. ibiniiiratiun si mă: ' , pla(a nare Rr 22. iMfancate na sa pri LÎinuerip-e na ae re-tnmi.u! I Mie ic aromi: ( pli)* un Rr. 22. Unaiprimescu in Viena: fim, Haastnsiein & Yogler \bu), Heinrieh Schalek, A Ion MDviu, A.OppetilJ. Dan-ţ;fcBudapesta: A. Y Gold-ikAmMnet, EclsteinBtmai; 1fi, L, btutbt; In Ham* *j: A. Steiner. nrţiunilorn: o seriă iitdi pe o colină 6 cr. I cr. timbru pentru o punt. Pnblicări mai dese pi tarifă şi învoială. pagina ITT-a • 110er. v. a. seu 30 bani. L2ZL „Gazeta11 iese In fle-earc (ţ i Abonamente pentru Anstro-Cnpna Pe unii anii 12 fi., pe ş6se luni 6 fi., pe trei Ioni 3 fi. Pentrn România ţi străinătate: Pe nnft um 40 franol, pe şâse Ioni 20 franci, pe trei IudI 10 franci. Seprenumeră la t6te oficiale poştale din intra şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentul!! pentrn Braţovn: laadministratiune, piaţa mare Nr. 22, etaginlfi I.: pe tun ti ană 10 fi., pe ş6se Ioni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 cr. Cu dusulu în casă: Pe unii anii 12 fi., pe şdse Ioni 6 fi., pe trei lnni 3 fi. Unii esempli 5 or. v. a. seu 15 bani. Aţâţă abonamentele o&tn şi inserţiunile snntă a se plăti înainte. Braşovti, Vineri 7 (19) Octomvrie 1888. Novl abonamente JliZETA TRANSILVANIEI." Cr I Octomvrie 1888 st. v. s’a deschisu nou SRiaentfi ia care învitămd pe toţi amicii şi spri-(torii ftiei oostre. P retu Iu abonamentuluib Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 8 fl. pe şese luni 6 fl. pe ună anii 12 fl. Pentrn România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unii anii 40 franci. Abonarea se pote face mai uşorii şi nai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vorii abona din nou, ii binevoescă a scrie adresa lămurită şi t arăta şi posta ultimă. AMstratiMa „Gazetei Transilvaniei". Congnls şi cirnara lai. m. Braşovu, 6 Octomvrie v. Vrendu se esamineze „eventualele scăderi", ce s’au ivitu dela inaugurarea constituţionalismului bisericescfi, congresulii negreşitu ca va trebui să începă dela capu adecă dela suprema autoritate e-secutivă bisericescă şi se se sco-ibre treptatu pană la feţele şi cor-poraţiunile cele mai inferidre ale lisericei; va trebui apoi să apre-leze activitatea desvoltată de a-ceştl factori, în întru şi în afară, pentru „perfecţionarea organismului bisericescă" şi pentru „conservarea, întărirea şi prosperarea bi-sericei şi a sc6leloruw. Natura constituţionalismului a-ducecu sine ca, sarcina şi responsabilitatea pentru mersulu regulată ală tuturoru afaceriloru bisericesc!, şcolare şi tundaţiunale să se împartă între toţi factorii activi ai vieţei bisericesc!. De aicî înse nicî decum nu urmeză, că responsabilitatea celoru ce stau în fruntea treburiloru este mai mică. Precum nu e admisă a se 4ice de pildă de cătră membrii consistorial!, că nu potă înainta în lucrările loră pentru că îi împedecă seu îi ţine în locă cutare ingerinţă or! negiigenţă din partea preşedintelui, tocmai aşa nu pote 4ice nicî acesta, că de orece nu elă singură pdrtâ sarcina, nu este numai elă singură responsabilă, şi ca primus inter pares în colegiu preşedintele nu se pote subtrage sub nicî ună cuventă dela ducerea în îndeplinire a decisiuniloră a-cestui colegiu, decă aceste decisi-unî au fostă luate între marginile prescrieriloră canonice, statutare şi regulamentare. Chiemarea congresului este a-şaderă a cerceta cu t6tă scrupu-lusitatea şi rigorositatea isvdrele şi căuşele scăderiloră în biserică şi a trage la dare de semă, fără de nicî o deosebire, atâtă personele singuratice, câtă şi corporaţiunile pentru aceste scăderi şi rele. In ce privesce căuşele scăderiloră ce se arată în sînulă bise-ricei, congresulă înainte de tote va trebui se aibă în vedere situa-ţiunea generală, ocupându-se mai înteiu de cestiunea importantă a autonomiei şi vac[ei bisericei. Scăderile ce se resemtă de întregii poporulă, care se convinge totă mai multă pe (ţi ce merge, că autonomia bisericei este subminată şi ameninţată şi că vac|a ei se micşoreză văcjendă cu ochii, suntă aşa de marî, încâtă în rea- litate apară mai multă ca nisce rele, ce s’au încuibată adencă în organismulă bisericei, din care trebuiescă delăturate cu orîce preţă şi câtă mai curendă prin mesurî energice. Intr’adevără, astăcjî n’auc[imă or! încătrău ne întâreemu decâtă numai plângeri în contra proce-derei şi atitudinei autorităţiloră bisericesc!. Care este causa acestoră plângeri ? Au ele vr’o basă reală seu ba ? Se pretinde, că autorităţile bisericesc! nu’ş! susţină vacja nici în afară în raporturile loră cu organele statului, nicî înlăuntru faţă cu corporaţiunile bisericesc!. Mai departe se susţine, că autorităţile superiore esecutive nu'şî aperă cer-culă de competenţă, nu esecută hotărîrile sinddeloră şi ale con-greseloră. Se plângă omenii din tdte părţile, că preoţimea începe a se înstrăina de cătră fii săi sufletesc! şi de cătră interesele bisericei, şi că veneză mai multă numai după interese personale şi materiale, din care causă în multe locuri se pune directă în soldulă şi sub protec-ţiunea străiniloră şi se adapă de spiritulă nesubordinaţiunei, ce li-lă insuflă duşmanii neamului româ-nescă. Au fostă caşuri destule, când unii preoţi nenorociţi s’au opusă chiar intereseloră celoră mai vitale ale poporului loră cre-dinciosă, din vanitate, ambiţiune deşertă său poftă de câştigă. Şi pre când se zarescă aceste apariţiunî triste, autoritatea supremă bisericescă nu întreprinde nimică spre a esecuta hotărîrea sinodului, de a face paşii necesar! pentru a aplana în modă favorabilă controversa ivită între gu- vernă şi archidiecesă în afacerea distribuirei ajutorului de stată. Ministrulă de culte continuă a împărţi denarii meniţi pentru preoţii lipsiţi gr. or. în modulă şi cu tactica ce-i convine, dându-i ast-felă pe mâna prefecţiloră şi asol-găbireiloră şi nutrindă mereu de susă în josă foculă de nesubordi-naţiune în biserică. Pe lângă acesta congresulă actuală va trebui se aibă în vedere, că pe terenulă şcolară au ajunsă lucrurile aşa departe, încâtă în multe comune învăţătorii confesional! incapabil! şi culpabil! se res-vrătescă în contra autorităţii şcolare, fiindă susţinuţi în posturile loră, cu călcarea legei şi a autonomiei bisericei, de cătră organele guvernului. Pe aceştia nici comunele, nicî sinddele parochiale !şi nicî consistoriulă nu-i mai păte delătura. Este aşader ameninţată organismulă nostru şcolară de a fi copleşită de anarchiă şi totuşi nicî ună pasă nu s’a făcută pană acuma pentru apărarea dreptului şi a va4ei bisericesc!, lovite în faţă. Şi câte n’ară merita să le mai atingemă aici! Astfelă este şi cestiunea capitală a pensionării învăţătoriloră. încă dela 1868 s’a făcută ună proiectă pentru înfiinţarea unui fondă generală de pensiune, der a rămasă nerealisată. Mii de florin! pe totă anulă, ce se contri-buescă de cătră biserici pentru învăţătorii cleric! se perdă în saculă celă fără de fundă ală statului. Mai departe trecendă la aîa-cerile fundaţionale, congresulă va ave să chibzuiescă, cum stă cu FOILETONULt „GAZETEI TRANSILVANIEI.u MŢA DRAGA. Schiţă din vieţa unui muncitorii. AstădI ca nealtădată umbla mai lacomii după muncă, astăzi ar fi vruţii să muncescă într’uua, ca să câştige multă, multă de totă, ca să-i ajungă pe lungă timpii. Cu tdte acestea, nici să fi fostă vr’ună fileu tă la mijlocii, nu venia nimenea să’i dea de lucru, nu’lă chema nimenea şi nime nu fiuera după elă. Era de totă ne-astemperată şi ună năcază neobicinuită ilfl cuprinse, ar fi vrută să câştige şi nu avea de unde. Se duse la bolovanulă său şi se aşedâ pe elă. Era zăpăcită de dureri şi totuşi se uita în drepta şi în stânga, da de-i va aduce Dumnedeu drăguţulă ceva înainte. Nu se uita la tovarăşii săi, nu se uita la pretini, ci gândulQ lui era îndreptată asupra vr’unui câştigă, si nimicii nu-lă putea face să se liniştesoă. Avea tutunfl, der nu’şl aprindea pipa, îi era greţă de ea, si când îi trecea prin minte, că pote acfl va fi o fii nenorocită, şi că nu va căpăta nimică, parcă’i fugea boia din ose şi totă mai sănătosă se făcea. Intr’ună târziu se ridica de pe bolovană, pleca in josă şi mergendă încetă, dădu'şi elă peste ună norocii. Unu omă cumpărase ună arară de lână şi’lă chema să i’lă ducă pană acasă. Era grea povară ună arară de lână pentru truditele ose ale unui muncitoră de 57 de ani, era grea povară cu deosebire a că contele Taaffe a voită se transforme guvernulu seu într’unu guvernă cehică-clericală, der nu e de admisă, că elă ar voi să întemeeze ună sistemă, care ar provoca pe Ungaria directa se ia posiţiâ de ape-rare, fiindu că strînge cu uşa esistenţa condiţiuniloru dualismului. 0 spunemfi acesta fără înferbentare, fără pasiune, departe de orî-ce ameninţare; constatămfi numai simplu o necesitate, care chiar contrara intenţiuniloru bărbaţilorfi noştri de stata conducători ’şi-ar face cale şi s’ar pune în practică în momentulfi când în Austria s’ar aduce la vieţă o transformare, care ignore-ză spiritulfi raportului de drepţii publica şi pericliteză pe lângă aceea prosperarea paclnică a Ungariei. Pactulfi s’a încheiata cu una stata austriaca constituţionala unitaru, care prin legala represen-taţiune a poporului pote aduce la espre-siune voinţa statului unitară, si nu cu teritorii de ţeră şi cu grupuri naţionale, care formeză o sumă de contradicerl ne-împăcabile ; şi o altă presupunere a pactului a fosta, ca în Austria st nu dom-ndscâ nici unii sistemă, ale cărui efecte s'ar transplanta şi pe teritorială nostru. Departe de noi orî-ce cugeta de a ne amesteca în afacerile interne austriaco, şi chiara solidaritatea intereselora culturale între noi şi între poporele libere ale Austriei nu ne-ara pute îndupleca să eşima din reserva nostră obser-vatore, câtă vreme în faptă e vorba numai de afaceri austriaco interne. Der neevitabila ama fi siliţi să luămfi posi-ţiă de apărare, îndată ce condiţiunile preliminare ale pactului de dreptQ publica devină fără putere, şi ori ne succede să respingema esperimentulfi, ori ne retragema la acea formă de drepta publica, care n’are nimica comuna cu Austria, decâta persona monarhului. Acelaşă cursă de idei îlu variază şi r Peşti Hirlap“, care mai pretinde a sci, că reacţiunea se con-centreză şi în camera magnaţiloră, ca se’ncerce ună asaltu asupra po-siţiunei lui Tisza. Numai „Budapester Tagblattu e de părere, că contele Sclionborn trebue se se fi lăpedată de vederile sale anteriore, mai înainte de ce a intrată în ministeru. Oesti-u.Dn.ea romană. Entusiasmula Italienilorfi pentru îm-păratula germana Wilhelm îla atribue pressa europenă în parte mare celora petrecute în Vaticana cu ocasiunea visitei ce împăratuifi Wilhelm a făcut’o Papei. Se pare a se adeveri, că Papa în convorbirea confidenţială cu împăratuifi a atinsa şi cestiunea romană, der împă-ratula s’a esprimata mai întâiu căutând fi să ocolescă cestiunea, şi apoi când Papa continua a vorbi asupra acestei teme, împăratuifi observa, că după părerea sa cestiunea e resolvată. „Italie44 istorisesce decursulfi con-vorbirei astfeluj: Papa se ’ncercâ să do-vedescă independenţa papismului spre binele Germaniei şi acusâ pe ministru Crispi, că desfăşură ţionară. „Kolnische Volkszeitung4 (Jice, d Papa a vorbita mai multă cu conteli Herbert Bismarck. Cătră împăratuifi a ic centuatfi necesitatea libertăţii bisericeif | a papismului pentru societate şi a ii : cuta alusiune la posiţiunea sa cri tică. „Neue fr. Presse44 dice, că împin-tuia Wilhelmfi, când Papa a atinsfi cestiunea romană, a întreruptă convorbiră, esprimându’şl dorinţa să’i recomande Papei pe fratele său prinţulfi Enricfi: da ’ contele Bismarck, care era mai puţinăb-gatfi de ceremonia şi etichetă decâtfiîm-. păratulfi, a spusfi curatfi Papei, că Ger-mania consideră cestiunea romană ca » cheiată. Din acestă parte aşaderă, pt pismulfi nu mai are nimiefi de speraţi Pentru politica germană, domnia h mescă a Papei a trecuta şi nu se mai pe; reînvia. Din causa acesta, catolicii din Gs mania se pregătesefi să reînoiască ■"Pf cu puterea statului. începutul a se tic* cu mişcarea electorală în Prusia. Arcb episcopulfi din Colonia, Filipfi Cremeu a adresata o cerculară cătră alegători cărora li-se recomandă să alegă numii astfelfi de deputaţi, cari suntfi hotăriţîsi asigure şcolei caracterulfi ei creşt-uesefi. ală celorlalte niţimi,! -preşedinte italimll o activitate revolt-1 SOIRILE ţHLEI. Duminecă în 9 (21) Octomvre i-rectorulfi ioiei nostre d-lfi Dr. Am ii Murcşianu îşi va serba cununia cu d-şbn Elena I. B. Popovicî, absolventă a acelei de pictură din Viena, în biserica si Neculae din locfi. Redacţiunea esprimă Directorul; său şi Domnişorei Popovicî din sinceri inimă urări de fericire. * * * Din Teresianopolă erăşl se telegn-fiază lui „Egyetertes44 despre unii seu-dalu ne mai pomenita, întâmplata ii sala consiliului municipala ală oraşnla Din incidentulfi desbaterei asupra răscumpărării dărei de consuma s’a iscaţi între membrii consiliului o dispută ia-1 verşunată, în urma căreia a urmatfi scaii-1 dalulfi, care a culminată în aceea, câ P primarulfi orăşenesefi pe o mare parte] din representanţii orăşenescl i-a scosi| cu poliţiştii afară din sală, er unulfi din | membrii consiliului i-a făcuta porci de P iatulfi Nicolae era acolo, se juca cu nisce pe-tricele. Niţă îşi desbrăcâ şpenţelulfi, îla puse căpătâi, se trânti josfi şi, dupăhnulte svercolirî, în cele din urmă adormi. Nicolae băiatulfi băgase tote aceste de semă, der nu vorbi nimica cu tată-său. Elfi rămase pe acasă şi n’a mai eşitfi la joefi ca altădată. * Sera aşa pe la 9 sosi şi leica Păuna, sosiră şi fetele ei. Păuna când intră în curte clătină din capfi dândfi să înţelegă, că adecă bărbatu-său este beata, se repecli în casă, îşi puse totfi ce avea în mână în-tr’unfi parsechiu, şi eşi în curte. Se duse lângă bărbatu-său furiosă, şi ţipă câta îi eşia pe gură cjicendfi: „Scolă nederule, scolă beţivule, arată-mi ce-ai câştigată; cu ce o să ţiu eu casa, cu ce o să-mi mărita fetele, decă tu, ticălosule, beai totfi ce capeţi? Niţă se întorse încetinelu cătră nevastă-sa, căscă ochii la ea, clipi de două ori din ochi, der îi era silă să vorbescă. „E beata mortfi44, strigă leica Păuna uitându-se la fetele sale. Băiatulfi celfi miefi, Nicolae, începu să plângă, elfi par’că simţia că i se face nedreptate bătrânului său tată. Nu sci a cum şi de ce, der destula că’lQ năpădi plânsulfi aşa de tare, că nu era chipfi să se oprescă. Văcţuse elfi cele ce s’au întâmplata cu tată-său, văduse că adl-dimineţă venise lele-sa Trina şi că cli-sese că tată-său e bolnavfi, şi elfi credea, şi par’că îlfi durea inima când vedea, că mamă-sa îla ocărăsce. Niţă, când aucţi planşetă, se ridică într’o mână, se uită la Nicolae, der faţa-i, galbenă, părea acum întunecată, şi glasu-i stinsă te făcea să credl că vor-besce dintr’o mare depărtare. Chiva, fata cea mare, din cele două pe cari Ie avea acasă, se apropia de tată-său şi-lfi întrebă ee are. Ea băgă de semă, că tată-său trebue să fiă bolnavă. „Ce ai taică?44 îlfi întrebă fata, şi era cuprinsă de durere, căci ori câtă ţinea ea la mamă-sa, şi ori de câte-orl se făcuse vrajbă în casă, pe ea de astă-dată a cuprins’o năcazulfi, că mamă-sa e atâta de furiosă. „Mî-e rău44, grăi în cele din urmă Ni^ă şi se întorse cu faţa cătră butuefi ca să nu mai vadă nimiefi. Chiva se uita la mamă-sa, er Păuna, furiosă nevastă a lui Niţă, se mai răsti cu vorbe proste la bărbatu-său, îşi trase apoi fetele de mânecă şi le băgă în casă. „Câtă inimă rea îmi face omulu ăsta!44 începu Păuna, şi apoi după ce îşi vărsă puţinfi foculfi dela inimă, chemă pe Nicolae înăuntru. „Măi Nicolae44, întrebă mamă-sa, „a fosta mai beata tată-tău când a venita, ca acum ?“ Nicolae începu se plângă, er mamă-sa se năcăji. „De ce plângi prostule?44 grăi Păuna. „Plângfi câ taica more, că semănă cu nenea Dumitru, şi decă more, cine îmi mai dă mie creiţari, că d-ta nu’ml dai nicl-odată44, dise Niculae şi se opri de plânsfi. „AdI ţl-a data vr’unfi creiţaru?44 „Nu mi-a datu, maică!44 „Nu! apoi uite că'ţl dau44, Păuna scoţendfi unfi creiţarfi şi i-lfi puse în mână. Băiatulfi se uită la creiţarfi, rîse şi începu sf vorbescă. Taica când a venita nici nu m’a v&jutl numai şl-a aruncata şpenţălulfi lângă buştenă şi si trântita josfi, şi trântita a rămasfi. Taica era galbinl la obrazfi, der galbinfi ca lutulfi. Eu nici nu l aşii fi cunoscuta, decă n’ar fi fosta în hainele lui. „E beata,44 grăi Păuna şi blăstăma prin casâ şi era totă în neastempărfi. Chiva, fata ei cea mare, ne mai putendfi 8$ rabde (fise cătră maică-sa: „Maică, bagă de semă, că d-ta îţi faci păcate, căci taica nu mirosă a rachiu, taica e bolnavă rfia sS scii că nu’i glumă cu densulă.44 Leica Păuna se înfuria când o auc}i pe fie-sa cu astfelfi de vorbe; ei i-ar fi plăcuta ca ea să aibi dreptate, şi ca lucrurile în casă să mergă aşa cum vrea ea. începu nervosă să se desbrace, şi pe când cu furiă îşi descheia laiberulfi, intră la ea o vecini, şi-i spuse, că Niţă bărbatu-său a căclutfi lângă biserica negră, şi că trebue se fie bolnavfi, căci totă lumea iii vedea câta de rău trebue să-i fie. „Nopte bună!44 cjiae vecina, eşi din casă şi merse lângă Niţă, care acum începuse a geme. „Ce faci Niţă ?44 întrebă vecina. „Ml-e greu.... mă arde ceva îu peptă... mă dore mijloculfi... mă dorfi tote osele!44 vorbi elfi gemendfi. „De ce nu mergi în casă, căci tomna nu ebine să dormi acolea, neînvălită, poţi da în lîngore. Ce? ori nu te lasă leica Păuna ?44 (Va urma,) Nr. 221 GAZETA TRANSILVANIEI. 1883. câni atâtii pe primarulti, câtă şi pe întregii consiliulii orăşenescii. * * * Precum comunică foile din România, fostulă protopopii alţi Sibiiului, d. Simeonu Popescu, e numită profesoră la facultatea teologică din Bucurescl. * * * Ună lucru pre tristă descopere ze-losulă preotă N. Butariu din Botescî, dice „Luminătorulă“, anume că în Hal-magiu chiar şi învăţătorii români confesionali ară fi primită a fi membri în co-mitetulă scdlei comunale de stată. Scie autoritatea nostră bisericescă şcolară respectivă ceva despre acesta? * 4= * Din Dunafoldvar, comitatulă Tolna (în Ungaria), se scrie, că în timpulă mai nou siguranţa publică a locuitoriloră a devcnitu forte ameninţată. Abstrăgendă dela împrejurarea, că mai pe fiă'-care c^i se întâmplă feliu de feliu de tâlhării, se pare că în timpulă din urmă cei mai mari hoţi s’au unită la olaltă, constituindă o bandă deosebită, care a devenită a-meninţătore şi pentru siguranţa personală. In una din nopţile trecute acestă bandă de hoţi ataca într’o pădure pe 3 gendarml, cari treceau pe acolo. Unulă din gendarml a fostă împuşcată, er ceilalţi doi fugiră. Toţi gendarmii din părţile acelea se puseră în mişcare pentru urmărirea acestei bande de hoţi. * * * In comitatulă Mureşii-Turda s’au ivită în luna lui Septemvre 9 incendiurl causândă o pagubă de 4177 fi., dintre cari numai 1098 fi. au fostă asiguraţi. Orfani se află în acestă comitată 8269. S’au încassată în Septemvre 2619 fi. 61 cr. dare militară şi 73,019 fi. 20 cr. dare directă, rămănendă restanţă 268,964 fi. * * * Foile ungurescl au comunicată, după „Ellenzek“, următorele : In Cluşiu s’a împuşcată deunădile ajutorulă de custode ală museului de acolo Bela Iknes. A-cesta ave dâ mai multă timpă relaţiunl cu o damă multă numită, ceea ce-lă sili la mari cheltuell; din causa acesta de-fraudâ şi înstreinâ mai multe obiecte lui încredinţate. Ca să scape de pedepsă s’a sinucisă. Din cercetarea făcută imediată resultâ, că lipsescu: ună acă de aură (suta XV), ună pahară de aură (care se presupune a fi fostă ală lui Mi-chailă Apafy), o cheiă antică de aură, două părechl de cercei, ună inelă de smaragdă (suta X) şi o bibliă împodobită cu rubinurl, tote în valore de 2000—2500 fi. Precum se anunţă acum, din Cluşiu, întregă acestă istoriă nu e adevărată. Reuniunea museului ardeleană va intenta contra procesă de pressă. lui „Ellenzek“ * * * „Românulău află, că guvernulu românii va trimite ună ataşată militară pe lângă legaţiunea română din Londra, fiindă însărcinată să studieze organisarea marinei engrlese. * * * Acfl a sosită la Galaţi unulă din a-cele vase mari de răsboiu, comandate pentru flotila română şi construite în Franci a. Coopsolî naţionali bisericesc! din Sibiin. Şidinţa I-a 1/13 Octomvre. După terminarea s. liturgii şi invocarea Duchului sântă, întrunindu-se deputaţii congresuall în biserica din cetate, la propunerea d-lui deputată V. Babeşă, se esmite o comisiune de mai mulţi membri, care să în vite pe Escel. S. Domnul metropolită şi pe S. L. archiereii la şedinţă. Intrândă Escel. Sa în biserică, asociată de ambii domni episcopl sufra-ganl, şi ocupândă Escel. Sa loculă pre-sidială, deschide şedinţa prin cuvântarea ce am publicată în numărulă trecută. Deschidendu-se şedinţa, presidiulă pentru agendele biuroului designeză de notari interiminalî pe deputaţii: Trifonă Miclea, Nicolau Ivană şi Ignaţiu Papp din cleră; er dintre mireni pe deputaţii : Leontin Simonescu, Aurelă Suciu, George Feieră, Ştefană Velovană, Ma-teiu Voileană şi Dr. Remus Roşea. Presentândă preşedintele actele electorale intrate dela eparchii şi lista de-putaţiloră aleşi, provocă pe deputaţii presenţl, ca la apelulă nominală să-şi presinte credenţionalele la biurou. La a-pelulă nominală îşi presenteză credenţionalele în personă 48 deputaţi. Au fostă de faţă fără credenţionale 5 deputaţi. Prin presidiu resp. alţi deputaţi şi-au presentată credenţionalele 21. In înţelesulă regulamentului afaceri-loră interne, se împartă actele electorale la trei secţiuni, având deputaţii din e-parchia Aradului a verifica pe deputaţii din archidiecesă, er deputaţii din archi-diecesă pe deputaţii din eparchia Caransebeşului, şi în fine cei din eparchia Caransebeşului pe deputaţii din eparchia Aradului. Cu acestea şedinţa se închee, anun-ţându-se şedinţa proximă pe Duminecă la 12 ore a. m. şi punându-se ,1a ordinea cjilei raportele secţiuniloră. Şedinţa 11-a, 2/14 Octomvre. La ordinea <^.ilei se pună raportele secţiuniloră verificătore. Deputatulă Dr. I. Mihu, ca raportorul secţiunei deputaţiloră din archidiecesă, refereză asupra alegeriloră din eparchia Caransebeşului şi în numele secţiunei propune spre verificare alegerile urmă-toriloră deputaţi: a) din cleră : Alee. IoanovicI, Trifonă Miclea, Paulă Miulescu, Filaretă Musta, Dr. George Popovici, Ioană PopovicI şi Michailă Popovici. b) mireni: Dr. Emilă Babeşă, Ioan Bartolomeiu, Coriolană Brediceanu, A-tanasiu Cimponeriu, Ilie Curescu, Anto-niu Mocsonyi, Dr. Ales. Mocsonyi, Si-meonă Moldovană, Iuliu Novacă, Ioană Popoviciu, Constantină Radulescu, Le-ontină Simonescu, Martină Ţapu, Petru Tisu şi Ştefană Velovană; er celelalte acte electorale se voră preda corni siu-nei verificătore. Deputatulă . I. Bartolomeiu, ca re-ferentulă secţiunei deputaţiloră din e-parchia Caransebeşului, propune spre verificare alegerile următoriloră deputaţi din eparchia Aradului: a) din cleră: Vasiliu Beleşă, Petru Chirilescu, Georgiu Crăciunescu, Mele-tiu DreghicI, Constantină Gurbană, Au-gustină Hamzea, Vasiliu Mangra, Ignaţiu Papp şi Petru Suciu. b) mireni: Vincenţiu Babeşă, Ioană Beleşiu, Ioană P. Deseană, George Drin-gău, Paulă Fâşie, George Feieră, Dr. Iosifă Gali, Eugenă Mocsonyi, Davidă Nicoră, Ioană Papp, Dr. George Popa, Dionisiu Poienară, Paulă Rotariu, Eme-rică M. Stănescu, Aurelă Suciu şi Nico-lae Zigre; er celelalte acte electorali dificultate se voră preda comisiunei verificătore. Deputatulă P. Rotariu, ca referen-tulă secţiunei deputaţiloră dia epaţchia Aradului, raportândă asupra alegeriloră din archidiecesă, propune spre verificare alegerile următoriloră deputaţi: a) din cleră: Zaharia Boiu, Simeon Monda, Ioană Papiu, Avramă Pâcurariu, Ioană Petrică, Nicolae Popea, şi Dr. Ilarionă Puşcariu. b) mireni: Dr. Daniilă P. Barciană, Ambrosiu Bârsană, Iosifă Ştefană, Ellă Măcelariu, Rubină Patiţa, Ioană cav. de Puşcariu, Petru Truţa şi Mateiu Voileană ; er celelalte acte se voră transpune comisiunei verificătore. Constatându-se, că peste totă suntă verificaţi 62 deputaţi, congresulă se de-chiară capace a aduce concluse valide. Pentru consultare asupra constitui-rei în modă definitivă a biuroului şi comisiunei verificătore, se suspinde şedinţa pe 5 minute, — er după deschiderea şedinţei, se proclamă de notari: N. Ivană, Dr. I. Mihu şi Dr. B. Roşea din archidiecesă; I. Papp, P. Fâşie şi G. Feieră din eparchia Aradului; T. Miclea, I. Roşu şi P. Drăgălină din eparchia Caransebeşului. De notară generală se designează Dr R. Roşea. In comisiunea verificătâre totă prin aclamaţiune se alegă: G. Crăciunescu, Ioană cav. de Puşcariu şi I. Bartolomeiu. Uneltiri miliare contra Şerbilor! „Peşti Naplow în Nr. 282 dela 12 Octomvre n. publica o scri-sore ce i s’a trimisu din comitatului Baciu şi în care se vorbesce despre atitudinea Serbilorti. Poporulă sârbescă, dice scrisorea., nu e de locă atâtă de liniştită cum ar pute să apară din raportele fişpaniloră adresate guvernului. Comercianţiloră mari şi mici, învăţătoriloră, toţi fără es-cepţiune ultra naţionalişti, şi influinţei acestora asupra poporului e a se ascrie, că idea de stată maghiară între Sârbi stă totă acolo, unde a stată acum 20 de ani, şi totă acolo va sta câtă vreme a-supra scoleloră Sârbiloră nu se va eser-cita o mai mare supraveghiare şi învăţătorii nu se voră aduce într’ună raportă încâtva dependentă. Dela păstorii superiori bisericescl, caii asupra clerului inferioră ară ave celă puţină în privinţa disciplinară o influinţă decisivă, „Peşti Naplo“ cere o direcţiune patriotică; învăţătorii poporali dease-menea să fiă aduşi în privinţa disciplinară sub o mai mare influinţă a statului. Sârbii se împartă în următorele partide politice: în aderenţii „Zastavei“, cari viseză despre o alipire la Serbia mare; conducătorulă loră este Jaso To-micl. Partida foiei „Braniku, constătă-tore din elementele mai inteligente sub conducerea D-rului Polifc, Vuceticî şi Mihailă Dimitrievicî, voesce să aibă Serbia aci acasă şi nisuesce cu oportunitate icl-colo ca să estindă drepturile de naţionalitate. Amândouă partidele au comună, că ară voi să smulgă din mânile preoţimei superiore drepturile hierarhice. A treia partidă, a Sârbiloră moderaţi, sufere de răulă, că constă numai din conducători şi nu are nici o influinţă a-supra poporului. Deşi a<}I Sârbii nu facă mari greutăţi, ar fi totuşi cu cale — dice scrisorea lui „Peşti Naplo“ — să se ia măsuri faţă cu nesimţibilitatea loră pentru idei a de stată maghiară şi faţă cu separarea loră socială. Să nu se cretjă, că tăcerea Sârbiloră însemneză o apropiare de Maghiari; a conta pe spri-jinulă loră în momente fatale este o deşertă amăgire. Cine nu vede de aci, după celă-comescu şoviniştii? Şî-apoi s’a-propiă şi procesulu intentată lui Tomicî, redactorulu „Zastaveiw, sub pretextă c’a agitată contra naţiunei maghiare; cum n’ar agita şi ar unelti şoviniştii contra Şerbi loră? întâmpinămă greutăţi, cari nu se potă delătura, şi anumită cari! suntă disposi-ţiunile de natura acâsta? In casulă a-cesta ce modificări ară fi să se facă la o eventuală revisiune a acestui Normativi ? de membrulă I. Capătă. Şedinţa a IV-a, Luni 24/X p. m. 8. Constituirea reuniunei pe ună nou periodă de trei ani, conformă statutelor fi. Şedinţa a V, Marţi 25/X a. m. 9. Ernatulă stupiloră în coşniţe avitice, de membrulă Nicol. T. Popă. Şedinţa a VI, Marţi 25/Xp. m. 10. Eventuale propuneri. 11. închiderea. Făgăraşă, din şedinţa comitetului centrală ţinută la 5 Augustă 1888 v. Vincenţiu Grama, preşedintele reuniunei, Nicolau Ludu, secret I. al reuniunei. SCIItl TELEGRAFICE. Budapesta, 18 Octomvre. A<}î s’a presentată camerei proiectulu debugetă pe anulă viitorii. Pro-iectulă încheia cu ună deficitu cam de peste şepte milione. Cele mai mari cheltuell în plus suntă preliminate în bugetulă ministerului de honvecţî, în urma înfiinţărei noueloră cadre ale companiiloru. Ioamă. primară ală Braşovului în pensiune, cavaleră ală ordinului Francisc Iosifă, membru ală pres-eiteriului evangelică-luterană, proprietară de tipografia, fostă presidentă ală camerei comerciale şi industriale, presidentă ală societăţii industriale din locă, epitropă ală comunităţii bisericescl de confes. augsb., astăcjl la 4Y2 ore dimineţa, după o lungă suferinţă, în ală 78-lea ană ală etăţii sale, şl-a terminată vieţa sa plină de activitate. înmormântarea scumpului decedată va fi Vineri în 19 Octomvre st. n. după prânejă la 4 ore, din locuinţa sa „Târgulă flosului nr. 25“ în cimiteriulă evangelică din locă. Braşovă, 17 Octomvre 1888. Adinei} întristata familii. C ursii Iu pieţei Braşovu din 16 Octomvre st. n. 1888. Bancnote românescl Cump. 9.40 Vând 9.42 Argintă românescă . n 9.35 t« 9.40 Napoleon-d’orI . . . ti 9.62 w 9.64 Lire turcescl . . . ti 10.90 ti 10.95 Imperiali n 9.90 ti 9.95 GalbinI ti 5.70 ti 5-74 Scris. fonc. „Albina“6w/0 n 101.— r» —.— n ii ii 5°/o ti 98.— ti 98.50 Ruble rusescl . . . ti 128.— ?t 129.— Discontulă .... 67,- -8% pe ană. CONVOCARE. Beuniunea învâţâtoriloru rom. gr. or. din districtulu XI Făgăraşu îşi va ţine adunarea sa generală districtuală în di-lele 23, 24 şi 25 Octomvre a. c. st. v. în opidulă Făgăraşă. La acesta suntă invitaţi toţi membrii, precum şi toţi binevoitorii acestei corporaţiunl. Programulă obiecteloru de desbătută e următorulă: Şedinţa I, Duminecă 23 X a. m. 1. Asistarea in corpore la serviţiulă divină. 2. Deschiderea şedinţei prin presidiu. 3. Apelulă nominală. Şedinţaa Ii-a, Duminecă 23/X p. m. 4. Alegerea comisiuniloră revâdătore şi de scontrare. 5. Raportulă presidială despre activitatea desvoltată în decursulă anului administrativă 1887/8. 6. Raportulă cassarului şi ală bibliotecarului. Şedinţa a IlI-a, Luni 24/X a. m. 7. Tema impusă de Măr. Consistoriu Archidiecesană: „Observatu-sa dela introducerea Normativului şcolară vre-o disposiţiune a lui, la a cărei esecutare Corsulu la bursa de Viena din 17 Octomvre st. n. 1888. Renta de aură 4°/0...................100.65 Renta de hârtiă 5°/0..................91.40 Imprumutulă căiloră ferate ungare . 147.— Amor tis ar ea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . 97.80 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . —.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (3-a emisiune) . . 115.70 Bonuri rurale ungare.................104.80 Bonuri cu clasa de sortare .... 104.30 Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.40 Bonuri cu cl. de sortare...........104.20 Bonuri rurale transilvane..........104.30 Bonuri croato-siavone.................104.— Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă........................99.50 Imprumutulă cu premiulă ungurescă 130.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedinului......................123.25 Renta de hârtiă austriacă .... 81.75 Renta de argintă austriacă .... 82.30 Renta de aură austriacă..............109.90 Losuri din 1860 .................... 140.25 Acţiunile bâncei austro-ungare . . . 872.— Acţiunile bâncei de credită ungar. . 306.25 Acţiunile băncei de credită austr. . 811.50 Galbeni împărătesc! .................. 5.73 Napoleon-d’orI..................... 9.64l/j Mărci 100 împ. germane............. 59 52l/j Londra 10 Livres sterlinge .... 121.75 Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei" â 5 cr. se potă cum-pera în tutungeria I. Gross^ în librăria Nicolae Cturcu şi Adolf Alb recii t. Editoră şi Redactoră responsabilă: Or. Aurel Mureşianu. — Nr. 221 GAZETA TRANSILVANIEI. Care este cea mai buna hârtia pentru ţigări? A ce stă întrebare forte importantă pentru fiă-care fumătorii de ţigări s’a stabilită deja în mo-idulă celă mai ne-dubiosv Nu este reclamă gdlâ, ci ună faptă constatată piin autorităţi scientince de primulă rangă pe basa analisei comparative a diterite-loră hărţii de ţigări mai bune, ce se află în comerţfi, că hărţi a de ţigări -f umup » a XMNU ■ 9OT* pttP ----«nny---- uwvawavj iimm Niaistinm ££90 (TO 0«7BM 8BBjygBffi>iSBTA AOBAMGlEl i«Mie | ^nion ■V0JN03 laivmin «a a» u'uvn I31SI3V V 3H32WV1WIOD ÎO I > „LES DERNIERES CARTOUCHES“ „DOROBANŢULtJ“ din fabrica BRAUNSTEIN FRERES la Pari sil, 65 Boulevard £xelmaiis. este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă. După ce s’a stabilită acesta între altele prinJDr. Pohl, profesorii la facultatea tech-nicâ în Viena, Dr. Liebermann, profesoră şi conducătorii ală stabilimentului chemică de stată în Budapesta, şi o analisă comparativi, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătrâ Dr. Soyka, profesorii de Hygieniâ la Universitatea nemţescă din Praga, a produsă chiar resultatuhă strălucită, că hărtiele de ţigări „Les dernieres Car-touches“ şi „Dorobanţuld“ suntă cu 23—74% mai uşore, şi că împărtăşeşte fumului de tutună cu 23—77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semenă cu desemnulu aci imprimată şi care portă firma Braunstein Freres. Fabrica a deschisă ună deposită pentru vendare en gros a hârtiei de ţigări şi a tu-burilord pentru ţigări 193,50—44 WIEI, I. ISez.. Scliottenring Mr. 95, şi află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de vendare asemenea mărfuri. Picăturile de stomachu MARIAZELLER, care lucră escelentă în contra tntnrorâ boleloră de stomachă. Neîntrecute pentru lipsa de apetită, slăbiciunea stomachului, res-piraţiunea cu mirosă greu, umflare (vânturi), răgăelă acră, colică, ca-tară de stomachă, acrelă, formarea de pâtră şi năsipă, producerea esce-sivă de flegmă, gălbinare, greaţă şi vomare, durere de capă (decă provine dela stomachă), cârcei la stomachă, constipaţiune seu încuiare, încărcarea stomachului cu mâncări şi beuturl, limbrici, suferinţe de splină, ficată şi de haemorhoide. — Preţulă unei sticle dinpreună en pres-criereade întrebuinţare 40 cr., sticla îndoită de mare 70 cr. Espediţia centrală prin farmacistulă Cari Brady, Kremsler (Moravia.) Picăturile de stomachă Mariazeller nu suntă ună remediu secretă. Părţile conţinfetore suntă arătate în prescrierea de întrebuinţare, ce se află la fie-care sticlă. TTerita'bile se află. ixiai £21 t6te farinaciile- Avertismentă! Picăturile de stomachă Mariazeller se falsifică şi se imiteză de multe ori. — Ca semnă, că suntă veritabile, servesce învelitorea roşiâ provedută cu marca de protecţiune de mai susă, şi afară de acesta pe fiecare prescriere de întrebuinţare, ce se află la fiecare sticlă, trebue să fie arătată, că acesta s’a tipărită în tipografia D-lui H. Gusek în Kremsier. Veritabile se află: Braşovă, farmacia Franz Kellemen, farmacia la „Biserica Albă“; farm. I. Goos; farm. Iul. Hornung; farmacia F. leJcelius’ W-we; farm. K. L. Schuster. farmacia Heinrich G. Obert; farmacia Ed. Kugler la „Higiea“. Băile Tuşnadă: farmacia Alex. Dobay. Cobalmă: farm. Ed. Melas, farmacia E. Wolff, Feldidră: (Marienburg), farm. Wil. Schneider. Făgăraşă: farm. v. Bildner, farm. Hermann Sz. Szt. Gyorgy: farm. Val. Beteg, f&TmBarabds Fer. 13,52—31 Scbtttaoarka. COUCUHS. Pentru ocuparea postului de ală doilea înveţătoră la scola română gr. cat. din Rebra mare, în districtulu Năseudului, se escrie prin acesta unu nou concursă pănă la 28 Octomvre a. c. st. n. Emolumentele împreunate cu acestu postă suntă: salaru anuală de 200 fl. v. a. Suplicele, instruite cu documentele recerute prin lege, suntă a se adresa la senatulă scolastică confesională gr. cat. românescu în Rebra-mare (p. u. Naszod). Rebra-mare, 13 Octomvrie 1888. Din şedinţa senatului şcolară gr. cat. Onisimu Rotariu, Constantinii Suciu, preşedinte. 173,3—2 notară. Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită diarulă nostru până acuma. TIPOGRAFIA A. MDREŞIANU, PIAŢA MARE Mp. 22, înfiinţată cu începerea anului acestuia, provădută cu cele mai noue mijloce tehnice şi asortată cu cele mai modeme tipuri, primesce şi efectuezâ totă felulă de lucrări tipografice, precum: Opuri şi broşure, statute, foi periodice; imprimate artistice în auru, argintu şi colori, tabele, etichete de totu feliulu şi esecutat elegantu. Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisuri, reco- mandaţiuni, cerculare ş. a. Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore. - —-------------- Dispunendti de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulti nostru tipograficii este în posiţiune a eseuta ori-ce comandă în modulti celu mai esactu şi esteticii precum şi cu preţurile cele mai moderate. Comandele eventuale se primesch în biuroulti tipografiei, Braşovti, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I, cătrâ stradă. Comandele din afară rugămîl a le adresa la Tipografia Â. MUUEŞIANU, Braşovă. Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov u.