Mietiuea, iimiaistratiuea şi ' Tipografia:
IRAţOVU, fit}* mare Nr 22.
Bniiaori n«trmn'rnte na s* pri Besou. Manuscrip e nu •« re-
, ••• !
' fifronrile de antumii rli
Brafsvfi, plaţii nara ir. 22.
Inserate mai primescii InVfenâ:
Sudol/JHonne, Haastnaiein <fc Vogler (Ott Maas), Heinrich Sthalik, Ahis Etmdl,M,t>ukes, A.Oppelik,J. Dan-ntbtrf; In Budapesta; Ai V Oold-Urgtr, AutonMezei, EckdeinBemat; tn Frankftirt: G. L, Daubf; în Ham* burg: A. Steiner.
Rteţul inserţiunilor*: o serii garmondu pe o ool6n& 6 cr. n '80 cr. timbru pentrui o pu~" ’i •:! olioare. Public&rl mai dese după tarifă şi Învoială.
Keclame pe pagina III-a o aedă 10 cr. vl a. udul 90 bani.
rGazeta“ iese în fie-care (ţi
Atoiasnte Num isitro-OaţaiU
Pe unii afta 12 fi.,. pa fise luni .S fi- pa trai laii ţ £.
Pe unâ ană 40 franoî, pe ndaa luni 20 franci), pe trei luai 10 frânei.
8eprenumări la tdte oft* oiele poetale din intru şi din afară şi la dd.oolectorl.
Abogaoaftll patrii Bnfsri:
la adnnnistraţiune, piaţamare Nr. 22, etaglulu’I.: pe unuanft 10 fL, pa săse luni' 5 fl., pe trai luni 2 fl. '50 or. Ou dueulfi In casă: Pe uni ani 12 ft., pa şăee luni 6 fi., pe trăi luni3 fi. tjnfi asemplarâ 6 or. v. a. său 15 bani.
A tatii abonamentele citii şi inserţiunile suntu' a se plăti înainte.
BrajerU,. Joi 29 Şeptemvre'(11 Octonfrâie)	1888.
i Nr. 214.
IfcToin. ' a.’toonEinaentii.
„GAZETA TRANSILVANIEI".
■ *-. Cu i Octomvrie 1883 st. v. se deschide nou fthenamentâ la care fnvttâmâ pe toţi amicii şi sprijinitorii f6 iei nostre.
Preţalti abonaitientului:
Pentru Ânstro-ţJn^aria:
pe trei luni 8 fl.	r
pe şâse luni 6 fl.’ i	pe linii anii 12 fl.
Pentru România şi străinătate : pe trei lnfal 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unâ anii 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se vorii abona din nou, să binevoescă a scrie adresa lămuritti şi a arăta şi posta ultimă.
Aflmîflistrgţiiiiica „Gazetei Transilvaniei^;
Braşovu, 27 Septemvrie v.
In <^il^le trecute amu publicaţii unQ raportu despre activitatea reu-,niunei de maghiansare „Szecbeny“ din comitatulu Sătmarului.
.0 f6iă ungurescă, sciindu bine că neadevenilu nu mâi are trecere, s’a vSc[uţu silită se spună cura tu, c&.,scopulu acestei reuniuni este: ■cultura maghiară, propagarea patriotismului maghiari şi în cele din urmă 1 maghiarisarea.
Mijlbcefe, de care se folosesce acestă reuniune ca se-şî ajungă •goopulu, suntă ca ale tuturoru kul-turcgyleturiloru: premiarea înve-.ţătoriloru şi şcolariloră români, iari arată progrese, unii în propunerea, alţii în învăţarea limbei maghiare; ajutorarea şcolariloru '.săraci, cari învaţă în şcdlele un-,gureşei; cursurile 4je sera pentru '.învăţarea limbei maghiare; bibliotecile portative compuse din cărţi ungureflci ori p<)te şi rbmânesci, der care le con vinu maghiarisato-rfloru ; asiluri ori grădini de copii, unde se învaţă limba şi cântece unguresc!.
[■ In acestă lhcrare de desnaţio-nalisare, reuniunea e ajutată de •organele guvernului şi ale comi-
tatului, precum !şi de preoţii ’ iha-ghiari catolici şi reformaţi.
Reuniunea se laudă In rapor-tulii său, că prin cursurile de seră şi prin asîlurile de copii mai alesă, maghiarisarea ,ar fi făcutu progrese surprindetiire.
Uneltirile acestei reuniuni sunt din cele mai condamnabile şi nu tre-bue să ne mirămtt de că, cum se spune în raportă, autoritatea ndstrâ bisericescă şi şcolară din Sătmaru, îngrijită de acestă diavolăscă ve-nătore de suflete românesc! s’a vă4utft silită să ia măsuri, păntru ca se paraliseze înoâtva acestă lucrare, de subminare a naţionalităţii române, şi prin acesta A şcdlei şi a biseribei române.
Se vede însă, că măsurile luate de autoritatea nbstxă şcolară şi bisericescă nu suntţb destulă ide energice, căci decă reuniunea a încetată a mai publica concursurile sale de preţniare, în schimbă retrasă dela lumina cjilii, continuă a premia la întunerecă, stăruesoe în uneltirile sale pe ascunsă, cum-părându sufletele învăţătoriloră slabi de ângeră şi ale nevino.vaţiloră copii seduşi , de daruiile duşmani-loră nemului loră.
Intrebămu acum: decă autoritatea şcolară . .„yalahă, cum o numesce raportorulu reuniunei din vorbă, a găşită cu cale ..se oprescă pe învăţătorii fără inimă căfcră neamulu loru d’a primi premiile publicate la concursă, nu găşesce 6re totă aşa de cu; cale a’i opri d’a primi şi premiile date în as^ cunsă, pentru cursurile de seră? Căci nu putemu admite, că: unei autorităţi şcolare energice i’ar pute scăpa, din vedere acestă ve-nătăre de. maghiarisare,;; după •- ce însăşi reuniunea îi deschide ochii şi’i arata îndrăşneţa, sa procedere!
Şi cum e cu putinţă, ca Românii de inimă din. Satinară să nu le deschi4ă ochii părinţiloră aceloru copii traşi în cursă,, se nu’i lumineze asupra scopuriloru reuniunei unguresc! ? Cum e cu putinţă, să-i lase a’şî înstreina, de sigură fără se scie ce facă, copii
dela sînulu lor^, a’i înstrăina cu tiţpipulă, prin unelţijrjile djaşmani-loră noştri* de limba şi naţiona-ţiţaţea Jloriă,, şi mai. târ4m de ^cola şf biae^a ipru ?	,
, , Îîoi, credemă că nevinovaţi sunt P^pţju ,oopiiloră..; că4uţţ in cursa maghiarisărei, şi t6tă răspunderea cade asupra băr.baţiloră noştri cu carte, asupra autorităţiloră năstre şcolare şi bisericesc!, cari nu tragă la dare de şămă înaintea opiniur nei .publice a poporului română pe înyeţătorii deveniţi unejte unguresc!, cari nu deschidă ochii ne-vinovaţiloră părinţi, spunendu-le că ’şi sapă mormentulă loru şi alu copiiloru loru,
Părinţiloră, cari au copii la şcolă, le 4icem: deschideţi-vă ochii şi nu ve lăşaţî a fi amăgiţi de darurile ce le dau copiiloru voştri reuniunile de maghiarisare, căci darurile duşmaniloră voştri suntu otrăvuri, cari vă ucidă limba şi naţionalitatea văstră românescă, suntu mine cari distragu din temelii, şcolă şi biserica vdstră românescă!
SMHe inbilare in NM. .
(Raporta specialii ala Gazetei Transilvanieiu)
O.	sută două-decjl şi cinci de ani sţmtCi de când Românii libertini de pr* Valea-Someşului ■ dia prea graţiosului mandata ala, Irup^ătesei-Regiiie de fericită memoriă Maria Teresia au fosta • * , , ■
chemaţi a depune jurămentula de şupu-nere .şi alipire cătră înăltuţă Trona ala Habsburgilora şi spre fericirea şi apărarea patriei formândă unfl regjmenta pedestru de graniţă numita: alu 11-lea re-gimentu rommeşru de graniţă Nr. 17, (Zwei-ţfeş Walacher-Crrenz-Infanterie-Regiment) cu simbolula ; Tirtus romana redl-viva.
Distinsu-s’a acesţâ regimenta româ-nesca prin vârtuţi^e sale militare, şi prin negrăitele sale biruinţe şăverşiţe pecâm-. piile Europei; destinşu-s’a acesta regimente prin spiriţulCi (ţ6 ordii^e şi de supunere faţă cu Inalţula rŢrona ; djsţinsu-s’a acesta regimenta prin iubirea de pa-triă, aţragâ^da asujira-şl admiraţiunea fiimei şi încrederea / Tronului., Dovadă
>, ■	■	’	'M-	!	:
tuturora acestora sărvesce deosebita distingere ce i s’a făcuta 'prin decorarea stogului' său cu marea medaliă de aura cu chiptda^Mfcjjestftţii''8iale prea iubitului nostru Monarcha' Francisca Iosifă I şi cu insăripţiunea: „Fiii* standhaftes Ans-harren in dei* beschwomen Trene im
•Iahref ji848.a
* •
Etă în scurta istoricule unui regi-mentâ românescă,^ care în analele istorice ale mOnarchiei nostre ocupă umfla dintre cele măi măreţe locuri şi una din cele mai frumd'se pagine.
Cine nu ar phvesti Cu draga despre btavura acestui rfegimenta? Şi cine nu ar povesti cu dragtf despre o gldriă,care nicl-odată nu îmbătrânesce, nicl-odată nu se sdă'uitării, şi’care asemenea brkdului de munte rămâne! îmbrăcată totd â-Cea colore, asemenea finicului tota cu acea înălţime, şi asemenea granitului tota cu acea tăriă şi trăinicia.
Acestă gloriă este aseinenea unei sărbători plină de veseliă, frumosă ,şi dăfe-merdătore.
Acăstă gloriă este asemenea cristalinului isvora de iHunte din care cu câta mai1 cu însătoşare băi, cu âtâia mâi inulta te recorescf, cU atâta mai multa o dorăscl şi Cu atâta mâi vârtosfi stai să ifu te desparţi de ea.
Grloria a trecuta glorificându-so în gloriă.
La a. 1851 din îndurarea părintăscă a Monarchului nostru Francisca fosifa I. regimentula ala II. românescă de graniţă se desfiinţeză, ăr toffl în acela timp bravii grăniţeri luându-şl adio dela Marte, cu profundă veneraţiune şi cu credinţa în Dumneâeu să îndreptă sub pacînicula şi liniştitula scuta ala Minervei.
Acolo unde este Voinţă şi stâtbmiciă de fera, acolo unde munca este susţinută cu braţe neobositore, succesele a-semănea' unui câmpa înflorită în demi-neţele de primâveră apara vădănda cu ochii, fără de a pută aduce merîtosele laude singuraticildra indivizi.
Muncit’ au grăniţerii’ ‘ munc ă d reptă, muncă uriaşă , muncă înaintea căreia trebue să te închini, şi cu cutremura şi Umilita glasa să cflcl: Onore, laudă şi veclnică fericire'ţie pururea neuitată ge-Aeraţiune, care ai fosta alăsă de Dumnezeu, ca să'pili temelii neresturnabile urmaşilora tăi!!'
' FOILETONULtr „GAZ. TRANS.“
■ T71iTIC^Ăr-^7\A.OJL.
’(0 esecuţiune, casU de dreptU în adeverii în-templatii.)
1 Una ţărana săraca avea o unică va-ce prin silinţa sa isbutise să ’şl-o cumpere după osteneiă şi cruţare de ani de tjile. In schimba însă peste acestă naică proprietate a sa că<fu binecuven-‘tarea cerescă, căci vacei îi pria, se în-‘gîăşia şi se rotumfia vă^^nda cu ochii şi în fiă-care (ţi dedea multe pătrare de .lapte prdspeta, din care ţăranula, care se îadestulia ou puţina, se hrănea de ajunsă. Lipită de ela locuia una alta ţărana, care juca; bea şi chefuia diua ’ntregă, 'pjtaă ce ,’şl prăpădi casă, curte şi cea $n urmă vită. Ne mai avenda nimica, îlfl rodea la inimă, că ţăranula cela ca$-iflctl de lângă ela să hrănea aşa de bine flaî&'iinica sa vacă ce o avea, şi se gândi şi se resgândi, cum ar pute ajunge 8$ aibă, ŞÎ ela o văcuţă atâta de bună* .ţfSncl etă că diavolula împeliţata îi şop-
ti în ureche: du-te şi ia-o. Şi blăătS-matula de ţărana se furişa noptea în ograda vecinului şi-’i fura vaca. Iute o vându1 în orăşelula cela mai' de-aprdpe pe una preţa aşa de buba, că din baril îşi putu cumpăra tota atunci o altă vacă şi ’i mai şi rămase o sumă bunicică,Jce o bău îndată în cârciumă. Chefuita şi clătinaudu-se se duse acasă cu vacâ.
Dăr nu i-a fosta dată să ăe bucure
• t	i *
multa timpa' de’1 proprietatea sa, atâta de uşorii câştigată. In curenda braţulfl dreptăţii înhăţâ' pe hoţa, care pentru faptă sa urîtă fu cumplita bătutticu nu-ielă, prin hotărîre judecătorescă, şi afară deacesta fa. condamnata să plătăscăsărmanului ţărana, căruia îi furase unica vacă ce o âveâ, 50 de florini în bani guta1 ck despăgubire. Ţăranula cela hoţa urla 'ibgfozitorii, când îşi luă* pedepsa,: apoi frecându-’şl de durere părţile bătută ale trupului se dflse adâsă, îşi mulse vaca, bău laptele şi la tpte se gândi,, numai la plata despăgubirei de 50 de'fl.
sărţaanplui său Vecina nu se/ mai cugetă. Atunci păgubaşul^ să -dusă la ju-! decătorula şi acesţa' porunci slujitorului ofîcijflui) ea imediata să : ’i . secvestreze ţăranului celui ho.ţa ceea pe . are, obiec-teleeecve^trâte săle prefacă în bani şi să plă-tesoădinei bietului păgubaşa, după cumpre-scrie înţelepta .bage, 'Vesela, că în cele din urmă îşi capătă banii cucarlîn curenda să-’şl cumpere erăşi o vacă, bravula ţărana întră cu slujitorula în casa ţăranului celui hoţa, cp4 ’i kşţepţsţ cîu tina uflâma pahar U de rachiu lângă ela şi cu unfi zîm-beta diavolesca. ‘ Der 1n casa’ntrăgă nu găsiră nimica ce să seCVestreză; numai din grajda răsuba mugetultf-Vacei de curenda cumpărate, care sta la iesle, umplute1 fiinda din destula cu nutreţula de lipsă pentru timpa 1 de două săptămâni. *	•	-	1 ,J
„Să secvestrăma vacau, strij â bie-tultt ţăfantf, Cuprinsa de bucuriă; Că în fine a găsită cu ce ăă se' despăgflbescă pentru dauna Că a suferit’b.
* «*•» -Der -slujitorulâ, mâna -legii,* ne*.uită cu ochi mari la ela şi chse :
„Ce? Să secvestredl unica vacă Ce o are şi provisiunea de nutreţa pe două săptămâni? Omule’ ţl-ai perdutaminţile? Nu cunosc! îegek dela 10 Iunie 1887, publicată în „Foia legilorii imperiului44 (Reichsgesetzblatt) Nr. 74? Departe fiă de mine, de a secvestra o vacă' cu lapte ori după alegerea debitorului două 'capre ori‘trei oi împreună cu’ provisiunăa de nutreţa şi paie necesare pe timpa de două săptămâni pentru întreţinerea şi aşter-nutula Iora. Indărăta, şi lasă-mă ăă raporteze, că n’am găsită nimica de sec-vestrata „la debitorula d-tală, der pentru aceea ai să plătesc! cheltuielile efcecuţiu-nei din punga d-tale.u
„Da, însă' d-le slujitora‘y îndrăsni ţăranula să replice, „şi vaca ce ml-a fu.-rat’o blăstămatula ăsfa şi în locuia căreia şl-a cumpărât’o pe cea care o are, a fo^ta unica vacă ce o aveam; pfen-tru ce ore să fiă mai multa ocrotită vaca
Nr. 214
1888.
GAZETA TRANSILVANIEI.
T
Ab4is’a acostă scumpă şi bravă ge-neraţiune de denarulă ce i se cuvinea pentru grelele serviţii ce a prestată Tronului şi patriei, menindă acelă denară spre scopulă culturei nepoţiloră şi stra-, nepoţiloră din generaţiunl în generaţiunl.
începută modestă — scopulă însă ajunsă
Căci etă: Gloria apare în negrăită şi măestosă aureolă.
Anulă 1868 este serbătoritulă ană ală tuturoră generaţiuniloră ce voră succede pre recorosele plaiuri ale ţinutului fostă militară.
Nu vomă greşi, decă vomă numi anulă 1868 anulu de serbătore.
în anulă de sărbătore la 4 Octomvre, care este <ji sărbătorită de întregă casa domnitore, de tote poporele Monarchiei în acestă (ji când clopotele sună, când dela altară se înălţa sfânta jertfă la Tronulă dumne4eescă pentru fericita onomastică a monarchului nostru Franciscă Iosifâ I, în acestă neuitată 4b poporaţiunea fostă grăniţeră serbătoria în capitala regimentului său, în modestulă Năsăudă, cu o nespusă bucuriă şi cu falnică en-tusiasmă pe Impăratulă-Rege Franciscă Iosifă I. prin deschiderea gimnasiului numită pentru t<5te timpurile: „Gimna-siulu Franciscă losiflanuu.
Şi timpulă a trecută cu anii în necuprinsa veclniciă, rămas’au' însă inimi mari, inimi răsbitore, care cu lumina neînserată a minţii se pregăteau şi pregăteau viitorulă.
Simbolulă : „ Virtxxs romana redivivau se grava, se graveză şi pururea se va grava cu o neesplicată mândriă în inimile acelora, cari crescândă pe acestă pămentă din fosta graniţă militară s’au încăl4ită sub aripile Minervei adăpânduse din nesărbe4itulă lapte ală sciinţei şi din coptulă fructă ală culturii universale.
Virtutea a reînviată, der gloria a rămasă totă în apogeulă său.
Dintele timpului face minuni.
Timpulă produce omeni noi, idei nouă şi aspiraţiunî mari.
Anulă serbătorită îşi pretindea încă o pagină de gloriă.
Anulă serbătorită în falnica sa inocenţă şoptea cu tainic doră inimiloră rîvnitore şi dedate cu măriri, ună nou gloriosă şi desmerdată epitetă.
După doue4ecI şi cinci de ani de nespuse sacrificii şi de minunate succese, cei încununaţi şi pănă acuma cu cununa nevesce4ită a muncei înălţat’au templu nou Minervei, îmbinândă prin densulă gloria trecutului cu gloria viitorului.
Şi acuma să ne oprimă, şi punendă o cunună pre fruntea anului de sărbătore, cu mândriă să-lă iubilămă şi fără făţărnicie să ne deschidemă inimile şi să întipărimă în ele 4iua de 4 Octomvre a anului de sărbătore cu profeticele cuvinte : Acesta este cţiua care o-a făcuţii Domnulu se ne bucurâmu .şi veselimu în-tr’ensa.
lui d’a nu i-se lua pe cale cinstită, de-câtă a mea care n’a fostă ocrotită d’a nu mi se lua pe cale necinstită?
„Ah, ce,44 4ise slujitorulă, „tocmai asta e fineţea legii celei nouă, pe care n’o pote pricepe numai decâtă fiece ţărână, “ şi lăsa locului pe ţărână, care rămase înmărmurită. Apoi dând din cap, o luâ spre casă, când etă că scriitorulă neautorisată (Winkelschreiber) ală locului, care, fiindcă nu avea nimică de legalisată, trecea p’acolea fără nici o trebă, îlă trase de mânecă şi-i 4^se:
„Prietine, da nu fi aşa de prostă, fură’i şi tu acum blăstămatului vaca şi schimb’o cu alta, atunci n’o să-ţi potă face elă ţie nimică, şi legea îţi ocrotesce atunci şi ţie unica vacă ce o ai.u
Decă ţăranulă a urmată acestă sfat şi aşa a ajunsă să fiă ocrotită de lege, despre acesta nimenea n’a putută afla ceva hotărîtă.	Nfrpr.
Ee
, cu,' aceste profetice cuvinte să trncemă la sărbătorirea anului iubilară şi încungiUraţi de bucuria pe care 0 simţ'mă să lăsămă viitorimii - o modestă râ4ă de lumină* la Care uitându-se, cu pietate să’şl-,aducă aminte de 4iua de 4 Octomvre a anului 1888 şi cu încredere şi mândriă să păşescă pe calea sămenată cu florile sciinţei şi cu dulcile fructe ale adevăratei culturi.
3D'u.p& 25 ele a-nJL
La anulă 1868, care 1 am numită anulu de sărbătore, poporulă grăniţerescă era cuprinsă de acea mândriă mare, şi de acea bucuriă desfâtătore, care făcu ca bătrânulă s^-şî uite povara aniloră sei, tinărulă să se desbrace de sburdal-nicia suflete scă, şi cu toţii împreună ca ună trupă sănătosă şi plină de vieţă să dea espresiune adevăratei' însemnătăţi a acestei 4il0, a 4^®i d0 4 Octomvre.
La 4 Octomvre a anului de sărbătorire lipsia însă acea fldre, care se nu-mesce mândria şi fala viitorului.
Atunci lipsia „tinerimea4* cu entu-siasmulă; lipsia tinerimea cu bucuriile ei. Erau însă bătrâni cu inimi tinere, cu feţe rumene, cari cu credinţă în Dum-ne4eu priviau la viitorii.
Viitorulă apare, tinerimea se ridică şi din ogorulă cu grase brazde ale sciinţii vine şi ni se arată o urmă a ge-neraţiunei frumosă şi puternică, care te îndemnă a privi cu siguritate şi fără şovăire ca la o lumină readumbrită şi în veci nestinsă, care te conduce pe scara cu nenumăraţi fuştei a viitorului.
Ceea-ce lipsia la anulă de sărbătore era din îmbelşugare la anulă iubilară. Privitaţî crinulă, privitaţl roşa?
Ună bobocelă apare a4b unulă a-pare mâne, pentru ca alaltă-mâne ochiul să se desmerde de frumseţa plină de maiestate a rămureleloră, cari se simtă umilite de uşora povară ce portă pe ele.
întocmai aşa de pe modestele bance ale gimnasiului românescă din Năsăudă au apărută într’ună timpă relativă forte scurtă aţâţi şi aţâţi bobocei drăgălaşi, cari asociându-se ghirlandei ce portă ge-niulă nostru naţională pe fruntea sa senină, siliau pe privitorulă nepreoctipată, ca plină de uimire să exclame: „Fericiţi cei-ce v-au nutrită, fericiţi cei-ce v-au cultivată, şi de trei ori fericită, cine vă portă pe frunte!!*
După 23 de ani de neobosită muncă, ajuns’au .Românii din fosta graniţă militară, ca să ridice templu sfântă şi ne-peritoră sacrei Minerve!
După 25 de ani de cultivare într’ună modestă edificiu în care odată veţuiau fiii lui Marte, ajuns’au grăniţerii ca pentru tote timpurile să cultive pe Minerva acolo, unde inima loră cu multă rîvnă şi nebiruită stăruinţă a gândită şi a a-sudată.
Şi acum, după 25 de ani se cade să ne închinămă numai fiiloră lui Marte şi o-drasleloră Minervei.
Şi ne ridicămă apoi fruntea, şi cu inima deschisă, cu sufletulă neprihănită şi cu bucuriă nefâţărită să ne ameste-cămă în toiulă veseliei generale, scoţendă din tote inimile scumpele mărgăritare ale suvenirului ce pftstreză din cele ce au vă4ută şi au au4ită în Năsăudă în 4ilele de 3 şi 4 Octomvre ale anului 1888, ale anului iubilară.
(Va urma.)
SCIRILE PILEI.
In (filele trecute, autoritatea din Te-resianopole fu încunosciinţată, că Archi-ducele Carol Ludovic va visita şi acestă oraşă, ca să va4ă întocmirile reuniunei „Cruceiroşii“ de acolo. Ună înaltă demnitarii înfiinţase în acelă oraşă o reuniune filială, fâră să se mai facă ceva pentru ea. Ce era să arate în astfelă de împrejurări Alteţei Sale? Respectivele cercuri făcură ce făcură şi arătară Ar-chiducelui ună spitală cu 5 paturi şi cu personalulă corăspun4ătoră. Etă, după „Peşti Hirlapu, cum s’a făcută lucrulă:
Ch câteva 4il® înainte de sosirea înaltului'ospe, conducătorii reuniunei, cu. spriiinulă autorităţii orăşenesc!, înohiriară o loealitate într’o casă nouă cu două caturi. Se aduseră j din spitalele orăşenesc! paturi şi alte lucruri necesare, se închiria cu 2 fl. ună „bolnavă44, care fu aşe4ată în celă mai mare pată ca soldată rănită pentru patriă. Archiducele fu forte mulţămită de spitală, cre4endă că esistă de 40C* de ani şi’şl esprimâ re-cunoscinţa sa. „Bolnavulă44, care se sim-ţia forte bine în noulă spitală, trebui să fiă dată afară cu puterea. Cum pleca Archiducele, nu mai rămase nici urmă dş spitală.
Mai credea Potemkin să aibă atâtă de credincioşi imitatori în Ungaria ?
*
* *
In 3 Octomvre n., societatea istorică şi archeologică a comitatului Hune-ddra ’şl-a ţinută în Deva şedinţa sa lunară. Intre altele, Dr. Franz Solyom Fekete a cetită ună tractată despre colo-nisarea Româniloră, fiindă „întregită44 de Hunfalvy. Paul Kiraly a cetită ună tractată despre espediţiunea de cucerire a lui Traianu, şi Oskar Mailand despre blâs-tămulu la Români.
De sigură că voră fi fostă interesante! Pote că se va fi descoperită că Traiană a fostă Maghiară.
*
* *
Profesorală Alfred de Domassewsky din Heidelberg, întorcendu-se dintr’o călătoria scienţifică ce a întreprins’o în Albania, s’a oprită în Braşovă ca să va4ă drugii de aură găsiţi la Crasna şi păstraţi acum la oficiulă r. de dare şi să’i descrie pentru marea lucrare a in-
scripţiuniloră latine de Mommsen.
*
* *
Ună funcţionară de aci aflătoră în serviciulă statului a provocată la duelu pe ună colegă ală său pentru ună schimbă de vorbe ce l’au avută în cancelariă. Celă provocată, avendă în vedere asprimea legii, făcu arătare procurorului. Probabilă că se va face cercetare disciplinară.
*
* *
„Epoca44 scrie: „Aflămft din sorginte sigură, că d-lă luliu C. Sâvescu, studenta, ar fi descoperita ună nou mijlocu de mişcare, de o forţă şi viteză multă mai mare decâtă a celoră obţinute prin vapori şi electricitate, fâră a întrebuinţa vre-ună combustibilă, ceea ce constitue ună câştigă materială imensă şi ună pasă colosală în industriă. Noulă aparată produce mişcarea continuă şi totă cheltuiala se resumă numai în fabricarea lui. îndată ce d. Săvescu va găsi capitalulă necesară, va pune în practică noua sa în-venţiune.44
*
* *
S’a hotărîtă ca medicii militari din armata română, cari n’au căpătată încă titlulă de doctoră, pănă în doi ani să depue esamenulă de doctorată. r După acestă termină, denşii nu voră mai pute figura în armată.
*
* *
Venitulă căiloră ferate române pe luna Augustă a. c. este de 3.253.314 lei, mai multă cu 1.184.989 lei decâtă în luna
Augustă anulă trecută, 1887.
*
* *
„Românulă află, că primăria din Iaşi a votată ună credită de 2.568 lei pentru a se face ună grilaj de fieră împre-
jurulă statuei lui Mironi{ Costinu.
*
* *
Duminecă se deschidă în România şedinţele sinodului. M. S. Regele va a-sista la deschidere, care se va face cu o deosebită solemnitate.
*
* *
Culesulă viiloru în România dă re-sultate satisfâcătore. In judeţulă Putna s’a constatată, că mustulă conţine cu îy/Zo mai multă zahară ca celă din a-nulă trecută şi are o tăriă mai mare cu 2*/2 grade. Mulţi afirmă, că în România vinulă de ăstă timpă va fi superioră celui din 1872.
Legea contra streinîioru în Francia şi pressa germană.
„Gazeta Germaniei de Nord14 scrie următdrele în articolulă său de fondfi:
Francia oficială a începută a lua măsuri contra năvălirei străiniloră. Iu privinţa motiveloră, cari au determinată acestă măsură, trebue să ne mărginimă numai la presupuneri. D’acum înainte orice Prusiană, care va trece graniţa în Franţa, va trebui să	că trece din
domeniulă civilisaţiunei în acela ală barbariei şi nu va ave dreptulă să se plângă decă va fi în conflictă cu obiceiurile sălbatice ale poporului ţării în care se duce. Articolele 4 şi 5 din decretă dau dreptulă guvernului francesă de a ex-pulsa ună mare numără de străini, de a le causa ruina loră comercială, pentru că nu toţi străinii potă să-şi procure într’o lună actele cerute.
„Tagblatt44 apreţiază asemenea în modă defavorabilă decretulă şi 4ice că e făcută în spiritulă d-lui de Puttkamer.
„Gazeta de Voss44 blameză decretulă privitoră la străinii, cari locuescă în Francia, recunoscendă însă în acelasă timpă, că măsurile luate în Alsaţia şi Lorena contra Francesiloră nu dau Germaniei dreptulă a se plânge de măsurile ce se iau în Francia.
Sosirea prinţului de Galeş io România.
Mercuri, 21 Septemvre, M. S. Regele, la orele 9 dimineţă, s’a dusă la gara de Nordă în BucurescI pentru a primi pe A. S. Regală Principele de Galles, care sosea cu trenulă dela Vărciorova.
La gară se aflau toţi miniştrii, d. prim-preşedinte, preşedinţii de secţii, membrii şi d. procuroră ală înaltei curţi de casaţiă, d-nii membrii ai curţei de compturl, rectorală Universităţei, preşedinţii şi membrii curţei de apelă, d. primară ală Capitalei în capuiă consiliului comunală, d. prefectă ală poliţiei, directorii diferiteloră ministere, directorii Băn-cei Naţionale, precum şi ună însemnată numără de notabili.
Pe peronă se găseau asemenea toţi d-nii generali şi oficerii superiori din gamisonă, aşe4aţî la aripa dreptă a gardei de onore ce avea drapelâ şi musică. Garda, la sosirea Regelui, i-a dată onorurile cuvenite. Mai era faţă şi Lega-ţiunea englesă în frunte cu Sir Frank Lascelles, care se grăbi a saluta pe Ma-jestatea Sa.
La 9 jum., trenulă ce conducea pe Alteţa Sa Regală întrâ în gara de Nord, ce era acoperită de verdeţă şi drapele, printre cari fâlfâiau şi colorile Marei-Britani e.
Garda de onore presintâ armele, er musica întonâ imnulă naţională englesă. Regele primi la coborîrea sa din trenă pe Principele de Galles; Majestatea Sa şi Alteţa Sa Regală se îmbrăţişară cu cordialitate.
După ce Regele trecu cu Augustulă său ospe pe| dinaintea frontului gardei, îi presintă tote personele aflate faţă; apoi se îndreptară cătră trăsura de gală înhămată cu 4 cai, şi luară loc într’ensa în mijloculă urăriloră pline de entu-siasmă a unei mulţimi de lume din tote stratele societăţei, care se mândrea de a vedea în capitala României ca ospeţe ală Suveranului nostru pe moştenitorulă Coronei Engliterei.
Oraşulă ca şi gara erau împodobite cu stegurf române şi englese si Augustele persone străbătură stradele pănă la paiaţă, salutate din tote părţile cu respectă şi bucuriă.
Când trăsura regală intra în curtea palatului isbucniră uralele lumei ce era de faţă; er musica intona imnulă naţională britanică. Suveranul nostru şi Alteţa Sa regală se coborîră la scara de onore a palatului, unde fură primiţi de Casa regelui, care, cu acestă prilegiu, fuse pre-sentată Alteţei Sale regale.
După acesta, la orele 10 jum. A. S.
R.	principele de Galles primi colonia britanică din BucurescI; la orele 11 jum. merse împreună cu regele de visitâ pe
I.	P. S. S. Metropolitul primat, şi apoi după ce străbătură mai multe stradeale capitalei falnică decorate cu drapele, s’au dusă la Cişmegiu, unde la intrare fură primiţi de d-nii miniştri, de d. primară şi consiliulă comunală. După a-ceea, fură conduşi prin grădină la ună frumosă pavilionă, făcută din tote uneltele trebuinciose pentru instalarea şi a-
Nr. 214
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
ducerea apei. Âoi se afla I. P. S. S. Metropolitulă primaţii, încongiuraiă de înaltulii cleră, venită pentru sfinţirea apelor* ce va ave să se introducă în capitală.
Serviţiulă divină sfârşindu-se, Maiestatea Sa şi Augustulă său ospe se în-torse la paiaţă, unde la 12 şi jum. se dete ună dejună.
După dejună, Alteţa Sa regală mulţimi d-lui primară pentru strălucita şi simpatica primire ce-i făcuse Bucureşcii.
Apoi, la orele 2 şi jum., regele şi Alteţa Sa regală merseră la gara de Nord*, de unde, cu ună trenă specială, porniră spre Sinaia, însoţiţi de suite, precum şi de membrii legaţiunei Britanice.
La orele & şi 23 minute, trenulă regală sosi în gara Sinaiei, ce era îmbrăcată în verdeţă şi înţesată de lume. M. S. regina şi A. S. principele de Wied se găseu aci pentru a primi pe alteţa sa regală, care, coborîndu-se din vagonă, săruta mâna graţiosei nostre suverane.
După aceea, regele, însoţită de în-naltulă său ospe, trecu pe dinaintea gar-dei de onore aşezată pe peronă, care presentâ armele, pe când musica militară intona imnulă naţională englesă. La aripa dreptă a gardei se afla coman-dantulă batalionului cu întreg* corpulă său oficerescă.
Intre personele ce veniseră a întâm-pina pe a. s. r. 'principele de Galles se aflau d. ministru ală Staţeloră-Unite cu d-na şi d-şorele, d. ministru ală Germaniei, d. Vlasov, ataşată ală legaţiunei imperiale ruse, cu d-na Vlasov, d. Lvof, ataşată la aceeaşi legaţiune, d. căpitană Schneider, ataşată militară ală Austro-Ungariei, cu d-na Schneider. După ce tote aceste persone fură presintate alteţei sale regale, regina luâ locă într’o trăsură cu înaltulă său <5spe, er regele în alta cu A. S. principele de Wied şi urmată de suitele loră merseră la cas-telulă Peleşă. La 6rele 7 se dete ună prâncjă. In timpulă mesei o musică militară cânta în curtea de onore a castelului.
După prândă câte-va persone aflate în Sinaia fură invitate la ceaiu.
M. S. regina bine-voi a presinta alteţei sale regale pe domnele, şi !M. S. regele pe domnii ce erau învitatl; er la orele 11, Maiestăţile Loră împreună cu A. S. principele de Galles şi cu A. S. principele de Wied se retraseră în apartamentele loră.	„Monitorulă Oficiali1*
întâmplări diferite.
Muşcaţi de lupii turbaţii. Cetimă în „Telegraful* “ din BucurescI : Ună lupă turbată, eşit între comunele Chiojdu fi Cătina din plaiulă Buzău (în România), a muşcată 13 indivicjl pe care i-a întâlnită în drumulă său şi vre-o 10 câni cu care s’a luptată asmuţiţi asupra lui. Intre personele muşcate suntă şi 3 femei. Mai tăte muşcăturile suntă la capă; la o femee o ţîţă este ruptă. Muşcăturile pe obrază, la gâtă, pe craniu suntă atâtă de adânci, încâtă mai toţi aceşti nenorociţi suntă cu totulă desfiguraţi, cu craniurile despoiate de pele şi în prada celoră mai crude dureri. Un fiu, care sărise în ajutorulă mumei sale atacată şi ună ciobană, abia au scăpată cu vieţa prin ajutorulă câniloră care se înhăţ&se la luptă cu fiara. Organisându-se o gonă cu arme pentru omorârea acestei fiare, nu putu isbuti, luândă drumul spre Siriu şi percjendu-se în pădure; a doua cji însă lupulă care se pornea totă spre locurile locuite, întâlnind la hărăs-trău din comuna Siriu trei săteni se năpusti asupra loră şi sfâşia la capă pe unulă dintrânşii, ceilalţi doi având timpulă să se armeze cu topore îlă atacară cu curagiu şi isbutiră să-lă omore. Me-diculă primară ală judeţului a mersă îndată la faţa locului şi cu o asiduitate demnă de laudă a dată primele ajutore pacienţiloră, pansândă rănile şi estra-gendă veninulă din ele. Sub ochii săi a ordonată de s’a omorîtă cânii muşcaţi şi în fine pomi grabnică spre Buzău pe toţi aceşti nenorociţi spre a fi trimişi în cura dlui Dr. Babeşă.
Focu. Alaltăseră au arsă la Spren-ghin (Braşovul* vechiu) două şoprone cu lemne şi o bucătării, aflătore în grădina lui Nic. Râşnoveană.
Dorsstoailinţa „Gazetei Transitoiei".
Ţera Oltului, & Octomvre 1887.
Amintiri din escursiunea la Sinaia. Onorabilă Redacţiune! ’Ml zăcea la inimă, ca pe calea publicităţei să împărtă-şescă confraţiloră Români de dincocl de CarpaţI barem! unele din impresiele cele mai remercabile ce ml-le căştigasemă cu Ocasiunea escursiunei mele la Sinaia din vâra acesta. De-o parte însă ocupa-ţiunile economice, er de altă parte speranţa, că mă voră preveni alţii, mai pricepători în causă şi mai dexteri în mă-nuarea condeiului, 4m’au absţinută pănă în timpulă de faţă dela scrierea acestei corespondenţe,
Aucjisemă încă de multă, că Sinaia este loculă minunată, unde din pământă răsară castele şi sălbaticile văi ale mun-ţiloră se prefacă ca prin minune în feerice grădini. Aceste împrejurări m’au îndemnată să profită de ocasiunea trenului de plăcere, ce-lă arangiase biuroul de călătorii din Braşovă cu ocasiunea sărbătărei S-tei Mării, pentru ca să mă învrednicescă şi eu a vedâ aceste grandiose transformări.
Ajungând* în Sinaia, îmi părea că mă aflu nu în Sinaia cea din munţii Buce-ciloră, ci în Sinaia din muntele Libanului; omulă nu pote să admire în de a-junsă, cum a putută acea ne’nsemnată Sinaiă, care înainte de asta cu 8—10 ani era o simplă comună,, să se prefacă în timpă aşa scurtă în o adevărată The-baidă română.
Nu voiu să mă încercă a descrie frumosele castele ale Sinaiei, între care primulă e Gastelulu Peleşu, ce prin mis-teriulă ce î-lă dau munţii fumegători din jurulă lui se pare că ar fi sălaşulă unui Fătă-frumosă legendară: tote acestea le-am Aecjută descrise în colonele acestui cjiară şi suntă cunoscute, celă puţin din cetită, aprope întregei Europe. Ceea ce vrâu eu să accentueză la loculă acesta este impresiunea ce ml-a făcut’o aucfulu cdnteceloru ardeleneşti, cântate de musica militară română pe pămentulit României.
Aucjit’am multe şi frumose cântece esecutate de musica militară şi tote ml -au plăcută. Când am aucjită însă melodii românescl ca „Ardelânaa, „Romanau, „Haţegana*, „Someşanaw etc. etc. părea că sunt fermecată.
Rămâne acum se spună, de unde a învăţată musica militară română cântece ardelenesc! ? Am întrebată şi am a-flată, că le-a învăţată din vMvsa Română*. Sciamă că la Blaşiu apare sub numele acesta o foiă musicală română, redigeată de d-lă profesoră Iacobu Mu-reşianu, dâr despre valorea acestei foi numai acumă am avută ocasiune a mă convinge. D-lă L Mureşianu, precum vădă eu, culege diferitele melodii naţionale românescl, le publică în foia sa şi prin acâsta le generalisâză, le face cunoscute tuturoră Româniloră.
Numai e lipsă să spună, că scopulă ce-lă urmăresce aşaderă d-lă Iac. Mureşianu prin „Musa Română “ e forte sublimă. Nu-mi rămâne, decâtă să felicită din inimă pe vredniculă profesoră I. Mureşianu pentru acestă nobilă tendinţă şi să-i dorescă succese, căci prâ am fost îndopaţi cu musică streină.
X. S.
Mulţâmitâ publică.
Pe loculă „Chelemenuu, proprietatea bisericei gr. c. din Maieră în decursulă anului 1888 s’a edificată o şcola pentru ambele biserici unite din Alba-Iulia. Sub-scrisulă ml-iau libertate a aduce la cu-noscinţa On. publică numele aceloră P. T. Domni, cari din liberalitatea loră au binevoită a ne sprigini după putinţă în realisarea scopului dorită, şi totă-odată a le esprima prin acesta cea mai căldu-rdsă mulţumită în numele poporului meu gr. c. .din Maierii.
Aşa au încursă dela Escelenţa Sa Episcopulă r. c. din Alba-Iulia 5 fi., dela Spectabilii Domni oficerl dela regim. 60 din Viena şi Alba-Iulia 10—f-B=13 fi.
Dela Spectab. Domni OficirI dela regim. 64 din Orăştiă 6 fi. Dela Spectab. Domni din Alba-Iulia: Simionă Micu protopopă 2 fi. Coşieriu advocată 1 fi. Alexandru Velicanu advocată 1 fi., Georgiu Popă .secretară 1 fi-, Nicola advocată 1 fi., Dr. Mohay Sândor deputată 1 fl„ Ioană Botta 1 fi., Teodoră Porre 1 fi., Men-del Emanuel 1 fi., Dr. Nathan 2 fi., Adolf Ionâsz 1 fi., Komer Ignat 1 fi., Georgiu Filipă advocată 1 fi. Dela D-nii sergenţi români din Alba-Iulia Ingnată Borza 1 fi., Mateiu Fulicea 1 fi., Petru Macaveiu 1 fi. 60 cr., Domşia Ioană 1 fi., Ieronimă Mânu 1 fi., Dumitru Furduiu cantinană 1 fi. Din Maierii Alba-Iuliei dela Ludovică Luca 6 fi., Nonus Poru-ţiu 6 fi., Nicolau Drambareanu 2 fi., 50 cr., Roşea Georgiu 2 fi., Roşiu Candină 1 fi., Groza Ştefană 1 fi., Niculae Şieu-şiană 2 fi., Moldo vână Simionă 2 fi., Vasiliu Moldo vană 1 fi., Ştefană Caco-veană jude 5 fi., Niculae Moldovană 1 fi., în sumă 73 fi. v. a. cari s’au transpusă curatorului primară.
Alba-Iulia, 7 Octomvre 1888.
Ludovicii Luca,
preş. senatului scolastică lu Maierl.
LOGODNA.
Dlă' Alexandru Popă, teologă absolută de Gherla, s’a logodită cu d-ra Elena Doboşî din Leordina. Cununia se va să-vîrşi în 15 Noemvre n. c. în biserica gr. cat. din Leordina.
SCraî TELEGRAFICE.
Beriinu, 10 Octomvre. Se asigură din nou de cătră foile oficidse, că vorbirea lui Douglas a fostu ţinută după o prealabilă înţelegere cu împeratulu. Douglas va merge la Roma în timpulu şederei împăratului germanii acolo.
Berlind, 10 Octomvre. Se (Jice, că Geffeken a fostă transportată în închisdrea numită a „Moabiţi-lorău. In expediţiunea f6iei „Deutsche Rundschauu s’au confiscată broşurele din luna lui Octomvre, carî conţineau cunoscutele estrase din memoriile împăratului Fride-rică.
Berlind, 10 Octomvrie. Societatea germană ostu-africană a cerută ajutoră militară dela oficiulă de esterne. In urma acesta au plecată patru încrucişătorî la Sansi-baru. Societatea a fostă sc6să din totă teritoriu Lu colonială.
Roma, 10 Octomvrie. Impăra-tulă Germaniei sosesce astăsera la 8 6re în Ponteba, unde va sta timpă de o oră. In Roma va sosi împăratulă Joi dimineţă. îndată după sosire va primi autorităţile în Quirinală.
DIVERSE.
„Urdica în loculd cânepei* Sub tit-lulă acesta amă reprodusă în Nr. 210 ală foiei nostre o notiţă, în care se elicea, că în timpurile mai nouă s’au făcută în Germania esperimente, prin cari s’ar fi constatată, că „imjica, pe lângă o îngrijire de totă bagatelă, aduce venite mai însămnate decâtă cânepau etc. In privinţa acesta, d-lă Dr. G. Maiorii din BucurescI, care a avută ocasiune i a vedâ în personă resultatulă aceloră esperimente, ne trimite următorea rectificare :
„E adevărată, că guvernulă prusiană, la îndemnul* continuu ală botaniştiloră şi ală colegiului economică prusiană, pentru a introduce ună nou isvoră de câştigă pentru populaţiunea rurală, în fine s’a decisă să facă încercări cu cultura urdicei — atâtă a ureficei locale — urtica dioica— câtă şi cu diferite specii şi varietăţi străine de prin Indii. Cu cultura ei a însărcinată câţl-va botaniştl şi economi, cărora ll-a pusă la disposiţiă tote aparatele şi instrumentele cele mai nouă ale technicei textile moderne. încercările s’au făcută 3 ani de-a-rândulă şi pe întindere de i/2 h. a. Resultatulă însă a fostă nulă, şi după ce au consumată cu ele 60,000 — şese4ecl de mii de
mărci —, au trebuită să le părăsâscă. Ştim. D-nă profesoră Wittmack dela universitatea din Berlină însu-şl, ca unulă, care a luată parte activă la aceste încercări, nl-a spusă şi arătată aceste fai-m<5se culturi de mojici de lângă Trep-tow, în o. Berlină.
Clocirea ouălorG. Unulă din cetitorii jurnalului de agricultura practică din Francia întreb â direcţia acelei reviste, de ce mai totdâuna nu răuşesce să scotă pui de pasări,. Că mereu puii moră în ouă, sâu chiar în momentulă când suntă aprope de a eşi din găoce? Nu cumva să fiă causa acestui accidentă vânturile ţărei? — Răspunsul ă dată e următo-rulă: Pănă acum nu s’a aflată dâcă vânturile violente, furtunile, au vr’o influenţă, potă aduce vătămare ouăloră în clocire; se pote că eomoţiunile violente să ucidă sămânţa oului, clocită de 8 ori 9 dâr nicl-odată nu s’ar crede ca furtunile să omore puiulă aprope de scosă. Mai de grabă s’ar crede, că puiulă în momentulă eşirei din găoce more din causa năbuşelei, a lipsei de aeră respirabilă şi de răcore: probă clocirea artificială, unde puii moră de mare căldură şi lipsă de aeră curată, mai rece, aprope de fi-nitulă clocirei. Prin urmare, cuibarulă, trebuindă să fiă mai puţină caldă în momentulă eşirei puişoriloră din ou, e bine a pune în toiulă verei sub ouă iarbă cosită de curândă, urzici sâu brazde prâs-pete. — Acâstă recomandaţiă e forte naturală şi întocmită pe esperienţă: că la scoterea puiloră o mare căldură se produce, care trebuindă a fi înlăturată, vină în ajutoră erburile prospete, cari absorbindă căldura se usucă, âr puiloră le dă în schimbă răcârea loră.
Istoria furculiţei. Ună profesoră italiană, Lumbraso, a fecută ună studiu mică dâr interesantă despre istoria furculiţei. Lumbraso arată că în anticitatea clasică furculiţa nu era cunoscută. Elă c bâză pe autori, cari dau prescripţiunl amănunţite, cum să se apuce delicată bucatele — cu degetele. Acum vre-o miiă de ani se ivesce „forcheta“; şi anume în cronica veneţiană a lui Damiano se menţioneză, că furculiţa a fostă introdusă în Veneţia de o princesă bizantină* Insă inovaţia n’a fostă bine primită de VeneţianI. Timpă de doi secol! furou-liţa n’a făcută progrese în Italia; şi mai puţină norocă a avută în restulă Europei. In anulă 1360 ea se ivi în Florenţa, dâr Lumbraso se îndoiesce că a fostă o furculiţă, ci ună felă de fârfecl, purtate de dame, atârnate de rochiă. In veculă ală XVI-lea se întinse usulă furculiţei în Francia, apoi în Germania şi, lucru ciudată, în Anglia se ivesce numai în vâcnlă ală XVTI-lea.
Cursul u pieţei ISraşovâ
din 10 Octomvre st. n. 1888.
Bancnote românescl Cump.		9.36	Vând.	9.40
Argint* românesc* .	n	9.30	i*	9.82
Napoleon-d’ori . . .	n	9.68	m	9.65
Lire turcescl . . .	n	10.88	n	10.90
Imperiali		n	9.88	n	'9.90
GalbinI		n	5.69	n	5-72
Scris. fonc. „ Albina“ 6%	n	10L.—	n	—.—
n n r» ^°/o	n	98.—	n	98.50
Ruble rusescl . . .	fi	127.-	ft	128.—
Discontul* ....	«V.-	00 o' O	an*.	
Cnrsulii la bursa de Viena
din 0 Octomvre st. n. 1888.
Renta de aură 4% . ................99.20
Renta de hârtiă5°/0................90.05
împrumutul* căilor* ferate ungare . 146.50 Amortisarea datoriei căilor* ferate de
ost* ungare (1-ma emisiune) . .	97.80
Amortisarea datoriei căilor* ferate de
ost* ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căilor* terate de
ost* ungare (8-a emisiune) . . 112.50
Bonuri rurale ungare.................104.50
Bonuri cu clasa de sortare .... 104.50 Bonuri rurale Banat*-Timiş* . . . 104.50
Bonuri cu cl. de sortare.............104.50
Bonuri rurale transilvane............104.40
Bonuri croato-slavone..............104.—
Despăgubirea pentru dijma de vin*
unguresc*.......................99.75
Împrumutul* cu premiul* unguresc* 130.60 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului......................123.—
Renta de hârtiă austriacă ....	81.05
Renta de argint* austriacă ....	81.90
Renta de aur* austriacă ..... 109.95 LosurI din 1860 ........ 104.50
Editoră şi Redactor* responsabilă:
Or. Aurel Mureşianu.
GAZETA TRANSILVANIEI.
Nr. 214
Nr. 30—1888. scol.
1888.
Pentru ocuparea postului de ală 2-lea înveţătoru la scbla confesionala gr. cat. din Ilva-mică, prin acesta se escrie concursă păfră în 20 Octonivrie st. n. a. c. pre lângă salariu anuală de 180 fi. v. ai.
Doritorii de a ocupa acestă postă, au de a-şî înainta supliceie loră instruite cu documentele prescrise de legea scolastică pănă la terminulă prefiptă, la presidiulă senatului scolastică gr. cât. locală. Dela senatulă scolastică confes. gr. cat.
Ilva-mică, în 30 Septemvre 1888./
Preşedintele:	Notariulu:
2>Ticolaru. O-eorgâţst	IDa,2aciia,:rrâ.. XTeclxiti
paroohii.	165,3—3	înv&ţătb'rti.
PDBUCAŢIBNE.
. Subscrisulă curatoră: aduce la cunoscinţă publică, că în qiiia ,dOE 17 Octomvre .1888 şi filele următdre se ,voră vinde din,' mană liberă imediată şi cu bani gata pe lângă preţulă de estimare seu peste preţă celui ce va oferi mai multă mărfurile şi mobiliarele de prăvăliă ale lui Iosifft T6th, ăparţinStore massei concursuale. Yen-4area se va face pe lângă intervenirea notarului publică reg. şi în grăme4î de câte 200 florini,
Braşpvă, 4 Octomvre 1888.	.	,
Din însărcinarea comitetului oreditorilortL
167,3—3
X-i*u.d.oT7-ic*CL 3Sa,rrn.©,tli. advocatu şi curatorii.
Kohler
InstituttL pentru îngroparea morţilorU „PIETATEA" în BraşovU,
Strada Căldărarilorft Nr. 549
T7-is-Q,-T7-is d.e	Tooiloxâo. £xx casa. l\xi ISeielx,
recomandă onoratului publicu din oraşu şi dela ţâră unti depositii bogata şi bine asortata de coşciuge de metală din fabricele cele dintâiu şi cele mai renumite; mai departe tote feliurile de cosciuge de lemnu, cu deosebire imitaţiuni de metală de fasona nou, producţiune proprie, cununi penţrp morminte, ftmde, panclici, îmbrăcăminte de morţi, perine, ciarciafiiri, fachiuri, papuei şi tote celelalte obiecte necesare pentru înmormântări de tote feliurile şi cu preţurile cele mai. inoderate. — Totodată primesce în casnri de mdrte tâtă îngrijirea înmormântăm, precum e cârd de gală sân cară negru, ciocli, eventuala decoraţinnea odăiloră şi a porţiloră şi le soeotesce cu. preţurile cele mai moderate. Primesce mai departe transporturi de morţi în tote direcţiunile şi se află gata tote obiectele necesare pentm sbopula acesta. In flne orî-ce comandă privitore la înmormântări se primesce
şi se efectnâză coulanta şi prompt.	no,3-1
k
PIAŢA MARE Nr.
îlîfliiiţată cu începerea anului acestuia, pro văzută cu cele mai noue mijloce tehnice şi asor-•	tată cu cele mai moderne tipuri,
primesce şi efectueză totu felulu de lucrări tipografice, precum:
■ ' . \
Opuri şi troşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în auru, argintu >" şi colori, tabele, etichete de totu feliulu şi esecutat eleganţii.
Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, factnre, liste cu preţuri curente, avisuri, reco-
mandaţiuni, cerculare ş. a.
Programe elegahte, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore.
Dispunânda de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulu nostru tipografică este în posiţiune a eseuta ort-ce comandă în modula cela mâi esacta şi estetica precum şi cu preţurile cele mai moderate. ~ :
Comandele eventuale se primesca în biuroulă tipografiei, Braşovă, piaţa mare
Nr.	22, etagiuln I, eătră stradă. Comandele din afară rugăma a le adresa la
Tipografia A. MUREŞIAITU, Braşovă.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşpvu. m
'•.'O