Muţim», Ataiiistriţiiiii şi flpiirila:
jţFIAŞOVU, piaţa nare Ir 22. ftaiisori nefran :ate nu sa pri netefi. Manusorin e nu un-tr.mi.il I
BiroiTile da aucnu:
•rtfovfi, piaţa mare Ir. 22. Inserate mai primesc^ în Vlena: Itudolf Moaşe, Uaasensitin & Yogler (Oto Jtaas), Heinrtch Schalek, Alois ttrndl, M.Dukes, A.Oppehk,J. Dan-neterg; In Budapesta: A. V Gold-terger, AutonMeeei, F- MB&rmtt; înFrankfurt* G. L, > </. , în Ham-burg: A. Si*, r.
Preţul inserţinnilord: o seria garaondu pe o colină 6 cr. si 30 or. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese ‘după tarifă şi învoială. Beclame pe pagina ni-a o seria 10 or. v. a. său 30 bani.
XJL
„Gaaeta* lase In fie-care 4»
AHoaaaeite jatrt Aistic-OMiirii
Pe unU ană 12 fl., pe şăae luni 6 fl., pe trei luni 3 fi
Peitri soikia şi străinătate:
Pe ună «iţă 40 franol, pe săee luni 20 franci;, pe trei mul 10 frânei.
Seprennmeră Ia tAte oft-eiele postalş din Intru şi din afară şi la dd. colectori.
AMaaeitnlâ pentru Braţe?!:
la administraţiune. piaţamare Nr. 22, etăginlă I.: pe nnftântl 10 fl., pe şese lnnl 5 fl., pe trei luni 2 fl. sO or. Cu dusuliiln casă: Pe ună ană 12 fl., ne ş6se luni S fl., pe trei luni 3fl. Ună esemplaru 5 or. v. a. său 18 bani.
Atâtă abonamentele câtă ; şi inserţiunile suntă a se plăti înainte.
Nr. 215.
Braşovt, Vineri 30 Septemvre (12 Ootomvrie)
1888.
3STon a'foona.aan.en.trCi
„GAZETA TRANSILVANIEI".
Cn I Ootomvrie 1888 st. v. se deschide nou ibonamentd ia care învitămd pe toţi amicii şi.sprijinitorii foiei nâstre.
Preţulfi abonamentului!
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni 8 fl. pe şese luni 6 fl. pe unft anti. 12 fl.
Pentru Bomânia şi străinătate:
pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe ună ană 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşoră şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se voră abona din nou, să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Afliinistraţiiiflea „Gazetei Transilvaniei11.
Braşovfl, 28 Septemvrie v.
Despre împeratulu actualii alii Germaniei se 4i°e că este f6rte mândru şi ambiţioşii şi pbte că de aici isvoresce şi înclinarea sa pentru surprise şi demonstraţiunî.
Cea mai mare surprisă a fâ-cut’o împeratulu Wilhelm lumei politice şi diplomatice, când îndată după suirea sa pe tronu s’a decisu a face cunoscuta visită împăratului rusescu Alexandru III şi la Peterhof a demonstrată pentru amiciţiă cu casa imperială a Romano viloru. De aici întorcendu-se prin Stockholm şi Copenhaga a demonstrată pentru cancelarulu seu, făcându-i o visită la moşia sa. După aceea a demonstrată în Stut-tgart şi Mlinchen pentru unitatea germană şi în fine sosindu la Viena a demonstrată pentru alianţa „ne-disolubilă“ a Germaniei cu Aus-tro-Ungaria.
Aceste tdte au fostă nisce demonstrări de caracteru positivii, der suprematiştii germano-maghiarî din monarchia ndstră pretindă a-cum cu bucuriă, că împeratulu Wilhelm a mai demonstrată şi în modu negativă în favorea loră
prin aceea, că cu ocasiunea decorării miniştriloră şi a mariloră demnitari austro-ungârî a trecuiă de totului totă cu vederea pe mi-nistrulă-preşedinte austriacă, contele Taaffe.
Este greu a se constata dăcă cu intenţiune ori numai aşa din întâmplare împăratulă Wilhelm n’a dată nici o decoraţiune contelui Taaffe, pe când pe d-lă Tisza l’a distinsă cu ordinulă vulturului negru. Der în totă casulă este şi rămâne fdrte bătătdre la ochi nedecorarea contelui Taaffe.
Şi nu trebue, credemă, se ne încordămă prea tare memoria spre a afla esplicarea acestei surprin-(ţetore apariţiunl. Der în privinţa acesta ne vine întru ajutoră or-ganulă n^mţescă ală lui Apponyi, care cu t<5te că este oposiţională se semte îndemnată a aduce laude ministrului-preşedinte Tisza pentru distincţiunea înaltă ce şl-a sciut’o câştiga dela împeratulu Germaniei.
,,D-lă Taffe — scrie „Budapes-ter Tagbl.“ — s’a arătată slabă faţă cu Cehii şi Polonii şi tare numai faţă cu elementulă germană din Austria; acestea de sigură nu nu suntă calităţi, cari ară pute se insufle deosebite simpatii împera-ratului Germaniei pentru şefulă cabinetului austriacă. “
După ce arata mai departe, că prin presenţa d-lui Tisza la primire în Viena contele Taaffe a fost cu totulă eclipsată, numita foiă adauge:
„In primulu ministru ungu-rescă văcfh împeratulă Wilhelm II ună bărbată de stată, care cu tdtă puterea, de care dispune, a intervenită totdeuna pentru a-lianţa germană, aperându-o şi proclam ân du-o ca principiu durabilă ală politicei esteriore a monar-chiei ndstre. A mai vecţută încă împăratulă germană în d-lă Tisza pe ministrulă-preşedinte ală unei ţări, care cu tdtă diversitatea na-ţionalităţiloră şi a partideloră şale politice este strînsă unită în afară,
ală unei ţerî ale căteia deosebite elemente suntă cimentate prin neclintita supunere cătră stată şi dinastia u.
„Faţă cu acesta unitate “, a-dauge fdia ungurdscă, „ stă înaintea ochiloră împăratului Wilhelm Austria multă divisată prin certele naţionălitaţiloră, care prin colo-ntuîă său slavică, precum şi prin destrămarea mecanismului de stată nu este aptă de a servi alianţei germane ca ună sprijină sigură. Acesta Austriă însă cu coloritulă seu slavică şi cu destrămatul^. său mecanismă de stată este însă opera lui Taaffe. Nu ne mirămă dâr decă împăratulă Wilhelm II n’a dată nici unu feliu de atenţiune ministrului - preşedinte austriacă.u
Cu atâtă mai mare atenţiune se dă de cătră poporele Austriei faptului, că Taaffe a fostă ignorată şi ecoulă resentimentului cfe l’a produsă acestă faptă s’ă şi aucţită în sala dietei boeme, cerendă încoronarea împeratului Austriei ca rege ala Boemiei.
îobiiare îs
(Raportă specialii ală „Gazetei Transilvanieiu) (Urmare.
ţHua întâia.
(3 Octomvre 1888.)
Năsăudulă e îmbrăcaţii în vestminte de sărbătore.
Mulţi dintre ospeţî au sosită primiţi fiindă cu mare bucuriă pentru interesulă ce au arătată faţă cu sărbătorile jubilare, care au decursă în următorulă modă:
Ip dimineţa (filei de 3 Octomvre o deputaţiune compusă din domnii: Gre-goriu Moisilă vicariu, Ioană Cioc ană di-rectoră, Dr. Paulă Tanco directoră gim. şi Gavrilă Scridon prof. gimn. au mersă la Bistriţa, pentru a bineventa elita ospeţiloră ce avea să sosescă cu tre-nulă.
Destinşii ospeţî Br. Desideriu Bân-ffy, comite şi comisară reg. Dr. Ioană Szabo Episcopul gr. cat. ală Gherlei, Dr. Ioană Klamarck consilieră ministerială de secţiune, Demetriu Coroiană cano-
nică, îndată după venire şi fiindă trăsu-surile pregătite au plecată spre Năsă-udă.
La intrarea în cerculă politică ală Năseudului, adecă la comuna Cepan Bdtfc proto-jnde administrativă Nicolau Rusă încungiurată de ună frumosă publică inteligente din N&săudă cu cuvinte pătrun-q[Store a beneventată pe înalţii ospeţî. fir de aici înalţii ospeţî au plecată spre Năsăudă.
In partea din susă a Năsăuduîui vis-â-vis de Scolele fundaţionale se înalţă ună măreţă portală împodobită cu flori şi frunte şi cu modesta inscripţiâ : „Bine aţi veniţii.fU
Aici era postată întregă publiculă honoraţioră din Năsăudă.
Aici era postaţi în spalieră şcolarii din gimnasiu, şcolarii dela scolele fundaţionale, şcolăriţele, precum şi corpultt pompieriloră în frunte cu capela loră mu-sicală.
In sunetulă clopoteloră şi a tres-curiloră demnitării apară spre drumulă Năsăuduîui.
înalţii ospeţî sosescă la 6 ore în Năsăudă.
La ajungerea înaintea portalului, Pri-marulă Năseudului D-lă Iacobă Prodantt întimpinâ pe înalţii ospeţî cu cordiale şi puternice cuvinte.
Ună mare entusiasmă domnia în a-celă momentă în publiculă de faţă. Ura-lele de „să trăiascău erau să nu mai încete.
De aici înalţii ospeţî însoţescă pe Hustr. Sa Dlă Episcopă pănă la biserică, unde ună frumosă numără de preoţi în ornate bisericescl aştepta să salute cu drag pe iubitulă loră Episcopă.
Inaltulă-'demnitară sosesce.
Aici era aşteptată la portalulă bisericii cu s. cruce şi s. Evangeliă, pe care după ce le săruta, D-lă profesoră şi ca-tichetă gimn. Leonă Pavelea a salutată în numele clerului peIlustritatea Sa prin o vorbire bine alesă şi bine predată, la care înaltulă demnitară a respunstt ou cuvinte blânde şi adâncă pătrunfjâtâre, după care intrând în biserică s’au cetită _ rugăciunile de litie.
După finirea litiei Ilustritatea Sa a fostă însoţită de cleră pănă la cuartirultt
FOILETONUL!? „GAZ. TBANS.U
7 <(1)
întâmplarea sfinţilonl trei crai.
(După Arpad Gabanyi.)
O spună curată, că adevăratulă nume ală locului unde s’a petrecuta următorea istorioră, nu-lă potă numi: mă ferescă d’a veni în conflictă cu vr’o comună rurală, căci nu poţi sci, unde ai să candidezi mai târdiu ca deputată dietală. Şi cu tote astea lucrulă s’a petrecută din vorbă ’n vorbă aşa cum îlă spună; nu ajută nimică a nega faptulă, căci elă aparţine nerevocabilă istoriei.
Der celă ce vre să se convingă despre adevărulă vorbeloră mele, acela n’are decâtă să visiteze biserica catolică din Dudvas (vom numi astfelă loculă, ca să nu-lti cunoscă nimenea) unde va vede ună frumosă tablou la altară. Vreu să po-vestescă istoria acestui tablou.
Aşaderă.... nobilulă patronă ală co-
munei Dudvas, răposatulă d-nă Egydius Damoczy, testă comunei 300 fl. cu con-diţiunea, ca cu acestă sumă să se cumpere ună tablou frumosă pentru altarulă bisericei celei nouă.
îndată după ce a sburată la ceră nobilulă sufletă ală mărinimosului dă-ruitoră şi rămăşiţele sale pămentescl au fostă îmormentate cu pompa cuvenită, se constitui aşa numitulă „comitetă ală tabloului", care se însărcina cu administrarea „fondului Egydius Darnoczy", precum şi cu supraveghiarea esecutării ho-tărîrei răposatului.
In „măritulă şi inclitulă comitetă44 se aflau următorii domni, cari figurau ca căpetenii ale autOrităţiloră din Dudvas : mai ântâiu reverend, d-nă preotă Kele-men Futyi, ca preşedinte onorifică; a-poi d-lă jude comunală Bertalan Gon-dos, ca vicepreşedinte; ca secretară fu alesă d-lă Adam Ilervadt, care ca notară în astfelă de lucruri era bărbată de specialitate; forestierulă Farkas Yarany şi învăţătorulă şi organistulă Ignaz Ku-
pasz erau simpli asistenţi cu votă consultativă şi deliberativă.
Acestă comitetă de 5 membri se a-duna quantum satis. Şi apoi nici nu era lucru uşoră să decidă asupra unei ast-feliu de cestiuni. Era vorba de facerea unui tablou comemorativă, care să ră-pescă posteritatea spre recunoscinţă, spre admiraţiune şi spre pietate, şi acesta, vă rogă, precum forte nimerită observa venerabilulă d-nă preotă Kelemen Futyi, nu era puţină lucru!
Celă dinteiu obiectă ală desbaterii comitetului îlă formau întrebările: Cine să zngrăvescă tabloulă? Şi ce să zugră-vescă acestă „cineva" ?
In privinţa acesta, venerabilulă d-nă preotă Kelemen Futyi se esprimâ astfelă:
„Onorată adunare!44
„S’aucfimă! S’aucjimă ! răsuna deodată din cinci gâtlejuri (ală cincelea care era ală bucătăresei Marcsa, naturală că nu se ia în considerare.)
„Răposatulă în Domnulă Egydius Damoczy..."	..	.
—	Să trăiască! striga învăţătorulă şi organistulă; der observândă deodată, că n’a nimerit’o, începu a’şî strîmba obrazulă ca şi cum ar fi ’nghiţită nişce ace. D-lă Kelemen Futyi continua:
„....răposatulă Egydius Darnoczy s’a despărţită din lumea acesta cu dorinţa, ca cei 300 fl. testaţi de densulă să’i Fo-losimă pentru cumpărarea unui tablou la altarulă bisericei nostre. Părerea mea e, onorată adunare, că întrebarea: ce să punemă să zugrăvescă? are să vină în loculă din urmă!
—	„Aşa e! Adevărată e! Eljen!44 răsuna din tote părţile.
„Răspunsulă meu la acestă întrebare e forte simplu. In anii trecuţi petrecu p’aci ună pictoră streină, care folosi aâestă ocasiune, ca să zugrăvescă modestulă meu portretă....
—	nFlj en !tt răsuna din patru gâtlejuri ; ală cincelea era ală bucătăresei, care nu numără.
Kr. 215
■ ■ ' " ■'	------- -,1-	'	...1 f" ■
vicarială anume pregătită pentru îlustri-tatea Sa.
Acestea ar fi pe ^ectirtii cele petrecute cu ocasiunea primirei înalţiloră os-peţl în Năsăudă.
S e r e n a d al a.
Conformă unei programe speciale pentru junimea studiosăloră, acesta la 8 ore de sâră se află adunată la gim-nasiulă vechiu de unde sub conducerea Domnului profesoră gimn. Dr. A. P. Alexi, în sunetulă musicei pompieriloră, în şiruri de patru esă din curtea gim-nasiului cu torţe şi lampe şi postându-se înaintea gimnasului frumosă iluminat şi decorată cu mai multe transparente, corul studenţilor sub conducerea D-luiprof.gim. G-regoriuPletosă esecută mai multe piese, er studentulă de clasa VIII. Nicolau Borga a ţinută ună mică discursă întru onorea Maiestăţii Sale Impăratului-Rege Franciscă Iosifă I. şi a întregei case dom-nitore. Aceste sincere cuvinte au fostă întimpinate cu ună întreită: „să trăiască*'.
Dela vechiulă gimnasiu junimea stu-diosă în ordine esemplară, spre lauda sa şi a corpului profesorală în sunetulă musicei şi însoţită de ună numărosă publică se îndreptă sprenoulă edificiu gim-nasială.
Momentă sărbătorescă!
Monumentalulă şi nentrecutulă în frumseţe edificiu gimnasială trumosă iluminată şi decorată cu transparente, este pentru prima dată salutată de frumosă junime şi de publiculă asistentă.
Aici din nou se esecută mai multe piese din partea corului vocală, er studentulă de clasa VIII Bozga Nicolau salutândă gimnasiulă prin câteva cuvinte încântă-tore îşi sfârşesce uralele sale întru onorea Maiestăţii Sale Impăratului-Rege Franciscă Iosifă I şl-a întregei Case domnitore, care cuvântare a fostă cu multe urale de „să trăescâ“ primită din partea publicului.
In sunetulă musicei şi totă în acea ordine junimea şi întregă publiculă se îndreptă spre locuinţa Rvds. domnă vioară pentru a aduce omagiele sale înaltului demnitară bisericescă Ilastrităţii Sale Domnului Episcopă Dr. Ioană Szabo. De asemenea esecută şi aici junimea mai multe piese, er studentulă de cl. VIII Ioană Meleană ţinu ună frumosu discursă Ilustrităţii Sale la care Ilustritatea Sa, prin cuvinte sincere mulţâmi cu multă dragoste tinerimii.
De aici îşi continuă tinerimea mer-sulă spre cuartirulă Ilustrităţii Sale domnului baronă Desideriu Banfîy, comite supremă şi comisară reg., unde studentulă de cl. VIII Ioană Şleamă prin o cuvântare în limba maghiară aduse o-magiele tinerimii Ilustrităţii Sale, er Ilus-tritatea Sa mulţumindă tinerimei o îndemnă la ascultare şi supunere faţă de profesori şi la cultivarea adevăratului patriotismă. Esecutândă şi aici'.tinerimea mai multe piese, străbătendă stradele se
„Acesta d-nă pictoră, onorată adunare, este precum am esperiată, ună omă f6rte onorabilă şi afară de acesta ună mare talentă. AdI îşi termină studiele sale în Munchen. Mărturisescă acum, onorată adunare, că eu — în speranţă, oă onorata adunare îmi va da indemnitate — deja am intrată în tractărl cu amintitulă domnă în privinţa tabloului dela altară şi am primită asigurarea, că e gata să ne facă pentru 200 fi. ună tablou, cum nu se pote găsi pănă atjl în nici o biserică.
—	Eljen!
„De aceea propună, onorată adunare, să însărcinămă pe susă numitulă domnă artistă cu esecutarea tabloului dorită de răposatulă Egydius Damoczy.
—	Fărte bine! Aşa e! Eljen! răsuna din tote părţile.
Propunerea a fostă primită.
(Va urma.)
GAZETA TRANSILVANIEI. ---------T----~—\—
îndreptă spre cuartirulă Ilustrităţii Sale domnului Dr. Ioană Klamarick, unde studentulă din cl. VIII Qctaviu Popesâu. ţină de asemenea în limba maghiară jm. fnunosă discurstfi, la care Ilustritaţea Sa răspunse în limba maghiară în ună adevărată tonă oratorică şi cu alese cuvinte la adresa tinerimii.
Tinerimea se îndrepta de aici spre administraţiunea fonduriloră, esecutândă asemenea mai multe piese, studentulă de cl. VIII Ioană Păcurariu aduse omagiele sale fundatoriloră şi patroniloră institu-teloră de învăţămentă, la care cuvântare răspunse B-vds. Domnă vicariu Gri-goriu Moisilă, îndemnândă tinerimea la religiositate, moralitate şi cultivarea sci-inţeloră.
Aceste cuvinte ale venerabilului vi-cară au fostă însoţite de multe şi ne-sfîrşite urale de „să trăescă“.
In fine junimea se îndrepta spre gimnasiu vechia, unde de asemenea esecutândă frumosele piese corulă studen-ţiloră, tînărulă studentă de cl. VIU U-talea Octaviu ţinu ună frumosă discursă d-lui directoră gimn. Dr. Paulă Tanco, la care discursă d-lă directoră răspunse în nisce termini însufleţitorî şi aleşi îndemnândă tinerimea la supunere şi cultivare.
Cu aceste se finiră serenadele la 10 ore, eră publiculă se depărta în sunetulă musicei, care se îndrepta spre lo-calulă primăriei, ca semnă cum că festivităţile pentru astăcjl s’au finită.
După aceste urma sera de convenire în otelulă „ Griviţaunde se adună o mulţime de OspeţI între cari Hustri-tăţile Loră Br. Banfîy, Dr. Ioană Szabo, Dr. Klamarick, Ielinek deputatulă cercului Năsăudă, şi o mulţime de onora-ţiorî din Nasăudă şi giură.
ţ)iua a doua.
(4 Octomvre 1888.)
Acjl e <fi sore, acjl e sărbătore: Timpul ă frumosă, se pare a se asocia la bucuria ce o simţimă cu toţii.
In zorile «filei sunetulă trăsuriloră şi sunetulă musicei anunciau diua de sărbătore, onomastica Maiestăţii Sale Im-păratului-Rege Franciscă Iosif I. şi în lă-gătură cu acesta sărbătorea iubilară şi de sfinţire a noului edificiu gimnasiale.
La 8 ore dim. se începe celebrarea sfintei liturgii, pontificândă Ilustritatea Sa Domnulă Episcopă asistată de 42 preoţi.
Biserica plină de credincioşi. Br. Banfîy, Dr. Klamarick, Jelinek, oficerî, şi tote braşele aflătore în Năsăudă au participată la serviciulă divină în mare gală.
Corulă reuniunei de cântări din Năsăudă s’a destinsă prin propta esecutare a cântăriloră bisericesc!. Publiculă era încântată de maiestatea şi sublimitatea cântăriloră.
Nu avemă în deajunsă cuvinte ca să putemă mulţumi membriloră şi membre-loră reuniunei, nu avemă în deajunsă cuvinte ca să ne esprimămă satisfacţiu-nea nostră D-lui profesoră gimn. de musică Ioană Fischer. Onore reuniunei, trăiescă şi înflorescă, bucurându-se şi pe viitoră totă de asemenea succese!!
După finirea serviciului divină, în esemplară ordine preoţimea şi întregă publiculă esă din biserică îndreptându-se spre noulă edificiu gimnasială.
Conductulă sărbătorescă era încun-jurată de pompierime, de asemenea ordinea era supraveghiată singură şi numai de pompieri.
Totulă era o sărbătore. Copii şi copile, tineri şi bătrâni, toţi erau sărbă-toresce îmbrăcaţi. Toţi de-o potrivă vreau să dea însemnătate deosebită sărbătorii.
In linisce ajunserămă înaintea măreţului edificiu gimnasială, unde erau făcute pregătirile de lipsă pentru sfinţirea apei.
Ilustritatea Sa îndeplinesce actulă sfinţirei apei, apoi stropesce cu părin-tesca sa mână câteva din chiliile din
parterială edificiului, er mai mulţi dintre preoţi săv&şescă stropirea cu apă sfinţită a, întregului edificiu.
. Totă G|i acâstă ocasiune se sfinţesce noulă stegfi gimnasială, care este o adevărată, ’podobă a institutului. Acestă stâgă este răsărită din iniţiativa dame-loră române din Năsăudă şi jură. Co-lorea este albastră ca ceriulă, e de mătase duplă, şi împrejură cu ciucuri de aură. Pe dânsulă pârtă următorea in-scripţiune cu litere de aură: „ Virtus et literae. Felititas vestrau. cuprinse între ramuri de stejară formate din aură, a-ceste de-o parte; de altă parte: „Recunoştinţă fundatoriloru şi susţiitoriloru gimnastului.“ Pe o pantlică lată de mătase albă, care atârnă liberă pe stegă, se află următorea inscripţiune: „Damele române din Năsăudă şi jură an. 1888.“
După săvârşirea actului de sfinţire a edificiului şi a stogului urmeză acelă actă memorabilă, care nu va trece niciodată în uitare: predarea cheii noului edificiu gimnasială.
(Va urma.)
JDT2&
„Corespondenţei de L’Est“ i se scrie din Belgradă, din isvoră autorisată, că guvemulă sârbă va fi în curândă obligata d’a proclama starea de asediu pentru totă regatulu serbescă. Etă împrejurările care ară sili pe guvemulă regelui Milană să recurgă la o măsură atâtă de gravă:
1. Abusulă constantă ală libertăţei presei; 2. Agitaţiunea nesfîrşită contra guvernului şi contra autorităţiloră ese-cutive ale ţărei; 3. Răspândirea continuă de sgomote false precum: crisă ministerială iminentă, — lucru care paraliseză eficacitateaj ordonanţeloră guvernamentale. 4. In fine uneltirile criminale ale oposiţiunei.
*
După cum se telegrafeză din Londra, corespondentul diarului „Daily-News“ crede că întrevorbirile continuă pentru a ajunge la o soluţiune a cestiunti bulgare. Rusia ar consimţi a nu trimite ună comisară rusă în Bulgaria, ea ar accepta alegerile făcute sub ună comisară turcă, ună ministeră compusă din domnii Stam-buloff, Zancoff şi Karaveloff; Austria, din partea sa ar consimţi la depărtarea pro-visoriă a principelui de Coburg. 0 notă colectivă a puteriloră, redigiată în a-cestă sensă, s’ar adresa în curândă Porţii.
Afacerea Strossmayer.
Se telegrafiază din Roma, câ
Curia Papală a pusă ad acta afacerea Strossmayer şi că faţă cu Papa acestă afacere este terminată. Va se (Jică Papa nu o se trimită pe Strossmayer la mănăstire, ci va rămâne şi mai departe episcopă ală Diakovarului, în mânia tuluroru şovi-niştiloru.
„Curia papală — <fice Egyetertes“ — nu se alătură la paşii întreprinşî de regele maghiară contra lui Strossmayer. Papa nu ascultă de regele maghiară, ci ascultă informaţiile nunciului din Viena. Dâr ore înj Strigoniu sâu în Budapesta nu se află nunciu papală ? — Nu, nu se află Papa, dela Roma nu are ună ambasadoră specială în Ungaria, care este în preponderanţă catolică. La curtea regelui maghiară, care părtă tit-lulă: apostolicii, nu se află nunciu papală. Afacerile ce le are biserica catolică din Ungaria cu Curia Papală se duc la îndeplinire prin intervenirea nunciului papală din Viena. Atâtă de puţină comunitate se află între Austria şi biserica catolică din Ungaria, încâtă în ar-ticululă de lege 12 din 1887 nici nu se face amintire despre ea. Şi pănă în timpulă de faţă guvemulă maghiară şi biserica catolică maghiară a suferită a-cestă anomaliă, şi etă acumă putemă vedâ urmările acestei anomalii în modul
1888.
cum purcede Curia Papală faţă cu Stros-mayer, faţă cu acelă episcopă agitatori ungară, care este sprijinită de anumite cercuri din Viena. “
Se vede că pe „Egyetertes“ et consortes nu’i d6re atâtft netrimite-rea lui Strosmayer la mănăstire, cât mai multă faptulu, că nu potu face presiune asupra nunciului papală din Viena şi de aceea lî-ară trebui unu nunciu papală, care sS locuiască în Budapesta şi sS stea sub influinţa şi la ordinnlu directă alu loru.
Ce privesce scrisorea de justificare a lui Strossmayer cătră Papa, pe care, după „Kălnische Zeitungw, am reprodus’o în nr. 213 alu fbiei nbstre, etă ce scirT se ventileză:
0 telegramă semi-oficială din Agram anunţă, că în cercurile cu influenţă de acolo se recunosce, că episcopulă Strossmayer a trimisă la Roma o scrisore de justificare. Copia acestei scrisori se află în proprietatea canonicului Racski şi din ea se pote constata pe deplină fal-sificaţia din „Kolnische Zeitung“. Epistola originală s’a trimisă încă în luna lui Augustă, va să cfioă înainte de inci-dentulă dela Bellovar. Textulă ei originală este încă pe atâta şi jumătate aşa de mare cum este scrisorea apocrifă din „Koln. Zeit.“ şi nu este vorba în ea nici de catolicisarea Rusiei şi nici invective contra guvernului ungurescă nu cuprinde.
„Deutsche Zeitung“ din Viena este informată, că episcopulă Strossmayer a adresată Papei o scrisore ală căreia cuprinsă este cu totvlu analogă cu scrisorea comunicată de „Koln. Zeit.u Cercurile diplomatice din Viena suntă deplină convinse, că cuprinsulă scrisorei publicate de „Koln. Zeit.“ corăspunde pe deplină cu originalulă, deşi se ivescă în ea unele schimbări neînsemnate.
Laveleye, cunoscutulă scriitoră belgiană, ia în apărare pe Strossmayer în coldnele cjiaimlui „Pali Mall Gazetteu, fiicândă între altele, că Strossmayer nu pentru prima oră a fostă dojenită acum din partea regelui maghiară. Episcopulă de Diakovar portă şi titlulă de episcopă ală Bosniei, însă după ocuparea Bosniei guvernulă maghiară n’a voită ca ţinuturile ocupate să stea sub o autoritate bisericescă croată, de aceea a mijlocită dela Roma, ca Bosnia să se desbine de eparchia bisericescă de Diakovar , să se ridice la rangulă de Metropoliă şi să se pună sub jurisdicţiunea unui archereu catolică maghiară. In causa acesta Strossmayer şl-a cerută audienţă atâtă la Papa, câtă şi la regele. Regelui i-a (fisă : Pentru mine nu ceră nimică, responsabilitatea mea este destulă de mare; der Maiestatea Vostră să nu lăsaţi, ca Bosniacii să fiă jertfiţi Maghiarii oră. Rogă pe Maiestatea Vostră să protegiaţl adevăratele interese ale Bosniei. — La acestea regele să fi răspunsă în tonă ameninţătoră, că elă nu vre să se lase a fi dăscălită şi (jicândă acestea a lovită cu sabia în păinântă. La acestea Strossmayer să fi cjisă : Maiestatea Sa folosescâ-şî sabia pentru apărarea patriei, er nu pentru ameninţarea unui preotă bătrână, care este gata a-şî jertfi vieţa pentru Austria şi domni-torulu ei supremă.
fiarele serbescî, împreună cu SzopseM Dmevnik din Budapesta, Szrbobran din Agram etc., presupunândă că scrisârea de apărare a lui Strossmayer, publicată de „Koln. Ztg.“, ar fi adevărată, se u-nescă întru a condamna tendinţele lui Strossmayer de a converti pe Slavi la catolicismă. Mai vîrtosă cea din urmă e forte cătrănită şi cere cu urgenţă, oa Strossmayer să declare, decă numita scrisore este în adevără apocrifă, ori e a-devărată, căci în casulă din urmă are să-i arate lui Strossmayer ce ’nsămnă tendinţele lui de a catolicisa pe Slavi.
f, 215
-TRANSILVANIEI.
IMUUăW'	• r*
SOIRILE ţ>ILEI.
Lonl s’â întrunită consistorial# me-din Sibiiu pentru resolvarea «gendeloră ordinare şi a altora obiecte (tfau sS fift presentate congresului naţională Jbisericescă, care se va întruni Sâmbătă. Spre scopulă acesta au sosită h Sibiiu P. S. Loră Episcopii loanu Popasu din Caransebeşă şi loanu Meţianu din Aradă.
*
* *
Dieta ungurescâ e convocată, precum se scie, pe 4*ua de 15 Octomvre n. E posibilă însS, ca şedinţele camerei deputaţiloră să încâpă numai la 17 Octomvre n.
*
* *
Prinţulă de Wales, care a fostă petrecută de Regele Corolă până la Pre-dealfi, unde ,şl-a luată adio de elă îm-brăţişându-lă de repeţite ori şi săru-Undu-lă, a sosită în 8 Octomvre la Gurghiu. La Oucerdea s’a întâlnită cu prinţulă de corână Rudolfă, de unde au plecată împreună la Gurghiu, unde sosiră şi archiducii' Otto şi Fridericu. Deja în 8 Octomvre porniră înalţii âspeţî la venătore, der n’au dată peste nici ună ursă, numai doi porol sălbatici trecură prin linia gonaciloră. Prinţulă de co-r6nă a sistată apoi vânătârea, amâ-nându-o pe cjiua următore. Căldura cea mare a mânată pe urşi din vale pe vârfurile cele mai înalte. Conformă programei, vânătorea avea să se termine acjl. Plecarea era stabilită pe 4^ua de 11 Octomvre. In privinţa acesta ni s’a trimisă şi o corespondenţă, pe care o vomă publica în numărulă de mâne.
♦
* *
ţ)ilele acestea se va termina la Pa-risă tipărirea opului „Tesaurulă dela Pe-
trosau, de d-lă Al. 1. Odobescu.
*
* *
Viceşpanulă comitatului Pestei a suspendată din slujbă pe fostulă casieră bisericescă şi actualulă consilieră magis-;tratuală ală oraşului Felegyhaza, Ale-mdru Kocsis, fiindă că nu şl-a dată aici o soeotâlă despre banii bisericesc! încredinţaţi lui. După terminarea cer-oetărei, protofiscalulă comitatului Pestei propuse, ca Al. Kocsis să fiă suspendată. Propunerea s’a comunicată primarului din Felegyhaza cu invitarea d’a încu-
loseiinţe despre acesta pe Kocsis.
*
* *
In cerculă comisariatului financiară |lă Devei au incursă pănă acum 43,000 4, ca dare pe spirt#; se crede să fi in-
«ursă din totă comitatulă. circa 150,000 fi. *
* *
„Românulău scrie, că două persâne din Braşovă au făcută rămăşagă cu alţi prietini ai loră, că voră percurge pe josă h 86 de ore distanţa dintre Braşov# şi Bucurescî. Rămăşagulă se va pune în
«ecutare săptămâna viitore.
*
* *
Cu contractă de serviciu şi cu cauţiune de 100 fi. în bani gata, proprietate -Ori hârtii de valâre, e de ocupatu postulu ie magistru poştalu în Vaia, comit. Mu-lâşă-Turda; lâfa e 180 fi. pe ană, 40 fi. oheltuell de cancelariă şi 12 fi. cheltuell de îmânare. Se cere etatea de celă puţină 20 ani la bărbaţi, 18 ani la femei, viâţi nepătată şi instrucţiunea necesară b acâstă specialitate, ori să fi absolvată Concurenţii o scolă civilă seu altă scdlă egală acesteia. Suntă preferiţi cei cari tu avere. Petiţiunile se adresâză la direcţiunea poştală din Sibiiu în intervală de 8 săptămâni.
*
* *
In Belind, din Săcuime, au fostă prefirate în cenuşe şurile pline cu bucate « doi economi.
*
* *
Se anunţă din Roma, că împăratulă Wilhelm a lăsată să i se aducă acolo trăsura şi caii săi din Berlină, pentru Că Papa i-a oferită propria sa trăsură de stată spre a-lă aduce în Vaticană. — Nu cumva s’a temută împăratulă ger-
mană, că urcându-se în trăsura de stafră a Papei, acâsta se va pută tălmăci în
favârea puterii lumescl a sântului scaună ? *
* #
Principele WaldecJc-Pyrmont, socrulă regelui Olandiei şi un chiu ală M. S. Reginei României, va sosi la 20 Octomvre la Sinaia.
Ipna electorali la România.
Cu privire la pregătirile electorale în România şi la fierberea dintre partide primesce „N. fr. Pressew următdrea corespondenţa din Bucurescî cu data de 4 Octomvre :
Disolvarea „Oposiţiunii unite“, ce a fostă pre4isă încă pe timpulă dimisiunii Cabinetului Braţianu-Sturdza ca neevitabilă, s’a şi efectuită în aceste 4il©» pentru ca se dee nascere la nouă Jalianţă electorale. Pe când aripa conservativă a „oposiţiunei uniteu de mai înainte condusă de L. Catargiu, în apelulă său electorală pe deoparte dă espresiune duşmăniei, ce o nutresce faţă cu regimulă na-ţională-liberală, âr pe de altă parte fic-sâză unele puncte din programă cari se potrivescă fârte bine cu proiectele de lege anunţate de guvernă, pe atunci a-ripa liberală a alianţei oposiţionale formată din aderenţii lui DimitrieBrătianu s’a împăcată cu partidulă naţională-liberală, pentru ca uniţi să păşâscă în contra can-didaţiloră junimişti şi conservativi.
Deocamdată acestă împăciuire, ce s’a făcută numai prin formarea comite-teloră unite liberale oposiţionale, esistă în mai multe oraşe. Piedeca cea mai mare pentru reîmpreunarea grupului Sec-sionistă a lui Dumitru Brătianu cu maio-ritatea parlamentului liberală-naţională, este delăturată, deârece Ioană Bratiană ca conducătoră ală acesteia din urmă a 4isă, că elă în interesulă causei va face totă posibilulă ca diferinţele dintre elă şi fratele său să dispară. Dumineca vi-itâre se va sancţiona alăturarea completă a grupului Dumitru Bratianu la Naţio-nall-liberall printr’o adunare, ce se va ţinâ în sala Ateneului. (Acesta adunare s’a amânală — Red. Gaz.) Dâcă va avâ durată acestă legătură a celoră două fracţiuni politice, cari în sensulă teoriei lui Darvină, fiindă de soiu rudită, s’au luptată cu multă mai aprigă, decâtă ca să se fi putută crede posibilă o împăciuire, acâsta este o altă întrebare. Cu t6te acestea numita alianţă este mai naturală ca alianţa electorală a grupului democrată rădicată a lui Pană cu naţionali liberali din Iaşi.
Căci ce potă ave comună nisce 6-menî cu cugetări neleale ca ale editorului şi protectorului 4iarubfi „Luptau Mârzescu, o’ună partidă care s’a proclamată contra ministerului Rosetti-Carpă, ca singurii apărători ai ordinei dinastice ? Da! când s’ar pute aştepta dela acestă alianţă celă puţină ună resultată de-o însemnătate mai multă decâtă locală. Nu este însă casulă acesta, deârece se scie din esperienţă, că orice guvernă română şi fără întrebuinţarea mijlâceloră ilegale dispune de influinţă de ajunsă, ca să conducă alegerile pentru parlamentă în sensulă dorinţeloră sale.
Nu vrâu sâ înţelâgâ!
Centraliştii şi suprematiştii germano -maghiari nu vrâu să înţelegă cum se face că contele Frandscu Thun tocmai în momentele de faţă, când ei se îmbrăţi-şeză şi se sărută cu aliaţii prussianl, vine să pretindă restituirea dreptului publicu al# Boemiei şi încoronarea monarchu-lui ca Rege ală Boemiei.
Postulatele de dreptă publică ale conservativiloră moderaţi boemi îndemnă pe „Boemiau de a face următârea observare: „Decă, 4ice acestă fâiă, „ ceea ce pretindă Germanii din Boemia — adecă împărţirea teritorului după naţionalităţi — apare faţă cu ţâra ca o „îmbucătă-
ţire“, ce ar fi atunci faţă cu imperiulfi realisarea dorinţeloră ce le nutrescă autonomiştii cehi şi conservativii?
vPester Lloyd“ se miră, că contele Fr. Thun cere încoronarea tocmai în nisce momente, când chiar şi în „glorio-sulă regată ală Boemiei trebue să se sâmţă ceva ce apasă ca şi o pâclă poli-ticău (alusiune la fraternisarea cu Bis-markiştii). Nu vre să ’nţelâgă mai departe fâia ungurâscă de ce tocmai a-tuncl, când foile cehice voiescă să demonstreze, că nu esistă nici o contra4i-cere între politica interiâră şi esteriâră a monarchiei, conservativii boemi ară voi să o împingă pe cea dintâiu la o „desvoltare estremău.Nu scie „P. Lloyd“ dâcă nu cumva se crede, că ministerulă Taaffe se sâmte nesigură şi că-şî va căuta ună sprijină în alăturarea mai strînsă la partidele federalistice, ori că conserva-» tivii voiescă să demonstreze în altă direcţiune, arătândă ce elemente şi nisu-inţe ar eşi la suprafaţă, dâcă s’ar delă-tura influinţă mulcomitore a regimului Taafle ?
Nu vrâu se ’nţelâgă suprematiştii cum mai cugetă cineva, afară de Nemţi şi de Unguri, să aibă dorinţe şi postulate atâtă de „estremeu, când d-nulă Tisza ciocnes-ce paharulă cu Bismark fiiulă pentru Bismark tatălă şi când „P. Lloydw jură, că duhulă, care completâză trinitatea, nu pote fi decâtă însuşi marele ministru-preşedinte ungurescă.
Literatură.
A eşită de sub ţipară volumulu I. din Istoria RomânilorQ din Dacia Traiană de A. D. Xenopol#, cuprin4endă istoria veche.
Istoria complectă a Românilor# din Dacia Traiană de A. D. Xenopol# va forma 6 volumurf în formatul a şi mărimea celui I-iu apărută, adecă aproximativă câte de 40 coli de ţipară şi va con-ţinâ expunerea istoriei româneşol pănă la unirea ţeriloră române (1862). Volu-murile viitore voră apărâ în intervale de 6 luni şi voră cuprinde materiile următore: Volumulă II.: Dela descălecare pănă la Mihai Viteazulă. Volumulă UE.: Dela Mihai Viteazulă pănă la Matei Ba-sarabă şi Vasile Lupulă. Volumulă IV.: Dela Matei Rasarabă şi Vasile Lupulă pănă la Fanarioţi. Volumulă V.: Epoca Fanarioţiloră. Volumulă VI.: Istoria con-timpurană dela 1821—1862 şi indicele. Preţulă unui volum# este de 10 lei. (5 fi.)
Fiă-care cumpărătoră este rugată a însemna numele şi locuinţa în carnetulă ce i se va presenta, spre a se şei unde să i se comunice volumurile următâre.
S’au tipărită 100 de exemplare numerotate pe hărtiă velină a 15 lei volumulă.
SCIRt TELEGRAFICE.
Miirzzuschlag, 11 Octomvrie.— Amândoi împăraţii şî-au luatu adio în modu cordială’ îmbrăţişându-se şi sărutându-se de trei ori.
Ponteba, 11 Octomvre.— Impă-ratulu Germaniei a sositu aici erî la 8 6re sera. Generalulu Lanza l’a bineventatu în numele Regelui Italiei» împăratulă Wilhelm şi prinţulă Henric se dădură josă din cupeu şi se întreţinură cu pers6-nele oficiale venite spre întâmpinare. La 9 6re împăratulă cu suita a plecată mai departe şi a sosită după amecjă în Roma.
DIVERSE.
0 plantă care umblă. Se află în păduri o plantă vivace, ală cărei trunchiu nu stă nicl-odată doi ani d’a rândulă în acelaşă locă. Acâstă plantă este ună felă de ghiocelă (convallaria polygona-tum), numită de poporă pecetea lui So-lomonă. Acestă nume este datorită dis-posiţiunii particulare a rădăcinei seu rhisamei, oare este alcătuită din nisce noduri succesive, semânândă puţină cu peceţile cari odinioră s’atâmau la lanţu-
1888.
iile de câsomică. Acâstă rădăcină, din verfulă căreia ese trunchiulă unică, care portă foile şi florile în clopoţei albicioşl, cresce în fiecare ană câtă lungimea unuia din aceste noduri, pe care trunchiulă uscându-se, lasă ună felă de semnă sâu bubă. Ecă dâr, cum acâstă plantă, deşi rămâne aceeaşi, îşi schimbă loculă în fiăcare ană. Se potă desgropa unele din acestea rădăcini, cari au pe densele câte 15 şi 20 noduri, despărţite unele de altele de două centiraetre. Planta, prin urmare, datâză de 15 ori 20 de ani; âr ultimulă său trunchiu anuală stă într’o depărtare de 30 sâu 40 centimetri de primulă trunchiu eşită în a-nulă dinteiu.
Emanciparea femeilorfi. pilele trecute s’a ţinută la Chicago o mare întrunire de femei, cari discurtau cu multă vehemenţă asupra nedreptăţii ce se faoe secsului frumosă neadmiţendu-lă în luptele electorale: „Bărbaţii, tuna oratârea de pe înălţimea tribunei, ne credă în tote privinţelej inferiore. Parlamentulă ne este închisă, la alegeri ne este in-ter4isfi de a ne pronunţa şi noi, şi t<Ste funcţiunile statului suută usurpate de secsulă celă tare. Tare? De ce? Să ne primâscă în armată, şi să vedemă, dâcă în casă de resboiu nu ne vomă face datoria alăturea cu bărbaţii. Cine susţine, că ne lipesce curagiullă?u In momentulă acesta, ună şârece mare eşl de sub tribuna, pe care vorbea oratorea Cu ună strigătă de grâză oratârea sări peste rampă şi se răpe4i la uşă. Ună şârece !.... Ună şârece !.... resuna în tâte părţilă. Se făcu e învălmăşelă mare, câte-va femei leşinară, âră celelalte o luară la fugă. Şi după câte-va minute sala era gâlă, meetingulă se sfârşi, âr şârecile remase singură stăpână pe situaţiă.
loajn/Cj. nPîpoşnX
Comite supremii în pensiune §i advocata,
după grele şi îndelungate suferinţe, în ală 67-lea ană ală vieţii şi în ală 40-lea ană ală fericitei căsătorii, şl-a dată no-bilulă sufletă în mâniie Creatorului Miercuri în 10 Octomvre (28 Sept.) a. c. di-minâţa la 2 âre.
Solemnitatea funebrală se va ţinâ Vineri în 12 a lunei curente la 9 âre a. m., âr remăşiţele pământesc! ale scumpului defunctă se voră transporta imediată la Hondolă în mormentulă familiară.
Acâstă ireparabilă perdere subsemnaţii cu inima sfăşiată de durere o a-ducă la cunoscinţă tuturoră rudeniiloră şi amiciloră lui, precum şi multă iubitei sale naţiuni.
Alba-Iulia, îu 10 Octomvre (28 Sep-temvre) 1888.
Maria Pipoşă nftsc. Danciu, soţiă; Ioană, Aurelă, Emilia mărit. Munteanu, Eufemia fii, şi fiice; Ioană Munteană, ginere, Emilia, Comeliu, nepoţi.
CursnlA pieţei Braşovâ
din 10 Octomvre st. n. 1888.
Bancnote românescl Cump.		9.36 Vând.		9.40
Argintă românescă .	r»	9.30	r	9B2
Napoleon-d’orI . . .	ti	9.63	n	9.65
Lire turcescl . . .	n	10.88	n	10.90
Imperiali		n	9.88	n	9.90
Galbinl		n	5.69	n	5-72
Scris. fonc. „Albinaw6%	n	10L.—	n	—.—
n n n ^°/o	r>	98.—	n	98.50
Ruble rusescl . . .	n	127.—	»i	128.—
Discontulă ....	6Vî“	-8% pe	ană.	
Carsnltl la bursa de Viena
din 10 Octomvre st. n. 1888.
Renta de aură 4%....................
Renta de hârtiă 5°/fl...............
Imprumutulă c&iioră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiioră ferate de ostil ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră terate de ostil ungare (8-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare................
Bonuri cu clasa ae sortare .... Bonuri rurale BanatU-Timişii . . .
Bonuri cu cl. de sortare............
Bonuri rurale transilvane...........
Bonuri croato-slavone...............
Acţiunile băncei de credită austr . .
Galbeni împărătesc! ...............
Napoleon-d’orI......................
Mărci 100 împ. germane..............
Londra 10 Livres sterlinge . . . .
99.65
90.85
146.50
96.—
112.30
104.50
104.50
104.50
104.50 104.40 104.-
307.20 5.75 9.62 V« 59.47 V, 129.-
Editoră şi Redactoră responsabilă; Dr. Aurel Murefianu.
Nr. 215
GAZETA TRANSILVANIEI.
Nru. 10,002—1888.	29 M. 3—2
PUBUCAŢIUNE.
Se aduce prin acesta la cunoscinţa publică, cumcă se vortt da în arendă joşii însemnatele arături, parţelele de păşu-nattt, păşiunile de munte în fostulă Do-miniu, aparţinâtore comunei Braşovîi, a-semenea pământurile aflătore pe terito-riulCt orăşenescti, pe cale de licitaţiune verbală şi înscristi pe lângă ulteriora a-probare din partea representanţei comunale, conformii condiţiunilortt aflătâre la oficiula economicii orăşenescti. în orele de cancelariă, în Braşovti, pe timpulti de 6 anî, adecă dela luna Septemvrie 1888 până în luna Octomvrie 31 1894 oferen-ţilorti.
Licitaţiunea şi ofertarea se ţine Joi în 18 Octomvrie a. c. la 8 ore antemeridi-ane în sala de şedinţe în casa sfatului.
Fiăcare licitantti are a depune, înainte de a i se da voiă la oferirea verbală, unii vadiu de 10% din preţuiţi de strigare, în mânile comisiunii de licitare. Ofertele scrise, care se vorti deschide după licitaţiunea verbală, au sâ se predea închise, pro văzute cu denumirea acelui obiecţii pentru care se ofereză, celti mai târc[iu pănă în 17 Octomvrie a. c. la ârele 6 postmeridiane, diligentului oficiului economicii E. Hintz.
In ofertele, provâcjute cu 50 cr. timbru, este neapâratti de lipsă sâ fiă conţinută întocmai acea denumire a obiectului pe care se ofereză, asemenea să conţină şi preţuiţi oferită pe arândă a-nuală, esprimată în cifre câtă şi în litere, totdeodată şi declararea, că oferentulă cunosce condiţiunile de arândare şi licitaţiune în totă cuprinsulă loră şi se supune acelora. Asemenea are ofertulă să conţină acludată ună vadiu de 10% din suma oferită de arendă.
Arendatorulă este obligată să depună o cauţiune egală cu preţulă de\a-rândă pe ună ană, şi decă arânda anuală trece peste 50 fi. este obligată pentru facerea contractului de arendare în forma unui documentă notarială.
Obiectele de arendată suntă urmă-
I.
30
40
8
15
35
50
^brele, adecă:
Pământuri pe teritoriulu orăşenescu.
1.	Livadea logofătului prGţUltl de StllglirC fl. 20
2.	Pământurile de fer
mare şi mică . .	.	„	„	,
3.	Livadia în lipias	„	„	,
4.	Livadia în Tratzko	„	„	,
5.	Aşa numitulă pă-
rechea preotescă	.	„	„	,
6.	Staffănulă mare şi
mic*............. »	v	r
7.2 petece de pământ în Stafîănă şi lângă Fântânidră.......... „	„	„
8.	Livadea viteloră în
Timişulă de susă .	„	„	r
9.	Pământă comunală
pe partea de josă a scolei de înnotare	„	„	f
10. Parţelele I şi II în
Tabăra mică. . . .	„	„	„
11.16 parţele în Rogo-
za mică........... „	„	„
12.	Grădina lângă ca-
sarma „Lazarethu.	„	„	„
13.	Păşunea Postovar
şi colţu Crucului fără păşune de păd.	„	„	„
14.	O livadiă pe Predel	„	„	„
n
25
70
100
10
100
30
Arături şi livezi în fostulă Dominiu.
1.	Arături şi livezi în
Apaţa. ...... . preţuiţi de strigare II. 150
2.	Arături şi livedi în
Zâmescî............ „	„	„	„ 170
3.	Arături şi liveciî în
VlădenI,
140
m.
Păşiuni de munte Âllodiale în Branu şi Zgrneştî.
1.	Păşiunile de munte
„Tamasu în Zâr-neşci afară de pă-
şiunea de pădure . prGţHM de Strigare 11. 60
2.	Păşiunea de munte
Clobucetă.........	„	„	„	„ 200
B r a ş o v ă, 1888 Octomvrie 2.
Maptratill orăşenesca.
Cea mai bună 66,36-23
Hârtie de ţigarrete
este veritabilul^
fabricată francesă,
de GAWLEY & HENRY, în PARIS
A se feri de imitaţiune.
Aoestă hârtiă se recomandă cu căldură di»: partea domnilorti Dr. J. J. Pohl, 1). E. Ludwig, D. M. Lippmann, profesori de chimie la universitatea din Yiena, pentrn curăţenia sa absolută şi pentru că nu are în consistenţa sa nici o materiâ stricăcidsă;
Numere sin;
din „Gazeta Transilvaniei*', â 5 cr. se potil cumperp, în j tutungeria I. Gross, în liM-ria Nicolae Ciurcu şi brecht & Zillich.
Bursa de Bucurescî, ,,
Cotă oficială dela 26 Septemvre st. v. 1888.
Renta română 5% ....	Cump.	veni
Renta rom. amort. 5°/0 . .	. 96.7,	97.-
Renta convert. 6%....		—
n n Ji ®°/o • •	97.—	9%
» » urban 7%. . .	. 106.7*	107'-
n n ^°/0 • • •	—	
n n n &°l0 * • •	. 94.7,	95.-
Banca naţ. a Rom. 500 Lei.	— —	
A VlSt!
Prin care aducă la cunoscinţa onoratului publică, că; ’mî-âjn sortată depositulă meu de stofe în magazinulă de haine bărbătesc! Strada Vămii Nr. li completă Şi de non şi me recomandă pentru confecţionarea tuturoră specieloră de haine bărbătesc! cu preţurile celje mai eftine. La casă de trebuinţă confecţionezu pantalon! în timpii de 8 bre, pantalon! şi gileţcă în 12 ore; ună rendă întregu de haine
în 24 de ore.
Pentru comande numerdse se rogă
168,3-3
Cu distinsă stimă
A. Schwarze.
Strada Vămii Nr. 11.
Avisu d-lorti abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei sd binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită diarulă nostru până acuma.
Domnii, ce se abonezâ din nou, s6 binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Administraţ. „Gaz. Trans.“
TIPOGRAFIA A. MURESIANU,
PIAŢA MARE Nr. î
înfiinţată cu începerea anului acestuia, provădută cu cele mai nou6 mijloce tehnice şi asortată eu cele mai moderne tipuri,
primesce şi efectueză tott. felulti de lucrări tipografice, precum:
Opuri şi broşnre, statute, foi periodice, imprimate artistice în aurii, arginta şi colori, tabele, etichete.de totti feliuln şi esecntat eleganţii.
Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisurî, reco-
mandaţiunl, cerculare ş. a.
Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore.
-----------------------
Dispun&ndii de maşini perfecţionate şi de isvdre eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulti nostru tipograficii este în posiţiune a eseuta ori-ce comandă în modulă celti mai esactîi şi esteticii precum şi cu preţurile cele mai moderate.
Comandele eventuale se primeseu în biuroulu tipografiei, Braşovă, piaţa mare
Nr. 22, etagiulă I, cătră stradă. Comandele din afară rugămti a le adresa la
Tipografia A. MURESIANU, Braşovă.
Tipografia A. MUREŞIANCJ, Braşovu.