JtainstrtţiiMi şi ■nrtt......- t «famate na ae pri >T*erip^ »*,«"■ Silî 4* amomiî '• , pl«{a nara Nr. 22. «fjS’ti/iiprimrtacu tnVlitia: f Mtf Mouc, Haaşermem & foaier [ 4k ImŞ* lUdifck Schalek, Ălois f Imil, Jl. Oppekk,J. Dcm-: • Pdaftn MJfpiMta: A. V Gold- f Imr, Mmlktei, EckstemBermit; I fcNiKfllrtfff.Ii, Daube; hl Ham- ' lira; i.Stemer. ri faiirtitunlorvl: o seria Eidupe o <$ol6nă, 6 er. f. timbru pePfcru o ţra-. PublicRri mai dese • dnpi'tarifl ri Învoială. ImIibm se pagina HI- ;o. . î mii W or. ♦. a. s6u 80 bani."1 „(iazewr ie*e------- . itoumtatt tatii Jttstrowarta j» —* maa » â:.WJ—TUŞT 8 fl., pe trei Ioni 3 fi. IjlJL rtiăMi... *0 franpi, pa «Ase ncl, pa trki Ioni 10 franof. ■Bf pranujajeră ia Mie ofi-; inele poştale din Intra ei di» f,r,yaffi fi 1* dd. eoleotrtri,'>' 1 . ./tapaţi juri fivfoţt i la administraţione, niaţamare NiJ. *, ejwi»nlfil..':’pe itefiafitf (O n., pe şi se Ioni 5 fl-, pe trei l 'ltuil 2 fi. 10 or. Ordne<fiti -r ■: vi. " lj bani. Atât-fi abonamentele aftMri fi li £hberţiaidile!Bdnrii a Se' plăti înainte. ^ Nr. 216. Braş6vii, Sâribătâ, 1 (13) Octomvrie ;>Z‘ ‘ ' ^oia. a^o^^rdeixţTa,, te n .Vfî J „GAZETA TRANSILVANIEI". Ctrl Ofciomvrie 1888 st.'V se deschide nod ikMiiMHitd ta care învitimtf fie toţi amicii şl «jri-JWlorii fdiei nostre. ’ Preţuiţi abonamentului ■ fentrtt Austro-lingaria: „ -,i, '.«< ■ ' ' ! .!. •. i • . pe trei luni 8 ii. ţ>e şese luni1 8 flv v* • imit 12 Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 fr-ajicî,, . .• pe şese luni 20 franci, pe unii * anii 40 franci. Abonarea se pote face mai uşoră şi mai repede prin mandate postate. domnii, cari. se vord abona din nou, să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arSta şi posta ultimi. Adiinistraţiniea „Şaxetei Transilvaniei*4. ■ BraşoVfi, 80 ■Sbptemri-ie ■i.: ' '( Faimosulu Banffy-paşa, care stăpânesce după voinţă şi după placă dou$ comitate în pr^onde- nrvvwn-rv Artni * i A v' V1 A r i 1 ^ /U*0?.J* SolnofflfteI>o* Ul/x . i . •• ■ / ©Iu,, s^ju p#ş ajic.fi oâQA. .jL-sw.iia^kS M .ibmV. ub oria inc-; Etă unu fişpănfi! pe tfiirab nu-lflb ^upeţ’ă , alţe,. r< nici ^ecazRtile ş;i nevoile p,(^6^inne^jp.v?î $av»m Mp $ ,pi$C niinisţy^une^^Qţâ. gri^i^r WiA; administraţia ^ risar^ff^ ^ţe,, c$Je şi^pri» ţ<5tfe mijjoceie câţe .i-ţş i^sQogşsoe minr tea, prinamenipţărîşi ipg^ripţOiprin persecutări, şi răsturnări, în psJe, din urmă prin fabricaţiuţie j|e: n»- fî;);i; E 11 jiQfp&y fidaug^ foia.pţrusia^ă, este una din< ca^^o ^ă^^^^ ioAAţşţrifti.. Trebue deră-rfBiS..^^lopS^pijtn^ă ii» Schmerling din. 1862, a,4pcă c^şsapea,parlamentului şi au-*,, tjonpţiipi-, u$gurescl asrieli^ ea •>(. Luat’a mesurî în contra îpve* ţăloriloru români, ■ yerîtu-şî-a inge-' îfnţa în şcblele xţ6strş , şi\ \îţi . averile loru, atinşu-s!a de- portulă ro-ti^escă, pornit’# persecuţiune în contra foilorft românesc!: venituuia acum chefulu să maghiariseze numirile românesc! ale localităţilor^ din coţnitateie amintite, pe; care aâppnisţraţia faimosului fişpanu, le*A, (Roşită la trepta tristeloru paşalîcurt .. y>;; • Mai josu publipămu o cores-ppijdeaţă, , în care ni-se spune, ea neastempăraţulu paşa- s’a adresat sQpietaţii istorice maghiare., din Budapesta, ca sS-lu ajute în a-căsta operă db-dviUsote, fabricân-du’i nume maghiare, cu cari îuloţâeRcS7 pe c0e ,ă^ej^ipe cele românesc! djjţi eomitatulu, ori mai bine cţisti ^îin ală doilea mir! unguresqî. că ,cele mai cu.in- Âşa e voia şi chefuri faiipe-rf cercuirI politice^ din Yiena ară sului fişpană şe,,feri(?)âs(?ă ,şi; eăci- J 1 ^ viliseze ţinuturile fpm^eşcî,îircre^ dinţate #dn^ipistr#ţiuuei; luj, fara se se ţemă că v# h, traşii. la?>&&&* punae^h de cineva,. :i . ■-) ! înţi’ună stătu, cu guve^pă lealii şi dreptu, Banffy-paşa ar fi în doue-decî şi patri^ de ore înlăturată oii puşti la jocul$0]ău, . ir!;, Der se np uitămu.^că ypinţa şi , yheţplu faimpsalui. fişpanfi © voinţa şi ehefulu guvernului; r • ce face guyeruulă în ţera’ntregă* fişr panulă-p.aşe mai face pe , desupra în 6ele dpuă comitate românesol; şi ce nu ’ndrăsnesce guvernula se facă pe faţa, face pe ascunsă prin faimoşii aei fişpanî de ţalia :Jui Banffy. Deszo, - , /. îîşecuţe’şî fişpanulu Banffy vo? inţa sa, şi ;,a guvernului* facă ’şl ppftele sale şi aJp. acelpra ală eă-roră instrumenta; este,?,minfi.i:lneru se nu, uţte înşf; câta va fi suflare ,rcmăpesqa acele părţi, tdte încercările de.,maghiarisare se vor spulbera ca qplbulu in vântu, er ţinutujă va remân© românesc, uîn ciuda împestriţărei lui cu., peni© unguresc!! - ----------* - sl .„DIN h „Nfixişi Iţrens^sci»^’-<^tgi‘!i- pretinde a sci, dia, ipforpiaţitinl .laate directă din cancelaria berlineeă* că Biamark are de scopă nimicire autonomiei, Ungariei.1 Nur mitulă (fiară arată prin ună şiră; de ar-ticuli, că alianţa Austriei numai aşa ar pute fi de interesă -pentru1 Germania, decă fi o, împ^răţiă .urâtară şi centra* lisată^ .fizip&rţirea m, două state wato- forţe dispuse la ac.şstA „lovitură de staţău, cum o ,numesc© „Egyetertesu. Singură nuflşpi âmpăratulă şi regele Fţanciscă Jţo-siiă fre unele îndoelî îu f,congcfi-i.$a sa, pr^ypcândn-şe la împrejurarea, că elă a depusă fn Budapesta jurământulă pe cons-tituţiune. Ou tote acestea în Berlină se speră, că va succede a delă tura. .aceste ^ultrfpste consideraţiunL“ f | i: i hi \i: **• ' ...fiarele francese, se ocupă multă cm xîntrebarea, că pentru ce împăratulă Ger*, marfiei, în toastele sale, rostite în Viăna, a omisă cuvintele; „.şi pentru Megeîe Un-garieiu.Jn privinţa acesta cfiamlii ^Mot d’ordrenu primesce dela corespondentulă Său din Yiena următoreă telegramă: Maghiariloră ' ll-a făcută, o; * surprindere forte neplăcută împrejurarea* .că. împăratulă germană a toastată numai (pentru împăratulă Austriei şi n’a,.adausă cuvintele „şi regele Ungariei.a Cu privire, la asta am ^ădbă eri serA^i am fostă chiar, rfiartoră; oculară la uuă casă forte ca-raqţeristică. .Adecă după prândulă fie ^ală ună funcţionară ală Curţii,a cetită (fiariştiloră ce erau de; jfaţă- textulă ori-, gina^lţi ală toastului. Deorepe însă în a-, cestă textăvPu. se cuprindeau cuvintele: „şi regety Ungariei^ diaxişiiianaghiaiî aă pretinsă* pa-. săj v|re ,în te^p,şi cuyinţele acestea* Funpţionarulă Curţii le:a;răs-, punsă.însă; *,JerţaţI, fionţnii.mei, aceste cipdntş n,u se. află scrisg ir.aicî ,^i, ,eu nu poţă perniţe, ca săscrieţi: ceea ce nu $e află în ţexţulă .aprobată !f*. .. • ■ • ij’ '4 O’- * ; •' T ' . I h r„* j;.ji ! _ţ „Telegrafulfiu djn MuewxseX scrie;: Se,s4ice} .oft pj^in.cjpele de -Gallef . ar fi avută o misipne Or®care pe lângă curtea hoştră regalăm * ( Ia acostă priyire au circulată doqă versiuni; ,ună. d’a face pe Regele nostru s£ primtstâ'tyuiwr7umimttil&' bulgariei sub formă dinastică1,^ J altâl ,d’a mijloci câs&xma "‘moşWnitotului tronului nostru*mifiich prttieiptilui ăe Galles. qencuriledbine^ informate se Yofbesdă, Că'; orl-care • ar fi ^misiăiStea firincfpelui de Galies. eă' îl’a fostă *fiă depliilă încunii-^ ‘ nată oă -succeSă. ' ; : ■' * i ......... . ,.r . • * . , . • ~i; s; , hl/\ , Scirî: sosite din; JPetersb urgii anunţă* 4 Că ,acolo,.akuipredusi* mmiriţămirî toastele ; scliimbate m^Viena între.mdharchib^er^ mană şi austro-ungară. Pressa riisăscă’ ' dă espresiune pănerei- sale de rău* din causă că cu ast? ocasiune nu s’a diseu-'! tată nimică asdpra resolvirei cestiunei bulgare. Sună (fisele toast© suntă de: natufcă mai multă a turbura; actuala si-tuaţi^ncrpolitică, decâtă a-o întdree spre- ; împăciuirea cea fie multă dorită. . r CorrespondaUce de B'Estu aipitbli-cată (jilele acestea o scrisore din Romă, ; în care; • se^ făceau <;!eifâdse eomutiicărl despre ună memoria, ce’d’ari fi presen-tată ună bărbată de stată italiană, care > s& crede a fi d, Crispi, principelui Bis-mark din causa atitudriiei şovăitfire, pe' : care o are Turcia faţă cu alianţa întreită. • * .In acestă memoriu a’ar (fice, că . numai sultanulă Abdulă rHamifi ar fi acela, car© : se opune Ia alipirea^ Turciei ia alianţa întreită. 1 •**_ )M f ... Abdulă Hamid nm*jşe 'gândesce de-câtă ,1a siguranţa sa personală, i care 4^-nică e supusă influenţelorii schimbficidse, şi fiânsplă: nu va- lua niciodată o hotă-rîcei seriosă, după cum s;ar pute oinefia aştepta d. e. delă suCfceserulă său Me- i hemed Beşid Efendi,c. care, esjbţe multă mai energică. - , m,. Este lesne de înţelesă, că aceste comunicări au aflată pretufcindenea o primire s cep ti că* Acum însă ele suntă r&-produsfivşi de (fiafulfi fld’Italieu,. Care de Câtva timpă: Arece ?ca orgăUă ;ală dfiui,: Crispi; prin acefita^ede dobendeseft ofe-care aparenţă de. crefiămentă. . ; SerMtorBe iiilareJi Năsenffii. .. (Raportă specială „ ală „Gazetei Tra?isilocvniei“J (Fine.) . ;...... _ ^ Predarea cheii noului etUţjclu gjmnasialu. Ifiiştritatea Sa.fi-lă EpisQopăVpriu ună discursă pătrundătoră .-fr - ca sqnpiă 0POILETONUIiD „GA2!. TRANSA ,(2) , !■* . • - - v, întâlnirea sfinţilorn trei crai. Ol . r • •■•*' 1 *r! . (După Appad Gabanyi.) .J-Se ridică apoi de pe .scaună învăţă-tgcmlft, şi prgsgaişţnlă Ignaz Csupasz, tuşi de i^uă pri .fiVi mână şi vorbi astfelă; -ii, „Onorată adunare! Ce, privesc© ta-bJoijlă .însuşi,! e lucru finmosă, mai ales# ciad va; fi zugrăvită, deşi acum încă nn paternă sci, ce se va zugrăvi. Mai bine eJ(s6. l&săjnă conspiraţiunei, (în locă de ipspiraţiun^) artistului; să zugrăveşcă ceea ce’lfi, va îndpmna ipgeniulă , său-Obiectulă e aci lucru secundară, idea îa|6 e lucyu principală, fiecine zugră-veşpe. ceea ce pote şi vr^â. . 'A§a: ©Stei • ; ’ „Der, onorată adunare, fie’ml; per-: mkâ să. facă o observaţiune la < lopulă' ^ ar cestai.v u *>!,:. ! ' i j c n -- u.; »'■' .,i* „Ori caţe^ar fi idea* orîc4~âr rept©-senta tafekifilă*... ce-ar- fi o fldre flrft 61ă^‘ Ce ar fi unăirăsadfi fără prdptea? Şi că să aducă nensemnata mea 1 peţşonă oh. esemplu: ce aşă fi eu finsumî fără vene-fabilulă druă- preotă-?,, u\ -r-: •’ I n■;„.•** Nimicăf strigă.;o^ voâî©, iul '©©' feoie a cid.î^v, : ’O.i **f- '*t«. !i; . D-lă 'jude: însă; strigă, < contriiuândă-comparaţia: • - u Ud . • - j>*> -i —*r Ce ar fl.-©.fripturi deî came de vită fără sosă? -ji.in;. — Aşa este! r£şpnâ din drepta şi dimatânga; ..u Ignsâf CsupiaS3i?!Însă;’Confcittuâ U' ;** ‘ n „Şi în fine: ceat fiotmă tâfeiotlfără* prevază ? •* ’ * 'i-y- O (pânzăispoită! replică preo- • tr. \iir.' A , - «Aşa estel Deo&:ac4m ^rntevoîfiito^ rulă meu, "veneTatulă nostim pgeşădinte; d-lă preotă, tt-ffccută1 propunerea' să jă* $ămă *a fi zugrăvită tabloulă pnn renu-înitulă pictoră streină, -p eu^îndrăspescă, Onorată adunare, a propune, pa să co-tnandămă preyş-zulă; pentru tablou în Yije&a.; • Bpntru 1XX) fl. căpătiţpiă. ună prevadă cum nu, U2ŞU există pe lume. , — Adevărată! Eljen! Se primesce! i .t ^D-fă Csupasz,' ,tuşi fie patru, ori în mâu! -şi- fdrtp-r niulţumiţă se jaşed^ pft ăcaujaă,., ...i:•• i;.. ^v-, , ,f; Acum ^se rifiicâ . să vorbesc^ - d-lfi notară Adam Hervadt; der elă suferea,, mţ)L şeivţine ruinţă^ de când* dp p răgu-şală cronică şi. fie apee§,; vprbea xi>rte, ?ncetă. Onoraţi #ifiuua?'© îşi filî©a - din causa . şicestă manile -ţa .urechi, ca ' se potă audi ceva. ro . &... iu „Onorată adunare! Eie’ml. ;permisă bă rreeapitodeză fiecisiunile ce «Iau luată. iDin fondulă de 300 fi. testată de Egy-idius Ba^nOely săd©;idestineze 200 fl.pen-ţru tablou şi 100-fl. penrim prevaz ’?.• i — Aşa ©Y1 fu răspunsulă generală. „...Dbîectulă taHlouîuT să se lase piT seina inşpiraţiuu^i artişţvfiui şţ. yeneraţulă nostru .preşedinte, ya regula ; acestă afa- . cere prin scrişorp?. ,. — /Da! ; ,v.. v. ■ ,i... i » t‘* In pîiyfijţa * privazului, d-lpţ brgşţţustă ,şi înyăţătoră Ignaţz Csupşsz ya dispune ;cele fig fips^. m . Yiena ? •; Forte .corect,ă » ;} •* n ^ K...: .. Depdaţăj şe aşefi^j d-lă. notară pe şcaupă, ca şi cum în vieţa lui. .n’ar fi , stată.în,i,picidre>( ^ăc$ elă pb^eryâ, că. d-lă judp BerţgJLiUfii Gondo,!?!! ^© nfişca pe-, ( lhfiştită înefie© ,şi ’npplo p©,seaună,,pşea;, ce ’nseugna ; („Apuîn, .,aşă yre şi ^pu , în,ţ fin,© ŞP 4iod Oi YQţtyfrl* fiiănd d-lă; jude vrea să vorbescă, eu; sf^tuescă pe ori-., cine .să-’şţţină gura, căci d-lă. judenu seje , He.glumă. U.A ,.L ,-i Ddă, jude j lovi puternică cu 11 pum- • nulă în :masă.; Asta »ra [obîceiulă sădi şi nimenea nu i-o . lua în - numetv de-; rău. (: bv.i'.'v J\ Nr. 216 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. cumcă institutul!! stă sub patronagiul alf> predă cheia Ilustrităţii S.«lo Dorofiuţln Comite şi comisarii ~1 Banffy — care în numele Impăratului-Rege Franciscti IosIfti.I o predă Bustrităţii Sale d-liif Dr. Kbmjar rik ca representantti alfi guvernului -reg. Bustritatea Sa vorbind!!, în numele guvernului, o predă Rvds. vicarii Grego-riu Moisilti ca presidentului fondurilor!! grăniţerescl şi representantele grăniţe-rilorii, care asemenea prin un ti. discursti o predă Domnului Ioanti Ciocanii ca directorului comisiunei adm. a fond. şi di-reotore gimn. definitivii. Domnulti Ioanti Ciocanii prin unii discursti care a storsti lacrimile asisten-ţilorti făcu pe scurţii, c^storiculti fonduri -lorii amjntipdti de gloria trecutului şi a-ducendti laude acelora, cari au trecuţii la cele vecini ca. (Aici coralii studenţilor cânta jalniculti : In veci pomenirea lorii.) Arăta apoi stăruinţa ce s’a puşti pentru edificarea acestui gimnasiu românescti şi jertfele cu care se va susţine din partea fundatorilorti şi patronilor!!, apoi predândti cheia domnului directorii gimnazialii substitutti Dr. Paulii Tanco, îi înoredinţâ conducerea institutului. Domnulti directorii Dr. Paulii Tanco, pri-mindti cheia în numele corpului profesoralii mulţumesce 'prin discursti frumoşii pentru încrederea ce i se dă, pro-miţendii a conlucra la cultivarea şi progresarea tinerimii. După săvârşirea acestui măreţii actti urmezăt Predarea stogului g im naşi al u. Domnulti directorii Ioanti Ciocanii prin unii discursti escelentti face istori-culti ideii de care au-foştii pătrunse damele române din Năsăudii şi giurti cu ocasiunea colectării pentru destingerea institutului gimn. cu acestti steagti. Ce-tesce numele contribuenţilorti dimpreună cu sumele ce au contribuită, cu care o-casiune atârna de stâgti medalia de argintă ce s’a câştigată dela esposiţia din Sibiiu pentru studenţi, er după aceste predă steagulti d-lui directorii gimn. Dr. P. Tanco; d-lti directorii primindti ste-gulft, deasemenea prin unii discursti, jîlti predă d-lui prof. Dr. A. P. Alexi ca prof. de gimnastică, care răspunde prin unii eminentă discursti arătândft însemnătatea sciinţelorti şi a artelorti şi urând ca să trăescă damele române pentru nobila iniţiativă ce au luată faţă cu donarea acestui steagti, er domnulti prof. A. P. Alexi predă stegulti studentului de cL VIII Blândulti, oare-lti primi. . . Tote aceste discursuri de predări au fostă viu şi de nenumărate ori întrerupte cu urale de „să trăescăa. După finirea acestorti acte în ordine esemplâră mulţimea s’a îndreptată spre biserică: semnă, că actele religiose s’au săvîrşitti. Conformă paragrafului statoritti cu ocasiunea acestorti sărbători iubilare, au urmată visitele de curtenire în modulă următorii: •r » 7 ,, ••• . v r7 •• -r* . 7 Bustritatea Sa Domnulii Episâopti, 1 graq^e Intre o&îp şi a- ţedaoţiunei „Ga- îficunjuratti de totti publiculti Inteligent | tfctei. ^Transilvaniei*. reg. bangitl D^s|l..’s’a presentâtti la JJustrîtatjpft-Sa domnul | Afa®& dş toastele ofi^iose s’a mai umelei" M^i^stă^i abmifee supremă pentru ,a aduce -maM toas^ttl di^ partea ctecaifiilui I oraşjjil ui i----t~—îi?-'* w - publică cu Ocasiufiea o*. »iii - ~“* Franciscti losifii Impăratului-Rege Franciscti losifii I. La otirântarea Bustrităţe. Sale ‘domnului FU piscopti, a răspunsti Bustritatea S. domnulti comite în termini afabili asigurând, pe cei de faţă, cum-că sineerile urale a-duse prin graiulti Ilustrului domnii Episcopii, vorti fi duse pe calea s’a la ou-noscinţa Maiestăţii Sale. După eşirea dela d-lti comite supremă au urmată visitele de curtenire fâoute Bustrităţii sale Morunului »episcop din partea preoţimei, din partea amploiaţilor ti dela judecătoria şi politică, a corpului profesorală şi a tuturorti celorlalţi onoiaţiorî. Dela Bustritatea Sa domnulti Epis1-copti, publiculti s’a dusă la noulti edificiu gimnasialti pentru a face viâita de curtenire Bustrităţii Sale domnului consilieră ministerială Dr. Klamarick. Bustritatea Sa a fbstti salutată din partea inteligenţei prin graiuld d-lui advocaţii şi secr. alti fondurilor!! grăn. Ioâchimti Mureşianu. La cuvântarea Domnului Ioâchimti Mureşianu a răspunsti Bustritatea Sa Domnulti consilieră în termini1 afabili, mulţumindti pentru atenţiunea ce i se dă din partea inteligenţei române, reco-mandându-i-se fiă-care inteligentă în spe-cialti. După finirea acestei visite şi totti în aceea sală a fostă salutată Rds. Domnii Yicarti Gregoriu Moisilti prin graiulti D-lui profesorii şi catechetti gimn. Leone Pavelea. De aici s’a făcută visita de curtenire deputatului cercului Năsăudii, d-lui Jelinek, care încă a luată parte ca ospe la festivităţile iubilare. După finirea tuturorti acestorti visite de curtenire, la două ore d. a. s’a începută banchetulti, la care au participată aprope 200 persone. Cu ocasiunea banchetului s’hu ţinută următorele toaste oficiose: 1. Pentru Maiestatea Sa Impăratulti-Rege Franciscti losifii I.şi Dinastiă, de Br. Banffy. 2. Pentru guvernulti feg. ungară, Dr. Ioanti Szabo Epis. 3. Pentru Archiepis-copulti şi Metropdlitulti gr. cat. Dr. Ioanti Vancea, Vicarulti Gr. Moisilti. 4. Pentru Episcop, gr. cat. Di*. Ioanti Szabo, Ionti Ciocanti. 5. Pentru Comis. reg. Baronii Desideriu Banffy, prof. M. Popă. 6. Pentru Directorele supremă Păli Sândor, Dr. P. Tanco. 7. Pentrti Fundatorii şi susţinătorii gimnasiului, Kenyeres. 8. Pentru comiriunea de clădire, Dr. A. P. Alexi. 9. Pentru îritreprindătorii clă-direi, Gavr. Scridonti. 10. Pentru cor-pulti profesorală, Dr. Elamarick. 11. Pentru Tinerimea gimnasială, Jelinek deputaţii. 12. Pentru donatorii stogului, Ioâchimti Mureşianu. 13. Pentru ospeţl, primarulti Iacobti Prădanti. După care a urmată cetirea unei mulţimi de tele- „Onorată adunare! Mai ’nainte d’a merge mai departe, aibă looti aci o nedumerire căreia îi dau sincoră espresiune. Domnii — paremi-se— au cam lăsată fre-ulti slobodă în ce privesce banii. Se jocă cu sutele şi le aruncă ca nimica. D-lti preoţii Kelemen Futyi a destinată 200 fi. pentru tablou, d-lti Jgnaz Csu-pasz a destinată 100 fi. pentru prevazti. Der după cum sciu eu, fovduitilui Egy-dius Darnoczy, scoţendu-se datoriile şi competinţele de judecată, dispune numai de 100 fi. Mai departe e de luat în tconsideraţiă, onorată adunare, că „Şvobulti" (adecă Nemţulti) nu ne va dărui cheltuielile de împachetare, că nici poşa nu ni-lti va espeda gratuită şi că în fine nimenea nu nu ne va aşe4a tab-loulti în biserică rdmânendti să’i plătescă Dumne4eu! Deci adresezi! domnilorti întrebarea: Cu ce să se acopere aceste cheltuieli în plus? — Contribuimti cu toţii împreună! replica nepăsătorii forestierulti (inspecto-rulti pădurii). — Ce ? Din buzunarulti nostru ? striga d-lti jude. Asta nu se pote! Să-culeţulti comunei e golii. Şi nici noi n’avem nimicii! — Credincioşii vorti fi fericiţi con-tribuindti tin dinarii pentru gloria biserioei lorii! observa cu înduioşare venerabi-lulti d-nti preoţii. Eu însumi voiu colecta ! — Aşaderă d-lti preotti ia asupră-şl sti întregescă suma ce lipsesce ? — Da, o iau asupră’ml! — Atunci vă rogti se consideraţi vorbele mele ca negrăite. Adunarea dete din capă în semnă că consimte, er d-lti jude să aşe4â pe scaunti. După acesta se ridica d-lti preotti şi declara şedinţa închisă. (Va urma). 'ljjstdfţaBi&j |acker; dik pşrten inspectorului p|e scole: Havas şi din partea tiaărului .juristă de Buda-Pesta:- Şerbanti. In decursulti banchetului musica a esecufatih , următorele piese musicale: 1. Marşti. 2. Semiramis, Ouverture de Rossini. 3. Craiu nou, potpouri de Po-rumbescu. 4. VariaţiunI maghiare. 5. Othello, Ouverţotire de Rossini. 6. Trou*. badour, potpouri de Verdi. 7. Nabucho-donozonti, cavatină de Verdi. 8.‘Emani, grand arie de Verdi. 9. Zigeunerin, Ou-veictura de'Balso. 10. Marşti. rj * Lâ 6 ore d. a. banchetulti s’a ridicată, er Bustritatea 8â Domnulti Episcop a şi plecată sera spire Bistriţă cătră casă, însoţită fiindti pănă la comuna Cepanti de o muiţinie de inteligenţi, semnă vădită de-multa stimă şi veneraţiune de care se bucură în ţinutulti Năsâudului. Sera a urmată baltilti, care după ce decursulti Iui cade în sfera de activitate a TiUei foi beletristice, lasti ca o altă personă să se ocupe cil descrierea lui mai pe largă. Âktfelti âu dechfsti şîs’au finită sărbătorile din Nă&ăudti. Ceioe^â participată la aceste sărbători s’au potutti convinge despre spirijbulti de ordine şi de ascultare cu care s’a purtată poporală şi inteligenţa Năsău-deanâ. On<5re: poporului Năsăudeanti, onore pompierimii şi musicei pompierilorti, care a contribuită forte multă la ridicarea şi maiestatea sărbătorilorti. Decă poporală năsăudeanti este în stare ca la sărbători atâttt de însemnate să fiă la înălţimea sa, trebue să-ltt felicitămti, şi să-lti pu-nemti şi altora ca pe unii modelti de imitată. înainte numai, ca săsearete, că Ro-mântdti este îii stare a se conduce elti pe elti, fără a ave lipsă de baioneta gen-darmilorti,1'cari deşi au fostti anume recrutaţi pentru acestă sărbătdre, ca ve4l Domne să ţină ordine — să fiă şi pe viitorii ţinuţi închişi în casarmă. Acesta este pe sciirtfi1 istoriculti sărbătorii iubilare, care pentru eternă va rămâne amintită prin publicarea separată şi în broştirf, ca astfelti să se eternizeze întregii sărbătorescul!! decursă alti sărbătorii. SCMILE piLEI. „RomânulCitt află' din isvorti autori-satti, că negorierfie pentru încheierea unei convenţii comerciale intre România şi Austro-Ungaria se vorti relua, chiar îndată după alegenle ce Be facă acum în România. * Protocolulti asupra lucrărilorti săvârşite pentru a restabili graniţa Austro-Ungarici §i a României va fi semnată, probabilă, de cătră comisiunl la 20 Oc-tomvre. Unii acordă deplinii esistă a-supra primelorti patra secţiuni. Numai asupra 3 puncte suntîi diverginţe uşore, ele suntti relative la hotarele Bucovinei, comitatului Hunedora şi le fixarea graniţei lângă Orşova. * * * In bugetultt oraşului Robriţinu ve-demti figurândti între cheltuell pe anulă viitorii, între altele, 800 fi. pentru şcola idOvescă şi 1000 fi. pentru Kulturegy-letulti ardeleană. Unii sfertti de banchetti s’a guratti. asi- * * * Poliţia din Braşovit a inter4isă. flaş-ne tarilor ti de a mai cânta cu fiaşnetulti pe teritoriulti oraşului. * * * Ministralti de justiţiă a încuviinţată d-lui Ioana Bozianu, din Braşovti, pe temeiulti unei adopţiuni sub Nr. 33275, ca pe lângă numele său de pănă acum să pârte şi numele Giorgievtâ. * • * „Bomba“ din Brăila, vorbindti despre desvoltarea industriei românesd, (jice înţje altele : „ Aplicarea tarifului autonomii da-yfode binctfăcâtore.pc cţi ce merge}, ast-•felti că abia sufită idoi ani de când ne bucurămti de acestti regimti, şi deja ve* demti că mal multe ramuri de industrii s’au întemeiată în oraşulti nostru. Intre altele multe vomă menţiona de o cam-dată fabricele de frînghii ale d-lorti N. Banu şi I. Bontă; la fabrica d-lui Bana, se ocupă mai bine de 50 persone, cari se compună din bărbaţi, femei şi copn de ambele sexe, cari cu împletituri, cari cu răsucitulti frîngHilorti, cari cu dâră* citulti şi împărţirea cânepei. Totti fe-liulti de frânghii se lucrâză în acestti a-telierti. Preţurile suntti forte avanta-giose, adecă cu 30 la sută mai eftine decâtti cele din străinătate.a * * Colegiulti medico-chirurgicalti din Filadelfia a conferită titlulti de membru onorarii, nfeloiv*, alti acestui colegiu dlui ' Dr. G. Asaky. Se scie, că d-lu Dr. Asaky a luată parte, împreună cu d-lti Dr. o-culistti Manolescu, la congresulti internaţională de' chirurgiă, ce s’a ţinută a- nulă trecuta în Filadelfia. * * * A apărută în Londra o scriere asupra României, întitulată: Untrodden Path-sin Romania (Locuri necălcate de nimeni, din România), datorită penei domnei WalJcer. * * * In 8 Octomvre st. v. Curtea regală română îşi va strămuta reşedinţa dela Sinaia la Bucurescl. * * * Camera advocaţială din Tergulti-Mu-reşului face cunoscută, că advocatulti I. Kovaes din Ocland a fostti stersti din lista camerei, dedrece s’a aşe(jatti în Braşovti. * * * Coinisionaralti M. Sproncs, care da-toresce vr’o 100,000 fi., a dispărută din Budapesta de câteva (jil®' * ♦ * D-lti Haşdeu, amară loviţii prin per-derea unicei sale fiice, a cerută concediu dela universitate pe unii anti de (jile- is •».. * I * * In judeţulti Dolj iu ^ din România, învăţătorii rurali au înfiinţată o societate, ală căreia scopu e ajutorarea eleviloru lipsiţi de mijloce) precum şi înfiinţarea unei biblioteci şcolare în fiă-care plasă. * * * In Bucurescl au începută a se face esperimentc cu tunurile cele nouă, de calibra mare, aduse pentru fortificaţiile a-cestei capitale. Maglnrea nuelori delociri ii coi Gherla, 8 Octomvre st. n. 1888, Plesnindti în mintea unorti bărbaţi maghiari exaltaţi idea fixă, de a face chiar şi din petrii Maghiari, societatea maghiară astă4l stărue din iăspute, cu o statorniciă vrednică de unti scopti mai nobilă, a validita acestti principiu ridiculil şi din cale afară zadarnicti. Stai cuprin3ti de uimire, cum Maghiarii, cari facă adese gură, că o să fiă civilisătorii orientului, nu prieepti de preocupaţi ce suntti, «ă natura e mai puternică decâtti omulti pigmenţi, că naţiunile nu răsară — etă aşa — la o lovitură de vargă! Cu paşi repe4l grăbescti pe unti po-vârnişti ameţitorii pentra-ca să-’şl reali-seze unti ideală născocită de unti capti nesocotită şi bolnavă. Unti esemplu viu e faptulti din urmă alti br. Banffy, corniţele supremti ală corn. Solnocti-Dobeca, prin care voiesce, domnulti a două comitate locuite de Români, a-’şl adauge noui lauri de slăvire în opera ridiculă de maghiari-sare. Nr. 216 —-sr GAZETA. TRANSILVANIEI. i ■■ i ■ .i.■ ii a- .ii. '■* . i -rr 1888. La 5 Oct. a. c. ’şl-a ţinutei şedinţa cea* dintâi Societatea istorică maghiară, din Budapeşta. Decurgerea* şedinţei pentru noi e de puţinii interesă. Ne inte-reseză însă raportulă ce a cetită secre-tafcnlă societăţii,1 d-lă Alesahdră Szilagyi. D-lă secretarii dă lectură scrisorii ce a adresat’o societăţii br. Desideriu Banffy, corniţele supremă ală comit. Solnocă-Doâcă, în care rogă societatea să fiă pre generosă a primi sarcina de a ma-. ghiansa numirile locale străine din co-mjtatulă Solnocft-Dobeca. Societatea istorică firesce, .că s’.â angajată la lucrulă acebca, care numai glonă nu î pote a-duce. Va să 4^°^ comit ele supremă ală com. Solnocă-Dobâca, br. Deşideriu Bâoffy, din scaunulă de stăpânire voies-ce* a reînoi faţa pământului şie-şl concre-cjdtă, voiesce cu o trăsură de condeiu a atrăforma acestă comitată, din valahă, ce e de sute de ani, în comitată ungurescă prin simple schimbări de nume. Frumosă lucru! In alte ţări mai fericite la asemenea ocasiunî dîaristica ar lua cuvântă pentru a spune d-lui comite-supremă: mijldcele ce folosescl pentru maghiarisare luntă absurde; în alte ţări unde în fruntea statului stau omeni mai puţină preocupaţi, guvernulă ar- şopti. în taină Ia ureehea br. Desideriu*Bânffy: dovedescl pre puţină tactţcă, pre puţină sim^ă politică, ai grije, căci de vei mai repeţi înoă lucruri de aceste, o (să fii dată în laturi din scaunulă stăpâ-nirei î . 'r. In Ungaria însă 4*aristioa propagă asemene idei scâlciate; guvernulă parte în ascunsă, parte pe faţă, îndemnă, ba protege pe astfelă de bărbaţi de talia br. Desideriu Banfy. De ună lucru însă şf-a uitată turistica maghiară, guvernulă şi br. Banfy, anume: solulă hotăresce vegetaţiunea. Decă br. Banffy de ună şiră de ani, de când a prinsă a stăpâni, ’şl-ar fi dată niţelă strădaniă a observa prin intuiţiune propriă disposiţia sufletegeă a Valachi-lord săi, s’ar fi putută încredinţa deănă lucru, anume: că Valachulă e ună po-ppră sănătosă, oţălită în suferinţe, rîde de- cutezanţa orbă a diregătoriloră, şi aşa, cum au fostă din vechime, locurile rămână verde românescl. Fiă încredinţată br. Desideriu Bân-fy, că poporaţiunea română nici în urma măsurilbră luate de d-sa nu o. să se gân-descă şi nu o să simţescă unguresce, nu ’şl va răsuci aşa ascuţită musteţa, nu va bate în pinteni, căci pre dragi îi suntă ţundra şi opinca românescă. Noi stămă cu fruntea senină şi astă-datâ în faţa br. Desideriu Banfy, siguri fiindO, • că maghiafîsar^a numiriloră de locuri o să măresoă numai contrastulă dintre nisuinţele comitelui şi dintre juş-tele ndstre pretenţiunl; noi suntemă mândrii de trecutulă nostru, falnici de viitorulă ce ne aşteptă, o să ne supuhemă cu aeră de bărbăţiă la esaminulă presantului, la discuţia viitorului, ca nisce omeni pentru cari măsurile b-lui Bânfy şj, ale tuturoră celoră de talia lui suntă, au fostă şi voră rămâne nisce îndemnuri puternice de a ţine cu mai multă sfinţeniă la limba,[ obiceiurile şi caracte-ruld nostru română! V. V. Coraspondinta ..Gazetei Transilianiei." Gurghiu, 8 Octomvre 1888. Sosirea Alteţei Sale Prinţului de cortină Rudolf in JPurghiu. Stimate D-le I idactoră! piua de 8 Octomvre n. c. pentru comuna nostră Gurghiu şi ţinu-tuln ei fu o 41 de sărbătore, din causă că în 4iua acesta pe la 8 6re dimineţa a sosită Alteţa Sa la vânătorea din Gurghiu, în sunetulă clopoteloră şi între u-r&rile entusiastice de „să trăescă“ ale po-poporului adunată. Alteţa S’a principele ereditariu Ru-dolf, în trăsură cu 4 cai şi însoţită de prinţulă moştenitoră de Walles ală En-gliterei, precum şi de principii: Fride- rich, Otto, Bragauza, Eszterhâzi şi de contele Kâroly Istyan precum şi .. In sala şvite-rană îi primi regină, căreia împă-ratulă germană i-a sărutată mâna. Monarchii au apărută apoi în bal-conă şi din 50,000 de guri răsunară urale de se cutremura loculă durândă minute întregi. Se vedea că împăratulă e cuprinsă de bucuria.’ Apoi împăratulă apără cu familia regală la ferestră, după aceea ’i ec presentară demnitarii. La 71/,' 6re fă prânc(ulu familiară. Sera oraşulă a fostă fărte frumosă iluminată. Cardinalulă Rampolla facă lui Schăzer, trimisulă german pe lângă Vaticană, în numele Papei visită şi-lă rugă să împărtă-şescă împăratului omagiile pline de respectă ale Papei. O publica- ţiune a primarului cătră popora-ţiune 4i°ei că împăratulă germană* a*fostă adencă mişcată de unanimele dovecjî de simpatiă şi lasă a se face poporaţiunei cunoscută câtă- de plăcută l’a atinsă spon-tanea şi măreţa manifestaţiune. Smu, 12 Octomvre. piarele o declaraţiune a Episcopului Strossmayer, în care justificarea publicată în „Kolnische Zef-tung* o declară ca. o născocire răutăciăsâ. DIVERSE. 0 Papăgalii. Se scrie, că papagalii tr&-escă forte multă. D-lă Berthoud, seri* itoră sciinţifică, istoriseşce, că în anulă 1840 exista încă ună papagală care a-parţinuse lui Rohespierre. Elă a fostă adusă la 1759 din insulele Ternate şi dăruită sorei celebrului revoluţionară ce trăia la Arasă, şi ea la rândulă său îlă făcuse cadou fratelui său, Rc^bespierre l’a âdusă la Parisă ca să se amuse în timpulă de repausă ce i ’lă lăsa politica. La mortea lui Robespierre bietulă pa? pagală a fostă luată de d-na Le Bas, văduva membrului convenţiunii. Ori de câte-orf se pronunţa înaintea Tui nifmele lui Robespierre, elă' striga cq o voce na-sală: r JoS pălăria, trăiască Repvhtimu şi în urmă sânta Marseillaise. Alături cu acestă papagală republicană se găsea ună altulă regalistă, care striga continuu „Trăiască Begeleu. Marele naturalistă Cu-vier avea de asemenea ună papagală cu care pretindea, că are conversaţiunl. La sosirea fiă-e&rui musafiră papagalulă striga: „ceai cu stâpânuluu seu, urmândă eh răspunsulă, continua: „nu mai vorbi* seu „mergi de .fiici, hoţii de timpiiCeva mai multă, se vorbeşce chiar, că Hum-‘ bold s’a supărată câte-va 4^© cu Octvier, amiculă său intimă, din causa acestui papagală, care a găsită de cuviinţă o dată, când amândoi erau la masă, să pro- ., nunţe nişce glume nepotrivite. Hurrf-bold a cre4ută, că papagalulă le-a pronunţată intenţionată, fiindă învăţată de Cuvier, şi din asta causă se supărase. _______Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei* â 5 cr. se potu cuid* per a în tutungeria I. Gross. în li-' brăria Micolae Cfturcu şi Adolf Albreclit. Cursul ii pieţei Braşovâ din JţO Octomvre st. n. 1888. Bancnote românescl Comp. 9.36 Vând. 9.40 Argint* românesc* . W 9.30 9.82- Napoleon-d’orI . . . .n 9.68 9.65 Lire tureescl . . W 10.88 »1 10.90 Imperiali n 9.88 W 9.90 GalbinI . ... . . n 5.69 n 5-72 Scris. fonc. „Albinaw6®/0 101.— n ■ — n n « n 98.— n 98.50 Ruble rusescl . . . n 127— M ' 128— Discontol* .... 6 Va -8% pe an*. CurBulii la bursa de Viena din 11 Octomyre st. xj. 1888. • ' t Renta de aurii 4u/„.................100.25 Renta de hârtiă 5°/0................90.75 împrumutul* căilor* ferate ungare . 146.50 Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ungare (2^a emisiune) . . Amoriisacrea datoriţi căilor* terate de ost* ungare (3-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare ...... Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banat*-Timiş* . . . Bonuri cu cl. de sortare............ 9*7.60 118.- - 104.50 104.50 104.50 104.504» Bonuri rurale transilvane............104.85 Bonuri croato-slavone...............104.— Despăgubirea pentru dijma de viu* unguresc* . .*.....................99.76 împrumutul* cu premiul* unguresc* 131.— Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedinului' ...........183.— Renta de hârti& austriacă .... 81.45 Renta de argint* austriacă .... 82.20 Renta de aur* austriac*...............110.— LosurI din 1860 .................... 140.— Acţiunile băncei austro-ungare . . . 506.76 Acţiunile băncei de credit* ungar. . 303 25 Acţiunile băncei de credit* austr. . 810.— Galbeni împărătesei . . . . . . 6.75 NapOÎeon-d’orî ....................... 9,62 Mărci 100 împ. germane.............. 59 40 Londra 10 Livres sterlinge .... 121.80 Editoră şi Redactoră responsabilă; Dr. Aarel Mureşim. 1888. Turnătoria de ferii şi fabrica de maşini a lui SCHLICK SOCIETATE PE [CA ŞI DIRECŢIUNEA: __ _ , BIROULU IN ORAŞ0 ŞI DEPOSITULt) ;ere Waitsnerstrasse 1G961699. Mi0 TI. Waitznerring 57* \ * Maşini de s&mSnattl în brazdă „TTtITJMPH“ şi „HALADAS“ patentate ale lui SCHLICK, Maşini de s6m6natu care împrăştie grăunţele; Pluguri patent, ale lui Schlick cu 2 şi 3 fiare /^K Pluguri cu unu feru originale SciaJ-ic!fe şi T7"icSLiSfţs, JqBnh* Unelte agricole, grape, fărîmător! de bulgări, • «u \±X* Totâten, taleteî. âe sieeb, maşini .pentru mustă &§ afeeîi, b&iest ă® porumbii (cucuruzu) Mor! patru flrîmatl. , O-amit-u-ri d.e treieratiă. cu vaporu si cu Treirtej-CL (O-opel). Mori pentru curăţita, Mori pentru măcinata. Părţi aparţinător e ds tote sistemele de pluguri pentru reserva se■ află la depositu. Preţurile cele mai eftinc. — Condiţiunile de plată forte favorabile. — Preţ uri-Curente la cerere gratis .şi franco. IMF* OZBS!H3ZE^"X7™ Nr. 216 GAZETA TRANSILVANIEI. P\ pesta yi., Waitzner- Boule vard No. 57, în etablisementulă fabricei nostre aflătorii: Budapesta, VI., Ăussere Waitznerstrasse Nru tp 1696—99, totuşi susţinemă în interesulă şi pentru comoditatea onor. d-nl clienţi ună birou în oraşfi, în localitatea de pănă acum, unde să află ună de- Ne onorămă a aduce la cunoscinţa p. t. D-lorîi Clienţi, că de şi amtt mutaţii partea cea mai mare a birouriloră ndstre ce se aflau în Buda-, Waitzner-Boulevard No. 57, în etablisementulă fabricei nostre 9, totuşi susţinemă în interesulă şi pentru comoditatea onor. d-nl clienţi pbsită cu Iote productele nostre de obiecte pentru (jidirl şi de maşini agricole. Cu înaltă stimă 28,i8_i6 Direcţia turnătoriei de feru şi a fabricei de maşini a lui Schlick, societate pe acţii. Sosirea si alocarea irenoriloro si postelorn în Braşovu. I. Plecarea trenuriloru: ■ u , . ' I. Dela Braşovâ la Pesta: : 0 Trenulă de .persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera. Trenulă mixtă. Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa. 2. Dela Braşovâ la B.ucuresci: Trenulă accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. Trentdă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amâcp. II. Sosirea trenuriloru s I. Dela Pesta la Braşovâ: Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de ametp. Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Dela Bacureci la Braşovâ: Trenulă mixtă Nr. 317: 2 6re 32 minute după amecjl. Trenulă, accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. Â. Plecarea postelortiî a) Dela Braşovă la Beştwvu-Zârnesd-Branu: 12 ore 30 m. după amedl b) „ „ „ Zismu: 4 ore după amedl. PIAŢA M A R E Nr. 22, IJS I lf ' *> 4 !’, Tn*l; •' * I . d« >/in?T - îi» « • 5 ' I * l1'' ' * înfiinţată cu. începerea annlui acestuia, provedută cu cele mai noue mijloce tehnice şi asor-• • tată cu cele mai moderne tipuri, 'A # * primesee şi efectueză totu felulu de lucrări tipografice. precum: — i-. - a! ’ 1 j :d^T§ . Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în aurii, argintă şi colori, tabele, etichete de totii feliulu şi esecutat eleganţii. * *.... ’ 4 ^ • -î ■: * i '• * v- • '• Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisurî, reco- mandaţiunl, cei culare ş. a. Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după . dorinţă şi în colore. — • I I J ( MI J • 1J\' b' 1 i I 1 .11 j ! M1 ’ , • f * . - < Dispunândfi de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulti nostru tipografică este în posiţiune a eseuta orî-ce comandă în modulă celă mai AJ '...H .»V , y I | „ • ; , f t . • • i ' • - .;•*’• • . * • ■ 1 - i esâctă şi estetică precum şi qu preţurile cele mai moderate. f* i*o f ^ * c | v ^ * oJ • *îj v iii i* * * î l jI tii i 4 j ^ ., . ’ “ Comandele eventuale se primescă în binroulă tipografiei, Braşovu, piaţa mare Nr. 22; etagiulă I,, căt r& stradă. Cotnandele din afaţâ rugămtî â le adresa la Tipografia A. MUTtEŞIAlTO,, Braşovă. «n.tj nu-on ; a li.iu,; .1." •; i i hi , :. ' . •. , [I' J .xt'ii* o1 h i ; ’^