trebue să' misce forte viu pe Gfermanii austriac! şi pe Maghiari, se pote cugeta. Aceia se ternii, şi uu fără temeiu, că cebisarea justiţiei se va înăspri îu Boemia; aceştia, adecă Maghiarii, nu potă privi cu indiferenţă înăsprirea ten-dinţeloră federaliste în cabinetulă austriacă. VedI bine, că rămâne încă a se vedea, decă chemarea lui Schonborn e a se mulţămi mai multă ideilorăsale federaliste ori ideiloră sale vechl-cehice. Progresele, ce le-au făcută în timpulă din urmă în Boemia Cehii tineri, lasă a se vede» ca probabilă casulă din urmă. Cehii bătrâni şi Cehii tineri nisuescă deopotrivă să restabilescă în Boemia stările dinainte de lupta dela Muntele albă ; amândouă direcţiunile voescă ună regată boemă de sine-stătătoră; der cei dintâiu suntă gata a face încă parte din monarchia austriacă, pe când Cehii tineri, deopotrivă radicali în privinţa politică şi naţională, nisuescă a rupe totală Boemia mare de Austria, câtă şi a turna întocmirile publice în forme radicale. Cu ei cabinetulă Taaffe nu pote fi învoită, der cu direcţiunea primă da. E deci posibilă, că chemarea lui Schonborn însemneză mai curândă hotărîrea guvernului, ca să ţină’n frâu pe Cehii tineri. VedI bine, guvernulă va trebui să’şl dea silinţa a recâştiga Cehiloră bătrâni va4a ce şi-au perdut’o între poporulă cehă, şi acesta numai în socotela Nemţiloră se pote întâmpla. Der o astfelă de desvoltare a lucru-riloră în Cislaitania trebue să provoc© cea mai seriosă oposiţiune a Maghiari-loră în Translaitania. A da Cehiloră în Cislaitania posiţiunea ce la începută au avut’o Germanii, la aşa ceva mai că nu se pote gândi seriosă cabinetulă Taaffe. FOILETONULlj „GAZETEI TRANSILVANIEI.u (6) MIŢA DRAGA. Schiţă clin vie ţa unui muncitorii. V. Primăvera s’a pripită şi şl-a întinsă puterea ei de vieţă peste totă împrejurimea. Au înverclită pădurile, s’au coperită delurile veştede cu verdeţă, şi grădinile erau albe de cereşii înfloriţi. S’a pripită primăvera şi pripa nu e tocmai bună. La ce au folosită săptămânile calde, la ce au folosită priveliştele frumose ce le înfăţişau delurile, grădinile şi costele, la ce erau bune aceste haine vesele, când vremea şl-a schimbată firea şi a începută a rîde de tote aceste frumseţl. Natura şl-a trimisă vânturile sale, şl-a trimisă năprasnicile ploi şi înghoţulă fără milă, carele în câteva 4he a stinsă totă vieţa, ce era mai înainte. 0 brumă de nopte în câteva clipe a stricată fru-mosele tabloui’I, întocmai ca cum ar fi intrată ună bă-iatu resfâţată în atelierulă unui pictoră şi ar fi trasă cu penele înmuiate în vopsea peste cele mai frumăse peisage, aşa apărură delurile, costele, văile şi grădinile mai în urmă. Ţi-se părea, că este o curată bătaie de jocă a naturii asupra lucruriloră sale. Niţă şedea pe prispa casei sale şi se uita în tote părţile, şi cum vedea grădinile aşa de posomorite, îlu cuprinse o durere. „Nu era mai frumosă să fi rămasă cum a fostă?", îşi punea elă întrebarea şi totă elă îşi răspundea îndată: „că voia Ini Dumne4eti s’a îndeplinit ăa. „Aşa este în lumea astau, îşî gândi elu, „aşa este, şi nici când nu poţi să te afli de totă bine, ca să nu simţi cum sufletulă îţi este cuprinsă ca şi de ‘o brumă, care să-ţi îngheţe voia bună şi să te lip-sescă de mulţămirea ta... Căci bine că ne dă destule Dumne4euu, îşi gândea elă, „der totuşi par’că şi noi suntemă o jucărie; îţi vine ceva, seu decă nu-ţl vine, te duci tu, parcă te-ar împinge cineva, şi nu te mai opresc! pănă nu te înglodezi cu totulă în vre-ună năcază; firea omenescă parcă te duce pe ună povăr-nişă, întocmai cum merge ună cară încărcată, şi nu te mai slăbesce pănă nu te dă de rîpă; aşa a lăsată Dumne4eu, aşa trebue să fiă; fiindcă, ve4î Domne, tote ară fi bune, der parcă unele suntă totuşi rele, căci decă carulă îlu poţi împedeca la devale, de ce n’amă pute noi împedeca şi firea asta blăstămatău. După o bucată de vreme, Niţă începu să se se plimbe prin curţi cică în susă şi’n josă. Deodată se opri lângă stoboră şi rămase uitân-du-se în curtea vecinu-său la ună cerăşă, ce’lă avea acela în mijloculă curţei. Era înflorită şi mii de buchete erau înfipte în elă, parcă cineva dintr’adinsă le-ar fi pusă acolo. ^Ore s’a stricată !u îşi gândi elă şi se apleca peste stoboră, întinse mâna spre cerăşă, der nu ajungea; scose din brâu cârligulă său de hamală, se întinse bine peste stoboră şi cu cârli-gulă apucă o ramurică, o apropia şi rupse câteva floricele. Le privi cu deamăruntulă şi începu să cam dea din capă. Vru să mai rupă câte-va flori, se întinse iarăşi peste stoboră, der stoborulă era şubredă, şi astfelă, după o troscănitură bună, se pomeni bietulă Niţă în curtea vecinu-său. „Der asta ce-o mai fi?u se întreba pe sine şi parcă nu’i venea să credă, că s’a putută întâmpla aşa ceva. Se ridica frumuşelă, se uita împrejură spre a se convinge, de l’a vă4ută cineva seu ba, şi pănă săss ridice, pănă să se sue în curtea lui, care era ceva mai ridicată, se adunară mulţi inşi ca şi cum i-ar fi chiemată cineva la pomană. Niţă înjura singură, căci bine că stricase stoborulă, der stoborul era ală lui, deorece era cu stâlpii în curtea sa, şi astfelă era pleoştită de totă. Se încercă să’lă ridice, der nu putea singură, căci totă era de doi stân-jinl de lungă. „Da ce’i Niţă, ai vrută să furi ceraşe de ai stricată stoborulă ?u se audi o gură rea dintre ceiaadunaţî, cari rîdeau ca la o comediă. Intr’aceea sosi şi nevastă-sa, şi cum sosi şi vădii stoborulă stricată, se cătrăni focă. îşi aruncă coşuleţulă ce’lă purta pe mână, se desbrăcâ de zăbună, şi tăbărî cu gura pe bărbatu-său. In locă să pue mâna să ajute să ridice stoborulă, ea se puse cu gura pe bietulă omă şi decă n’ar fi fostă atâta lume, mai că şi-ar fi încleştată mânile în părulă lui Niţă. „Asta nl-a mai trebuită !u începu Păuna şi în cele din urmă vă4endă, că lumea nu plecă din prejma loră, puse şi ea mâna, ridica împreună cu bărbatu-său stoborulă, îlă mai proptiră cu câte ceva, eşiră apoi prin curtea vecinu-său şi merseră acasă. Nr. 228 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. Din centră, Polonii, Slovenii şi G-ermanii s’ar opune deopotrivă. Desvoltarea tre-bue deci, decă nu va fi oprită, să ducă în Cislaitania la federalismii. Şi acesta ar fi numai preludiulă sfârşitului domi-naţiunei maghiare în Translaitania. Sub astfelă de împrejurări se aşteptă cu încordare a se vedea ce posiţiă ia pressa maghiară faţă cu aceste evenimente, pe când Maghiarii dealtmintrelea suntă de acordă cu clericalii feudali din celelalte ţări ale coronei austriaco şi se oferă a lucra cu ei împreună. Ce 4i°e pressa maghiara, amti ve4utu: ameninţă cu ruperea de cătră Austria. Cestiunea limbei în armată. Intr’ună articulă despre căuşele lipsei de oficerl la cavaleriă, foia militară „Ve-dette44 observă, că desgermanisarea progresivă a provinciiloră se simte forte durerosă în consecinţele ei. Reacţiunile acestei desgermanisărl voră ave ca urmare mari pericule, c}iGe foia militară, er celă mai deaprope şi mai simţitorii va fi a se căuta de o parte în darea poruncilor^ în timpii de răsboiu, de altă parte în înrîurirea morală asupra omeniloră prin puterea cuvântului. La regimente cu naţionalitate întregă ori celă puţină în parte germană, stau lucrurile relativă mai bine, fiindcă una din greutăţile principale se pote înfrunta; cu a-tâtă mai rău stă lucrulă la regimentele negermane, mai vârtosă la cele slave, române şi rutene (der la cele maghiare nu ? Red.) Ele în cea mai mare parte nu mai au şarge, care să umple cerculă loră de activitate. De ce nu spune „Vedetteu, care ar fi mijlocele d’aj se înlătura acestă rău, după ce germanisarea regimenteloră negermane nu e posibilă şi după-ce Ungurii ceră maghiarisarea celoră din jumătatea de dincoce a monarchiei? SCIRILE piLEI. Nl-se scrie dela Blaşă cu data 14 Septemvre n., că Escelenţa Sa Metropo-litulu a visitată calele acestea tote institutele de învăţământă de acolo, a luată parte la propuneri şi a esaminată tinerimea cu viu interesă. Totă-odată nl-se scrie, că între studenţii dela gimnasiulă şi preparandia de acolo s’au ivită câteva caşuri de trachoma, din a căreia causă se crede, că prelegerile se voră sista pe câteva 4he. * * * Din comitatidu Făgăraşului s’au es- tradată în luna lui Septemvre a. c. nu mai puţină ca 805 paşaporte, dintre cari 100 pe câte ună ană, er 205 pe câte 15 dile, pare-ni-se pentru România. Comi-tetulă comitatensă a aflată necesară a pune premii pentru stârpirea animaleloră sălbatice. Ce privesce economia: cu-lesulă cucuruzului a dată râde mijlocii în ceea ce privesce cantitatea, der bune în ceea ce privesce calitatea, deorece cucurudulă s’a coptă bine. Preţulă vite-lorfi cornute şi ală porciloră s’a mai urcată puţină. * * * Tinerimea clericală din Caransebeşu s’a constituită Joi în 29 Septemvre v. pe anulă de gesţiune 1888/9 în următo-rulă chipă: Presidentă d-lă j profesoră Gherasimă Sârbu; Vicepresidentă şi Re-dactoră Ioană Murgu clerică curs. III-lea; Notară de corespondenţe Avramă Corcea clerică curs. III-lea; Notară de şedinţe Ioană PopovicI clerică curs. II-lea; Bibliotecară George Popa clerică curs. II-lea; Vicebibliotecară Ioană Iula clerică curs. I; Cassară Petru Ieremia clerică curs. II-lea. Membrii în comitetă: Nicolae Blajovană, Martină Ciulină, George Neda„ clerici de curs. III-lea, Nicolae Constantinovicî, Romulă Furdui, Au-relă PopovicI clerici de curs. II-lea, Nicolae Groza, Nicolae Ionescu şi Ioană PopovicI clerici de curs* I. * * * Poliţia din Cluşiu a condamnată pe calfa de măcelară Alexandru Schuller la amendă de 15 fl. fiindcă la ună chilo-gramă de came au lipsită 15 deca-grame. * * * în politechnica din Ziirich au fostă primiţi în tomna acesta, dintre Români: 4 la ingineriă, 4 la chemiă, 1 la mecanică, 1 la agronomiă. * * * Profesorulă dela gimnasiulă reformată din Orâştiâ, Benko Jânos, în etate de 26—28 de ani, s’a sinucisă tocmai în (jiua de 18 Octomvre n. când avea să se cunune cu logodnica sa, o fată orfană, der frumosă şi din familiă bună. Nefe-ricituiă părăsi oraşulă său, se duse la Alba-Iulia şi de acolo merse în o pădurice ţinătore de comuna Ciugudiului şi acolo s’a împuşcată. Causa sinuciderei sale nu o scie „Ellenzek44. La plecarea sa din Orăşţiă însă lăsa o scrisore la a-dresa primarului, în care îi f&cu cunoscută, că în odaia sa va afla suma de 860 fl.; cu aceşti bani îlă ruga să-i plătescă da-toriele. Banii însă pănă în timpulă de faţă nu s’au aflată nicăirî. * * * Revista francesă, „Les Matinees espagnolesu anunţă, că în curendă va publica ună articulă de Carmen Silva. * * * Reichsrathulu austriacă e convocată pe 4iua de 24 Octomvre n. * * * După o tomnă atâta de frumosă şi de secetosă nu era de aşteptată cp să fimă atâta de amară păcăliţi de timpulă de tomnă. Vineri dimineţa în 7 Ot t. ne pomenimă cu tote delurile Braşovului pline de zăpadă şi cu ună frigă ne mai pomenita la noi pe la începutulu lui Oct. Zăpada şi frigulă nici astădl n’au slăbită din puterea loră. * * * Proprietarii Iosef Balogh, Berthold şi Alex. Bodor, ducându-se în 4hele acestea la vânată în pădurile Fizeşului Gherlii, au dată peste ună porcă sălbatică, care, nefiindfi bine lovită de glonţă, se repedi asupra loră şi pe Balog îlă trînti la pămentă începândă a-lă rupe cu dinţii. Numai după 28 de împuşcături porculă fu ucisă. Balogh fu transportată la Gherla într’o stare desperată. * * * In Budapesta s’a comisă la 16 Octomvre n. ună omoră. Văduva Alber-tina Sandoră, proprietara mai multora case, a fostă găsită dimineţa scăl-dată’n sânge. Făptuitorulă, care a comisă crima ca să jăfuiască, e necunoscută pănă acum. * * * I. concertă în abonamentu. Mâne seră, Duminecă în 21 Octomvre. orchestra orăşenescă va da prima serată musicală în sala hotelului Nr. 1. Bucăţi musicale nouă se voră esecuta: Balletmusik din opera „Carmen" de Georges Bizet; Nachtigall und Drossel pentru două piccolo de H. Kling; Venetinische Serenade solo-piston deKelerBela; Cadettenmarsck din opereta „Capriccio44 de Raida; mai departe ca primă esecutare o Aria pentru oboe şi Clarinetfi din opera „Titus44 de Mozart, şi încântătorulă Scherzo din Som-memachtstraum de Mendelsohn şi Ou-vertura la „Oberon44 de C. M. von Weber. întâmplări diferite. Dară de nuntă furată. Multe fărădelegi a comisă în vieţa ei cocona Balla Mari din Tuşnadă (Trestenberg, în Să-lagiu) Cu moralitatea nu era amică cocona Mari chiar de locă, er cămătăriile o făcură bogată; se vorbesce, că numai pe la bănci are elocaţl vre-o 25,000 fl. afară de acesta are casă şi moşiă. Ar fi putută der să ducă lume albă, căci avea sănătate şi avea bani, er unde suntu bani surită şi curtesanţi, aşa că cocona Mari avea de tote. Der cocona Mari era o femeiă „strădalnică44 şi nu s’a mulţumiţi! cu ceea ce are, a vrută să-şl mai înmul-ţescă puţină bogăţia, der a păţit’o. Etă ce se scrie acum din Tuşnadă despre păţania ei: La cocona Mari locuia o fată tînără şi orfană, care cu cateva săptămâni înainte de asta se logodi cu unii funcţionară din Budapesta. Logodnica primi dilele acestea o ladă mare, în care se aflau darurile ei de miresă. Logodnica neavendă locă în odaia sa, îşi închise darurile în o cameră a stăpânei casei, care şi primi asupră-şl responsabilitatea pentru ele. Puteţi să vă închipuiţi desperaţia logodnicei, când în dimi-Vinerei trecute, deşteptându-se din somn, afla uşa camerei deschisă, lada sf&rîmată er darurile furate. Logodnicei nici prin minte nu-i trecea să suspiţioneze pe stăpâna casei, der gendarmii sciau deja ce felă de pomă e cocona Mari şi-i şi făcură o perchisiţiă domiciliară, în urma căreia a şi aflată tote darurile logodnicei. Acum Mari se odichnesce în temniţă. CongresulH naţionalii bisericesc1! (Urmare.) Şedinţa a 111-a 3/15 Octomvre. Presidiulă presenteză următorele esi-bite: a) cererile de concediu ale de-putaţiloră: D. Nicoră, S. Moldovami, A. IoanovicI şi M. DreghicI, toţi din causă sanitară pe întrega durată a congresului, er C. Brediceană totă din causa sanitară, pe 8 dile şi P. Suciu pe 8 dile. — Concediile cerute se dau. Presidiulă mai presenteză: a) cererea mai multoră locuitori din Satulă-nou, pentru esecutarea unoră concluse con-gresuale şi delăturarea stăriloră iregu-lare din aceeaşi comună bisericescă; b) a mai multoră locuitori din Orşova-ve-che, în causa redeschiderei şcolei, apoi repunerei în oficiu a învăţătoruli şi a regulărei unoră abusurl; c) a comisiunei de despărţire - ierarchică din comuna mixtă Timişora-fabrică, pentru intentarea grabnică a proceseloră de despărţire — Se voră transpune comisiunei petiţionare. Presidiulă presentă mai departe: a) Raportulă generală ală consitoriului metropolitană plenariu. b) Raportulă generală din senatulă strînsă bisericescă ală consistoriului metropolitană, c) Raportulă generală din senatulă scolaru ală consistoriului metropolitană, d) Raportulă generală ală consistoriului metropolitană ca senată epitropescă. e) Raportulă consistoriului metropolitană, împreună cu raţiociniulă consistoriului metropolitană pe anulă 1886. f) Raportulă consistoriului metropolitană cu raţioci-ninlă acelui consistoriu pe anulă 1887. g) Raportulă consistoriului metropoli- Când intra Păuna în curte, arunca ochii la sto-boră, apoi la Niţa, er acesta se scărpina în capă şi apoi grăi: „Dracii sS te ia, cesă afurisită ! Am vrută să vâdă decă s’a stricată florea de cerăşă şi uite ce-a fostă să păţescă.u „Apoi că tu totă d’astea păţeşti, când e să fiă vr’ună dară dela Dumne4eu, atunci faci vr’ună bu-clucă. Inc’ai după alte tote ce-ai adusă acasă, oe-ai câştigată, ori 4b şi din partea asta ai păţit’o totă ca cu stoborulă?44 Niţă băga mâna în busunară, scose şese creiţarl, căci numai atâtă căpătase totă draga de 4iuliţă. „Ţine Păuno44, grăi elă domolă, „ţine, căci m’am umplută de procopselă; nu sciu ce să mai dică; nici să fiu fermecată şi nu m’ar ocoli lumea astfelă; 4i°e că-să bătrână, 4i°e că’să hodorogită!1*... „Şi că strici stobore44.... adause Păuna cu răutate, luâ banii, deschisă uşa căsciorei şi întră. Niţă nu 4ise niniică, der de astădată nu-i cădea bine, că n’a 4isă nimică, şi începu să borborosescă o înjurătură aşa mai printre dinţi, se opri însă căci ve-nia băiatulă celă mică Niculae, băiatulă celă de şese ani, care umbla acumă la scolă şi la care ţinea elă atâtă de multă. Ii trecuse năcazulă cum îşi vă4u bă-îetulă şi, fără să se cugete multă, băga mâna în şer-pară, scose ună creiţară, pe care anume îlă păstrase pentru Necule, i-lă dădu şi se simţia forte mângâiată, că a făcută lucrulă acesta. Doispre4ece creiţarl câştigase; patru i-a cheltuit cu mâncarea, şese i-a dată nevestii, unulă unei cerşi- tore ărbe, pentru că dicea elă: „să dau pănă sunt în vieţă, căci cine scie după morte va mai da cineva pentru sufletulă meu44, şi unulă îlă dădu tocmai acum lui Niculae. Fiindcă era cu băiatulă, a intrată cu el în vorbă, l’a întrebată ce a mâncată, îşi aduse aminte că avea încă o cojiţă de pane albă în buzunară pe care i-a dat’o fiu-său; l’a mai întrebată de jocă, de scolă şi aşa vorbindă intrară şi ei în căscioră. „Ce faci, maică?“ 4*se băietulă şi începu să plângă. Acestă plânsă era numai continuare din 4i_ lele trecute, era adecă ună plânsă, îlă potă numi însă o rugare ca să-i cumpere o carte, ună abcedară pentru scolă. „Toţi băeţii au carte, maică,44 vorbi printre plânsă băiatulă şi muşca odată din bucăţica de pane ce o avea în mână. Leica Păuna se făcea că n’aude. „Dor n’ai să te faci vr’ună învăţată ; învaţă şi fără carte,“ se răsti mamă-sa la elă în cele din urmă. Băietulă avea într’o mână bucăţica de pâne, er în cealaltă avea creiţarulă. îlă ţinea strînsă ca să nu-lă zărescă mamă-sa, căci pote i-l’ar fi luată, şi când îşi aduse aminte de creiţară, îşi curma repede plânsulă. Merse apoi lângă tată-său şi se propti de genunchii lui, ca să fiă mai sigură. „Aşa-i că nu ml-ai dată nimica, taică?4* începu băietulă şi se uita veselă la tată-său, er Niţă îi zimbi cu bunătate şi 4ise „nu44. Băietulă se lipi mai bine de tatălă său şi ţinea pumnulă strînsă, Păuna, după ce mai făcu câte ceva prin casă, puse în mijloculă casei o laviţă, şi pe ea nisce fa- | sole într’ună blidă mare şi în elă vr’o patru Unguri de lemnă. „Aşa-i, tată, că nu ml-ai dată nimica?44 dise Ni-cule şi se uita la tată-său în ochi. „Nu44, răspunse Niţă clătinândă din capă, şi privea veselă îu ochii u4l de lacrimi ai băietului. Intr’aceea veniră şi fetele. Chiva vorbia cu tată-său, er Marina cu mamâ-sa şi spuneau fiă-care ce s’a întâmplată peste 4i- „Mâncaţi şi voi,44 grăi Păuna cătră fete. Chiva merse la laviţă, chema şi pe tată-său, care însă îi spuse, că a mâncată; îşi făcu apoi cruce, dise Tatălă nostru şi începu să mănânce. Marina din. contră se mai învârti prin casă, întreba pe mamă-sa decă nu e altceva de mâncare, şi după ce i-a spusă, că nu este altceva, se aşe4â şi ea pe ună scăunelă lângă laviţă. N’a mâncată multă şi s’a ridicată dela masă şi a eşită în curte. „Ce are soru-ta?" întreba Niţă neliniştită. „Nu sein, taică!44 răspunse Chiva aşedată, oftă odată înceta şi continua cu mâncarea. „Ce să aibă?44 se amesteca în vorbă Păuna. Ce să aibă ? — Se va fi mirândă şi ea de stoborulQ, ce l’ai dată de-a dura. După ce nici nu câştigi, apoi să mai faci şi pagubă, căci uite şi biata Linca, flă-ta, a trebuită să mergă sluşnică în Bucurescl. Trebue să o tri-mitemă şi pe Marina să se procopsescă pe undeva*4, gătâ vorba şi istorisi feteloră întâmplarea cu sto-borulă. (Ya urma.) Nr. 223 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. tană împreună cu proiectului de bugetă alţi consistoriului metropolitana pe anii 1889—1891. h) Raportula consistoriului metropolitana împreună cu rescriptula ministrului reg. ung. de culte şi instrucţiune publică în causa scrierii numelui comunelora pe epistole oficiose şi în limba maghiară; i) Raportula consistoriului metropolitana asupra raportului consistoriului diecesanh dinArada în causa aprobăreiliterilorufundaţionale a fundaţiu-nei „Birta", aprobate prin ministeriula reg. ung. de culte şi instrucţiune publică; l) Raportula const storiului metropolitana în cestiunea scutirei preoţimei dela lu-crula publica, m) Raportula consistoriului metropolitana pe lângă care se sub-şterne proiectula de regulamenta pentru alegerea de protopresbiterl. n) Raportula consistoriului metropolitana împreună cu raţiociniula fundaţiunei „Gozsdu,** pe anula 1885. o) Raportula consistoriului metropolitana în meritula înfiinţă-rei unei academii teologice aici în centru. Se transpună tote rapdrtele eomisiu-nelorQ respective. Terminându-se presentarea esibi-telora, P. Cosma face următorea propunere : Considerând ă, că alegerile de deputaţi congresuali se faca de regulă numai pentru o sesiune ; considerânda, că în sensula §. 14din regulamentula afaceriloră interne con-gresuali, „deputaţii ale cărora alegeri sunta atăcate prin proteste seu dificultate din oficin pănă la verificarea seu anularea alegerilorfi, participă cu vota decisiva la tote lucrările congresului, şi că astfeliu e posibila ca eventuala una deputata, ala cărui mandata în sine este nula să participe cu votula său la decisiunile congresului; considerânda, în fine că între împre-giurări normale congresulfi, carele eventuala ar ordina investigaţiune în causa vre-unei alegeri atăcate cu protesta seu dificultate din oficiu, nu se mai întrunesce pănă la espirarea mandatului său, şi astfeliu verificarea seu anularea alegerei în meritula căreia s’a efeptuita investigaţiu-nea, devine ilusoriă; — pentru evitarea acestei anoumalii în viitora şi pentru-ca verificarea seu anularea alegerilora atăcate prin protesta seu dificultate din oficiu să fiă posibilă la începutula sesiunei prime a congresului, pentru care s’a efeptuita, îmi iau voie a face următorea Propunere: Consistoriulfi metropolitana se autoriseză ca în proxima şedinţă, ce se ţine după alegerile congresuale, să esamineze actele electorale şi decă în termina legala au intrata proteste dela îndreptăţiţi seu va afla defecte esenţiali pentru cari alegerea în sensula § 11 ala regulamentului afaceriloră interne congresuale se pote dificulta din oficiu, în-câta, după părerea sa, delăturate defectele esenţiale seu adevărate fiinda gra-vaminele cuprinse în protesta s’ar altera resultatula alegerei, să dispună investigaţiune şi să pregătescă actula astfeliu, ca congresula pe basa actelorfi autentice, la proxima sesiune să potă decide în meritu în cestiunea verificărei. — Se a-viseză la comisiunea organisătore. La ordinea clfl0* se pune alegerea comisiunilora, spre care scopa se sus-pinde şedinţa pe câteva minute ca să se facă consultările necesare, — er după redeschiderea şedinţii la propunerea pre-sidiului se alegă: Comisiunea organisătore : Nicolau Popea, Constantina Gurbană, Michaila Po-poviciu, Petru Nemeşa, Parteniu Cosma, Vincenţiu Babeşa, Dr. Iosifa Cal la, Dr. Alexandru Mocsonyi şi Constantina Ra-dulescu. Comisiunea bisericescâ: Zacharia Boiu, Augustină Hamsea, Dr. Georgiu Popo-viciu, Eliă Măcelariu, Rubina Patiţa, Paula Rotariu, Ioana P. Desseanu, Dr. Eugenă Mocsonyi şi Atanasiu Cim-poneriu. Comisiunea şcolară: Dr. Ilariona Puş-cariu, Petru Chirileseu, Paula Miulescu, Ştefana Iosiffi, Ioana Lenghera, Dr. Georgiu Popa, Nicolau Zigra, Leontina Simonescu şi Ştefana Velovana. Comisiunea financiară: Ioana Papiu, Petru Suciu, Ioana Popoviciu, Dr. Da-niila P. Barcianu, Gerasima Candrea, Georgiu Dringău, Ioana Beleşiu, Antoniu Mocsonyi şi George Serba. Comisiunea petiţionară: Ioana Galla, Vasiliu Beleşiu, Georgiu Popoviciu, Dr. AbsolonU Todea, Octavianfi Sorescu, Zeno Mocsonyi, Dionisiu Poienară, Ilie Curescu şi Ioana Popoviciu. Comisiunea specială pentru censurarea raţiociniuliii fundaţiunei „ Gozsdu*: Ioana Petrică, Ioană Lenghera, Dr. Absolonă Todea, Georgiu Crăciunescu, Ioana Popa, Aureliu Suciu, Michaila Popoviciu, Iuliu Novacă şi Ioana Bartolomeiu. Punendu-se la ordinea (ţii0! referada comisiunei verificătore, aceea prin ra-portorulă său I. Bartolomeiu propune spre verificare alegerile următoriloră deputaţi : a) din archidiecesă: Ionă Gali, Nicolau Ivanfi şi Petru Roşea din clerfi; Gherasima Candrea, Parteniu Cosma, Ionă Lenghera, Dr. Ionă Mihu, Petru Nemeşa, Pompiliu Pipoşfi, Dr. Remus Roşea, Octaviana Sorescu şi Dr. Abso-lonfi Todee dintre mireni; b) din eparchia Aradului: Ieroteiu Beleşiu, claricala, acordându-i-se şi con-cediula ceruta pe întrega sesiune; De-metriu Bonciu, Zeno Mocsonyi şi Paula Papp, dintre mireni; c) din eparchia Caransebeşului: An-dreiu Ghidiu din cleru, acordându-i-se şi concediula ceruta pe întrega sesiune; Patrichie Drăgălină, Iuliu Petrica, în ambe cercurile, avendu a opta pentru unuia, şi George Serba dintre mireni. Şedinţa a IV, 4/16 Octomvre. Presidiula presenteză următorele esi-bite: a) cererile de concediu ale depu-taţilora: D. Bonciu din causă sanitară pe 10 dile, eventuala întrega sesiune; Paula Papp, asemenea din causă sanitară pe 14 (ţii0, Iuliu Petrică tot din causă sanitară pe 8 dile. — Se acordă, b) Raportula consistoriului metropolitană în obiectulă înfimţărei unui instituta pedagogică pentru învăţătore. c) Raportula cons. metropolitană pe lângă care se aşterne proiectula de regulamenta pentru administrarea şi manipularea averii metropolitane. — Se predă comisiunei organisătore. d) Raportula cons. metropolitană cu care se comunică resolu-ţiunea d-lui ministru de răsboiu referi-tore la regularea referinţeloru şi egalei îndreptăţiri a clerului nostru militară cu clerulă militară ală altorfi confesiuni; — Se predă comisiunei bisericescl. e) Ru-garea preoţimeig.-or. din Valea Almaşului, diecesa Caransebeşului, pentru ameliorarea sorţii materiale generale a preoţimei. /) Representaţiunea reuniunei în-văţătorilorfi gr.-or. din tractulă Timişorei, în meritula ameliorărei causei învăţământului poporală şi a stărei materiale a învăţătoriloră; şi 9) Rugarea învăţătorului Ionă Simu din Răşiţa montană, pentru solvirea ajutorului suplementară de 200 fl. pe anulă 1886, şi solvirea din partea „Societăţii căiloru ferate4* a salariului său anuală întregfi de 450 fl. — Tote se predau comisiuniloră respective. Deputatulfi Ionă Bartolomeiu, ca raportorulă comisiunei verificătore propune a se verifica deputatulfi Ionă M. Roşu şi în lipsa credenţionalului, fiinda actulfi electorala în ordine. — Se verifică. Literatură. A eşită de sub ţipară volumulă I. din Istoria RomânilorQ din Dacia Traiană de A. D. Xenopolu, profesorfi la Universitatea din Iaşi (ună voi. de 630 de pag. măr. în 8° cu 4 părţi.) Volumulă acesta expune în modă critică şi pe bază documentată istoria formalităţii naţionalităţii românescl din timpurile cele mai vechi pănă la întrunirea principatelorfi. Este împărţita în 4 capitol!: I Dacia anti-romană, II Dacia sub Romani, III Năvălirea barbarilorfi perioda I. Românii în munţi. IV. Perioda II. începuturi de stată. Mai bine de o miiă de note cuprinde bogatulfi materială istorică din care espunerea a fostă culesă. Cartea acesta a neamului românesc ar trebui să se găsescă în tote mânile. Volumurile viitore vor apăre în intervale de 6 luni şi vorfi cuprinde materiile ur-mătore: Volumulă II.: Dela descălecare pănă la Mihai Viteazulfi. Volumulă III.: Dela Mihai Viteazulfi pănă la Matei Ba-sarabfi şi Vasile Lupulă. Volumulă IV.: Dela Matei Basarabfi şi Vasile Lupulă pănă la Fanarioţi. Volumulă V.: Epoca Fanarioţilorfi. Volumulă VI.: Istoria con-timpurană dela 1821—1862 şi indicele. O largă parte este consacrată istoriei Românilorfi din cetatea Carpaţilorfi. Preţulă unui volumu este de 10 lei. (5 A.) Pentru acesta preţă cumpărătorii vorfi primi volumulă francată şi recomandată la domiciliulă lorfi. A se adresa la autorii în Iaşi. Mulţâmitâ publică. Din incidentul fi binevenita, că Maiestatea Sa Ces. Reg. Ap. Preagraţiosulfi nostru Domnitorfi. a binevoită a dona spre edificarea un9i Biserici greco-catolice în comuna Ciuta — Kis-Nyires — una sută fior. v. a., subscrişii cu profundă umilinţă grăbimfi în numele credincioşilorfi de aici a ne esprima mulţămita nostră omagială, fierbinte rugândfi pe Atot-putintele ca pe Maiestatea Sa spre fericirea poporelorfi sale să ’Lfi trăiască la mulţi ani fericiţi! Ciuta, 12 Oct. 1888. Gregoriu Cardoşiu. Gregoriu Bacuţu preoţii gr.-cat. curat. prim. SCIRÎ TELEGRAFICE. Budapesta, 20 Octomvre. Consultările asupra proiectului militară ce se va presenta ambeloru parlamente încă nu s’au sferşitu deplină, deorece în unele puncte nu s’a ajunsă la o înţelegere între cele două guverne. Berlinu, 20 Octomvre. Raportele italiene anunţă, că s’au arestată în Neapole 4ece Germani suspecţi şi peste 100 de Italieni între cari mai mulţi c|iariştâ radicali, pentru demonstraţi uni contra împăratului Vilhelm şi contra Germaniei. Parisu, 20 Octomvre. In şedinţa comisiunei ministrulă-preşedinte Floquet s’a esprimată hotă-rîtă contra Adunărei constituante. Conferinţa majorităţii republicane din Senatu a refusată manifesta-ţiunea contra proiectului de revi-suire a constituţiei, ca fiindu superfluă. Deputatulă Salvinhac va presenta a<ţî proiectulă de lege asupra dărei burseloră după mo-delulă legei germane. Roma, 20 Octomvre. împăratul germană şi prinţulă Enricu au plecată la 3 dre după amecju spre Berlină. Plecarea din gară a fost entusiasticu salutată de o forte mare mulţime de omeni. Monar-chii s’au îmbrăţişată şi s’au sărutată de patru ori. După cum spune „Fanfulla“, împeratulă Wil-helm s’a esprimată cătră Crispi, că speră să-lă va4a (pe Crispi) în Berlină şi apoi să ve4ă erăşî Roma „inviolabilă *• „Fanîulla“ adauge, că însemnătatea vorbeloră împăratului este de toţi recunoscută. BucurescT, 20 Octomvre. Intr’o adunare generală a alegătoriloră numărosă visitată, generalulă Mânu a desfăşurată motivele, pentru care au eşită conservatorii liberali din oposiţiunea unită, apără gu-vernulă contra împutăriloră ce i le-a făcută aderenţii lui Dumitru Brătianu. ULTIME SOIRI. Petersburgu, 17 Octomvre. După „Novosti**, Wilhelm ală II. ar fi obţinută dela regele Danemarcei o promisiune de neutralitate în casă de răsboiu europeană. Londra, 18 Octomvre. O scri-sdre din Belgradă adresată 4ia_ rului Times esprimă temere în privinţa stărei mintale a regelui Serbiei. DIVERSE. 0 nouă împărţire a timpului. Nu de multă s’a propusă o nouă împărţire a timpului, basată pe sistemulă decimală, ce s’a primită în timpulă din urmă pretutindeni ca basă a tuturora măsuriloră. După propunerea cea nouă