Midiiica, AiiiBisintmu si ' Tipisrana: IRAŞOVU, piaţa nara Mr 22. fitiieori nefcrancute nu sa pri »esct. Manuscripe nu aere* tnmicu ! Birourile ie anucmri: Iraşevă, piaţa nare Mr. 22. Inserate mai prim eseu în Viena: kudolf Mosse, Haasemiein an să duci în spate butoiulă că te-aşX vedea eu cum ai sui Oabănulă." După mai multe vorbe aurite se ridică în cele din urmă dela pămentă, îşi aşedâ hainele pe trupă şi privea la butoiu. Strînse din dinţi şi strînse atâtă de tare, încâtă îi crepâ ţeva pipei. „Cum te-ai mai duce de vale când te-aşl rostogoli", dise elă în sine şi totă elă se întorse şi grăi: „Asta n’o facă, căci eu m’am tocmită cu omenii." îşi mai purtă apoi puţină osele în drepta şi în stânga şi în cele din urmă se puse josă lângă butoiu, aruncă funia pe din dărătulă lui, cuprinse butoiulă cu ea, se incrosuiâ bine, se o-pinti odată, se ridică, şi picuri de sudori îi umplură fruntea. Merse înainte pănă în Capulă Poienei şi aci se descrosniâ. Capulă Poenei, faţă de Braşovă, este ună platou întreruptă de mici coline, plină de tufe de alună, printre cari ţl-se perde vederea uitându-te în spre a-pusulă sorelui. In drepta pădurii, maijfîncolo, munţi negri coperiţl cu bradă şi icî-colea printre arbori, în tocmai ca o ştirbitură la dinţi, se vede câte o stâncă pleşuvă coperită cu muschiu verde. Niţă se odihnea şi nu admira nimică Elă era dedată cu aceste locuri şi era multă mai roşă de că-ratulă în spate, decâtă ca să-’şl desf&teze ochii nitân-du-se la frumosele nimicuri. Elă se cugeta sâ ajungă mai degrabă, sd-’şl ia cele trei băncuţe, sâ trăiască puţină bine şi să se întorcă acasă. Porni mai departe, trecu Engelulă, se adăpâ din „Ştubei" şi pe la 11 ajunse cu butoiulă la „Ţîpu lui Meşotă", unde îi eşiră înainte băeţii de şcolă şi-lă primiră cu mare alaiu. Şesulă dela Ţîpu lui Meşotă era ticsită de lume de par’că era ună târgă. Ici era mesa dascăliloră, dincolo era tinerimea şi în tote părţile bîjbăia loculă de lumea adunată, care ’şl petrecea în cântece şi ’n jocuri ca să-şî uite de năcasurile t^iloi. Răriştea tu-feloră de alună lăsa să se vadă omă pe omă, deşi fumulă din miile de focuri aprinse umbla sălbatică prin aeră şi par’că se întrecea spre a se uni în văz-duhulă nemărginită. Niţă nu-’şl bătea capulă'cu petrecerea, elă bietulă era obosită şi astfelă îşi căuta odihna, ca mai apoi să se întârcă acasă. * Era pe la $ece ore sera. Nevasta lui Niţă, când şl-a vădută bărbatulă d’abia d’abia i-a deschisă porta. „Nu puteai veni mai curendă?" 6 posibilă decă Saşii dovedescă încredere şi prevenire faţă cu guvemulă. Primulă pasă spre împăcare l’a făcută Meltzl, altă deputată sasă, care e cu distincţiune tractată în cercurile de susă. Şi decă Tisza n’a declarată espresă, că Saşii trebue să-şî păstreze însuşirile loră particulare şi să se des volte mai departe, totuşi modulă cum e tratată Meltzl e o dovadă, că Saşii suntă apreţiaţl după valorea loră, căci Saşii şi Maghiarii suntă dela natură şi de istoriă chemaţi să formeze în Ardeală o falangă. In fine vorbitorulă cjice, că în principiu n’are nimică de obiectată contra răscumpărării regalieloră, numai câtă echiva-lentulă ce guvemulă îlă ofere proprie-tariloră să corăspundă posesiunei factice. “ Cum vedemă, a vorbita mai multă ca deputată ungură decâtă ca deputată sasă. Şi dovadă, că alegătorii sasî au fostă forte nemulţămiţl cu acestă activitate a deputatului loră, e răspunsulă ce i l’a dată decanulă (protopopulă) sasă Friedrich Ernst, care ţine la programulă naţională săsescă. Intre altele clise: „Consimtă cu d-lă deputată când dice, că poporală săsescă n’are causă să despereze de viitorulă său. Potă a-sigura, că noi n’amă desperată niciodată de esistenţa poporului nostru şi nici adl nu vomă despera, deşi vieţa ni se face forte grea. Vomă suporta şi vomă trece şi peste aceste greutăţi, căci avemă încredere în puterea nostră de a ne susţine. Consimtă şi cu aceea, că avemă interese comune cu Ungurii. Cu atâtă mai bine decă şi guvemulă recunosce acesta, cum cjice d-lă deputată. Der cum să ne esplicămă, că are bunăvoinţă, când stămă în luptă pentru esistenţa poporului nostru? Lupta esistă, nu se pote nega. Decă esistenţa şi desvoltarea poporului nostru n’ar fi atacate şi ameninţate, n’am ave causă d’a ne lupta, căci noi nu luptămă pentru plăcerea de a lupta, ci pentru că nu suntemă lăsaţi în *pace. Cum să ne esplicămă bunăvoinţa guvernului, când în cursulă anului ânteiu ală actualei periode dietale a trebuită să suferimă, nu promovarea, ci ângustarea buneloră nostre drepturi? Decă bunăvoinţa guvernului s’ar fi dovedită înlăturândă restricţiunile de pănă acum ale condiţiuniloru nostre de esis-tenţă, atunci ar trebui fără reservă să aprobămă, că s’a făcută pasulu ce în a-nulă trecută nu l’am putută încuviinţa, i Der la nedreptăţile de mai nainte s’au aduusă altele nouă. „Puterea de producţiune a poporu- lui nu s’a cruţată, -dovadă consemnarea dăriloră din urmă. „Autorităţilorfi nostre bisericescl şi şcolare şi oficiiloră comunale li s’a de-trasă scutirea de porto pentru espedă-rile loră oficiale cu adresă germană şi numai avendă adresă maghiară ori şi maghiară se primescă. „Documente, care formeză ună o-biectă de o inscriere în cărţile funduare nu se mai potă presenta de părţile interesate în limba loră maternă, ci numai în limba maghiară. „Cassele statului plătescă bani numai presentându-li-se chitanţe în limba maghiară. „Fişpanulă acestui comitată, orga-nulă guvernului, a impusă magistrului oraşului Sighişora, ca în corespondenţa cu comitatulă să se servescă de limba maghiară. „Unei autorităţi de-ale bisericei nostre, care, după dreptulă ce-lă dă şi legea scoleloru medii, a voită să numescă ună prefesoră de religiune ca să o propună şcolariloră sasi dela o scolă mediă a statului în limba loră maternă, i-s’a denegată acestă dreptă. „Acestea suntă fapte, care stau în contrazicere cu legea de naţionalitate şi cu alt© legi ale statului şi care nu dovedescă bunăvoinţă din partea guvernului ci din contră, că acesta şi organele lui nu se dau îndărătă de a ataca şi a res-trînge ca şi mai nainte autonomia nostră bisericescă, şcolară şi comunală, tă-indă adâncă în vieţa poporului nostru. „Ne păte linisci acum d-lă deputat, că în curendă vomă ave pace înlăturân-du-se dreptele nostre gravamine? I-amă fi recunoscători pentru o astfelă de temeinică liniscire.^ Vorbirea a fosta primită cu aplause. Dr. Iosef Bacon, luândă cuventulă, dice că e gata a vota mulţămire d-lui deputata pentru buna sa intenţiune, der nu şi pentru calea pe care caută să a-jungă la ţintă, nici pentru resultatulă os-teneleloru sale, care e nulă. Simpatica primire a d-lui deputată în partida guvernamentală şi răspunsulă prevenitoră cum dice, ală ministrului preşedinte la cunoscuta vorbire a lui Meltzl (în sesiunea trecută a dietei) sunt vorbe gole. Antevorbitorulă a arătată cu destule e-semple cum se manifestă bună-voinţa guvernului în fapte. Vorbe gole suntă şi cele privitore la ameliorarea finanţe-loră. Pentru edificiulă parlamentului se voteză 15 milione, er nouă ni se ştergu 15,000 fi. din dotaţiune. Nimică din ce a promisă guvemulă n’a îndeplinită. De aceea oratorulă propune primirea urmă-torei resoluţiunl: „Recunoscendă marea măsură de abnegaţiune care face să aparţină, în îm- prejurările de a4l, ca Germană, partidei guvernamentale, adunarea de [a4l a alegătoriloră esprimă d-lui deputată mulţă-mită pentru acestă abnegaţiune dovedită în totă casulă numai în presupusulă nostru interesă. Der în acelaşă timpă adunarea cu privire la aceea, că nici intrarea deputatului nostru în partida guvernamentală, nici cunoscuta vorbire a deputatului Meltzl, neautorisată de partida poporală săsescă, der nici desapro-bată, n’au făcută pe guvernă să dea o dreptă apreţiare gravamineloră nostre, declară a privi ori ce ulteridră încercare în acestă direcţiune ca fără perspectivă. Orf-ce ulterioră rămânere a deputaţiloră noştri în partida guvernamentală o pri-mimă numai ca potrivită d’a perde (noi Saşii) singurele două bunuri naţionale ce ne-au mai rămasă, anume unitatea ideală cu conaţionalii noştri şi stima ce prin apărarea curagiosă şi hotărîtă a in-tereseloră nostre naţionale ne-am câştigat’o pretutindenea, chiar şi la contrarii naţiunei nostre. De-aceea provocămă pe d-lă deputată ca, fără a mai aştepta o nouă jignire a intereseloră nostre din partea guvernului, să âsă imediată din partida aşa numită liberală şi în tote cestiunile să se alăture la deputaţii partidei poporale săsescl.u După cetirea acestei resoluţiunl, Dr. Richard Schuler luâ cuventulă dicendă: „Pentru reaua administrare, ce s’a încuibată în comitatulă nostru, trebue să fiă făcută responsabilă guvemulă. Unde arbitriulă unei persone stă mai pe susă de lege, acolo nu pote fi vorba de bunăvoinţa guvernului, cum dice d-lti deputată. Guvemulă si pressa şovinistă continuă, ca şi pănă acum, a amârî vieţa naţionalităţiloră. Cetăţenulă cu a-devăratfi patriotă numai cu îngrijire pote privi în viitoră. Dările crescă apăsân-du-ne totă mai greu. Manevra financiară a guvernului a trebuită d-lă deputat să o găsescă bună şi, mulţămită posiţi-unei sale în partida guvernamentală, va trebui să aprobe tote manifestaţiunile guvernului atâtă de puţină binevoitore pentru noi. Ne-amă săturată şi noi de atâtea frecări, care consumă puterile nostre de vieţă materiale şi ideale. In împrejurările de a4b posiţiunea deputatului nostru în partida guvernamentală, care ne separă de ceilalţi conaţionali, e nenaturală. Susţină propunerea lui Bar-con şi rogă să nu se voteze încredere deputatului, câtă vreme rămâne membru ală partidei guvernului^. Advocată Carolă Roth, guvernamentală, apără pe deputată, der publiculă se agită. Deputatulă Schwicker îşi sus- vre-o câteva galiţe şi la o lipsă ună strai ca vara să se culce afară, săpase în malulă Costei. Atâtă era de încăpătore, încâtă nu s’ară fi putută certa în curte cu nevastă-sa. Se certau ei desă, nu’i vorbă, der totdeuna unulă din ei era în curte, er’ celălaltă în casă, de nu cumva porta era închisă, căci atunci trebuia unulă din ei, de obiceiu Niţă, să stea în uliţă ca Păuna nevastă-sa să nu se dea de golă când în certa ei ar fi strigată că ea s’a măritată cu case, cu moşie părintescă. Niţă avea casă grea. Avea trei fete mari, dintre cari Linca era în BucurescI, avea o fată măritată şi ună. băiâtă mai mititelă. Niţă, cum sosi, întrâ în casă, se aşe4â pe ladă, o ladă veche, ce o moştenise dela tată-său, care deşi a fostă odată vopsită, se luase vopseaua de pe ea şi rămase albă ca ună moşnegă. Pe acestă ladă şedea elă mulţămită, şi nevastă-sa nu-i putea 4i°e c& n’ar sta pe averea lui, căci într’adevără Niţă adusese acestă ladă încă dela mortea tatălui său. — Atâta avere avea şi elă. Cum se aşe4ase pe ladă, se uita prin prejură şi totă ce vedea i-se părea schimbată. Mesciora i-se părea mai mare, blidele mai curate, laviţele mai spălate, păreţii mai lucii, botele mai albe, tote lucrurile i-se păreaă mai altfel ca de obiceiu. Nu-i vorbă, era obosită ală focului, şi obosela pricinuia lucrulă acesta. Totă uitându-se împrejură, începu să moţăe şi încetulă cu încetulă adormi dusă şi sforăia fericită ca şi cum ar fi ună bogătană într’ună mole pată de mătase. Liniştea lui se strica, căci Păuna nevastă-sa intra în căscioră şi trânti uşa după obiceiulă seu, ceea ce însemna în limba loră, arată-mi banii, ce i-ai câştigată astădî. Niţă somnorosă băga mâna în şerpară, scotoci prin elă în lungă şi în lată, der nu găsi nimică. Acestă întâmplare îlă făcu să-şi uite de oboselă, îlă făcu să-şî uite de somnă, se ridica oblu în piciore, descinse de şerpară, şi’lă scutură pe mesei oră. Ună năcasă îlă cuprinse când vă4fi că nu cade nimică. îşi cunoscea nevasta, soia elă bine, că decă nu va găsi cele trei băncuţe, ce le luase dela băeţii de şcolă, va fi vai şi amară de elă. Bâgândă elă de samă, că nu’să banii nicăiri, îşi ridică ochii la nevastă-sa şi începu sâ vorbescă cu neîncredere. Am luată trei băncuţe, astă4l a fostă o di bună. „Unde’să băncuţele?* grăi Păuna uitându-se cu luare aminte la şerpară. NiflP Dragă se zăpăci când audi gura neveste-si şi nici nu-i mirare, căci Păuna era stăpână în casă. într’aceea veni şi copilaşulă celă mică, care umbla totă draga de diuliţâ forfota pe la vecini, şi cum întrâ în curte încă de pe trepte ceru de mâncare. „Taci la dracu!“ strigă Păuna şi de cătrănită ce era, era mai să-şî înhaţe bărbatu. „Ce’i pe masă de mâncare ?“, întrebă băiatulă celă mai mică, alergă la masă, puse mâna în loculă, unde scuturase şerparulă, şi găsi cele trei băncuţe câştigate de tatălă sâu. Păuna, mama lui, iute luâ banii şi’i puse degrabă în buzunară. Niţă băgă de samă, că s’au găsită banii şi rîse plină de mulţămire. Ca sâ-şl arate şi faţă de fiulă sâu mulţămirea, îlă giugiuli puţină pe frunte şi vrendă să-i 4i°& 0 vorbă bună, se uită la elă, îi apăsă umerii, îi dete una peste spate şi grăi: „alai sS-i fie, sciu că are sâ se facă voinică, stă de acuma să ridice o găletă“. Astfelă vorbi Dragă şi se uită la nevastă-sa în semnă că adecă băiatulă loră are să fie destulă de procopsită. Niţă nu prea era vorbăreţă, ci din firea lui şi de năcasurile ce’i apăsaseră cefa, era tăcută. Nici nu i-ar fi stată bine se fie limbută, căci atunci nu s’ar fi potrivită cu Păuna, cu nevastă-sa, care era gureşe, nu glumă. Pe când steteau astfelă ocupându-se de băiatulă celă mai mică şi pe când Păuna puse pe masă de mâncare, intrară în căscioră fetele, cari se întorceau dela lânărie, unde lucrau cu 4iua P© câte patru duce una. „Du-te de te culcă Niţău, 4is© Păuna, er’ Dragă eşi din casă, îşi luâ ună arară în care fusese mai înainte lână, merse lângă stoboră, îşi luâ în capă căciula de iarnă, şi nici una nici douâ, fără să-şî bată capulu cu frumseţea sării şi cu frumosulă ceră presărată cu stele, adurmi şi începu sS horcăe. Păuna mai stătu puţină de vorbă cu fetele, le mai spuse ce s’a întâmplată prin vecini, le povesti câte ceva dela postovăria unde lucra ea şi mai pe urmă copleşite de somnă se aruncară şi ele pe ună straiu în tindă. (Va urma.) r GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. Nr. 218 tine punctulu său de vedere maghiaronă, 4ice că nu recunosce o partidă poporală săsescă. Guvernamentalii esă desupra şi I. B. Misselbacher propune să fiă condusă cu onore deputatulă pănă acasă, ceea ce se şi întâmpla. Straşnică şi-a înfiptă guvernul ghia-rele în Sighişorenl! SOIRILE PILEI. In adunarea de pe Septemvre a comitetului administrativă din comitatulă Bistriţa-Năsiudu, inspectorulă r. de şcole Iuliu Havas a raportată, că comunele . Ilva-mare, Ilva-mică şi Măgura n’au voită să constitue senate şcolare comunale pentru conducerea şcoleloră loră şi de aceea inspectoratulă a denumită câte-ună curatoră în fiă-care comună. Numitele comune, vădendă acesta, şi-au venită a-cum în fire — după cum se esprimăra-portorulă lui „Kolozsvâr44 — şi vreu ca ele însele să esercite inspecţiunea asupra şcoleloră loră. Meu raporta inspectorulă, că pentru ocuparea posturiloră de învăţători în Neposă şi Rebra mare au concurată peste 50 de învăţători. Ore aşa să fiă cu comunele Ilva-mare,, Ilva-mică şi Măgura? * * * ţ)iarele unguresc! scriu, că finanţii unguresc! dela graniţă au prinsă dilele acestea o societate de contrabandişti din România. Anume 5 locuitori români, vrendă să trecă dincoce 170 klgr. de piele brută, au fostă prinşi în drumulă loră pe la Şanţulă veehiu de 2 finanţi. Patru dintre contra-bandiştî au fugită, er u-nulă a fostă deţinută, fiarele ungurescl spună, că acesta ar fi în anulă acesta ală 34-lea casă de contrabandişti prinşi. * * * In staţiunea telegrafică Budatelecu a căii ferate vicinale Murăşă-Ludoşă-Bisfcriţa s’a sistată predarea de telegrame de-ale statului şi private. ★ * * La 19 Octomvre n. s a inaugurată sSrbătoresce noulă edificiu ală scolei reale din Deva, după cum spună foile unguresc!, în presenţa întregei inteligenţe a comitatului Hunedora. După serbare a fostă banchetă cu 120 tacâmuri. Au toastată între alţii Coloman Barcsay pentru întărirea spiritului naţionalii. Care, celă maghiară? * * * „Cooperatorulă Brăileană44 face cunoscută . că Exposiţiunea Cooperatori-loră din România în anulă 1890 se va ţine la Brăila. Numitulă 4iară rogă der pe toţi Cooperatorii din ţeră se se pre-gătescă pentru acestă exposiţiune, despre care dice, că va fi una din cele mai frumose şi mai bogate. Comitetulă ex-posiţiunei este deja întocmită în Brăila prin iniţiativa d-lui D. C. Butculescu. Informaţiuni dă d-lă ingineră C. S. Bu-deanu, preşedinte ală cooperativei din Brăila şi directoră ală diarului „Coope-ratorulă Brăileană.44 * * * In Săcclu au arsă la 8 Octomvre n., pe când locuitorii se aflau la câmpă, o şură, două grajduri şi o şiră de paiă. * * * Cetimă în „România44 : Joi 29 Septemvre, la 5 ore d. D. Popovici, baritonistă, a fostă invitată la castelulă Peleşului. Totă curtea era faţă, fratele M. S. Reginei, prinţălă de Wied, bardulă nostru Alexandri, şi o mulţime de invitaţi. După ceaiu toţi au trecută în sala de musică. M. S. Regina a acompaniată pe orgă cu măestriă de mare artistă. Pianulă a fostă susţinută de d-şora Theodory cu talentu-i destulă de cunoscută. S'a cân- | tată din diferiţi autori clasici şi moderni : Schumann, Medelssohn, Lowe, Faure etc. etc. Cu astă ocasiă anun-ţărnă, că d. Popovici, înainte de a se reîntorce în străinătate (Konigsberg), unde este angajată pentru erna viităre, va da în Bucuresci ună singură con- certă sub augustulă patronagiu ală M. S. Reginei. * * * Principele Enricu de Prusia va sosi în curendă în Bucureşti, fiindă însărcinată a întorce visita ce Regele şi Regina României au făcut’o împăratului germană Vilhelm. * * * D-lă Alexandru Ciurcu, precum comunică o telegramă din Parisă, a făcută cu succesă la ierbăria dela Sevran espe-rienţă cu noulă său propulsoră în presenţa ministrului ff ancesă de răsboiu d-lă de Freycinet şi a unei comisiuni. * * * piarulă „ Poli tis che Nachrichten44 e informată din Berlină, că cifrele puse de odinioră la disposiţia împăratului Fre-derică pentru corespondenţa sa secretă cu autorităţile superiore ale imperiului, cifre, care în timpulă morţii împăratului se găseu încă în camera mortuară, au dispărută. Fără îndoielă că s’au furată. * * * Din Bruxela, Luxenburg, Paris, Mun-chen, Silesia şi Galiţia vină soiri, că pe acolo a ninsă forte tare. Mesurile guvernului românii contra streinilorfl. Amu comunicaţii o scire din Sofia, cum că guvemulu românii ar fi dispusă, ca streinii cari debarcă în porturile române se aibă pe documentele loră de dramă visa unui consulată română. Etă ce comunică acum în acestă privinţă „Agenţia Havas “ din Bucuresci : Informaţiunile primite dela ministe-riulă afaceriioră streine ne permită de a declara in'esactă soirea din Sofia, care spune că guvernulă română inter^ce intrarea în România a indivi4iloră cari n’ar avea paşaporte visate de consulatele regale din streinătate. Etă măsurile de ordine cari s’au luată în adevăr: Guvernulă regală a fostă informată, că vaporele, carîsosescă în porturile române, debarcă asemenea persone cari n’au acte de legitimaţia seu de călăto-riă. Pentru a preveni inconvenientele cari resultă de aici, s’a ordonată ca căj pitanii seu patronii vaseloră să nu im-barce în streinătate pentru România persone, cari n’au acte liberate într’ună mod regulată de cătră autorităţile ţărei streine respective. Ordinile guvernului regală nu facă menţiune de visa consuli-loră români, âr instrucţiunile sale se referă mai în specială la îmbarcarea pentru porturile regatului a persăneloră cari sosescă din ţările străine situate pe rîpa dreaptă a Dunărei. După cum se telegrafiază acum din Sofia, guvernulu bulgară a pnmitu inîormaţiunî oficiale, carî (ţicu că România cere paşaporte regulate, der nu visa consulateloru sale. Neînţelegerea semnalată provine de acolo,, că direcţiunea va-poreloru pe Dunăre interpretase reu primele instrucţiuni. întâmplări diferite. Loviţi de trăsnetă. Se vestesce din mai multe părţi, că în cbua de 9 Octomvre n. c. locuitorii au fostă surprinşi de o furtună vehementă. Din Seghedină se scrie, că acolo 3 omeni au fostă o-morîţi de acesta tempestate, er în apropierea comunei Tompa-Sighet a fostă trăsnită coliba unui pescară, în care se aflau 5 omeni, dintre care 3 au fostă o-morîţî, er 2 au amuţită. ULTIME SCIRl. Parisu, 13 Octomvre. Cartea doctorului Mackenzie acusâ pe doctorii germani de incapacitate. Elfi declară că doctorul Braman dete o lovitură mortală lui Fre- deric ală IIIţ la 12 Aprilie, pu-nendă o canulă prea mare care provocă o supuraţiune, şi scurtă astlelă vieţa bolnavului cu 4ece luni celtt puţinii. SCIRl TELEGRAFICE. Pesta, 15 Octomvre. Ministrulu-preşedinte Tisza va presenţa în şedinţa de ac[î a camerei deputa-ţiloru proiectulu de lege asupra răscumpărării regalieloru de cătră stătu, precum şi proiectulu asupra despăgubirii ce are sS se dee în urma Introducerii legii. Viena, 15 Octomvre. Kalnoky a fostă primită în audienţă de cătră Regele Serbiei. Se pdte constata, că politica Regelui faţă cu Austro-Ungaria a rSmasu neschimbată. BucurescT, 15 Octomvre. Alegătorii liberali au ţinutu sub pre-sidiulu lui Dumitru Brătianu unu mare meetingu. Mai mulţi conducători şi partidei au ţinutu vorbiri în favorea unirii tuturoru gru-puriloră liberale. Sibiiu, 15 Octomvre. Deputaţii saşi Kăstner şi Meltzl ’şî-au făcută erî înaintea alegătoriloră dările loră de semă. Celă din urmă a ţinută o vorbire importantă în sensulu partidei poporale, plân-gendu-se la urmă, că pănă acum guvernulă n’a arătată nici o prevenire mai mare faţă cu Saşii, din care causă Saşii trebue să stăruiască ca şi mai nainte în atitudinea loră oposiţională. Dările de semă au aflată aprobare din toţe părţile, şi la propunerea lui Karl Wolf, care fără a’lă numi pe nume a criticată aspru atitudinea lui Adolf Zay, adunarea a votată cu strigări furtunose mul-ţămită şi încredere ambiloră deputaţi. Zay, care era de faţă în adunare, în faţa disposiţiunei ce domnea, găsi consultu se nu vor-bescă. Cu unu întreită şi însufleţită „hoch!“ pentru Rege şi patria, adunarea se termină. NECROLOGtj, Cristina Lemeny ca soţiă, Cristina, Alexandru, Valeriu, Valeria, Vasilie ca fii şi fiice, Paulii Dragoşu pretore ca frate, Teresia Dragoşu, ca soră, cu soţulă său loanu Hossu, ca cumnaţii şi cu fii săi Iuliu, Emilu, Nicolae, Alexiu, ca nepoţi; precum şi unu numără mare de consângeni cu inima pliuă de întristare facă cunoscută cumcă iubitulă loră soţă, părinte, frate, cumnată, unchiu şi consân-geană Yasilie Dragoşu de Coltirea, jude reg. în pensiune şi posessoră, în 8 Octomvre a. c. sera la 11 şi iji ore în e-tate de 64 anij în ală 33 ană ală vieţei conjugale, a răposată. Rămăşiţele trupesc! a defunctului se voră înmormânta în 11 Octomvre la 1 oră d. a. în cimitirulă gr. cat. din Bu-teasa; liturgia funebrală pentru odichna sufletului ală răposatului se va celebra în 12 Oct. dimineţa la 9 ore în biserica gr. cat. din Buteasa. Buteasa, în 9 Oct. 1888. Fiă-i ţărîna uşoră şi memoria binecuvântată. DIVERSE. Efectele temperamentului asupra cesornicelord de busunarfi. Observa-ţiunl forte curiose s’au făcută de că-trâ orologeri în privinţa acesta. O damă venea forte adeseori la ună oro-logieră cu cesorniculă ei de buzunară pentru ca să-lă îndrepteze, seu pentru că cesorniculă înainta, seu rămânea înapoi. Pe câtă timpă ceasorniculă era acăţată în magasinulă cesornicarului mergea de totă regulată, îndată însă ce începea dama să-lă porte f'nu mai era în regulă. Orologerulă după ce a studiată asupra acestei cause a găsită, că adese-ori neregularităţile la cesomice provină din causa temperamentului purtătoriloră şi a dovedită, că dama, care aducea cesorniculă, era de ună tem-peramentă forte nervosă. Cesorniculă se mişca, după influinţa temperamentului ei; când era nervosă şi iute, cesorniculă înainta, îndată ce era obosită şi slăbită şi cesorniculă întârtjia. Asemenea se găsescă unele corpuri omenescl care suntă electrice. Ună orologeră teneră a trebuita să-şi lase meseria, din causă că cor-pulă lui conţinea atâta electricitate, încâtă magnetisa arcurile dela cesornice. („Meseriaşulă Română44) Pănă la ce vârstă potd trăi unele animale? Boulă pănă la 30 ani, calulă şi măgarulă 35 ani, capra şi oia 15 ani, porculă 20 ani, epurele de casă 10 ani, cânele 25 ani, pisica 15 ani, găina şi curcanulă 12 ani, gâscă 30 ani, vrabia 25 er corbulă mai multă ca tote paserile. Ce părţi ale fructului nu trebuesctt mâncate. Omenii, mai alesă cu stoma-culă slabă, se potă îmbolnăvi lesne, seu celă puţină a produce mari turburări în intestine, decă înghită coja piersiceloră şi mereloră şi sâmburii de cireşe, vişine, portocale şi zarzăre, de orece tote acesta suntă materii insolubile, mai totă astfelă e şi cu coja struguriloră. Omenii cu stomaculă slabă nu trebue să mănânce prune. Crescerea bureţilord. Ună învăţată austriacă dela Universitatea din Gratz a f&cută curiose experienţe asupra culturei bureţiloră. Ii ia vii, îi taiă în bucăţi şi îi semănă, după ună procedeu ală lui, în locuri alese cu îngrijire. In trei ani, o bucăţică devine ună burete minunată, ală cărui preţă este forte mică. Astfelă, în trei ani, cultura a 4000 de bureţi, dimpreună cu dobânda capitalului pusă în afacere, a costată 225 de franci. Se scie că se caută a se întinde rolulă bu-retelui în societatea modernă, să se facă din ei filtruri pentru lichide, să se gar-nisescă mobile, să se facă somiere etc. Cursul ii pieţei BraşovA din 18 Octomvre st. n. 1888. Bancnote românesc! Cump. 9.38 Vând. 9.40 Argintă românescă . n 9.30 fi 9.34 Napoleon-d’ori . . . r) 9.62 w 9.64 Lire turcescl . . . n 10.92 r» 10.95 Imperiali n 9.92 n 9j95 Galbini n 5.70 n 5*72 Scris. fonc. „Albinaw6u/0 n 101.— n —.— « n n 5°/o n 98.— n 98.50 Ruble rusesc! . . . n 127.— V 128.— Discontulă .... -8% pe ană. Gnrsnlfl la bursa de Viena din 13 Octomvre st. n. 1888. Renta de aură 4°/0.................99.95 Renta de hârtia 5°/0...............90.60 Imprumutulă căiloru ferate ungare . 147.50 Amortisarea datoriei căiloru ferate de ostU ungare (1-ma emisiune) . . 98.50 Amortisarea datoriei căiloril ferate de ostU ungare (2-a emisiune) . . —.— Amortisarea datoriei căilord te rate de osth ungare (3-a emisiune) . . 113.— Bonuri rurale ungare..........104.50 Bonuri cu clasa de sortare .... 104.50 Bonuri rurale BanatU-TimişU . . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare......104.50 Bonuri rurale transilvane.....104.35 Bonuri croato-slavone.........104.7- Desp&gubirea pentru dijma de vină ungurescă....................... 99.75 Imprumutulă cu premiulă ungurescă 130.75 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-, ghedinului.......................122.90 R«nta de hârtiă austriacă .... 81.45 Renta de argintă austriacă .... 82.25 Renta de aură austriacă.............110.— Losuri din 1860 ..................... 140.20 Acţiunile băncei austro-ungare . . . 876.— Acţiunile băncei de credită ungar. , 331.25 Acţiunile băncei de credită austr. . 380.— Galbeni împărătesei ................... 5.77 Napoleon-d’orI......................... 9.61 Mărci 100 împ. germane.................59.35 Londra 10 Livres sterlinge .... 121.55 Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 218 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. Nru. 10,002—1888. 29 M. 3—8 PUBLICAŢIUNE. Se aduce priu acesta la cunoscinţa publică, cuincă se voră da în arendă joşii însemnatele arături, parţelele de păşu-natfi, păşiunile de munte în fostulă Do-miniu, aparţin&tore comunei Braşovă, a-semenea pământurile aflătore pe teritorială orăşenescă, pe cale de licitaţrane verbală şi înscrişii pe lângă ulteriora a-probare din partea representanţei comunale, conformii condiţiuniloră aflătore la oficiul ti economică orăşenescă în 6rele de cancelariă, în Braşovă, pe timpulă de 6 ani, adecă dela luna Septemvrie 1888 până în luna Ootomvrie 31 1894 oferen-ţiloră. Licitaţiunea şi ofertarea se ţine Joi in 18 Octomvrie a. c. la 8 ore antemeridi-ane în sala de şedinţe în casa sfatului. Fiăcare licitantă are a depune, înainte de a i se da voiă la oferirea verbală, ună vadiu de 10°/0 din preţulă de strigare, în mânile comisiunii de licitare. Ofertele scrise, care se voră deschide după licitaţiunea verbală, au sâ se predea închise, provădute cu denumirea acelui obiectă pentru care se ofereză, celă mai târdiu pănă în 17 Octomvrie a, c. la ârele 6 postmeridiane, dirigentului oficiului economică E. Hintz. In ofertele, provâdute cu 50 cr. timbru, este neapărată de lipsă să fiă conţinută întocmai acea denumire a obiectului pe care se ofereză, asemenea să conţină şi preţulă oferită pe arândă a-nuală, esprimată în cifre câtă şi în litere, totdeodată şi declararea, că oferentulă cunosce condiţiunile de arândare şi licitaţiune în totă cuprinsulă loră şi se supune acelora. Asemenea are ofertulă să conţină acludată ună vadiu de 10% din suma oferită de arendă. Arendatorulă este obligată să depună o cauţiune egală cu preţulă de \a-rendă pe ună ană, şi decă arenda anuală trece peste 50 fi. este obligată pentru facerea contractului de arendare în forma unui documentă notarială. Obiectele de arendată suntă urmă-torele, adecă : I. Pământuri pe teritoriulă orăşenescă. 1. Livadealogofătului prcţnltt dC Strig WC fl. 20 2. Pământurile de fer mare şi mică . . . 3. Livadia în lipias 4. Livadia în Tratzko 5. Aşa numitulă pă-rechea preotescă . . 6. Staffănulă mare şi mică.............. 7.2 petece de pământ în Staflenă şi lângă Fântânioră.......... 8. Livadea viteloră în Timişulă de susă . 9. Pământă comunală pe partea de josă a scolei de înnotare 10. Parţelele I şi II în Tabăra mică. . . . 11.16 parţele în Rogo-za mică.............. 12. Grădina lângă ca-sarma „Lazarethu. 13. Păşunea Postovar şi oolţu Cruoului fără păşune de păd. 14. O livadiă pe Predel II Arături şi livezi în fostulu Dominiu. 1. Arături şi livezi în Apaţa.............preţulă de strigare II. îso 2. Arături şi livecjl în ZâmescI............. „ „ „ „ 170 3. Arături şi livedl în VlădenI............. „ „ „ „140 III. Păşiunl de munte Âllodiale în Branu şi Zârneşti. 1. Păşiunile de munte „Tamas“ în Zer-neşcl afară de pă- şiunea de pădure. preţulă de strigare li. 60 2. Păşiunea de munte Clobucetă......... „ „ „ „ 200 Braşovă, 1888 Octomvrie 2. Sz. 302—1888. vegr. Arveresi hirdetmeny. Alolirt birosâgi vegrehajto az 1881-ik evi LX. t. cz. 102. §-a er-telmeben ezennel kozhirre teszi, hogy a brassoi kir. torvenyszek-nek 4118—1888 sz. a. kelt vegre-hajtâst rendelo es a brassbi kir. jârâsbirosâgnak 6507—1888 kikiil-detest tartalmazb vegzese folytân az elso erdelyi bank javâra a bras-soi asztalos szovetkezet ellen 860 frt. tbke es jârulekai erejeig elren-delt kielegitesi vegrehajtâs alkal-mâval biroilag feliil foglalt es 650 frt. 40 krra becsiilt ingbsâgok u. m. butorzatok nyilvânos ârveres utjân el fognak adatni. Mely ârveresnek a 7408—1888 sz. kikbldetâst rendelb vegzes folytân a helyszinen, vagyis a bras-soi asztalos târsulat raktâr helyise-gen leendo eszkozlesere 1888-ik evi Oktober ho 16-îk napjânak delutân 3 orâja hatâridbul kituzetik es ah-hoz a venni szândekozbk ezennel oly megjegyzessel hivatnak meg, hogy az erintet ingbsâgok ezen ârveresen, az 1881 evi LX. t. cz. 107. §-a ertelmeben a legtobbet igerbnek becsâron aloi is elfognak adatni, a netalân elsobbsegi igeny-lbk pedig felhivatnak, miszerint jogaikat az emlitett t. cz. lll.es 112. §-a alapjân ârverezes meg-kezdeseig ervenyesitseg. Az elârverezendo ingbsâgok vete-lâra az 1881 evi LX. t. cz. 108. §-a szerint fizetendb. Kelt Brassoban 1888 ev Ok-tober hb 2 ân. Borsoş, 172 kir. birosâgi vegrehajto. Brasso vârmegye alispânjâtol. 9762—1888 sz. hoz. Hirdetmeny. Brasso vârmegye torvenyhatosâga kozigazgatâsi es gyâmhatosâgi hivatatai-nak 1889 evi koltsegvetesi eloirânyzata az âllandd vâlasztmânynak mai napon tartott uleseben hozott hatârozata folytân az 1886 evi XXI t. cz. 17 §-a ertelxne-ben kozszemlere kitetetett es 15 napon ât a hivatalos orâkban az alispâni hiva-tal kiadojâban mindenki âltal betekint-heto. Brasso, 1888 evi oktober ho 5-en. kir. ianăcsos alispân helyett Tompa Sândor, 171,2—1 iojegyzo. Nru 11.387—1888. PUBLICAŢIUNE. Spre scopulă internărei a circa 60 de soldaţi din armata locală reg. ung. de honvezi pentru durata venitorei ierni evantualminte pe o durată mai mare se caută de cătră subscrisulă magistrată o locuinţă acomodată acestui scopă spre luare în chiriă şi anume celă puţină pentru durata din 1 Noemvrie a. c. pănă la Sf. Gheorghe ală următoriului ană, even-tualminte pentru o durată şi mai mare. Referitorele obiecte de închiriată pe lângă amintirea chiriei au să se aduci pănă în 25 Octomvrie a. c. oficiului economică orăşenescă, uliţa căldărariloră Nru 5185 etagiulă II, spre cunoscinţă. Braşovă, 10 Octomvrie 1888. Maplratnlii offieim 9^* Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei^ â 5 cr. se potfi cumpăra în tutungeria I. &ross, în librăria UT ie ol ae Ciureu şi Adolf Albreclit. 30 40 15 71 71 35 it rt rt d 50 7) 71 71 71 7) V V 7) 25 * 71 » 7) 70 y» ti n n 71 71 71 100 10 7) 7! 71 n 71 71 n 7) 100 30 TIPOGRAFIA A. MOREŞIANU, -tj±ii^LSOT7'XJ, PIAŢA MARE Np. 22, înfiinţată cu începerea anului acestuia, provfidută eu cele mai nouS mijloee tehnice şi asortată cu cele mai modeme tipuri, primesce şi efectueză totu feluhl de lucrări tipografice, precum: Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în aurt, argintii şi colori, tabele, etichete de totu feliulu şi esecutat elegantă. Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisuri, reco- mandaţiuni, cerculare ş. a. Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore. Dispunândîi de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentultl nostm tipografică este în posiţiune a eseuta ori-ce comandă în modulă celtî mai esactti şi estetică precum şi cu preţurile cele mai moderate. Comandele eventuale se primescu în biuroultt tipografiei, Braşovă, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I, cătră stradă. Comandele din afară rugămu a le adresa la Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu. Tipografia A. MUREŞIANU, Brasovu.