leiaeiicsea, AăministTatiunea a Tiuografla:
BRAŞOVU, piaţa mare Nr22.
Seiisori nefranoate nu se pri ■eseu. Manuserip' e nu se Te* tnmitâ.!
Birourile de anutcion:
Braşovu, piaţa mare Nr. 22.
Iaserate mai primescft In Viena: Hetdol/Hosse, Haasensitin & Yoyler (Oto Maas). Hetnrich Schalek, Abis Hem dl, M,Dukes, A.Oppelik.J. Dan-ntberg; In Budapesta: A. F Gold-berger, AubnMezei, Eckstein Bemat; lnFraekfkirt: G. L, Daube; în Ham* burg: A. Steiner.
Preţul inaerţinnilorâ: o serii garmondu pe o coldnA 6 cr. şi 30 er. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Beclame pe pagina ni-a o seriă 10 cr. v. a. său 30 bani.
-A.N"CTX/©" XjI.
rGareta“ iese In fie-care cji
Abonamente pentrn Anstre-Ungaria
Pe ună ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe ună ană 40 franci, pe săse luni 20 franoi, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la t6te ofi-ciele poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentnlfi pentrn Braşov!:
la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe ună ană 10 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Ou dusulă In casă: Pe ună ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâtă abonamentele câtă şi inserţiunile snntă a se plăti înainte.'
Nr. 219.
Braşovu, Mercuri 5 (17) Octomvrie
1888.
3STo*u. abon simen t~&
„GAZETA TRANSILVANIEI".
Cu I Octomvrse 1888 st. v. s’a deschişii nou ibonamentti la care învitămu pe toţi amicii şi sprijinitorii foiei nostre.
PreţulA abonamentului:
Pentrn Austro-Ungaria: pe trei luni 8 fl. pe şese luni 6 fl. pe unii anii 12 fl.
Pentrn România şi străinătate:
pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unii anii 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, carî se vorii abona din nou, sS binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Aiiinistratieea „Gazetei Transilvaniei".
Conpsolî şi cUămarea Ini
I.
Braşovu, 4 Octomvrie v.
Amu datu espresiune în nu-mărulu de Luni ală foiei nbstre bucuriei, ce-o semţimă vâcfendă că de astădată congresulu naţională bisericescu alu Româniloru gr.-or. din Transilvania şi Ungaria s’a întrunită în sesiune ordinară conformă statutului organică.
Amu accentuată totă atunci, că sperămu şi aşteptamă dela bărbaţii aleşi spre a representa poporulă credinciosă în acestă con-gresă, ca se iniţieze o activitate principiarâ, desbrăcându-se de orî-ce preocupaţiunl personale, pentru ca astfeliu în timpurile acestea grele se potă apera cu succesă drepturile şi esistenţa bisericei şi să potă contribui cu putere la înaintarea culturii nostre, dândă o deosebită îngrijire învăţământului românescă. Căci şi aşa nu ne-a mai rămasă astăc(I altă tăremă pentru desvoltarea naţionalităţii nostre decâtă celă bisericescă şi şcolară şi scimă j câtă de multă este ameninţată, câtă de multă ni
se dispută şi activitatea pacînică pe aceste tărâmuri.
In adeveru, care bărbată română cu mintea sănătosă şi cu inima la locă nu se va bucura, când vede adunaţi în Sibiiu pe cei mai distinşi bărbaţi ai Româ-niloră greco-orientali cu singurulă scopă de a se sfătui asupra mij-1 o cel oră, cari în împrejurările de faţă potă asigura mai bine pro-gresulă nostru în biserică şi şcolă ?
Când vedemă că poporulă nostru împovărată cu atâtea sarcini grele şi în cea mai mare parte aprope cu desăvârşire lipsită de scutulă şi de folosele, ce este în dreptă a le pretinde ca echivalentă ală jertfeloră aduse necurmată pe altarulă patriei; când vedemă că acestă bravă poporă sărăcesce din (ţi hi (ţi şi că, ca o urmare fatală a stării sale asuprite, pare că’lă cuprinde o tristă amorţelă: atunci suntemă în dreptă de a aştepta dela areopagulu bisericei întrunită în Sibiiu caprin-tr’o activitate viuă şi priincidsă se reverse însufleţire şi încuragiare în poporă şi se’lă mângăiă prin sfatulă şi sprijinulă său.
Activitatea congresului numai atunci va pută produce acestă efectă salutară, decă ea nu se va mărgini la împlinirea unoră forme seci, ci se va avânta la înălţimea adevăratei chiămărî spirituale şi morale a representanţiloră bisericesc!. Se nasce der importanta întrebare cu ce anume se va o-cupa congresulă naţională-bisericescă din Sibiiu în sesiunea de faţă ?
Cuventulă de deschidere ală Escelenţei SaleMetropolitului, ce’lă publicămă mai josă, indică îndată în introducere chiămarea acestui corpă representativă.
„întrunirea congresului nostru — cţise Escelenţa Sa — ne dă o nouă ocasiunea de a examina şi constata desvoltarea practică, resulta-tele, vitalitatea şi eventualele scăderi ale sistemei create acum două-<ţecI de
ani pentru conducerea afaceriloră nostre bisericesc!, şcolare şi fun-daţionale..u
Nu mai încape îndoelă că a-ceste esigenţe capitale ale activităţii congresului consună cu dorinţele tuturoră acelora, carî „au inimă pentru conservarea, întărirea şi prosperarea bisericei. “
Prevenindu-ne der Escelenţa Sa în discursulă său de deschidere asupra adevăratului scopă ală în-trunirei dela Sibiiu, ne vomă lua voiă a pune înaintea ochiloră representanţiloră bisericei unele a-preţiărî ale situaţiunei pe teme-iulă esperiinţeloră făcute în cur-sulă aniloră.
Dela congresulu naţ. bis. din Sibiiu.
Discursulu prin care Escelenţa Sa Metro-politulu Mironii Romanul a deschisă congresulu naţională bisericescu gr. or. în Sibiiu la 1 Octomvre a. c.
Prea sfinţiţi domni episcopî, prea stimaţi domni deputaţi congresualî, iubiţi fraţi iubiţi fii sufietescl!
întrunirea congresului nostru naţio-nală-bisericescă, convocată pe cjiua de astădl, ne dă ocasione nouă de a esa-mina şi constata desvoltarea practică, resultatele, vitalitatea şi eventualele scăderi ale sistemei create acum 20 de ani, în primulă congresă ală nostru naţional-bisericescă, pentru conducerea şi administrarea afacerilotă nostre bisericesc!, şcolare şi fundaţionale, va sâ cţică pentru guvernarea statului nostru bisericescă.
Sunt convinsă, că Domniile-Vostre, prestimaţl representanţl ai clerului şi poporului din întregă provincia nostră metropolitană, care aveţi nu numai esperi-enţe bogate din vieţa publică şi în deosebi pe terenulă bisericescă, ci aveţi totdeodată şi inimă pentru conservarea, întărirea şi prosperarea bisericei nostre ortodoxe române, cu tactulă şi prudenţa ce a dovedit’o congresulă nostru la tote întrunirile sale din trecută veţi sta şi de astădată la înălţimea misiunii D-v6s-tre şi în combinarea mâsuriloră ulteriore pentru perfecţionarea organismului nostru bisericescă, liberi de orî-ce utopie şi exagerare, liberi de orî-ce preocupaţiune pentru lucruri, care cadă afară de terenulă bisericescă, vă veţi face semă cu realitatea, în ceea ce privesce starea lu-cruriloră pe terenulă nostru bisericescă, greutăţile generale ale situaţiunii, scăde-
rile şi neajunsurile puteriloră nostre proprii, la care singure avemă a recurge ; er în considerarea acestora şi Jajusteloră nostre aspiraţiunl nu veţi perde din vedere în specială acelă curentă fatală, care se pornise în timpii din urmă cu multă vehemenţă şi încâtva se mai susţine şi acum, spre a călca autoritatea ie-rarchică în biserica nostră şi spre a ne slăbi [legăturile spirituale şi disciplina, cărora avemă să mulţumimă, că biserica nostră ortodoxă, acum uniculă paladiu şi ală naţionalităţii nostre, şî-a putută salva existenţa sa chiar şi între împregiurărl cu multă mai grele decâtă cum suntă cele de astăzi.
De asemenea suntă convinsă, că decă noi sub scutulă Preagraţiosului nostru Monarchă, ală Maiestăţii Sale Im-părată şi Rege Franciscă Iosifă I., pe care Dumne<leu să-lă ţină la mulţi ani fericiţi, şi sub scutulă legiloră patriei vomă lucra aici în bună armoniă şi vomă continua să lucrămă totă aşa şi în afară spre a feri biserica nostră de porniri stricăciose, spre a ne întări în organis-mulă nostru şi spre a da totă mai mare avântă desvoltării salutare a instituţiu-niloră şi preste totă a vieţii nostre bisericesc!; noi prin acesta împlinindu-ne sublima misiune ce o avemă ca biserică, totdeodată vomă face cele mai bune servicii culturii generale şi moralităţii publice, dela care depinde prosperitatea statului şi a fiăcărei societăţi omenescl.
Acestea suntă cuvintele mele, cu care în acestă momentă solemnă şi la acestă ocasiune notabilă în vieţa nostră bisericescă vă salută din inimă Prea-sfinţiţl domni episcopî, prea iubiţi fraţi şi fii sufietescl, şi cu care după premersa chemare a spiritului sfântă, care să ne lumineze şi să ne conducă în lucrările nostre, congresulă naţională-bisericescă ordinară ală provinciei nostre metropolitane pentru periodulă, în care ne aflămă, îlă declară de deschisă.
SCIR1LE PILEI.
Direcţiunea căii ferate vicinale Haş-foUu- Oderheiu refusă a recunosce între-princfStorului constructoră ală liniei I. Kutlanya o pretenţiune în sumă de 110 iJii fl. Societatea contestă pe temeiulă resultatului socoteleloră finale dreptulă acestei pretenţiunl. Din causa acesta va urma procesă.
*
* *
In noptea de 11 Octomvre n., no-tarulu de cercă din Libotinu, comit. Sol-nocă-Dobeca, I. Fulop, a fostă împuşcat
FOILETONUL^ „GAZETEI TRANSILVANIEI.u
(2)
MIŢA DRAGĂ.
Schiţă din vieţa unui muncitorii.
II.
A doua cji de dimineţă Niţă Dragă era îu pi-ciore. Căduse puţină brumă, şi cam strîngea din spete ; deschise porta, îşi făcu cruce, şi porni. Avea să mergă ca de obiceiu în cetate.
Pe când bătea cinci clopotulă dela „Biserica negrâu, Niţă Dragă sta la marginea văii, ce curge pe dinaintea casei sale, îşi spăla faţa. După ce se spălă, îşi netecji părulă şi mustăţile, îşi şterse faţa cu mâneca cămăşii, şi porni, şi cum mergea, începu să dieă „Tatălă-nostru“, şi încet, încet cţicondu-lă de vr’o trei ori ajunse lângă „Crucea Căpitanului“, îşi făcu cruce, sărută zăbrelele crucei şi plecă mai departe, ca să a-jungă în cetate.
Trecendă prin Prundu, întră într’o cârciumă, unde mergea elă de obiceiu. Bău rachiu de trei creiţarl pe datoriă, adecă pănă deseră când se va întorce din cetate, căci scia elă bine, că a<jl e Vineri, e (fi de tergă,
şi va câştiga elil atâtă câtă să-şi plătescă deseră da-
toria. Nu-i vorbă, elă câştigase erî — ar putea cfice cineva — şi astfelîi putea să aibă creiţarl. Der aşa ar putea c[ice numai cine nu cunosce pe leica Păuna, pe nevastă-sa, căci cine o cunosce scie prea bine, că ea pune mâna pe bani, îi aşecjă pe fundulti lădii, căci are fete mari.
Aşa pe la şese ajunse în cetate. Se gătase tu-tunulfi din pipă, îşi scâse pipa din gură şi rămase ast-felii aşteptândă pe cineva să-i dea de lucru. Elă era celă mai eftină hamală, de aceea să nu princlă pe nimenea mirarea, decă tote precupeţele din tergulă me-reloră îlă chemau să le scotă şetrele din cămări, să le ducă în pieţă, să li-le aşecje, să le care venele de mere, şi să le cjică „vencjare bună“ după ce-şi lua plata. Era puţină ce cerea elă, şi de aceea avea mare căutare la precupeţe, căci la eftină se uită ori şi cine, cu atâtă mai vîrtosă ven4ătorele de pome, care suntă mai şirete şi sciu ascunde merele cele putrede printre cele bune ca să le vencjă cu câştigă.
Niţă Dragă seu Dragă, cum îi diceau ele, luase vre-o câţiva creiţarl dela aceste mueri şi acum se ducea încetă eu banii în mână, şi mai asculta înjurăturile omeniloră, pe cari îi lovise cu beţele şi cu rudurile şetreloră pe când le avea în spate. Era di-baciu bietuiă Dragă în a lovi lumea cu şatra de câte
ori o avea în spate. Se ducea sermanulă omă la piatra din colţulă unei prăvălii din „Tergulă Cailorăa, unde şedea de obiceiu.
Aşa făcu şi acum, se puse pe bolovană, începu să-şi numere creiţarii, şi cu ună zîmbetă pe buze se ridica de pe „jeţulău său, merse într’o trafică, îşi luâ de trei creiţarl ună pachetă de tutună, plăti cinci creiţarl din datoria cea vechiă, se întorse la jeţulă său şi se aşe4â pe elă cu totă nădejdea.
Elă şedea pe bolovană şi se gândea la cliua de erî, la butoiulă ce’lă dusese la Ţîpulă lui Meşotă, şi îlă cuprinse ună năcază, când îi veni în minte gân-dulă, că elă a dusă prea eftină butoiulă. „E târziu44, îşi (fise elă în cele din urmă şi se linişti. „Lasă că şi bieţii studenţi nu prea au parale.44
Borborosindă încetă se ridicâ de pe bolovană, adecă de pe „jeţă44, cum diceau ceilalţi hamali, şi pleca.
Noroculă totă norocă.
Pocinogă făcuse cu precupeţele, rachiu gustase, tăbacă avea, şi după atâtea proeopsell nu făcu doi paşi şi audi o fluerătură. Acesta era semnulă că’lă chiamă ore-cine să^' ducă ceva în spate. Intr’adevără, dintr’o prăvălia vecină îlă chiămâ ună băiată şi-i dădu
Nr. 219
1883.
GAZETA TRANSILVANIEI.
pe ascunsu de făptuitori necunoscuţi, din
răsbunare. Gendarmeria îi caută.
■# *	*.
*
* *
In Bcdcană, lângă Făgăraşă, au arsă bucatele adunate de pe câjnpă la 9 economi.
*
* *
In 10 Octomvre n. oraşulă Sepsi-Sângeorgl şi înprejurimea lui au fostă bătute de grindină.
‘ ■ *
* *
Mutica orâşcntecă, sub direcţiunea d-lui Anton Brandner, va da patru concerte în abonamentă în sala hotelului Nr. 1. Celă dinteiu concertă se va da Duminecă în 9 (21) Octomvre. E de prisos a mai spune, ce e ’n stare să presteze musica orăşenescâ. Cei cari Duminecă sera au fostă în sala cea nouă a hotelului Unionă ca s’o asculte, şi au fostă forte mulţi. s’au putută convinge din nou, că vrednice suntă a fi visitate concertele şi seratele acestei musici.
Istoricuiu maghiarisărei în comitatuiu Bekes.
Dintr’o dare de semă, ce o face în colanele lui „Eg37etertes“ „patriotulu44 Carolu Jeszenszky a-supra istoricului maghiarisărei în comitatuiu Bekes, găsimă cu cale pentru vremile de ac}î a reproduce în estrasu următorele părţi:
Din partea „Comitetului comitatensă însărcinaţii cu afacerea propagârei limbci ungureşti* s’a cetită la an. 1882 ună raportă în adunarea comitatensă a comitatului Bekes, ţinută în comuna Gyula. Intre altele se dice în acestă raportă:
„Comitatulă Bekes, în ţera dejosă, este unulă din acele ţinuturi locuite de Maghiari, ai căruia locuitori pretutinde- j nea au fostă cunoscuţi ca unii, cari s’au distinsă prin păstrarea cu scumpătate a originalităţii şi curăţeniei limbei unguresc!, prin timbrulă şi obiceiurile loră; în ală căroră magistrată nu s’a pomenită a se aucli altă glasă, afară de „dul-celeu glasă ungurescă; ale căroră pro-tocole, totă feliulă de scrisori oficiale şi mai tote corespondenţele de multă timpă se portă în limba ungurescă4* etc.
După acesta se elice în raportă, că limba maghiară a ajunsă în aşa usă, în-câtă tribunalele, cum şi primăriile comunale în afacerile loră publice foloseau pe timpulă acela esclusivă limba maghiară. Apoi continuă astfelă;
„Totă aici, ca ună rară esemplu se pote privi şi modulă cum în acestă ţinută a înaintată şi s’a sporită maghia-risarea prin vecinătatea acestora neaoşi Maghiari, şi încă în timpă nu toelaai lungă, deşi n’a fostă ajutorată de nimenea mai de locă. In comuna Endrdd, despre care se scie că este de origine o coloniă slovacă şi numără de presentă 5729 suflete, mai multă nu mai poţi găsi urmă de Slovacă; loeuitoriloră a-cestei comune deja de multă li se ves-tesce şi cuventulă lui Dumnecjeu esclusivă în limba ungurescă. Intr’o situa-
ţi une totă atâtă de îmbucurătore se află în privinţa maghiarisării şi opidulă Ssar-vas cu 15,701 locuitori de origine slovacă — mai cu semă decă va tinde în direcţiunea aceşta nisuinţa conducători-loră bisericesc! şi lumesc!, care nisuinţă altmintrea este esemplară în astă privinţă. încă şi în celelalte comune nemaghiare aflătore în gremiu, cari prin situaţiunea loră nu stau aşa multă sub infiuinţa Maghiariloră — dorita maghia-risare se află încă şi aci în legănulă des-voltărei sale şi ulteriora desvoltare a a-celeia se aşteptă mai vîrtpsă dela însufleţirea comună.u
Pentru maghiarisarea comuneloră nemaghiare, susă disulă comitetă de ma-ghiarisare află necesară ca să se pună pondulă principală pe educaţiune, căci, dice elă, „copilulă germană seu volatilă de sigură mai uşoră se va pute preface în adevărată cetăţenii maghiară, decâtă* părinţii înaintaţi în etate, cari prin natura lucrului suntă mai puţină accesibili pentru altă limbă seu obiceiuri...., nuraai câtă se recere ca Maghiarulă să nu se retragă dela prestarea jertfeloră necesarei Etă în specială ce propuneri a făcută comitetulă de maghiarisare în susă disa adunare a comitatului Bekes:
1.	„De vreme ce în sensulă ultimei legi, în oficii publice nu potă fi, decâtă omeni cari sciu ungutesce, nici în localităţile nemaghiare din gremiu să nu mai potă fi niti preotu, niti învăţătorii seu magistru şcolară, care nu scie unguresce.
2.	„Decă însă şi în timpulă de faţă s’ar afla undeva în comitatu păstoră su-fletescă seu înveţătoră, care nu scie un-guresce, să fia obligaţi a-şt ţine capelani maghiari, er învăţătoriloru să li se con-cedă ună termină de 8 ani, în care timpă decă iiau făcută nici unii progresă în limba maghiară şi nici nu s’au silită să facă asemenea progresă, si-st pierdă oficiulu. Astfeliu:
3.	Lî-s’aru pute impune păslorflorăi sufleteşti, fără osebire de confesiune, ca întru vestirea curentului lui Dumnciţcu în lauda ce ’i se aduce lui Dumnerjeu, prin cântări, cu ună cuventă în tote actele de pietate să se introducă ritu ungurescă. Acolo însă, unde acum e încă imposibilă deplina delăturarc a graiului, domnitorii străină, săvîrşescă serviciulă publică dum-nccţecscu ‘schimbându-lu din când în când, şi apoi mai desă, pe limba ungurescă.
In ală 4-lea punctă se dispune purtarea matriculeloră în limba ungurescă, er punctulă ală 5-lea sună astfelă:
„Ce privesce pe învăţători şi pe magistrii de scolă, este necesară ca a-ceştia în instruirea atâtă a copiiloru, câtă şi a copileloru cari cerceteză şco-lele dela sate seu de prin opide, să folo-sescă esclusivă limba maghiară, — anume scrierea, cetitul, calculaţiunea, rugăciunile şi cele ţinătore de confesiune să le propună numai în limba ungurescă; cele din urmă să li-se potă eşplica eleviloră şi în limba maternă acolo, unde neapărată o pretindă acesta împrejurările*.
Aceste propuneri ale „Comitetului comitatensă însărcinată cu propagarea limbei unguresc!4* au fostă primite şi adoprate ca disposiţii luate din partea comitatului, fundă însărcinată cu esecu-tarea loră ună comitetă permanentă comitatensu, în a căruia frunte se afla
preotulă de atunci ală Szarvas-ului, Samuel Simon. Cu câtă ardore şi cu câtă zelă au umblată Ungurii să ducă în îndeplinire hotărîrile de mai susă, o probeză Jeszenszky cu aceea, că „nici ună preotă seu învăţătură panslavistă nu se afla în protopopiatulă Bekeşului4*.
Numai două partide se aflau în pro-topopiată: „partida maghiară44 şi „partida slovacă44. Cea din urmă se provoca la patriotismulă seu pentru ca se se deosebescă de panşlavişti, de cart nu se aflau pe atunci,, decâtv încă numai în unele comitate din partea de sasu a Ungariei etc. etc.	(Va urma.)
Elena Teodori şi sMeijii universitari.
Joia trecută, 28 curentă, s’a dată la Teatrală Naţională din Bucurescî ultima representaţiune a d-rei Teodorini, în folosulă esposiţiunei române dela Parisă.
După. terminarea representaţiunei, studenţii in Jcorpore în urale nesfirşite şi la lumina facleloră au condusă pe d-şora Teodorini acasă (la hotelă Hu-gues), unde d. C. Calmuski a ţinută ună discursă în numele studenţiloră.
Sâmbătă d-şora Teodorini a mai tri-mesă d-lui Sfcavri Predescu, preşedintele societăţei universitare „Unirea44, mai multe portrete şi scrisorea de mai j ;să, pentru a o comunica studenţiloră.
„Iubiţi studenţi! Aseră, când vă as-cultamă cu ochii plini de lacrimi, aşi fi dorită se vă potă spune totă ce sufle-tulă meu simţea la fiă-care cuventă, să vă potă descrie sensaţiuuea dulce şi mângăetore care ’mi făcea să tresară inima în pieptu, cler frigurile aşa de tari ’mi ameţeau minţile şi ’mi înăbuşeau glasului
Astădî puţină mai liniştită viu a vă mulţămi, recuuoscătore de afecţiunea şi admiraţiuuea ce ml-aţi arătat’p ori de câte-orl m’am reîntorsă între voi. Viu a striga din totă inima: trăiască studenţii Universităţii din Bucureşti, fala .şi mândria 'iubitei nostre ţări, trăiască Craiova dulce cuibă ală nascerei mele, trăiască părinţii şi surorile nostre, şi decă prea divinulă Creatură ar asculta, cererea mea., ar trâmite asupra loră atâtea . bunătăţi, câte note ara în glasulă meu.
„Florile cu cari m’aţl împodobită a-seră voră forma corona mea cea mai mândră şi gloriosă.
„Dorindă der ca acestă serbătore să rămână atâtă de adâncă săpată în inimile vostre precum va rămâne neştersă în a mea, vă trămită portretulă meu. Priminau-lu, aduceţi-ve aminte, că Pri-vighetorea Olteniei (precum o numiţi) pe ţărmuri străine cântă duidsă, gândindu-se Ja voi, aşteptândă nerăbdătore să se re-întorcă în miclloculă vostru şi în cântecele cele mai frumose şi atingătore să vă spue veselia ce o simte, dorulă care a suferită.
„Plecă, mă ducă departe, der ori câtă de departe voiufi, gâudulă şi inima mea între voi voră rămâne.
Elena Teodorini.
Comitetulă Soc. „Unirea44 i-a trimesă următorulă răspunsă:
Domniseră Teodorini! Deplină convinşi de simţimenteie nobile ce aveţi, nu nl-amă făcută decâtă datoria arătân-du-vă, decâte-orl ocasiune amă avută, admiraţiunca ce' *trebue să o aveniu pentru o soră a nostră, care a dusă fala numelui de Română peste mărişi ocene şi care din culmea triumfuriloră cea reportată îiJlumea întregă, şl-a adusă aminte de ţera-mumă.
Ceialalţl artişti ce i-a produsă ţera nostră, când au vădută că culegă câta-va succese în ţări străine, au fostă târâţi de vârtej ulă gloriei şi au uitată că suntă Români. Ună geniu însă nu putea să urmeze regula comună şi de aceea te ve-demă venindă din când în când în ţera nostră, ba încă săverşindă acte, ca celii dela Craiova. de ună patriotismă fără sein ănă.
Recunoscători , atâtă ca Români pentru actele măreţe ce le săverşesci, câtă şi ca studenţi pentru atenţiunea ce ni-aţi dată şi interpretarea drepta a slabeloră nostre mijioce de admiraţiune, nu găsimă îndestule cuvinte a vă mulţumi pentru darulă preţiosă ce nii’aţî tăcută; căci ce ar fi putută fi mai scump pentru noi decâtă a ave în tot-d’auna dinaintea ocliiloră imaginea aceleia, care fermecândă lumea întregă a sciută se facă a înflori în inimile ndstre sentimentele mai cele frumose ?
O singură rugăminte avemă se’ţl mai facemă.
Atunci când, dusă pe aripile gloriei, vei atinge culmile cele mai înalte, adu-’ţl aminte, că dfică tote poporele în es-tasu te admiră, poporală românii te adoră şi aşteptă ca din când în când să’i dai oca-siunea ca să’ţl arete ceea ce densulâ simte şi gândesce şi să’ţl împletescă o flore mai multă pe cununa gloriei şi a nemurirei.
Preşedinte, Stavri Predescu,
Secretară, A. Ycrnescu-Buzău.
Respusnlii Doctoralei Macteic.
Cartea lui Mackenzie, în care răspunde la învinuirile ce i-le-au făcută medicii germani şi pressa nemţescă, a apărută sub motto din „Enric IV* alu Shakespeare: „Acum luaţi aminte, cum o simplă istoriă vă nimicesce.u
In broşura sa, Mackenzie declară, că învinuirile mediciloră germani l’au silită să răspunclă, deşi e durerosă a mai pregăti inimiloră suferinţe. „Isvorele c-ficiale* suntă de „caracteră mixtău, cu tote astea conţină importante documente, ce i-s’au refusată, aşa d. e. părerile lui Gerhardt şi Bergmann cătră ministeriulti casei, înainte de a fi chemată Mackenzie la Berlină. Acesta îndreptă asupra mediciloră germani atacuri de natură forte gravă. Vina cea mai mare o atribue profesorului Gerhardt.
Acesta, elice mediculă engleză, când Fa învinuită că a vătămată prinţului de coronă Frideric cordele vocale, a fâcut’o d'e năcasu pentru succesele sale (ale lui Mackenzie"). Când i-a succesă să stîr-pescă o bucată, Gerhardt a căutată să-lu înegrescă îl. ochii paţientului printr’o is-butită manoperă teatrală. Purtarea lui
de lucru. Niţă se întorse cătră ceilalţi hamali, le zimbi şi’şi vădu de trebă.
„Cum strigă pe Română ?u începu unulă din hamali. „Uite aşaw, răspunse altulă şi fluerâ odată, er după aceea toţi hamalii rîseră, der Dragă habară n’avea, căci se afla în trebă şi scia că’i va curge ceva lapte în păsată.
Niţă mai luâ câţiva creiţarl şi pleca mai departe prin cetate. Apucă drumulă pe la precupeţe şi după ce ascultă vorbele fiăeăreia, căci tote îlă cunosceau şi tote îi vorbeau, apucă printre şetrele cismariloră şi ale papucariloră şi uitându-se în drepta şi în stânga, era împinsă de trecători când într’o parte, când în-tr’alta.
Nu-i păsa nimică lui Niţă de tote acestea; era dedată cu îmbuldela şi scia, că Vinerea e multă lume. Trecu apoi pe lângă băcănia, unde dusese alaltăerf ceva marfă la magazia, şi când colo ce să vecjî? Când era aprope de prăvăliă tocmai eşea ună ucenică, ca-re’lă cunoscea, avea în mâni nisce pescl, vrea să-i arunce în vale, şi Niţă Dragă, norocosulă, apucă pescii din mâna băiatului şi <hse : nlas’ că’să buni.“ Plecă mai nainte pe lângă curelarf, trecu apoi printre sacii de bucate, se apropiâ de lăcătuşi şi de şetrele cojo-cariloriS şi sta răcjiraată de o ladă. Elă se uita la
Brăneilii, cari şedeau pe lângă ridurile „Sfatului* cu ouă şi cm untă, se uita bietulă cum mănâncă, şi începu să rijă. La o parte şedeau vre-o trei brănence şi vr’o doi brăneni, toţi întorşi cu spatele unulă cătră altulă şi scoteau din fundulă desagiloră câte o bucăţică de brânză şi pâne şi aşa pe furişate — bagă semă ca să nu se vecl& unii pe alţii ce mănâncă şi cum mănâncă — îşi potoleau fomea.
Niţă Dragă nu zăbovi multă, ci merse mai departe, căci într’o depărtare de trei paşi autjise vorbă multă. Era ună Italiană cu colivii cu paseri, cari scotă bilete de norocă, şi numeri de pusă în lotăriă. Acolo alergă sermanulă“, şi cum totă audiso spusele „Nem-ţului‘f, cum îi dicea elă, băgă mâna în şerpară, scdse doi creiţarl şi ceru să-i tragă ună biletă.
,,Unu, doi, treiu, dise Italianulă, er pasărea după două trei ţiuituri scose ună biletă, îlă dădu lui Niţă, şi Italianulă începu erăşi: „Haideţi la norocă, să vedeţi câtă trăiţi, ce sorte aveţi, şi ce numeri se puneţi la io tărie !u
Dragă luâ biletulă, se uită la elă şi plecă, şi cum mergea cu elă în mâuă, întâlni pe ună altă ha-mală, care scia carte, îi dădu biletulă şi ascultă: „Ai să trăescl încă 30 de ani, dintr’ună butoiu ţi-se va
trage fericirea-*. Aşa ceti posnaşulă hamală şi, voindă să cetescă mai departe, Niţă îlă opri.
„Dintr’ună butoiu! are haz!“ dise elă scărpinân-du -se după ureche. „Eu nu’să şolodară, asta nu se pote... Der mai scii dracu? pote vre să înţelegă bu-toiulă de erlu, îşi gândia bietulă omă şi sta să se întorcă la „Nemţăa să-lă întrebe.
La lotărie, numerii 1, 14 si 7, ceti hamalulfl, er Niţă luâ biletulă şi’lă puse în şerpară.
Ocoli „Sfa.tulău, aruncă ochii la cumpăna oraşului, unde se cumpenescă poverile de marfa, şi vădendă că nu-lă chiamă nimenea, luâ drumulă pe uliţa vămei, pe lângă şetrile funariloră şi ajunse la „Portă4*. Acolo vădendă omeni mulţi, audindă şi o musicâ, merse şi elă să casce gura. Era o panoramă cu câştiguri. Ună Nemţă arăta ună şarpe, îlă încolăcea pe la gâtă, îlă băga în sînă şi lumea se minuna grozavii. Niţă mai văduse şi cu tote acestea îi plăcea să se uite. Aruncă ochii pe la chipurile dinafară, şi cum se totă înbulfiise, se apropiase de cele două maimuţe ce se totă jucau pe :.isce beţe. Ună Săcuiu, care era cu pipa în g ră şi sta aprope de una din maimuţe, o păţi cum se cade. Maimuţa se întinse, îi luâ pipa din gură şi o apucă ea în dinţi.
Săcuiulă rămase ca trăsnită. Totă lumea rîdea. Rîdea şi Niţă. Elă nu mai văcjuse aşa ceva.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
r
Nr. 2-19
Gerhardt a fostă neonestă chiar şi faţă cu prinţulă de coronă. Decă cu totă raportulă profesorului Virhow, G-erhardt şi Bergmann au stăruită pe lângă părerea, că boia e racă, atunci datoria loră trebuia să’i silescă a o tracta pe faţă ca atare, şi, decă n’aveau încredere în mine, singura cale onorifică pentru aceşti medici era, să se separe pe faţă de den-sultt (de Mackenzie) şi să facă raporte separate.
Mackeuzie istorisesce, că Ferhardt latractarea galvanocaustică a bulei a aplicată verfulă înroşită în focă ală unei serme timpă de 14 dile, în fiă-care cj.i, în interiorulă gâtlegiului. Acestu trata-mentă a fostă nescienţifică şi fără pricepere făcută. Arderea repeţită e ceva barbară. G-erhardt trebue să fiă făcută responsabilă pentru schimbarea bolei, care la începută nu era periculosă. Asupra asistentului lui Gerhardt, anume Landgraf, bolnavulă s’a plânsu de repeţite-orl; era asistentulă brutală şi nedibaciu.
In San-Remo, Mackenzie a comunicată A. Sale, că în gâtă s’a făcută o schimbare nefavorabilă. Al. Sa întreba : „E racă?u Mackenzie răspunse: ,,Regretă că trebue sepspună, că racă se vede a fi, der e cu neputinţă a fi sigură despre acesta.” Prinţulă de coronă primi acestă împărtăşire, După ună momentă de tăcere 4ise A. Sa apucândă mâna lui Mackenzie şi cu acelă zîmbetă blândă caracteristică : ,,Mă temeam de cât-va timpă de aşa ceva; îţi mulţămescă, că ’ml eşti atâtă de sinceră.”
„In întrega şi îndelungata mea es-perienţă, dice Mackenzie, n’am văzută să se porte ună omă, în astfelă de împrejurări, cu atâta eroismă naturală. A. Sa n’arăta nici celă mai mică semnă, că ar fi abătută, ci petrecea diua cu obicinuitele sale ocupaţiunl. Sera la masă era veselă. Fără opintire aparentă, vorbea nesilită. “
Mackenzie judecă în modă nimicitorii activitatea lui Brainanu. Acesta cerceta cu oglinda, ca cum ar fi făcută la ună modelă de hârtiă mache. La observarea lui Mackenzie: „Potă vede, că Bramann nu e dedată a folosi laryngo-scopulăa, replică prinţulă de coronă : „D-ta o vecjl şi eu o simţu!“ La operaţiune în San-Remo prin întrebuinţarea chloroformului de cătră Bramann mai că era să se ’ntemple o catastrofă. Medicală englesă istorisesce nesuccesele ea-nuleloru lui Bramaun, declara că canu-lele acestuia sunău anticvate, din care causă Bramann părăsi ofensată camera. Bergmann împedecâ d’a se ’ntroduee o canulă mică şi din pricina acesta s’a produsă o ne’ncetată iritaţiune a gâtlegiului. Intr’o singură nopte a trebuită să se cureţe canula.
Mackenzie crede, că chiară în Char-lottenburg ar fi fostă cu putinţă o operaţiune, decă n’ar fi fostă acelă nenorocită tratamentă ală bolei de cătră
Bramann şi Bergmann. Din causa canu-leloră celoră rele s’a provocată acea iritaţiune a tusei, care a sdruncinată nence-tată gânlegiulă. încercările Ini Bergmann mai multă au stricată bolei.
Despre cele întâmplate în Char-lottenburg, când Bergmann a fostă adusă să introducă o canulă, istorisesce Machenzie: „Spre groza mea, Bergmann îşi vârî degetulă adâncă în rană. După repeţite, der zadarnice încercări ale lui Bergmann, d’a introduce canula, fu adusă Bramann. împărâtulă tuşea în continuu şi perdu multă sânge. împărâtulă ml-a disă, să nu mai lasă pe Bergmann a’i face operaţiă. împărâtulă vorbea de repeţite-orl despre brutalitatea lui Bergmann şi îmi scrise despre acesta cuvinte forte caracteristice, ce nu mi s’au permisă să le publică.u Mackenzie elice, că împăra-tulă lucra cu atâtă mai multă, cu câtă se simţea mai rău. Era hotărîtă să morâ la postulă său făcându’şî datoria.
Despre profesorulă Schrotter 4i°e ironic Mackenzie : „Elăiîşî dă mărturia sa „cam neparţialău, der nu s’a pronunţată hotărîtă. Decă en n’am vrută să încercă a tăia o bucată din crescătura din gâtlegiu, nu pentru aceea n’am f&-cut’o, că doră profesorulă din Viena s'ar fi pronunţată „categorică contra tăiărei.u
Hotărîrea de a nu opera a fostă luată înainte de sosirea lui Schrotter şi s’a basată pe faptulă, că gâtîegiulă arăta rău şi oi'I-ce manipulaţiune cu cleştele era esclusă.a
Din descrierea lui Mackenzie se vede câtă de multă a suferită împărâtulă Frideric, e durerosă că medicii n'au găsită altceva mai bună de făcută decâtă să se certe la patulă lui.
Scirî economice şi industriale.
Creditulu fondării ungara a decisă să înfiinţeze în Cluşă o sucursală.
, I :_______
D-lă Schăssburger din Braşov ti, care căuta ună anume locă situată lângă albia Mileovului pentru a înfiinţa o fabrică de postavuri grosc, aflăm ă că ar fi părăsită acestă ideă pentru că apa Milcovu-lui ar fi mai totdeuna turbure. Buleti-nulă Camerii de comerciu din Focşani regretă, că d-lă Schăssburger n’a cercetată şi apele dela Rădulescî (surse din padurea negră) care suntă de o limpiditate extraordinară în totă timpulă a-nului şi unde găsesce şi loculă pentru instalaţiunea fabricei sale, apropiere de Focşani cam la 10 kilometri.
I	' ■ •	»
Cetimă în „Curierulă Financiară44 din Bucuresci: „Pe Domeniulă coronei Gherghiţa, administraţia domeniului coronei, în laud abilul ă scopă d’a introduce printre locuitori diferite industrii, a înfiinţată ună atelieru modelă pentru fabri-
carea şi împletirea de coşuri începândă dela cele mai primitive pănă la coşurile şi împletiturile de artă. Atelierulă e dotată cu maşinele necesarii la tăiatulă şi curăţitulă nueliloră şi are în capulă său ună mâestru bine cunoscută în Bucuresci ca specială pentru facerea unora asemenea coşuri. Ni se mai face cunoscut, că totă în comuna Gherghiţa, administraţia domeniului coronei va mai înfiinţa şi ună „atelieră de frînghii44 pentru care s’a luată deja disposiţiunile necesare.
Este în adevără de admirată cum d. Ioană Kalinderu, administratorulă domeniului coronei, scie să esecute voinţa şi dorinţa Suveranului cu o abnegaţinne care a făcută ca în scurtă timpă dome-niulă coronei, care era la începută aşa de nepopulară, să devie astădl o institu-ţiune populară şi de-o remarcabilă utilitate pentru săteană şi pentru progre-sulă industrială şi agricolă din ţera nostră.a
„Românulă44 află, că au sosită la 0-dobescl în România comercianţi din străinătate pentru a face cumpărări de vinuri, oferindă 1 leu 50 bani pentru de-calitru. *
SC! Kt TELEGRAFICE.
Parisu, 16 Octomvre. In şedinţa de a<ţî a camerei deputaţiloru, mi-nistru-preşedinte Floquet a presen-tatu proiectulu de lege privitorii la revisuirea constituţiunei între aplansele stângei şi a propusă se se trimetă la comisiune, căreia deja i-s’au presentatu propuneri analoge. Andrieux cere se se numescă o comisiune deosebită. Floquet pune cestiunea de încredere, după care propunerea lui Floquet s’a primită cu 307 contra 181 voturi.
înaintea şedinţei camerei s’au lipită placate cu cuvintele: „Josă cu hoţii! De asemenea s’au lipită placate la intrările camerei şi chiar la palatulu Borboniloru. Deputaţii au apărută iritaţi, fiind-că poliţia sufere acestea. Placatele s’au înlăturată dup’amec|ă.
Berlinu, 16 Octomvre. Se vor-besce, că în Munchen s’a hotărîtă confiscarea broşurei lui Mackenzie pentru lesă-maiestate. In urma a-cesta procurorulă de stată a ordonată confiscarea.
DIVERSE.
Meicuid ca inimied a!u plaptelord.
In timpulă ploiosă ală anului se îmulţescă forte multă melcii şi tote moluşcele tî-rîtore, care portă in spinare o cojă tare încoiăbită. Aceşti melci facă mare rău grădinariloră, căci atacă foile de sfecle, ba chiar grâulă semănată şi mai cu se-
mă răsadurile, care conţină plante nouă şi fragede. Dintre melci celă mai periculosă e unulă mică, care se îmulţesce forte repede ; elă sţă fihia ascunsă la rădăcrna plantei ori în răsadă, şiochiulă celă mai pătrmnlătoră nu-lă pote ochi. Noptea ese şi strică răsadulă, care în ajună promitea cele mai bune speranţe. Etă mijlocele ce le propune jurnalulă de agricultură practică din Francia contra acestei molusce, care aduce multe pagube horticulturei francese: Varulă nestinsă, pote distruge acest! melci ‘din grâu, săcară şi răsaduri, aruncându-lă dimineţa pe rouă în loculă atacată; căci îndată melcii ajunşi de vară se svârco-lescă, caută a se descărca de substanţa ar4ătore a varului, facă spume. O a doua aruncare de prafă vărosă după l/2 oră le eauseză morte negreşită. Grădinarii francesl întrebuinţeză de obiceiu foi de varză unse cu untă râncedă, care puse în loculă bănuită, a doua 4i suntă pline cu melci. Să nu uitâmă în fine, că şi pasările de curte potă fi ună distru-gătoră ală multoră molusce din grădini, de aceea pe alocurea suntă duşi la câmpă curcanii şi curci dimineţa pentru stîrpi aceşti melci şi multe alte insecte vătămătore. Singură foile de sfecle nu ’şl-au găsită leculă contra acestoră melci. — „Gaz. Pop.44
Cursulu pieţei IBraşovA
din 16 Octomvre st. n. 1888.
Bancnote românesc! Cump. 9.40		Vend.	9.42
Argintă românescă .	9.35		9.40
Napoleon-d’ort . . .	„ 9.62	*	9.64
Lire turcesc! . . .	„ 10.90		10.95
Imperiali		„ 9.90	)*!	9.95
GalbinI		,i 5.70	»	5*74
Scris. fonc. „Aibinau 6°/0	„ 101—	n	——
n i* ti °U/o	„ 98—	n	98.50
Ruble rusescl . . .	„ 128—	V	129.—
Discontulă ....	6V2—8°/o pe	ană.	
Cursnlâ la bursa de Viena
din 15 Octomvre st, n. 1888.
Renta de aurii 4°/o....................100.80
Renta de hârtiă 5"/0..................91.20
Imprumutulti căiloră ferate ungare . 147.75 ^.mortisarea datoriei căilortl ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	97.60
Amortisarea datoriei căiloru ferate de
ostii ungare (2-a emisiune) .	.	—.—
Amortisarea datoriei căiloru terate de
ostă ungare (8-a emisiune) .	.	114.50
Bonuri rurale ungare..................104.30
Bonuri cu clasa de sortare ....	104.30
Bonuri rurale Banată-Timişă • • • 104.40 Bonuri cu cl. de sortare .... 104.40
Bonuri rurale transilvane.............104.30
Bonuri croato-siav<me...............104.—
Despăgubirea pentru dijma de vină
unguresc <1.......................99.50
ImpriimnAulft cu premiulă ungurescă 130.75 Losuriie pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmului........................128.25
Itenta de hârtiă austriacă ....	81.50
Renta de argintă austriacă ....	82.30
Renta de aură austriacă.............110.—
LosurI din 1860	  140.25
Acţiunile bâncei austro-ungare . . . 874.— Acţiunile băncei de credită ungar. . 307.25 Acţiunile băncei de credită austr. . 814.30
Galbeni împărătesei ................... 5.76
Napoleon-d’orI............... 9.60‘/2
Mărci 100 împ. germane.................59.35
Londra 10 Livres sterlinge .... 121.52
Editoră şi Redacboră responsabilă: Or. Aurel Mureşianu.
Săcuiulă zăpăcită începu să se roge de maimuţă, ce-rendu’i pipa. Nici nu’i mirare; maimuţa era îmbrăcată ca ună husară. „Domnişorule44, dise unguresce Săcuiulă, mi mai face glume şi dă-ml pipa*.
Iiîsulă începu din nou şi Niţă de veselă ce era du se îndura se plece dela panoramă, şi de câte-orî se apropia cineva de maimuţă, Niţă rîdea şi aştepta să se întâmple ceva.
Era pe la 11 ore. Dragă, mulţămitu în sufietulă său de păţania Săcuiului, merse pe „livada poştii44 şi se trânti pe ierbă.
Nu dormi multă şi peste puţină se deştepta, căci unG poliţistă îi stricase odihna, nu de bună voiă, ci pentru că puse ghiara pe o ţigancă, care furase, şi cum îi trase d uă cu nuiaua de trestiă, ce o avea în mână, ţiganca ţipa ca din gura şarpelui.
Niţă se scula şi când se ridicase pe jumătate vădu lângă elă pe ună pretină, totă hamală, pe Ghiţă Boncă.
„Da tu aici eşti?44 4ise Dragă, şi începu să rî4ă.
„Aicea44, grăi pretinulă seu şi îlă întreba de ce rîde.
„Apoi cum dracii să nu rida44, începu Dragă, „cum să nu rîdu de ce-am vă4ută la panoramă?44 şi istorisi totă întâmplarea cu maimuţa.
Boncă nu credea, der rîdea şi elă.
„Aşa a fostă”; se jura Niţă. „Sămă cre4l că aşa a fostă” ; continua elă în rîsete.
„Ei şl-apoi, i-a mai dată pipa îndărătă?44
„Dată pe dracu. Adecă, Săcuiulă începuse să’i dică „Domnişorule44 şi să-i ceră pipa în limba sa, der maimuţa de unde! nu înţelegea unguresce”.
„Ei şl-apoi?44 întreba Boncă curiosă.
„Apoi a venită Nemţu şi i-a vorbită elă maimuţei în limba ei, şi maimuţa îndată i-a dată pipa înapoi, şi după aceea, a dracului, ca să rîdăde Săcui şi-a luată şapca din capă şi i-a mulţămită cătănesce. Să fi vădută ce rîsă era acolo.”
După uuă timpă Dragă 4^se „norocă bunău şi plecă.
Avea să mai câştige o dutcă de bani, căci luase nisce ciubăre ale unei cocone; aruncă încă odată ochii la panoramă, rîse şi porni voiniceşte; parcă nici odată nu mersese aşa de iute. Vrea să se întâl-nescă şi cu alţii să le istorisescă întâmplarea cu maimuţa.
Cocona şedea în Uliţa Scheiloră. Elă duse ciubărele, luă dutca şi venia în josă şi cum venia veselă se opri lângă „Podulă bătuşiloră44, aruncă o privire
la ţiganii ce erau alăturea şi potcoveau cisme, şi fără să se mai cugete multă sui treptele podului şi s’ar fi dusă fără să se mai uite îndărăptă, decă ună blăs-tămată de potcovară nu l’ar fi năcăjită cu o întrebare.
„Iţi cumperi cisme, Dragă? Decă ţi’i cumpăra se mi le dai mie să ţi-le potcovescău, dise ţiganulă răutăciosO şi rîdea cu tovarăşii lui dimpreună.
Niţă Dragă se uită urîtă la ţigani; sta să-i rupă, aşa l’a năcăjită acestă întrebare, der îşi căută de dramă.
Era pe înserată. Avea destui bani la chimiră şi fiind-că era pela 8 plecă acasă. încetă, încetă, fă-cândă în capulă său felă de felă de socoteli, eşi din cetate. Avea obiceiu de vorbia singură pe dramă, şi vorbia aşa de tare, încâtă ai fi totă rîsă de te-ai fi hotărîtă să mergi după elă. Aveai ce rîde! Spunea felă de felă de lucruri. De astă dată îşi uitase de câştigulă avută şi nu vorbia de bani ca altădată, ci din contră era veselă. Spunea istoria cu Săcuiulă ş cu maimuţa şi rîdea într’una, astfelă încâtă ţi-sei părea că a nebunită.	(Va urma.)
Nr. 219
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Brassovârmegye alispânjâtol.
9762—1888 sz. hoz.
Hirdetmeny.
Brasso vârmegye torvânyhatosâga kozigazgatâsi es gyâmhatosâgi hivatalai-nak 1889 evi koltsegvetesi eloirânyzata az âllando vâlasztmânynak mai napon tartott uleseben hozott hatârozata folytân az 1886 evi XXI t. cz. 17 §-a ârtelme-ben kozszemlere kitetetett es 15 napon ât a hivatalos orâkban az alispâni hiva-tal kiadojâban mindenki âltal betekint-heto.
Brasso, 1888 evi oktober ho 5-en.
kir. tandcsos alispdn helyett
Tompa Sândor,
171,2—2	fojegyzo.
Nru 11.387—1888.
PUBLICAŢIUNE.
Spre scopulă internărei a circa 60 de soldaţi din armata locală reg. ung. de honvezi pentru durata venitorei ierni evantualminte pe o durată mai mare se caută de cătră subscrisulă magistraţii o locuinţă acomodată acestui scopii spre luare în chiriă şi anume celă puţinii pentru durata din 1 Noemvrie a. c. pănă la Sf. Gheorghe alţi. următoriului ană, even-tualminte pentru o durată şi mai mare.
Referitorele obiecte de închiriată pe lângă amintirea chiriei au să se aducă pănă în 25 Octomvrie a. c. oficiului economică orăşenescă, uliţa căldărariloră Nru 5186 etagiulă II, spre cunoscinţă.
B r a ş o v ă, 10 Octomvrie 1888.
Magistraţii orăşenesc!.
Avisu d-loru abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiascâ a scrie pe cuponulti mandatului poştalii şi numerii de pe făşia sub care au primită diarulă nostru până acuma.
Domnii, ce se abonezâ din nou, se binevoiascâ a scrie adresa lămurită şi s6 arate şi posta ultimă.
Administraţ. „Gaz. Tra*ns.“
8i
I.
Miori oi poştelor! 11
Plecarea trenurilor*!:
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
I. Dela Braşovii la Pesta:
de persone Nr. 807: 7 ore 10 de minute sera. mixtă Nr. 815: 4 ore 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovfi la Bucurescî: accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amedl.
II. Sosirea trenurilor*!:
I. Dela Pesta la Braşovii:
de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amedl. mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucurecî la Braşovii: mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amedl. accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
A. Plecarea posteloru:
a) Dela Braşovă la Reşnovă-Zernesci-Branu: 12 <5re 30 m. după ametjl.
*>) » »
<0
d)
O
„ Zizină: 4 ore după ametjl. în Secuime [S. GeorgîJ : 1 oră 30 minute năptea. la Făgâraşu: 4 ore dimineţa. la Săcele: 4 ore dimineţa.
B. Sosirea posteloru:
a)	Dela Reşnovu-Zernescî-Brantt la Braşovă: 10 ore înainte de amedl,
b)	r Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovă: 6 ore sera.
d)	„ Făgâraşu la Braşovă: 2 ore dimineţa.
e)	„ Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera.
Se deschide abonament*! pre anulu 1888
la
AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedicu-literaru— cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 di a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră individiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMĂNU. piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2‘A — 372 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-mănunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primesett gratisu totu ala patrulea esemplară.
Numeri de probă se trimită gratisu ori-cui cere.
A se adresa la „CANCELARIA NEGRUJU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. "Oii
Totu de aci se mai potti procura şi următorele cărţi din editura propriă:
Apologie. Discusiunî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. CVre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura HI. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sSrbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă dePau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
IdealulQ perdută. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-lulă pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreană craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimulu Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elă trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermană şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulu. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruiă dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aură. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Română. Cartea I, II, UI, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru tnveţământulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-v&ţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi înv 8-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năseudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învâ ţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calcuiărei în scola poporală pentru învăţători şi preparancîl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări biserieescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculă mărgăritaru sufletescă. Cărticică de rugăciuni şi cântări biserieescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciun! şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visulă Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusă Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovii.