Nuiiim iiaicistMiimea si ' Tipipsis: ’
MAŞOVU, piaţa mare Ir 22.
kiisorî neiraniM Se cu sa pri meu. Mannscri -* t> cu se re-tr.mi.d !
Bircirile ie aşterni:
Irifovi, piaţa nare Kr. 22.
hierttemaiprimescfl în /it na: MtlfMme, Haoxotitiuu & Jogltr (Ok Maat), Heui-rah Schalel:, Aloi a hndl,M,Duits, A.OpptUh,J. Dan-Kierg. in Bidapesta: A. V Gold-Wr«r, ÂutmMeui, EckdeinBernai; taFraakfkirt:(7. L, Haubt; în Ham-birg; A. BUiner.
Preţul insertiunilorfi: o seriâ (umondu pe o colină 6 cr. ■i 30 cr. timbra pentru o pu-tlitare. Publicări mai dese după tarifă si învoială. Iwl&Die pe pagina IlI-a o terii 10 cr. v. a. s£u 30 bani.
Hr. 217.
iToia. abonamentu
„GAZETA TRANSILVANIEI".
Cu I Octomvrie 1888 st. v. se deschide nou ibonamentâ la care învitămu pe toţi amicii şi «pri-jiiitorii fâiei nostre.
Preţulfi abonamentului:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl. pe şâse luni 3 fl. pe unu anii 12 fl.
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unii anii 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşorii şi nai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se voră abona din nou, s$ binevoescă a scrie adresa lămuritti şi & arăta şi posta ultimă.
Adiinistraţinnea „Gazetei Transitoiiiei“.
Braşovu, 1 Octomvrie v.
Astăcţî s’a întrunitu în Sibiiu congresulu naţional-bisericescu alu Româniloru de religiunea greco-orientală din Transilvania şi Ungaria.
Amti constatatu la timpulti seu trista împrejurare, după care a-cestu înaltă foru bisericescu încetase de câţiva anî de-a mai func-ţiuna regulată şi în modă priin-ciosu pentru biserică, conformă prescrieriloră statutului organică şi alu întenţiuniloru celoră ce l’au creatu.
Celă din urmă congresă, precum scimă, nu s’a întrunitu în sesiune ordinară şi multe erau plângerile fiiiloru bisericei române gr.-orientale din causa neajunsuriloră ce aşteptau delăturarea loru dela congresă.
S’au adusă atunci multe în rendu, der multe cestiunî vitale pentru desvoltarea şi mersulă regulată alu afaceriloră bisericesc! şi şcolare au rămasă încă de des-legată.
Cu atâtă mai mare trebue se ââ der bucuria nostră veiţăndă, că
FOILETONUL# „GAZ. TRANS.44
(3)
întâlnirea sfintilortL trei crai.
(După ArpacI Gabanyi.)
Veni acum ună timp ti de încordare şi de aşteptare pentru comuna Dud vas
Der să nu crecjă cineva, că „comite-tulti tabloului44 a stată cu manile ’n sînă. Mai în fiecare săptămână se ţinea câte-o adunare generală, ale cărei resultate a-poi se discutau forte viu în comuna întregi Când la două săptămâni după-ce preotulQ a espedatti serisorea, vestitulti pictorii, alţi cărui nume, durere, nu l’am putută afla, răspunse, că va zugrăvi ,întâlnirea sfinţiloru trei craiu, nimenea din Dudvas n’a mai putută să dormă liniştiţii.
Şl-apoi când sosi din Viena şi pre-vazulă, poporală furnica pe dinaintea casei parochiale, de par’că isbucnise o revoltă.
„Comitetulă tablouluiu se întruni în-
„Gaa«ta“ iese în fie.cnre
AtoBamti intri Ustro-îngma
Pe unâ anu 12 fl., pe şâae luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Fiitrt Roiâiia şi străinătate:
Pe unâ anâ 40 franci, pe sâse luni 20 franci, pe trei luni 10 frânei.
S e ’p r en u m e r A la t6te ofi-eiele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul* peitrn BraşoTă:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulâ I.: pe unâanâ 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu d u s a 1 â în casă: Pe unâ anii 12 fl., pe şâse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unâ esemplarâ 5 cr. v. a. s6u
16 bani.
Atâtâ abonamentele cătâ* şi inserţiunile suntu a se plăti înainte.
Braşovt, Duminecă, 2 (14) Octomvrie
1888.
de astădatâ eongresulu naţionalii bisericescâ gr. or. se întrunesce în timpulu prescrisă In stătută spre a-ş! continua lucrarea sa, care tocmai în împrejurările grele de astă4i este de-o deosebită însemnătate pentru o parte mare a poporului română.
Salutându cu căldură pe repre-sentanţii bisericei române gr. or. adunaţi în Sibiiu nu putemu de-câtă să le repetămă cuvintele sincere frăţesc! ce li le-amu adresată acum doi an! cu ocasiunea întru-nirei congresului estra-ordinară în Iunie 1886:
„Nu numai odată ni s’a înfăţişată tocmai în sferele mai în-nalte ale bisericei durerăsa prive-lisce a rivalităţiloră personale, car! făceau ca cei chiămaţî a fi stelpulă şi razimulă vieţei constituţionale bisericesc! se-şî petrecă scumpulă timpă în lupte sec! personale, în urmărirea unoră vani-tose preocupaţiunî individuale, sca-pândă din ochi marea ţîntă că-tră care trebue sS nisuiască toţi şi care trebue sS unescă pe toţî.u
„Nici că putemă spera, că voră înceta neajunsurile în biserică pe câtă timpă aleşii bisericei voră fi stăpâniţi mai multă de considera-ţiunî cătră una seu alta persona influentă, de care îi legă nisce interese trecetore şi pe câtă timpu nu voră fi pătrunşi numai şi numai de marile principii ale libertăţii şi ale progresului în biserică. “
„Nu va înceta răulu în biserică pană ce nu se voră uni toţi fii ei cei bun! şi devotaţi dumne4eesci-loră ei scopuri cu nobila decisiune ca se-lă sterpescă din rădăcină, abnegându-şl orî-ce interese particulare. “
„In lungulă intervală, de când biserica română gr. or. se bucură de aşe4ămintele ei actuale, nu s’a aflată încă o mână de omeni cari, stabilindă ună programă biseri-cescă corăspun4ătoru, se pună capătă neînţelegerii oră şi se creeze
astfelă ună puternică stăvilară în contra or! cărei uneltiri duşmane.4* „Or! câtă de gravă ar fi situa-ţiunea bisericei în momentele de faţa, ea ar înceta de a mai fi a-meninţătore îndată ce fii ei s’ară grupa în jurulă principnloră esis-tenţei sale, lăsândă la o parte orice consideraţiunî personale u.
Corespondentul!! din Viena ală cjia-rului „Times44 publică o scrisore, pe care a primit’o, după cum diee elă, dela ună distinsă bărbată de stată ală Ungariei. Fiindă vorba despre decorarea ministrului-preşedinte Tisza din partea împăratului germanu, „ distinsulă bărbată de stată maghiară44 c}ice, că Ungurii n’ar fi dată nici o importanţă întelnirei monar-chiloră în Viena, deorece Ungurii n’au nimică cu Nemţii, car! în Ungaria nu suntă vScjuţî cu ochî buni. Ceea ce face însă să fiă importantă pentru Ungaria întâlnirea monarchiloră în Viena, este decorarea ministrului-preşedinte Tisza cu marea cruce a Vulturului negru din partea împăratului germană; împrejurarea acesta înveselesce fărte multă opi-niunea publică maghiară, care esplică lucrulă astfeliu, că împăratulă germană ar fi vrută să arate prin decorarea lui Tisza, că Ungaria este partea cea mai puternică a monarchiei şi că alianţa austro-germană îşi are o basă mai solidă în Ungaria, decâtă în Austria, unde aspiraţiunile elementeloră slave suntă multă mai cutezătore, decâtă în Ungaria.
Ce privesce ignorarea Ivi Taaffe din partea împăratului germanu, acelaşi corespondentă vieneză ală (fiamlui „Times44 vede causa acestei ignorări în împrejurarea, că împăratului germană nu i s’a făcută în Viena o primire mai strălucită din partea poporaţiunei şi acesta o atribue împăratulă germană însuşi comitelui Taaffe. Cine cunosce sentimentele naţionale şi politice ale popula-ţiunei din Viena, se va pute uşoră convinge, eu n’ar fi lipsită decâtă câteva cuvinte însufleţitore, pentru ca visita împăratului germană să fiă în modă stră-
lucită sărbătorită din partea populaţiunei vjenese. Taaffe însă nu numai că n’a adresată locuitoriloră asemeni cuvinte însufleţitore, ci, precum se vede, elă a împedecată orice nisuinţe de a sărbători visita împăratului germană. Maioritatea este a lui Taaffe şi minoritatea parlamentului de dincolo de Laita, care ar fi vrută să sărbătorescă, n’a putută face nimică faţă cu Taaffe şi cu marea lui maioritate. Afară de asta în Germania mulţi înţelegă alianţa germano-austro-ungară astfelă, că Germania esercită în sensulă acestei alianţe ună feliu de pro-tectorată asupra Austriei. Acestă părere s’ar fi confirmată şi mai multă, decă Taaffe ar fi permisă Germaniloră din Viena să facă demonstraţii în favorea împăratului Wilhelm. Bătătoră la ochi este însă, că pentru ce împăratulă germană n’a avută în vedere aceste împrejurări. Decă ignorarea lui Taaffe nu va fi coresă în ună modă ori altulă, de sigură opiniunea publică va afla, că împăratulă germană altmintrea cugetă despre relaţiile interne ale Austriei, de cum cugetă cancelarulă său. împrejurarea acesta însă pote să aibă deosebite urmări şi încă forte caracteristice.
*
Din Stuttgart se scrie farului „Mun-chener Neuesten Nachriehten", că cu vre-o 4 <jile înainte de plecarea împăratului Wilchem din Postdam, pentru ca să facă călătoria spre sudă, au dispărută din Elveţia, anume din Zurich, vre-o 10 perşone, care facă parte din partidulă a-narchiştiloră. Presidiulă poliţienescă din Berlină, încunosciinţată fiindă despre a-cesta de poliţia din Zurich, a comunicată direcţiunei oraşului Stuttgart despre sosirea aceloră persone suspecte în Wur-tenberga. Din partea ministeriului de interne din Wurtenberg s’au luată măsuri pentru siguranţa personală a împăratului Vilhelm. piua şi noptea a patrulată gen-darmeria pe întrega întindere a gării pe unde avea să trecă trenulă separată imperială. Trenului însuşi i-a eşită înainte ună altă trenă separată; la sosire s’au formată dela gară pănă la castelulă de reşedinţă şiruri dese de armată şi nu s’a permisă să asiste publiculă. La plecarea împăratului dimpreună cu regele
dată la o şedinţă estraordinară şi deschise lada.
Ună prevază înaltă de totă şi forte îngustă fu scosă la ivelă. Totă lumea era însufleţită.
O lucrare în adevără măreţă, o sută de florini pentru ea era ună preţă de batjocură! Prevazulă a şi fostă imediată aşedată în biserică şi d-lă preotă nu predicase niciodată înaintea unui publică atâtă de mare, ca în Dumineca ce urma.
Erăşi trecu săptămână după săptămână. încordarea şi nerăbdarea crescură la culme. Preotulă era grămădită cu întrebări şi elă nu putea face altceva, de câtă să aviseze deocamdată pe cei nerăbdător! la prevază.
Intr’o şedinţă a comitetului a devenită nerăbdătoră ohiar şi d-lă jude Bertalan Gondos şi simţămintele sale şi le îmbrăcă în următorele cuvinte:
— Pictorulă şvob ar fi putută în timpulă acesta să molfăe (să mănânce ca animalele) tabloulă întregă!
O scrisore după alta i-se trimetea,
prin care era avertisată scriindu-se cu litere uriaşe pe cuvertă: „Urgentă! Per e^press!“
In fine sosi marea care de sigură va fi înscrisă cu litere roşii în cronica comunei Dudvas.
Tabloulă sosi. înaintea casei parochiale a trebuită să se aşede gendarm! ca se ţină ’n freu mulţimea, pe când înăuntru comitetulă scose opera de artă din ladă şi o privea.
In adevără era o operă admirabilă. In colori frumose strălucia, pânza care era mai multă lată decâtă înaltă.
In partea stângă, în faţă, se vedeu cei trei crai, împodobiţi cu corone seân-teiătore şi ornaţi cu pietri scumpe, la unu locă multele lucruri preţiăse, ce voiau să le ofere Mântuitorului nou născută.
Fruntaşii autorităţiloră din Dudvas încă nu mai vădură zugrăvite nici, o-dată pănă atunci atâtea lucruri scumpe într’o grămadă.
Partea dreptă a tabloului înfăţişa o pădure sălbatică der romantică, stânci
acoperite cu muschiu, plante exotice.
In mijloculă tabloului însă — ună adausă genială ală fantasiei artistice — apăreu cei trei măgari, legaţi de trei arbori.	,
Pe aceste trei piose animale călătoreau atunci craii.
Pe desupra întregului se întindea ună ceră albastru fără nori, pe care strălucea steua din Vifleemă atâtă de luminosă, ca şi cum ar fi fostă zugrăvită cu focă flăcărătoră.
In fine. în partea stângă, în fundulă tabloului se deschidea o măreţă perspectivă într’ună peisagiu verde-albastru.
—	Sublimă! striga domnulă preotă răpită.
—	Ce fidelă naturei! observa d-lă forestieră Farkas Barany şi punendu’şî pumnii la ochi, formândă ună ochiană, observa opera de artă când de aprope, când de departe.
Ignaz Csupasz şi Adam Rervadt îşi reţineu respiraţiunea, ca nu cumva suflarea loră să atingă pânza.
Chiar d-lă jude Bertalan Gondos
Nr. 217
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Carolă în 28 Sept. mergeau înainte două trăsuri cu diferiţi oficianţi poliţienesci, în fruntea conductului erau, — pentru locuitorii din Stuttgart lucru nou —2 nălăreţl de gardă, şi pe ici pe colo printre mulţime să observară diferiţi membrii ai poliţiei secrete din Berlină precum şi diferite persdne aparţinătore gendarmeriei în haine civile. Cu două ore înainte de plecarea dela 4 ore în 28 Septemvre din Stuttgart s’a schimbată planulă de călătoria spre Mainau cu totulă, luându-se drumulă peste Tubingen-Rottweil-Villin-gen, din causa unoră scirl importante ce le-a primită oficiulă poliţienescă. Din norocire s’a petrecută poposirea împăratului în Wurtenberga, fără nici o tur-burare. Câtă au fostă de motivate măsurile de precauţiune luate, se pote vede din arestarea făcută chiar în 28 Sept. în Villingen a anarchistului venită din Elveţia, Franz Proppman din Floss în Bavaria.
Călătoria împăratului Wilhelm, precum vedemă, a provocată trimiterea a o mulţime de scrisori anonime din tote părţile Europei şi chiar din America. Poliţia a fostă nevoită să ’şl îndoiescă numărulă pentru ca supravegherea se fiă mai sigură; pe la tăte gările s’au dată ordine severe poliţiei. E temere să nu se întâmple ună atentată fiă pe calea ferată, fiă la Borna. Una din scrisori trimisă din Q-eneva şi iscălită „comite tulă executivă" a ridicată cele mai mari temeri. Ea e concepută ca ună decretă de condamnare la morte a împăratului Wilhelm II.
*
In Bulgaria se agită totă mai multă cestiunea Macedoniei. „Svoboda" numără 15 gravamine şi observă la sferşitulă unui articulă că, decă Turcia nu se ho-tărăsce la o dreptă regulare a recunos-cerei naţionalităţii şi confesiunei bulgare în Macedonia, Bulgaria seva vede silită să ’ştergă din bugetă suma înscrisă în interesulă islamului pentru întreţinerea muftiiloră, imamiloră, cadiiloră etc., cari primescă lefuri de câte 3—4000 franci. Serbia începe acum a face oposiţiune pretenţiuniloră bulgare. Tote prtidele din ţeră, precum se dice într’o scrisore din Belgradă, suntă unite în a respinge acele pretensiunl. In Belgrad şi în Con-stantinopolă, precum şi înViena părerea este, că întrega agitaţiune pentru Macedonia e a se ascrie intrigiloră rusescl. Porta e hotărîtă să întâmpine chiar cu puterea armeloră agitaţiunea. „Este ună punctă", se scrie din Constantinopolă, „peste care Bulgarii nu potu trece fără să între în Rumelia orientală trupe turcesc!." „Journal des Debats" e informată din Yiena, că Porta e decisă să adreseze în cestiunea macedonenă o notă cătră toţi ambasadorii turci, ca să se comunice cabineteloră. In notă se c^ice, că în faţa animosităţii ce domnesce în-
tre diferitele pdporaţiunl din Macedonia, nu se pote atinge cestiunea \i nici reforme" nu se pottt introduce. OrI-ce schimbare a regimului de ac^I ar avă ca urmare, după părerea Porţii,'lupte înfocate între G-recI, Bulgari, Şerbi şi Români, cari locuescă în Macedonia.
înarmări în Rusia.
„Corespondenţei politice" i-se comunică din Varşovia următo-rele:
Completarea fortificaţiuniloră în gu-vemamentele dela apusă ale Rusiei cons-titue acum ca şi mai nainte ună punctă esenţială din programa administraţiunei de răsboiu pentru cea mai apropiată periodă de timpă. De orece teritorulă dela graniţă d’a lungulă graniţei ruso-prusiane are mai puţine fortificaţiunî decâtă celă de-a lungulă graniţei austro-rusescî, se va procede acum la completarea puterei defensive în prima parte. înainte de tote se-are în vedere întărirea localităţii Ossovice, şi după ce se voră esecuta tote lucrările în întinderea plănuită, nu peste multă numita localitate va fi transformată îrtr’o tabără întărită de primulă rangă. Totă odată voră continua şi lucrările pentru mărirea puterei de resis-tenţă a fortificaţiuniloră din guvema-mentele mărginaşe cu Austria. La for-tăreţa Georgievsk se esecută acum lucrări de pămentă, care după terminare voră mări în modă însemnată importanţa acestei fortăreţe. Se afirmă că numărulă tunuriloră în acestă fortăreţă va fi mărită încă cu 200 şi că în curândă se voră aşe4a aci ună numără însemnată de tunuri nouă.
In memoria Ini I. G. Meşotă.
Braşovu, 30 Septemvre 1888. Duminecă în 25 Septemvre v. s’a ţinuta în edificiulă gimnasiului română de aici una din cele mai frumose sărbători şcolare. A fostă sărbătorea S-tei Sofii, a patronei scbleloră centrale române din Braşovă, cjiua de bucuriă, în care în anulă 1851 s’a pusă petra fundamentală a măreţului edificiu ală acestoră scole. piua, despre care e vorba, se serbeză în fiăcare ană cu deosebită solemnitate, de astădată însă ea s’a serbată într’ună modă şi mai solemnă, de ore-ce, pe lângă aducerea aminte a celorlalţi bărbaţi cu merite pentru şcolele în cestiune, cu prilej ulă acesta s’a făcută în deosebi amintire de fostulă directoră ală scole-loră medii Dr. Ioană G. Meşotă, dela a a cărui morte au trecută tocmai 10 ani de 4ile.
Sărbătorea, despre care voiescă a raporta, a decursă întocmai cum s’a anunţată în colonele acestui 4iară.
Duminecă dimineţa, după celebra-
rea serviciului divină împreunată cu pa-rastasă, tineriihea studiosă împreună cu numărosulă publică asistentă se îndrepta în procesiune dela biserica Sf. Nicolae ■ spre edificiulă şcăleloră centrale, avend în frunte pe parochulă Vasile Voina. In sala cea mare a gimnasiului, plină de ună publică alesă, din care damele făceau o parte forte însemnată, se oficia sfinţirea apei de preoţii B. Baialescu şi V. Voina şi se învocâ ajutor ulă puteri-loră cerescl pentru înaintarea în bine a număroşiloră şcolari dela institutele, despre care e vorba.
înainte de stropirea cu apă sfinţită, ună coră armoniosă străbătu inima tu-turoră celoră de faţă. Era coralulă „Pace vouă!" de Schubert, pe care’lă esecutâ, sub conducerea domnului pro-fesoră de musică N. Popovici, corulă şcolariloră dela scolele medii împreună cu câţiva din membri Reuniunei de gimnastică şi de cântări. Abia răsunară ultimele acorduri ale acestei frumose cântări, când d-lă profesoră gimnasială loan Popea se sui la tribună şi cu elocenţa-i cunoscută ţinu ună pătrun4ătoră discurs în amintirea colegului şi şefului său de odinioră. Discursulă fu adresată în prima liniă tinerimei asistente şi afară de câteva date biografice din vieţa răposatului directoră, se ocupa în deosebi cu caracterisarea activităţii lui I. Meşotă ca studentă, ca profesoră, ca directoră şi ca membru ală societăţii românescl.
D-lă Popea arăta în cuvinte elo-cente, câtă tragere de inimă a avută te-nărulă Meşotă cătră învăţătură, cu câtă esactitate ’şl împlinea elă datoriile sale mai întăiu ca şcolară la gimnasiulă română şi la celă luterană din Braşovă, şi apoi ca studentă la universităţile din Viena şi Bonn; arăta mai departe cu câtă dragoste îmbrăţişa elă în anulă 1861 cariera de profesoră la gimnasiulă, la care studiase mai înainte, câtă pricepere şi hămiciă dovedi în acestă carieră, cât era de conscienţiosă în lucrările sale şi cu câtă tactă seia să influinţeze asupra şcolariloră săi; arăta apoi, cum, devenită în an. 1870 directoră ală scoleloră medii, Meşotă se afirma ca ună escelent condueătoră de scole, îndeplinindă tote afacerile sale cu seriositatea cuvenită. Vorbitorulă nu uita a aminti deosetitele lucrări literare ale răposatului Meşotă, dintre care cele mai multe suntă de cuprinsă didactică-pedagogică, şi apoi tre-cendă la vieţa lui Meşotă ca membru al societăţii românesc!, aminti earacterulă lui celă firmă şi iubirea cu care punea umărulă la totă ceea-ce putea contribui la înaintarea societăţii, în mijloculă căreia vieţuia. Ca încheiere densulă recomanda cu cuvinte căldurose tinerimei a imita pe răposatulă directoră în activitatea sa, în iubirea sa de naţiune şi în soliditatea caracterului său. Cuvintele d-lui Popea avură ună puternică e-
feetfi nu numai asupra tinerimei, ci asupra tuturoră celoră de faţă. Cu toţii pare că vedeau din nou simpatica figuri a meritatului directoră răposată aşa de timpuriu, şi ochii multora se îndreptară cu recunoscinţă spre portretulă răposatului, lucrată de pictorulă M. Popă, care portretă se află lângă venerabila figură a primului directoră gimnasială Gavriilă Munteanu.
Discursulă d-lui Popea a fostă de totă potrivită încheiată printr’o nouă cântare, ună frumosă imnă esecutată totă de corulă condusă de d-lă Popovici. După acestă cântare urma stropirea cu apă sfinţită, şi toţi se depărtară din edificiulă gimnasială cu inima încălcjită şi din multe părţi se au4iră cuvintele: Eternă fiă memoria răposatului Meşotă! -
Aşteptămă, ca d-lă profesoră Popea să dea câtă mai curândă vorbirea sa publicităţii, de 6rece ea nu interesezi numai societatea din Braşovă, ci de bună semă va interesa pe fiăcare Română bine simţitoră.	Cunctator.
SCffiILE DILEI.
„Ellenzek" în articululă său de fondfi dela 9 Octomvre, vorbindă despre decorarea ministrului preşedinte Tisza ca marea cruce a ordinului „Vulturulă negru* din partea împăratului germană, 4ice că în adevărfi, ininistrulă preşedinte austriacă, contele Taaffe, pote să se supere, pentru-că împăratulă germană nu numai că nu l’a decorata cu nici ună ordă, der nici n’a stată de vorbă cu elă. Acesta din causă, că Taaffe nu se ’nhaţă la ca-rulă lui Bismark şi lucreză după cum află elă de bine şi după cum ceră interesele ţărei sale. Tisza, 4ice „E. k.u, este în adevără mai norocosă decâtă Taaffe, deci cumva se pote 4ice, că e norocă pentru Tisza împrejurarea, că elă pentru modulă său de guvernare totdeuna primesce recunoscinţă din afară şi nu dela propria lui naţiune. Mai mare mulţămire ’i cau-seză lui Tisza posederea ordinului „Vulturul fi negru" decâtă recunoscinţă na-ţiunei sale. Cu ună cuvântă, „E. k.J 4ice, că Tisza a meritată decorarea, căci elă servesce intereseloră nemţesc!.
*
* *
Se scrie cătră „Budapesti Hirlap“: „In Noemvre a. tr. raporta inspectorulă de dare, că oraşulă Kapoşvdr, comit Somogy, a încasată 10,000 fl. dare de consumă, der nu i-a predată cassei de dare. După scurtă timpă s’a descoperiţi), că amintita sumă s’a întrebuinţată spre alte scopuri şi că între restanţe aceea a primarului e cea mai însemnata (1700fl.) Mai departe s’a constatată, că şi în administrarea averei orfaniloră vină la i-velă mari neregularităţl, că între altele nu se pote da socotelă despre 4000 i Forte patriarhală este în genere mani-
îşi nete4ea bărbia sa grasă, ceea ce însemna, că e fiirte mulţămită.
Der ce va 4i°e poporală din Dud-vas, când va vede Duminecă opera de artă aşedată în modesta sa biserică?...
Deodată Farkas Barany încreţi fruntea şi de pe buzele lui scăpa ună îngrozitorii strigătă de „O vai!u
Toţi se uitară la forestieră şi vă-dură, că faţa lui e mai palidă decâtă varulă....
O tăcere1 grozavă urma în casă, ca şi înainte de furtună pe mare.
In fine din gura lui Farkas Barany eşiră cuvintele:
— Onorată adunare! Nu vedeţi că ta-bloulă e aprope de două ori mai lată decâtă prevazulfi?
In adevără, v&4ură acum cu toţii că aşa este. Consternaţi se uitau când u-nulă la altulă, când la tablou.
Apoi începură a alerga încocl şi încolo prin odaiă, înjurau (naturală că cu escepţiune de d-lă preotfi), se scărpinau în capă şi năduşell îi tăiară de spaimă.
• Dup’aceea se aşe4ară pe scaune ca j
să desbată. Ce să facă? Ca să lărgescă prevazulfi, nici de gândită nu era; der tabloulă.... pote că totă se pote micşora i
Trebue! Altă mijlocă nu e. Şi aşa şi declară adunarea, că din tablou, oricâtă de escelentă e (O, de n’ar fi aşa de sublimă!), trebue să se taiă o bucată, ca să nu fiă aruncaţi pe ferestră banii pentru prevază.
Lucrulă era aşader în ordine. Der ce parte de tablou să se taiă? Asta era marea întrebare.
Puseră de se aduse prevazulfi din biserică şi încercară să întin4ă pânza; der nu mergea altfelă, trebuia să se taiă o bucată din vre-o parte a tabloului.
D-lă preotă deschise ’ndată şedinţa şi începu însuşi a vorbi făcândă cunoscută comitetului cu voce plină de durere, aprope plângendă, că după a sa părere mai bine ar face decă ar tăia în partea dreptă o bună bucată din pădure.
îndată sări forestierulă Farkas Barany în susă şi,scărmănându’şl agitată barba, avertisâ adunarea, d’a nu comite ună j
astfelfi de sacrilegiu, căci elă, ca omă de specialitate, tocmai în acestă parte a tabloului a recunoscută cea mai înaltă deplinătate artistică, şi acei măreţi arbori seculari mereu îi amintescă falnicii arbori ai pădurii Dudvasului. Acesta n’ar pute-o elă admite.
Forestierulă ridica ună protestă săr-bătorescă contra stîrpirei pădurei şi socoti în cele din urmă că e mai consultă să taiă partea stângă a tabloului.
„Căci, onorată adunare — aşa’şl încheia elă vorbirea sa — ce represintă partea stângă a tabloului?.. Aeră! Ceră! Şi e cu totulă superfluu, ca cineva să ne mâzgălescă cerulă. A cheltui banii pentur acesta în adevără nu e necesară; căci aeră şi ceră pote vede ori şi cine în orî-ce timpă, decă îşi ia numai oste-nela d’a privi în susă.
Invăţătorulă şi organistulă începu şă tuşescă tare, ca si cum ar fi voită să înăbuşescă vorbele forestierului.
Când forestierulă amuţi, luâ elfi, în-văţătorulă, imediată cuvântulă:
„Domniloră! Onorată adunare! striga
elă, scînteindu-i ochii. Să nu v’atingeţl de ceră ! Lăsaţi aerulă în pace ! Vreţi să sustrageţl tinerimei din Dudvas acesta mărâţă prospectivă ? Priviţi acestă puternică amăgire optică! Nu! Nicl-odatl nu vomă permite ! Credă mai departe — şi venerabilulă d-nă Kelemen Futyi, preotuiă nostru, cu dreptă euventă va admite — că unui muritoră nu’i este permisă să se atingă de ceră. Der deci trebue să se taie ceva, atunci aveţi colo în verfulă tabloului steua din Vifleemâ, care nu e nicî-decum necesară, clei şi fără ea orî-ce omă scie, că steua din Vifleemă a condusă pe cei trei crai k sfintele iesle. Şl-apoi, onorată adunare, acestă strălucitoră lucru îmi amintesce nencetată birtulă „la steua de aurii.* Der când omulă e în biserică, nu se cuvine să se gândescă la birtulă...
— Dddomnule Csupasz! îlă întrerupse aci judele îucreţindu-şl fruntea. Speră că amintindă d-ta birtulă „la stăua de aură", n’ai voită doră să faci alusiuM la mine ? Negreşită e adevărată, ci ml uită când şi când înăuntru — credeţi’inl
i
i
Nr. 217
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
pularea banilorfi, aşa că primarulO şi unii favoriţi de ai săi potă împrumuta bani după placă din cassa oraşului. — Pefectuose suntfi mai departe soco-telele taxei de pavagiu, furnisarea petrii s’a făcută fără nici o controlă ş. a. In urma acestora fapte dovedite de o comisiune, s’a propusa ca în contra primarului Nemeth şi a cassierului Kele-men să se încapă procedura disciplinară. In contra acestei propuneri, primite de adunarea generală a representanţei oră-şenescl, primarula a insinuata recursă."
*
* *
Universitatea din Iaşi a decisa a face bustulu d-lui M. Qogâlniceanu, încă fiinda în vieţa. D-lă Hegel este însărcinata cu acestă lucrare.
*
* *
Romancierală germana Rudolf Lin-dau, care a fosta prin România în primă-vera anului acestuia, a publicata prin fiarele germane una nou articula, descri-indu’şl impresiunile sale asupra României.
*
* #
Precum spune „Ellenzek“, una lo-cuitora din Chezdi-Oşorheiu, anume Ka-rol Szocs, a aflata o plantă de pădure, cu ajutorula căreia a încercata cu suc-cesa să vindece boia de racii. Una medica din Viena, căruia Szocs i-a comunicata despre plantă, a încercata cu buna Buccesă la diferiţi bolnavi de raca puterea de vindecare a acelei plante şi a venita nu de multa la Chezdi-Oşorheiu, ca să cumpere dela Szocs secretula a-cestui preparata.
De altmintrelea trebuescă cu mare precauţiune luate ’n semă informaţiunile lui Ellenzek.“
*
* *
D-ra Elena Teodorini, distinsa artistă română, printr’ună procesa, ce s’a per tractata (filele acestea la Fălticeni, contra unui moşa ala ei, a câştigată suma de 15,000 lei.
*
* *
Din datele statistice asupra învăţă-mentului secundarii şi superiorii din Rusia vedema, că secsula femenina este fOrte bine representata, mai bine chiar de câta în ţările occidentului. Nu mai puţina decâta 779 femei urmeză cursurile universitare. Dintre aceste, facultatea de litere şi filosofiă numără 243; sciinţele 500; esclusiva matematicile urmeză 35. Afară de aceste, Academiile de drepta sunta frecventate de 587 ascultătore. E-vreice sunta 139; nemăritate 748; măritate 31. Cele mai multe din aceste studente aparţină clasei aristocrate, fete de militari şi funcţionl; numai 10 se traga din ţărani şi 125 din negustori. Afară de acesta, forte multe studente fete urmeză cursurile universitare în străinătate, cu deosebire în Elveţia şi Franţa.
Sărbătorile din HâsSudU.
Despre decursulCi sărbătoriloră gimnasiului din Năsăudă amîi mai primitu dela „una grâniţerău unu raportă, din care estragemă ur-mătărele:
Mulţi din publicula cela marş, necunoscători de trebile nostre, se vora fi întrebânda, că ore pănă acuma Năsău-denii n’au avuta scole, n’au avuta edificiu pentru gimnasiu, etc? înainte de a trece la ale sărbăt jrei mă voiu opri puţina, ca să lămuresca acestă întrebare.
Năsăudenii au javuta şi au scole, au avuta şi clădiri pentru gimgasiu, der nu aşa, precum au dorita ei.
E de lipsă se spună şi cu acâstă o-casiune, cumcă de multa Românii din părţile acestea au sacrificata pentru scopuri de cultură p6te mai multa decâta ori cine de pe rotogolula pământului, încă în timpurile grele, când nu numai nu era de nimeni îndemnata şi încura-giata, dâr era oprita a învăţa carte, ela s’a f&cuta a nu auc}i pe opresori, a au-4ita însă glasula viitorului şoptindu-i la urechiă: pregătesce-te omule, să fi gata, când ’ţl vora căde cătuşele şi când va îmbrânci tirănia! Şi ela s’a pregătita^ de unde numai a putută a adunata grăunţe după grăuţe şi le-a turnata în co-mora menită pentru cultură; ca militară nu numai era mulţămita, der era mândru în sumanula ţăsuta de iubita sa nevastă şi banula, ce i se cuvenea pentru montură, l’a vărsata în comoră pentru fii şi nepoţii lui.
. . . Carpeni tua poma nepotes.
Aşa făcea grăniţarula cu banula, care i se cuvinea pentru stânginii de lemne duşi din depărtare de 50—60 kilometri pe sema scoleloră, a cancelari-ilora, a domnilor a.... ; aşa făcea, când era lipsă de clădită o scolă, o clădire folositore, — dovadă casele cele multe, astă4l proprietatea fonduriloră; aşa au făcuta mai târ4iu, cândtota pentru scole au j ertfita apropeîntregă veni tuia din drep-tulacârclmăritului,aşaau făcuta|acuma aju-tânda cu sume frumose de bani la clădirea noului gimnasiu. Der... cum ar în-căpe aici tote jertfele lora?..
Destula că tota ei pe timpula că-tăniei au clădită în Năsăud aşa numitul „instituta militară", o clădire colosală cu o mulţime de încăperi, în cari totodată era şi „convictulă", o clădire la care privia tota omula cu multă mândriă.
Acestă clădire însă a că4ută sub grozăviile revoluţiunei din 1848, când a fosta aprinsă de insurgenţii unguri.
Multe rele se mai întâmplară în revoluţii ; multe pagube a suferita şi ţi-nutula acesta atunci, der pentru grăni-ţerf nici o perdere n’a fosta aşa mare, ca nimicirea institutului militară; în scurta s’au uitata suferinţele proprii, particularii s’au reculesă, pe ruinele desas-
trului şi-au ridicata locuinţe noue şi au astupata tăciunii, der rtiinile institutului întregi 40 de ani au skată gole în faţa treoătorilora, pentru ca la tdtă ocasiunea să sgândărescă durerea nostră şi să escite dorula după aşa o scolă. Mulţi din cei bătrâni şi din cei ce mai trăiescfi n’au avuta multă vreme mai mare dorinţă, de câta a vede eră odată redicată „o scolă de dăi Domne.®
Abia acuma acestă dorinţă este re-alisată, este faptă. Ruinele au că4uta, ele în scurta vora dispăre şi eu unuia regreta, că nu li s’a făcuta cu ocasiu-nea acestora serbări una ...parastasfi. Şi decă „institutulă" a fosta mărşţă şi fini-mosa — noul edificiu gimnasiala este o adevărată pod6bă, este fala acestui ţinuta, este chiar luxa în raporta cu starea ndstră materială.
Mai departe „grăniţeruluu nostru ne dă o scurtă descriere a serbărei, ce a făcut’o deja cu de-ameruntulu raportulu publicată în numerii trecuţi ai f6iei nOstre. Relevămă numai două momente, cari n’au fostă accentuate în raportulu amintită. In capulă orăşelului, în c|iua de 3 Octomvre sera, primarulă Năseudului a salutată pe P. S. S. Episcopulă şi pe comisarulă reg. Banffy şi con-siliarulu Klamarik în limba română, la care salutare Episcopulă a răspunsă tota românesce, er d-lă Banffy şi cons. Klamarik în limba maghim'â. Bistriţa şl-a trimisă la Năsăudă t6te comitaţile sale, ceea ce a causată Năseudeniloră o legitimă bucuriă. Multă i-a încălcjită şi toastulă, ce l’a rădicată d. Bu-dacker, parochulă evang. ală Bistriţei, care în numele Saşiloră vecini li-a adresată nisce cuvinte forte măgulitdre pentru cele ce facă în interesulă culturii.
După ce în urmă „grăniţerulăM nostru constată unirea şi buna înţelegere, ce a domnită în decur-sulă serbăriloră între NăsăudenI, sfîrşesce cu următorea observare:
„Multă lume a fostă aici şi multă au ţinută aceste sărbători, der o ordine şi o linişte ca în casulă de faţă rară ţi-s’a dată să ve4l, pentru că poporală de pe aici dela felulă lui este forte liniştită şi iubitoră de ordine, ţinuta lui e marţială şi Românulă năsăudenă, care ca militară a fost — pusă să ţină ordinea, cum ar pute-o turbura tocmai elă? Şi chiar din ăstă motivă încă înainte ’ml-ar fi plăcută să spună domniloră dela putere, să nu adune la Năsăudă gendarml din tote părţile, că nu face trebuinţă.
ULTIME SOIRI.
Sofia, 11 Octomvre. Se vorbesce, că agenţiile societăţii de naviga-
domniloră — în acelă birtă forte solid. Der încă nicl-odată numl-ampusă înjocă banii, precum face în fiă-care 4i de esemplu d-lă Barany în clubulă popice-loră.
—	Asta nu-lă privesce pe nimenea!
striga, roşu ca o ceraşe de mâniă, d-lă forestieră, care avea slăbiciune de popice. Decă eu nu mă intereseză de alţi omeni, atunci şi ei să mă lase pe mine în pace! Decă aşă vre, aşă pute aminti faptulă, că numai acum câteva dile d-lă notară Adam Hervadt a fostă dusă a-casă din birtă în stare de complectă be-ţiă. Cu tote astea, cum am	eu nu
mă ocupă de nimenea, deci nu vă ocupaţi nici d-vostră de mine!
—	Minte, onorată adunare, minte ca ună neruşinată! scrîşni bănuitulă notară şi hăpui cu gura după aeră. Nicl-odată n’am fostă beată. Vreu numai să’i 4ică forestierului....
—	Ce? Ce te obrăsnicescl să ’ml 4icl ?
—	Că mai bine să mături înaintea uşii d-tale şi să fii cu atenţiune asupra
nevestii dtale, căci în timpulă când j ocl popice — lângă ea şede altulă.
— Pe acelă câne îlă voiu împuşca ca pe ună epure! urla înfuriată fores-tierală.
Organistulă şi învăţătorală Ignaz Csupasz — care pote că avea motivă să ia acestă din urmă întorsătură a desba-terii ca ameninţătore pentru dânsulă — căuta să ajungă aprope de zăvorulă uşii. De sigură ar fi sters’o la sănătosa, decă nu i-ar fi succesă în ultimulă momentă preotului, care era desperată, să poto-lescă spiritele înferbentate, printr’o vorbire improvisată.
Acestă memorabilă capă d’operă retorică suna astfelă:
„Multă onorată adunare! Să lăsămă steua pe tablou! Căci decă tăiămă a-cestă sfântă semnă, tabloulă îşi perde simbolulă său biblică; steua strălucesce ca ună veclnică şi adevărată semnă, că Mântuitorulă s’a scoborîtă din ceră josă pe pămentă, pentru ca să ’mpace pe cei mânioşi şi ca să înveţe pe omeni să se iubescă şi şă’şl ierte unii altora slăbiciunile.
—	Amin! 4ise Ignaz Csupasz cu ardore, veselă că a scăpată aşa de uşoră de mânia forestierului.
Der cine scie, câtă ar fi mai durată încă ultima şi marea adunare a „comitetului tabloului", dâcă d-lă jude Berta-lan Gondos n’ar fi îngrijită ca să se termine. Elă se apropia de tablou şi 4ise:
—	Nu e nevoiă să facemă atâta tă-răboiu. Celă mai bună lucru e, să tăiămă aci în stânga tabloului pe craii, cari arată lucrurile scumpe. Bogăţiile suntă însuşi diavolulă şi nu se cade să aducemă pe diavolulă în casa lui Dum-ne4eu; tabloulă se potrivesce atunci în prevază.
Ună unanimă „Eljen" ! însoţi înţeleptele cuvinte ale judelui.
Şi când credincioşii se duseră Duminecă în biserică, ca să privescă „întâlnirea sfinţiloră trei crai“, vă4ură pe pânză: cerală, pădurea, steua şi — pe cei trei măgari legaţi de arbori.
ţiune pe Dunăre au fostă avisate din partea direcţiunei loru, că a-celoru călători, cari ceră bilete de drumă spre a călători în România, s§ li-se dea acestea numai decă voru arăta unu documenta de câlătoriâ visata de unu consulatii ro-mânu, fiindcă în casă contrară nu voru fi lăsaţi se calce pe pâmăntulu României.
Scirea despre măsura guvernului română a produsă în cercurile oficiale de aici surprindere, deărece acestă măsură restrictivă luată fără veste nu se prevecjuse.
SCIRl TELEGRAFICE.
Roma, 15 Octomvre. Yisita împăratului germană la Papa s’a făcută am ă surată programului. Papa conduse pe impăratulă în camera de lucru, unde întrevorbirea s’a ţinută fără marturî. Apoi împăra-tulă se duse în Quirinală, unde s’a dată ună prân4ă de gală de 120 tacâmuri. Regele Italiei a toastată în limba italiană 4^c@ndă : „ Prese nţa capului supremă ală ma-rei naţiuni în Roma, cu care sun-temă legaţi prin vechi şi tari legături de amiciţiă, e o nouă ga-ranţiă a alianţei ce s’a încheiată între noi pentru pacea europenă şi pentru binele popăreloră năstre. Beu în sănătatea împăratului şi a împărătesei, pentru armata germană şi pentru gloria Germaniei.u
Impăratulă Vilhelm răspunse în limba germană: „Amintirea le-găturiloră de alianţă moştenite dela părinţi află în mine viu ecou. Ţările nostre conduse de marii loră domnitori şi-au cucerită unitatea cu sabia. Analogia istoriei năstre face ca amândouă popărele să mergă totdeuna mână în mână pentru susţinerea unităţii în sine, care e cea mai sigură garanţia â păcii. Ridică paharulă în sănătatea Maiestăţii Vostre, a reginei, a bravei armate a Maiestăţii Vostre.tt
Impăratulă germană a predată cardinalului Rampolla o pompăsă cruce la pieptă, numi pe prinţulă de Neapole sublocotenentă în regim entulă Umberto, conferi lui Crispi în persănă ordinulă Vulturului negru. Regele Italiei conferi împăratului Vilhelm marea cruce a ordinului militară de Savoia, cea mai înaltă distincţiune militară a Italiei.
Cursul A pieţei Braşov A
din 13 Octomvre st. n. 1888.
Bancnote românescl Cump.		9.38	Vând.	9.40
Argintd românescd .	n	9.30	r>	9.34
Napoleon-d’orI . . .	w	9.62	w	9.64
Lire turcescl . . .	ri	10.92	ti	10.95
Imperiali		r>	9.92	n	9.95
GalbinI		n	5.70	w	5-72
Scris. fonc. „ Albina“60/rt		101.—	n	
n n n	»	98.—	n	98.50
Ruble rusescl . . .	n	127.—	„ 128.-	
Discontuld ....	«7«-	-8% pe	and.	
Cnrsnlft la bursa de Viena
din 12 Octomvre st. n. 1888.
Renta de aurd 4°/0..................99.80
Renta de hârti&5°/e................90.45
Imprumutula căilord ferate ungare . i47.75 Amortisarea datoriei c&ilord ferate de
ostd ungare (1-ma emisiune) . .	97.50
Amortisarea datoriei căilord ferate de
ostd ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căilord terate de
ostd ungare (3-a emisiune) . . 113.—
Bonuri rurale ungare.................104.50
Bonuri cu clasa de sortare .... 104.50 Bonuri rurale Banatd-Timişd . . . 104.50
Bonuri cu cl. de sortare.............104.50
Bonuri rurale transilvane............104.35
Bonuri croato-slavone ...... 104.—
Despăgubirea pentru dijma de ridd
ungurescd .........................99.75
Renta de hârtiă austriacă ....	81.30
Renta de argintd austriacă ....	82.15
Renta de aurd austriacă..............109.95
LosurI din 1860 .................... 140.20
Acţiunile băncei austro-ungare . . .	87.60
Acţiunile băncei de creditd ungar. . 302.75 Acţiunile băncei de creditd austr.	. 308.60
Galbeni împărătesc! .................. 5.75
Napoleon-d’orI..................... 9.61* 2
Mărci 100 împ. germane................59.40
Londra 10 Livres sterlinge .... 121.70
Editorii şi Redactorii responsabila: Dr. Aurel MureşianiL
Nr. 217
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Eftinii de mimane!

Versandt-Geschăft
„zur ungar. Kronne".
$vvrrvvvrvv^*«"rrrrr^,^
Das Erste Wiener
Derfanbt*(5efcfy&ft
..zur ungar. &rone“.
trimete în tote părţile cu NACHNAHME următorele mărfuri cualitatea cea mai bună cu ună preţ* câtă se pote de scădută.
Numai 7 fl. 85 cr.
costă unti orologiu cu PENDULĂ frumoşii împodobită.
cu 5 ani garanţiă.
Aceste orologe cu pendulă sunttt aşecjate într’unti cas-tfinfi de nucă sculptată ce este de o lungime de 1 metru şi de o lăţime de 35 centimetri, montată, e provădută cu o tablă de sticlă, fină poleită şi are ună
mechanismtt aprâpe inruinabila.
' Spirala • duplă, secundariulă bine regulată, aşa că acest orologiu este neîntrecută în mersula seu şi totodată ser-vesce şi ca mobilă frumosă.
Cutia în care se împacheteză este socotită la preţă în 70 cr.
Numai 2 fl. 50 cr.
costă ună frumosă orologiu de părete cu deşteptătoră cu clopotă în prevasă de lemnă de nucă cu o tablă de cifre ce singură lumineză, merge bine şi deşteptă regulată,
Numai 3 fl. 90 cr.
costă ună orologiu deşteptătoră de bronză, e de aură francesă, cu ună tonă curată, o podobă pentru ori şi cine pentru casă şi călătoria cu ună mechanismă neruinabilă.
Numai 4 fl. 50 cr.
costă ună cesornieă de buzunară cylindru de argintă-nikel cu maşinăriă regulată şi cu în-vălitore guilochată frumosă provădută deasupra cu sticlă netedă.
.;.Vi, Numai 5 fl. 25 cr.
. t # costă ună cesornieă remontoir de argintă-nikel fkră cbeiă, este de trasă la sqăriţă, cu arătă-toră de secunde regulată, sticlă netedă şi cu aparată me-chanică de arătătoră. Mai departe acelaşi remontoir de argintii veritabilă de 13 loţî fl. 8.50.
Maşini de cusutpentrufamiliă
de construcţiunea cea mai nouă costă în locă de 15 fl. acum numai
5 £L. 50 cr.
Eu garantezu pentru prestaţiunea şi cusătura frumosă şi regulată a acestei maşini de cusută pentru mână. Ea funcţioneză iute frumos, cose orî-ce stofă grobă ori fină şi face împunsături mai dese ori mai rari, după voinţă, este construită din materială solidă şi bună şi se vinde dimpreună cu tote recliisitele necesare.
T6te cu câte 97 cr.
97 cr. 1 Pălăriă de bărbaţi dinfilz mole în tote colorile.	97 cr. 1 cămaşă băr- bătesca din ChifTon fină, Creton seu Oxford.	97 cr. 1 pantalondde bărbaţi depă- nură de casă durabilă.	97 cr. 12 bucăţi batiste de buzunar cu bord.
97 cr. 1 cămaşă de damă cu broderie, de Chx-ffon.	97 cr. 3 părechî de ciorapi de dame, calitate bună.	97 cr. 1 pantalon de dame cu broderie, ChifTon fină.	97 cr. 1 pieptăraşiu desă cufldce căptuşită.
97 cr. 1 pânzătură bu nă de masă, albă, Damast ori colorată.	97 cr. 1 corsetii de nipte cubrb-derie, de Chi-ffon fină.	97 cr. 1 pieptară de lână pentru domni seu dame.	97 cr.-6 ştergare mustra- Carro
97 cr, 1 cârpă, completă, mare, gata.	97 cr. 6 şervete albe ori colorate Mustră-Da-mastă.	97 cr. 6 cârpe de vase cenuşii în dungă.	97 cr. 1 cârpă de mătase lungă de 1 cotă diferite colori.
97 cr. 1 pipă de spumă de mare cu coperişiu.	97 cr. 1 covorti de pată Stofa-Iute frumosă desenată.	97 cr. 1 cârpă de în-vălit pentru dame, 1/i mare, căldurosă	97 cr. 1 aparată de focă mecba-nică,sS aprinde singură.
97 cr. 1 Evantail de damă ornată cudesemnurî şi modern.	97 cr. 1 Cigaretă de spumă de mate.	97 cr. 1 Ciubucă cu ţevă de vişin.	97 cr. 1 medalionă fasonă nou cu pietri.
97 cr. 12 linguri de cafea argintă curat Lon-don-Britt.	97 cr. 1 lanjii de ces de aură preparată cu joujou.	97 cr. 1 ine! cu Bri-lant imitat cu pietri.	97 cr. 6 linguri de prândă de argint London-Britt.
97 cr. 1 Braceletă bătută cu pie-tri.	97 cr. 2 fesnice de argintă curat London-Brit	97 cr. 1 castronu de supă argintă curat Lon-don-Britt.	97 cr.-i pantalonii de lână (sistemă Jăger) de băr baţi.
97 cr. 6 părechî de batiste unico-lore seu colorate.	97 cr. 3 cuţite de tablă argintă London-Brit	97 cr. 6 furculiţe franceze argintă Lon-don-Britt.	97 cr. 1 dosă de za-hară argintă London-Brit
Mai suntă apoi 2000 de bucăţi mari, elegante şi moderne de
Pânzături de masă şi pat
din ripsă, în cele mai vii colori, cu borduri şi desenurl de flori, în adevără frumose cu câte
I fl. 65 ci*. H
Pânzâturile suntă jură împrejură cu borduri împodobite şi la cele 4 colţuri cu Quaste de Pliiscb.
I bucată 30 coţi pă-nură de munte fl. 5.50
I bucată 30 coţi atlas bună Gradl fl. 6.50
I bucată 30 coţi Barchent-albă fl. 6.50
I garnit. color, de cafea, I pânzătură, 6 şervete fl. 2.25.
I bucată 30 coţi ChifTon fl. 5.50
I bucată bună colorată de materie pentru pată fl. 6.50
I duzină de cârpe de buzunar cu margine colorată fl. 2.25
I duzină de ştergare de inu fl. 2.50
2 duzină cârpe albe de ină 90 cr.
6 bucăţi cârpe de in 3 coţi lungime 2 coţi lărgime fl. 8.50
I garnitură Bouret din stofă fină Bou-rert fl. 10.
I restă de covoră 6 metri 2 fl.
Nnmai 5 fl.
costă ună
Gheroeti de dimiâ
elegantă, gata, căldurosă, din cea mai fină dimiă Stiriană, pentru orî-ce mărime, pentru orî-ce mesură în t<Ste colorile, pentru tomnă si arnă.
Nnmai 1 fl. 80 cr.
Jachete Se iama
pentru bărbaţi şi dame, în cele mai frumose colori moderne, se potri-vesce la orî-ce haină, se portă cu plăcere tomna şi iarna.
‘V

Numai 1 fl.‘ 75 cr.
o pătură de cai, cari se vendă aşa ieftină din causa desfiinţării fabricii. — Cine voesce se-şl cruţe caii să cumpere renumitele
Pături de cai,
decât cari niciodată nu se vor pute cumpăra mai bune, mai mari şi mai grose.
Numai 6 fl. 50 cp.
costă ună
elegantă, modernii, de tâmnă şi iarnă, lucrată din stofă de Brunn în orî-ce mărime şi colore, aşaderă la olaltă :
1 pantalonii. 1 giletcă, 1 gherociî.
I Dualitate
Un costnm întreg
6fl- 50 cr.
2 Qualitate
8 fl. 50.
3 Qualitate
10 fl. 50.
Ca măsură la comandare e de ajunsă lungimea pantalonului, grosimea pieptului şi lungimea mâneciloră, precum şi felulă colorei. Mustre nu se potă trimite, deorece costumele suntă tote gata.
Aceleaşi costume pentru copii dela 6 până la 13 ani orî-ce calitate suntă cu 2 fl. mai ieftine.
Transporturile cu „NACHNAHME“.
Fiă-care comandă, fiă câtă de mică, să se facă cu precisiune şi îngrijire. Ce nu’i place cuiva se ia înapoi, se pote schimba, seu se reîntorcă paralele. Comandele suntă a se adresa la:
Versandt-Geschăft „zur ungar. Krone“, Wien, 5. Bezirk, Rudigergasse Vr. 1|12.
H3 Ş
® ®
B B
E E
b< b»
S 3
si -
® P*
B- ^
p ^ M
525 » <?
’* 00 to g
'—	e
•• O- nj
® 2.
° 05 p O- 1©
*-i	00
® B -» B »
L_l tj* «*>
IT B o IO g <
s
-3 *3
•-» H ® ®
P P
E E
p< p<
g. ^
®
5z5 I-
. M
,iC0
w
03 Ş
® g o- 00 •~t ••
® co S O-
^ <-t
g.*.
5 ®
QC o O
® sc
? © 2 pc
* p*. oo 3
-t <-i ® ® B B
S< C<
§ 8 P*
f B
3 ^ O 00 • » 9? oo
S»
3 © •• ® B " o
5 B
a
cs
o
oo
M O -I
t£> » O- •• o P< Ol D
C7* O- Jâ"
Oi -i
® co
I ^3
g S.I.
-3 H
•~i	•-»
3 2 p P
E E
p> p<
g. §-
P< ®
•i
&
b
® —
03
^ ^ O
©w « 5"
^ w „ o 00
H • • tGD
B
B Cu
c3 £
g- T}
® px
“ P
2 B ? ®--Q-
_ B «- C
*~t	r*-
P ®
i->>
B
P
—< Q- C2 P ţ"
•• ©
* a-p 5’
5 1-
®. B
-Q- ®-
<=> B'P
P O 3-
fi)
® 0- " CP
®
II
9
9
P
•
9
P
9
B
O
>-i
b*
O
s<
®-
•-<
p
®-
-Q-
Tipografra A. MUREŞIANU, Braşovu.
Sosirea si plecarea Ireiriiora si postelorn în Braşovt