Atoiiisuaiimea şi Tipoerala: MAŞOVO, pl«{s mare Rr 22. Sciiurl neframaia na sa pri ■ucu. Manuscrip o na se re-trimi.CL! Birourile de amciiii: •refevfi, piaţa mare Mr. 22. bteiatemaiprimesc&înViena: JuMf Mme, Haasemiein & Yogler (Oto Maas), Hmnrich Schalek, Alois Emdl,MJhtkes, A.Oppelik,J. Dcm-luberg; în Budapesta: A. V Qold-hrgir, AutonHezei, EchsteinBemat; InFrinltflirtrff. L, Daube; în Ham-birg: A. Steiner. Preţul inserţianilora: o seria gţnnondft pe o col6nă 6 cr. ti 90 cr. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi Învoială. Beolame pe pagina III-a o terii 10 cr. v. a. său 30 bani. „Gazeta* iese In fle-oare 4i Abonamente pentru Aistro-Oinaria Pe unii anii 12 fl,, pe fise luni ,...6 JL, pe trei Ioni 3 fi. Pentru România şi străinătate: Pe unii anii 40 franci, pe şţae luni 20 francii, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră lă t6te oficiale poştale din intru şi din afară şi la dd. colectori. AtHjnamentaln pentru BraşorR: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulti I.: pe unii anii 10 fl., pe şăae luni 5 fl., pe trei luni 2 fi. 50 cr. Cu dusul ii în casă: Pe unii ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei lnni 3 fl. Unu esetnplară 5 cr. v. a. său 15 bani. Atătu abonamentele câtă şi inserţiunile simţi a se plăti înainte. Nr. 213. Braşovii, Mercurl 28 Septeinvre (10 Octomyrie) 1888. ,Noti a"bonamentu „GAZETA TRANSILVANIEI". Cu I Octomvrie 1888 st. v. se deschide nou ibonamentd la care învitămu pe toţi amicii şi spri-jioftorii f6iei ndstre. Preţulâ abonamentului: Pentru Âustro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. pe şese luni 6 fl. pe unti anii 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unii anii 40 franci. Abonarea se pdte face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, Aîarî se voră abona din nou, s8 binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Administraîiiiitea „Gazetei Transilvaniei". Braşovu, 27 Septemvrie v. Deunăcjile, precum seim, s’a deschisă csflea ferată ce duce la Salonic. Curendu după deschidere, mai mulţi locuitori din Salonic aii întreprinsă o călătoria de plăcere pănă la Budapesta. Matadorii unguri şi în specială reuniunea indtistrială i-au primită fru-mosu, cu steaguri şi cu vorbiri, şi lî-au oferită petreceri plăcute. E frumosă să primescî bine pe dspeţii cari te visiteză, şi de a-ceea nu primirea ce li s’a făcută, nici petrecerile ce li s’au oferită dspeţiloră din Salonic ne îndemnă s§ revenimă asupra acestei ces-tiunl, ci vorbirile ce li-s’au ţinută $i espectorările ce le-au făcută foile unguresc! cu acesta ocasiune. Aşa în vorbirea cu care călătorii au fostă bineventaţî s’a c|isă îrfţre altele, că escursiunea loră ■ • * • însemneză „apropiarea între naţiunile ce suntă chemate a se înţelege reciprocă, avendă destule interese comune“. Eră foile ungu-rescî, strigândă: „la mare, Maghiare! Spre Orientă, Maghiare!“ tţiceau că „Ungaria e purtătărea culturei în Orientă, că Budapesta este pentru Orientă ceea ce este Parisulă pentru Oceidentu, e ună emporiu ală civilisaţiunei pentru popărele orientale, primulu depo-sită de cultură Occidentală pentru Orientă“, şi mai asigurau că „po-porele orientale nicăirî în Europa nu voră găsi amici mai sinceri şi mai cointeresaţi ca în Ungaria, amici, cari au întâmpinată totde-una cu cele mai căldură se simpatii nisuinţele de independenţă politică şi comercială a popăreloră orientale. “ Maghiarii dela putere îşi manifestă deci dorinţa de a se apropia de naţiunile din Orientulă europenii, d’a încheia strînse legături de amiciţia cu ele, pe când în patriă trăescă în cea mai mare neînţelegere cu popărele nemaghiare, învrăjbindu-le şi amărân-du-le. Maghiarii dela putere voescă să cultive Orientulă, pe când în patriă împedecă cultivarea naţio-nalităţiloră nemaghiare, căutândă să facă din scdlele şi bisericile acestora unelte de maghiarisare! Maghiarii dela putere pretindă, ca Budapesta e Parisulă Orientului şi Ungaria emporiulă civilisaţiunei aceluia, pre când pănă acum nu li s’a dusă în lume altă veste decâtă că în administraţiă suntă asiaţî şi în despotismă întrecă chiar pe Muscali. Şi decă călătorii din Salonică sciu — şi nu ne îndoimă că sciu — cele ce s’au petrecută în dieta ungurescă în timpulă manifestării nisuinţeloră de independenţă politică ale Bulgâriloră, şi suntă în curent cu cele ce se petrecă ac(i la noi în patriă, atunci n’au putută şi nu potă decâtă să ’ntâmpine cu zîmbete ironice vorbirile matadori-loră maghiari şi espectorările foi-loră maghiare despre pretinsele loră „simpatii căldur6se“ pentru popărele din Orientulă europenă şi despre pretinsa loră „ civilisare u a Orientului. Bâcă Ungaria ar fi închisă cu ună ?c}idă chinezescă, ca să nu mai pătnm4& hi afară vaetele asupriţilor^ pdte că şoviniştii unguri ar trece dreptă ceea ce nu suntă: sinceri, civilisatorî, iubitori de dreptate şi de libertate. A4I însă nu se mai potă tăinui persecuţiunile şi batjocurile' la care suntă espuşî Bomânii şi Saşii, Sârbii şi Slovacii din partea guvernului şi din partea şovi-niştiloră unguri. De aceea păienjinişulă, cu care s’au încercată matadorii maghiari din Budapesta şi foile maghiare să acopere ochii străiniloră, ca a-ceştia să nu ve4a starea reală a lucruriloră, şi prin vorbe frumose făţarnice să-le astupe urechile, ca se nu au4ă cele ce se petrecă, suntemS siguri că s’a ruptă erăşi în momentulă în care acei străini s’au întorsu din „Parisulă Ori-entului“. Timpulă dominaţiunei neadevărului a trecută. Ungaria cu re-gimulă său arbitrară de a4b cu şoviniştii săi, cu pressa sa duşmă-năsă dela care pomescă tăte persecuţiunile în contra limbei şi a naţionalităţii Nemaghiariloră, nu se va, putea apropia de naţiunile Orientului, nu va putea contribui la civilisare, precum n’a contribui la civilisare nici pană a4î cu nimica. „Unii preşedinte de modeld“. Sub acestă titlu scrie „Ellen-zeku dela 1 Octomvre a. c. între altele: Avut’a lipsă districtul!! reformată e-vangelică de ună preşedinte de modelă? Ei, decă pentru acesta a fostă alesă prea putemiculă fişpană ală comitateloră de modelă duplu reunite Solnocă-Dobeca şi Bistriţă-Năsăudă ca curatoră superioră — atunci s’a făcută bună alegere. Au găsită ceea ce au căutată. Acolo şede pe fotoliulă său preşedintele de modelă în totă plenitudinea puterii sale. A-colo presidezâ elă adunarea districtului bisericescă remorfată şi faee lucruri pe cari numai elă şi este obicinuită a le face, în Deşiu şi în Bistriţă, în adunările aeestoră comitate atâtă de sublimă coramisate. • ....Br. Banffy Dezso trăiesce, cum se. pare, în idea, că districtulă bisericescă se ţine în Deşiu şi se portă pe scaunulă presidenţială aşa cum este dedată a se purta cu supuşii săi din Deşiu. In şedinţa de Sâmbătă s’au petrecută scene, care nu ne-au încântată nicidecum. Br. Banffy Dezso cunosce, cum se pare, şi în afaceri bisericescl numai ună sistemă, a căruia nume adevărată este: ;procedare de paşă. „Ellenzeku aduce câteva esemple spre a dovedi acesta. Banffy, efice elă, a întreruptă pe ună vorbitoră, care voia să vorbescă la acelaşă obiectă, fără a sci că a fostă enunciată de preşedintă. Banffy s’a răstită la elă în modă grosolană şi a strigată, că nu sufere ca cineva să mai vorbescă, după ce elă a e-' nunciată ceva. Vice-şpanulă I. Csato ţine ună dis-cursă. Deodată îlă întrerupe Banffy cu vehemenţă împutându-i, că este renitentă şi vatămă subordinaţiunea. Vice-şp anulă cere cuventulă pentr’o întrebare personală der Banffy Dezso tună şi trăsnesce în contra lui. Adunarea e consternată. Unii se miră, alţii facă sgomotă; o parte se închină înaintea unei asemenea e-nergii. Banffy Dezso îşi rîde în pumni.... Nu s’a găsită nimeni în adunare, care faţă cu-o astfelă de purtare de paşă să fi protestată.... Numai în sînulă unei cor-poraţiunî, care nu pune seriosă pondă pe1 veefa ei. pote să crăscă arbitriulă pre-sidială aşa cum îlă practică Banffy Dezso, nu numai în comitatele sale de modelă, ci acum şi în adunări distinse bisericesc!.... ■ Nu se miră „Ellenzeku de br. Banffy, căci puterea acestuia îşi are rădăcina în „atotputernicia sa esagerată“, der se miră FOILETONULtr „GAZ. TRANS.“ (1) Desgroparea imul rege. Cu prilejulă călătoriei ce a între-prins’o în anulă acesta A. S. principele de coronă Budolfă în Bosnia, s’a făcută o interesantă desgropare în ruinele vechiului castelă Jaice ală foştiloră regi bosniaci. Aci, în fiinţa de faţă a A. Sale principelui de coronă Rudolfă, fu ridicată lespedea de porfiră de pe ună mor-mentă-regescă, pentru ca să dea măr-turiă despre ună sângerostf actă de violenţă, de multă uitată, faptă a volniciei Sultanului, săvârşită cu celă din urmă purtătoră ală coronei Bosniei. Dintr’o boltă întunecosă fu scosă ună sarcofagă, îngustă der mare şi greu, care, cuprinsă de muşchi şi de alte buruieni, fusese ascunsă sute de ani dinaintea ochiloru omenesc!. Despre acestă desgropare se scrie din Serajevo cătră Sfărîmându-se coperişulă sicriului, se găsi în elă ună scheletă. Mânile şi picîorele erau legate la încheiaturi eu lanţuri, ce erau r6se de rugină, er pe peptă era aşedată capulă, desfăcută de ’ grumază. Inscripţiunea săpată în partea dela capă a sacrofagului nu mai lasă nici o îndoielă asupra bărbatului care, precum arată chronogramulă 1453, de 455 de ani zace în acelă întunecosă mormântă. Este ună mormântă regescă, ală celui din urmă rege ală Bosniei, Stepo Toma-cevid, ală cărui capă a căcţută sub securea călăului, ca; jertfă sl maxîmelorh turcesc! de cucerire. W' Cu Tomacevieî se încheia lungulă şiră ală regiloră bosniaci, aleşi ort ereditari, cari domniseră peste Bosnia încă 64 de ani după lupta de pe Câmpulă mierlei, încă 10 ani după nimicirea imperiului romană de ostu. Mohamed cuceritorulă pusese mai ntâiu capătă imperiului bizantină, nimicise1 imperiulă Trapezuntului, "supusese sceptrului său ducatele Lesbosului şi Atenei, mai’ nainte de ce s’a gândită să facă din Bosnia o pro- vincia osmapă, Aaegtă.regafă îi era deja Sultanului de multă tributară, der ra-portulă dintre stăpânitorulă suzerană şi regele vasală era mai multă platonică, căci din tributulă stipulată, ce ave să-lă plătăscă regele Bosniei, Sultanulă nu vă-duse nici ună bană. Din acestă causă, puterniculă cuce-ritoră se înfuria cumplită şi trimise ună ceauşă se ceră tributulă, cu plata căruia regele rămăsese în restanţă. Regele To-macevicl primi pe trimisulă înaltei Porţi în modă batjocoritoră. îlă purta jură-împrejură pe valurile cu meterezurl ale cetăţuii sale regescl, îi arăta tăria ei de apărare şi în cele din urmă se scoborî cu elă josă în bolţile adencă săpate în pământă, unde’şî avea avuţiile. La lumina roşiatică a torţeloră de răşină străluceau acolo grămezile de aură şi de argintă. ■ „Privesce, Orbi-ţl-ară ochii, câne de Turcă ce eşti!a îi 4ise oţărîtă ceauşului. „Aci am avere să plătescă o sută, ba şi o miiă de tributuri anuale. Der de ce să plătescă? Şi acum cară-te de aci!u . Apoi regele îi dete trimisului titr- cescjft paşapoxtşle.jpapoi» ori, dppă cum,, se dice, îlă prăvăli în şanţulă cetăţuii. Mohamedă II, care nu putea suferi o asemenea batjocură, ffctfă să mai perefă timpulă cu scrisori nefolositdre ort cu declaraţiă' de răsboiu, cum se face în (jiua de adl, trimise 10,000 de ianicerî sub comanda lui Mahmud-paşa contra regelui Tomacevieî. Acesta, rău de gură şi slab la trebă, cum au4i că s’apropiă ianicerii, părăsi cetăţuia Jaice cu căţelă cu purcelă cu totă, luându’şl şi avuţiile, • şi se refugia în fortulă bosniacă Kljncî (Cheia), situată în mijloculă unei mlaş-tine, cale de două 4ile spre ostă de ce-tăţuiă. Fortulă, care nu putea fi luată, cu artileria de atunci, căcfu în mânile ianiceriloră. astfelţi: Mahmud-paşa-.puse de se dete focă stuhului mlaştinei, ce încungiura bastionele, afumândă pe apărătorii fortului. Se ’ncheiâ o capitulaţiune, în puterea căreia regele Tomacevieî, asigu-rându-i-se vieţa, se dete prinsă şi aşa fu adusă înderătă ..la Jaice., Mohamedă II însă, ală cărui princi-' piu era, că cucerirea unei stată numai Nr. 215 GAZETA TRA şţSILVANIEI. 1888. că o adunare aşa de distinsă a suferită, ca energia presidială să degenereze ast-felă şi ar trebui feă i se . dea să cunoscă baronului Banffy Dezso, că sala de adunare a districtului bisericescă nu e pentru aceea, pentru ca întrinsa înclinările de paşă ale nobilului baronă să-şl afle isvdre de putere mănăse.... Sciisorea episcopiei Strossmayer cătra Papa. Acestă scrisore, care conţine o justificare a episcopului croată înaintea Papei, a fostă, precum scimă, publicată în „Kolnische Zeitung44. Mai târdiu s’a constatată, că este apocrifă. însuşi or-ganulă lui Strossmayer „Obzor“ a făcută acestă constatare. Cu tote astea pentru cuprinsul ei interesantă o reproducemu şi noi. Etă-o: Sfinte Părinte! Când din graţia Sanctităţii Sale a Papei Piu IX. şi din favorea Maiestăţii Sale a împăratului Austriei mi s’a conferită demnitatea de episcopă ală Bosniei şi Sirmiei cu reşedinţa la Diakovar, în anulă 1849, adecă aprope cu patru decenii înainte de acesta, credâmă, că voiu pute corăspunde mai bine înaltului meu oficiu pastorală, decă voiu dedica credincioşiloră diecesei mele, nu numai sciinţa şi esperienţele mele, ci şi convingerile mele ideale. Activitatea mea modestă însă a deşteptată asupră-şî a-tenţiunea multoră, forte multoră fii, cari voiau să înveţe dela mine, cari aţinteau privirile loră pe buzele mele, când le vorbeamă. Nu trebue ore să răsplătâscă acestă credinţă cu egală credinţă, acestă iubire cu egală iubire? Pote 6re inima mea să bată numai pentru sufletele din diecesa mea ? Nu, ea bate pentru întrega mea naţiune mare, care pentru credinţa sa şi Monarchulă său de atâtea ori a sângerată pe câmpulă de bătaiă, bate cu credinţă ţâre ca granitulă, şi cu ea împreună îmbrăţişeză acea familiă mare de popdre, cari suntă înfrăţite prin legăturile nedisolubile ale comuniunei slavice. Decă în adevără inima celui mai smerită fiiu ală Sanctităţii Tale ar fi putută să fiă consacrată numai unei părticele mici a naţiunei mele şi a pop<5-reloră ei surori, decă în adevără prin aceea, că totdeuna amă simţită şi amă lucrată pentru întrega familiă de milione de fraţi slavi, amă greşită contra propriei mele înalte misiuni pastorale, apoi bucurosă voiu suporta în supunere creş-tinescă tote poenae Iatac potentiae. Departe fiă de mine, o Sfinte Părinte, să voescă a-ţl înfăţişa înaintea ochiloră tăi spirituali secolii, în care sabia Slavului atâtă de desă a trebuită să lu-cescă în lumina sorelui pentru a respinge năvălirile Moslimiloră asupra apusului continentului nostru. Pe când Roma- prin stîrpirea familiei domnitore se pote sigila, nu fu mulţămită cu modulă cum se resolvase cestiunea, fiindcă nu corespundea intenţiuniloră sale. Der de-o-parte nu voia să rupă nici capitulaţiunea, pe care se depusese jurământă, de altă parte nici maximei sale nu voia să de-viiă necredinciosă, şi aşa săptămâni întregi îşi frământa creerii, dealtmintrelea atâtă de invenţioşl, ca să afle o eşire din acestă dilemă. Şi-aduse aminte în cele din urmă, că în suita sa militară se află ună scriitorii învăţată şi poetă, ună Pers, cu numele Rasim Hogia, care îlă însoţia, ca istoriografă ală imperiului, în espe-diţiunile sale răsboinice. Rasim fu deci însărcinată de Mohamedă se compună o fetva (decret), care să declare nevalabilă capitulaţiunea cu regele bosniacă. In-văţatulă fu gata să ’ndeplinescă acesta, compuse decretulă, şi când Sultanulă îlă întreba: „Ave-vei şi curagiulă să’i înfăţişezi acestă decretă?44 răspunse Rasim: „Nu numai să ’la înfâţişeza, ci să şi esecută cu mâna mea sentinţa de morte cu necredinciosulă rege.44 niloră şi Germaniloră îl-a fosta dată să lucire cu totă puterea la desvoltarea loră culturală, scutiţi fiindă de orfcepericulă, care ar fi putută' ameninţa nervulă vieţii acestoră popore, pe atunci , a fostă şi este pănă în timpulă celă mai nou menirea Slavului de-a forma ună zidfi apărătorii pentru acele popâre mai fericite, cari nu suntă chiămate a locui la marginea teritorului locuita de creştini. Slavulă şl-a versată sângele pentru ca să respingă la timpulă său năvala peri-culului celui mai ameninţătoră pentru creştinismulă în Europa, năvala Islamului spre nordă şi spre apusă. Ca şi Maghiarii au sângerată şi Croaţii, ca şi Austriaculă, a luptată şi Croatulă pentru Dumnedeu şi Impărată pe tote câmpurile de bătaiă unde l’au conduşii frica lui DumneZeu şi patrioţismulă. Şi 6re acestei naţiuni, — ală cărei membru cu mândriă mărturisesc a fi,—să nu aparţină cu totă ardorea unei inimi, care cunosce suferinţele poporului său totă atâtă de bine ca şi înaltele lui virtuţi? Pentru faptele mele să mă legitimeză înaintea Ta, o Sfinte Părinte, pentru o pretinsă faptă necreştinescă şi nepatriotică a mea, care ml-a causată una din cele mai triste ore ale vieţii mele. Ce-i dreptă, de mulţi ani mă ocupă cu deamăruntulă cu confesiunea de credinţă a milioneloră de fraţi ai mei slavi necatolici, însă — cu mândriă plină de bucuriă o recunoscă — singură numai spre scopulă, de a-i duce în braţele sfintei nostre biserici catolici. Acesta o consideră ca ţintă a nisuinţeloră mele, ca adevărata mea misiune apostolică, şi decă-’ml va fi dată, o Sfinte Părinte, să ajungă cu binecuvântarea Ta apostolică şi din graţia lui DumneZeu acestă ideal strălucită, apoi fiuiă celă mai smerită ală Sanctităţii tale bucurosă va închide ochii săi obosiţi. Catolieisarea Ruşiloră, graţiă înaltei inteligenţe şi desvoltărl culturale, la care a ajunsă acestă poporă, cel mai puternică în Europa, sigură se pote face mai uşoră ca catolieisarea Bul-gariloră şi a Serbiloră. In acestă direcţiune are der Rusia o misiune cuceri-tore culturală şi civilisatorică de împlinită, mai strălucită şi mai sublimă ca ori-şi-care învingere sângerosă de pe câmpurile de bătaiă. Aniversarea de 900 ani a convertirii Ruşiloră la credinţa creştină, credă că a fostă permisă să o serbeză şi eu ca bună patriotă austriacă şi croată, cu bucuriă atâtă mai mare, cu câtă serbarea încreştinării dela Chiew fără îndoielă semănă amintirea unei nespusă de frumos® Z^e> a acelei Zile strălucite, în care o comunitate de milione de suflete a fostă ridicată din noptea întunecosă a necredinţei cătră înălţimile mai luminose ale creştinismului. Conduita mea faţă cu sistemulă po- AtuncI Sultanulă cita înaintea sape regele TomacevicI care, presimţindă că n’are să fiă bine, apăru ţinendă documen-tulă capitulaţiunei în mânile sale, care erau legate în lanţuri. Mohamedă făcu ună semnă şi cortulă său fu prefăcută în locă de execuţiune. Rasim Hogia apăru ca călău cu o secure scânteiătore. Istoriografulă şi poetulă, omă de 64 pe ani, îşi îndeplini noua sa funcţiune de călău cu atâtă de crudă dibă-ciă, încâtă cu o sigură lovitură descă-paţinâ pe regele bosniacă şi capulă se rostogoli la piciorele cuceritorului. Acestă actă sângerjsă, îndeplinită cu celă din urmă domnitoră creştină ală Bosniei, s’a săvârşită în 20 Iunie 1458. In aceeaşi Zb der cu 455 de ani mai târZiu, fu deschisă sicriulă celă greu înaintea viitorului domnitoră ală Bosniei, şi scheletulă regelui TomacevicI, ucisă prin călcarea tractatului, fu scosă la lumină şi înmormântătă apoi din nou în pământulă Bosniei liberate de stăpânirea turcescă. litipă, care idomnesce de presentă în re-gatulă Croaţia-Slavonia, celă mai cre-dinciosă ală augustei corone a dinastiei habsburgice, nu se p6te numi nici anti-dinastică, nici nepatriotică. De imputarea din urmă trebue se mă scutescă iubirea ferbinte, care totdeuna am arăta-t’o scumpei mele naţiuni croate şi care în numărose caşuri amă dovedit’o prin fapte. (Aici amintesce episcopulă activitatea sa pentru binele diecesaniloră săi, cu deosebire întemeierea catedralei din Diakovar şi a universităţii! din Agramă). Sfinte Părinte! Susţinătorii regimului actuală din Austria şi prin urmare şi ai Tronului ml-au trimisă cu ocasiunea jubileului meu preoţescă, sărbată în anulă acesta, o adresă de gratulare, a cărei cordialitate m’a mişcată adâncă, ba m’a umplută de mare bucuriă. Aceşti învăţaţi şi luminaţi bărbaţi sigură iubescu pe Impăratulă loră nu mai puţină ca şi sfetnicii săi maghiari. Idealulă politică ală acestora este asuprirea totală a fraţiloră mei slavi, pentru ale căroră drepturi eu nu pretindă altceva decâtă dreptate. Eu nu sunt mulţumită cu actualulă sistemă din patria mea; eu nu potă fi mulţumită cu elă, pentru-că este ună sistemă de asuprire ală unei naţiuni mari şi libere pe pămentulă propriu, atâtă de multă iubită, cu credinţă susţinută şi de multe-orl cu sângele scumpă ală fiiloră ţării îngrăşată. Der eu ascundă mâhnirea mea între zidurile ■ capelei mele şi nicl-odată n’am încercată a o exprima de pe amvon. Nici drepturile mele politice ca membru ală corporaţiuniloră legislative nu le esploateză şi de mai mălte decenii nu iau în personă parte la adunările acestora. Ce voescă aş aderă adversarii mei dela mine? Ori doră tră-escă prea multă pentru unii dintre ei, cari au pusă pote ochii pe ună succesorii ală meu, care cunosce idiomulă maghiară ? Diakovar, în Ziua Sftului Mateiu, anulă Domnului 1888, ală XXXIX-lea ală sftului meu oficiu pastorală. Iosifă George m. p. Episcopulă Bosniei şi ală Sirmiei. SCIRILE PILEI. Prinţulă de coronă JRvdolf avea să sosescă, conformă programului, erl în 8 Octomvre a. c. în Gurghiu. Pentru aran-giarea apartamenteloră au sosită cu câteva Zii© mai nainte mai mulţi funcţionari ai curţii în Gurghiu, Contele Sa-muilă Teleki a pusă la disposiţiunea în-nalţiloră ospeţl două trăsuri cu câte patru cai. Pe timpulă petrecerii părechei princiare s’a stabilită în Gurghiu ună o-ficiu de postă şi telegrafică. * * * „Ellenzek44 scrie, că ministrulă Tisza a rămasă fermecată de primirea ce-i s’a făcută în Viena din partea împăratului germană Wilhelm. Despre politică n’au vorbită împreună, ci Wilhelm l’a întrebată pe Tisza numai despre starea lui privată. S’a bucurată Wilhelm, când a auZită, că Tisza n’a căpătată catară când a fostă în Ostende, că şorecii n’au distrusă sămănăturile de tomnă din ho-tarulă Geszti (unde Tisza are domeniu). Mai vîrtosă, scrie „E.-k44, s’a bucurată Wilhelm, când a auZită, că porcii lui Tisza au primită la esposiţia de animale din Cluşă diplomă de laudă. La auZulă acestei scirl, Wilhelm imediată întinse lui Tisza marea cruce a ordinului „F«?-turulu negru*. — Apoi să mai Zi°& cineva, că esposiţia de animale din Cluşă n’a avută succese colosali de mari ? es-clamă „E.-k*. * # * Nl-se scrie, că d-lă Alexandru Belle, fostă proto-pretore ală [cercului Brană, despre care scimă că a fostă transferată în cerculă ŞerpenI, — s’a strămutată în noulă său oercă Vineri în 5 1. c. In călătoria sa, trecândă prin Tohanulă ve-chiu, fu întîmpinată de locuitorii aces- tei comune, cari îlă petrecură pănă ia hotarulă noului său cercă, unde d-lfi studentă de technică Octavianu Popa l’a salutată de adio prin o cuvântare potrivită şi apoi s’au despărţită între numerose urări de „să trăescă44. rostite la adresa d-lui protopretore Al. Belle. * * * Diarele ungurescl s’au scandalisată fărte multă în urma următorei scirl, ce se comunică din Zalakopany, în Ungaria : Secretarulă ministerială de finanţe Sziics Karoly, care este totodată şi loc-ţiitoră de inspectoră de dare în comi-tatulă Zala, făcu în calitatea acesta o călătoria prin comitatulă său. Intrândă elă în casa notarului de cercă Lendvay Jozsef din Zalakopany, şi văZendă acolo portretulă lui Kosuth atârnată pe părete, a dată ordină notarului, ca imediată să ia josă portretulă de pe părete, căci la casă contrară îlă va trage la aspră răspundere. Notarulă întreba: dâr decă ar atârna pe părete portretulă lui Deak Ferencz, pe care ca şi pe Kosuth îlă adoreză totă cetăţenulă patriei, ar trebui să-lă delăture şi pe acela? — Da, Zise Szăcs, pentru că şi acela a fostă numai ună omă politică, er nu „ministru44 seu „altă44 bărbată de stată. — Ca-sulă acesta, Zi°© „E.-k44, a produsă mare sensaţiune în provincia, unde se facă viue comentări asupra „procedurei ne-patriotice şi brutale44 a inspectorelui de dare suplentă Szăcs Karoly. * $ # D-lă Ioanu Ciprea, studentă gimna-sială, ne rogă sâ esprimămă din partea d-sale sinceră mulţumită tnturoră cole-giloră săi studenţi, precum şi altoră d-nl cari, în lipsa mijloceloră întreţinerei sale la studiu, au binevoită a-i da mână de ajutoră. * * * In 18 Sept. 1888, membrii Societăţi de lectură nAndreiu Şaguna44 din Sibiiu, adunaţi în sala cea mare a seminarului în o şedinţă presidiată de D-lă profesori seminarială Ioană Popescu, s’a constituită pentru anulă scol. 1888/9. Constituirea s’a făcută în modulă următori: De preşedinte a fostă proclamată D-lă profesoră seminarială Ioană Crişană, vicepreşedinte ală societăţii şi preşedinte ală comitetului s’a alesă Demetriu Goia clerică c. III., redactoră ală foiei societăţii Nicolae Cărpinişană clerică c. IU, notară ală corespondenţeloră şi archi-vară Davidă Popă clerică c. III., notară ală şedinţeloră Ioană, Stoia clerică c. II., bibliotecară Dionisie Juga clerică c. II., vicebibliotecară Ioană Paulă pedag. c. I., Ilie Dobrota de cas-sară, clerică c. I. şi controloră Ioană 0-răştiană clerică c. III.; — er de membrii în comitetă: George Enescu şi Ale-mană Galea clerici c. III., Petru Nicu-lescu şi Petru PopovicI clerici c. II., Comelui Perşenară şi Emilă Versea clerici c. I., Iuliu Pitică pedag. c. III. şi Ioană Rechiţeană pedag. c. II. După alegere, presidiulă, prin o cuvântare căldurosă, accentuândă sco-pulă ce-lă urmăresce societatea, dă unele înviaţiunl în ceea-ce privesce modulă de a procede în societate, în specială o îndemnă la parlamentarismă. In fine, după-ce desfăşură ideile arătate, doresce ca societatea să trăiescă în iubire, frăţietate şi mulţumire. IDZnsr COMITATE. Adunarea generală de tomnă a comitatului Mureşu-Turda s’a ţinută în B Octomvre în Târgulă-Murăşului. In a-cestă adunare s’a votată ună aruncă de dare de 3% pentru fondulă de pensiune ală funcţionariloră şi pentru fondulă bolnaviloră. Pănă acum arunculă de dare sub rubrica acesta a fosiă numai de l°/0. S’a stabilită lista celoră cu contribuţia mai mare în comitată. * Restanţele de dare în Comitatulă Co* jocnei au fostă cu finea lui Septemvre: Nr. 218 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. 449,393 fl. 10 cr. dare directă şi 41,275 fi. 31 cr. dare militară. * In adunarea ordinară de tomna a comitatului Albei de joşii, ce s’a ţinuţii la B Octomvre în Aiudă, s’a votata buge-tulă cheltueliloră pentru anula viitorii, 1889, în sumă de 58,800 fl. Bugetulă e, mai mare ca în anii de mai ’nainte fiindcă s’a urcată lefa mediciloră cercuall cu câte 50 fi. Din suma totală a bugetului suntă destinaţi 41,200 fl. pentru salariele funcţionariloră; 10,520 fl. pentru diurnele funcţionariloră; 3300 fl. simbriile servitoriloră şi pentru alte a-jutore ale sorvitorilor încă 810 fl. Spese de cancelariă 1760 fl.; spese de dramă 300 fl. etc. Pentru fondulă de pensiune ală comitatului s’a votată 1% dare, oraşele însă voră plăti numai l/2 °/o* amintimă, că în adunarea acestui comi-tată locuită de Români s’a cetită, după cum ’i se scrie lui „Kolozsvar“, şi ună raportă despre activitatea de 2 ant a rKul-turegyletu-nlui. Adunarea cu bucuriă a luată la cunoscinţă acestă raportă. — Amă dori să scimă, cum se face, că „patrioţiia îşi j6că mendrele atâtă de libert şi negenaţl în adunările comitatense? Nu iau parte şi Români la aceste adunări şi pentru ce nu iau ? întâmplări diferite. Sinuciderea duoru amici. Foile din Viena publică sub titlulă acesta urmă-torele cu data de 4 Octomvre: Mulţi trecători jprintr’una din stradele principale din Dombach (lângă Viena) asistară adl la 6 ore sera la o scenă tragică. Doi tineri, cari se preumblau pe acea stradă, scdseră deodată câte ună revolveră din buzunară şi traserăfiă-care câte ună focă asupraşî; loviţi de morte ei cădură josă şi medicii, cari fură aduşi în grabă îi aflară deja morţi. Cei doi tineri suntă, absolventulă scolei comerciale din Sibiiu Friderică Kraus, de 14 ani, şi studentulă de farmaciă Carolă Kenst Giertan în Transilvania. Tinerii locuiau la ospălătoresă în „casaroşiă* din Viena. Amândoi suntă fiii unoră părinţi onorabili, Kraus fiulă unui bru-tară vădută şi Kenst fiulă primarului din sătulă său natală. Celă dintâiu venise la Viena în Octomvre anulă trecută şi-şi depusese esamenele la ună institută comercială din Viena cu bună succesă. Kenst însă fundă uşoră de minte nu făcea nici ună progresă în studii şi totă timpulă şi-lă petrecea dedicându-se plă-ceriloră. Elă atrase la sine şi pe ami-culă său şi amândoi petreceau nopţile în plăceri şi petreceri. Krauss era aşa de multă ataşată de amiculă său, încâtă n’au vrută să mergă acasă nici în vacanţe ca se potă fl cu elă împreună. £ naturală, căcu 50—60 fl. ce avea pejlună n’a putut’o duce multă, cu tote aceste micele datorii ce le făcură suntă plătite. Trebue să se admită der, că o uşurinţă grozavă iau îndemnată la demisi-unea de a-şl lua viâţa, după ce nu-şl puteau petrece după pofta inimei. Planulă trebue că a venită dela Kenst, care era sangvinică şi era şi indispusă din causă că nu lucrase şi nu studiase nimică. Cfttră o femeiă, care locuia într’o casă cu ei, elă s’a esprimată cu două dile înainte de sinucidere cu cuvintele: „Decă privesce omulă vieţa mai de aprope, a-poi lucrulă celă mai cu minte este, să-şi cumpere ună revolveră şil să se îm-posce.“ In 4 dimineţa i-a sosită de a-casă o scrisore cu bani, din cari Kenst a cumpărata revolverele cu carîs’au împuşcată amândoi amicii. Osindirea la morte a ucigaşului Szi-micî. Vineri dimineţa, la orele 7, ’i s’a cetită lui Simics în arestulă din Budapesta sentinţa curiei r. şi aprobarea a-cestei sentinţe din partea monarchului. In sensulă acestei sentinţe, acusatulă Szimics din Triestă a fostă condamnată la morte pentru omoră, jăfuire şi furtă. In dimineţa n w &°/0 n 98— P 98.50 Ruble rusescl . . . n 126— 1t 128.— Discontuld .... 67,- •8°/o Pe and. Cnrsnlă la bursa de Viena din 8 Octomvre st. n. 1888. Renta de aură 4°/0..................99.25 Renta de hârtia 5°/0................89.80 Imprumutuld căilord ferate ungare . 148.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ungare (1-ma emisiune) . . 97.80 Amortisarea datoriei c&ilorii ferate de ostii ungare (2-a emisiune) . . —.— Amortisarea datoriei câiloril ferate de ostii ungare (8-a emisiune) . . 112.50 Bonuri rurale ungare..................104.50 Bonuri cu clasa de sortare .... 104.50 Bonuri rurale Banatd-Timişd . . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare.............104.50 Bonuri rurale transilvane.............104.50 Bonuri croato-slavone...............104.— Despăgubirea pentru dijma de vină . ungurescil......................I. 99.75 împrumutul ii cu premiuld ungurescă '130.70 Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedinului.....................123.— Renta de hârti& austriacă .... 81.— Renta de argintii austriacă .... 82.05 Renta de aurii austriacă..............110.10 Losuri din 1860 ................. . 140.50 Acţiunile băncei austro-ungare : . . 877.— Acţiunile băncei dţ credită ungar. . 298.50 Acţiunile băncei de credită austr . . 805.30 Galbeni împărătesei .................. 5.76 Napoleon-d’ori................... . 9.64‘/, Mărci 100 împ. germane.............. 59.62*/, Londra 10 Livres sterlinge .... 122.20 0^“ Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei^ â 5 cr. se potă cumpăra în tutungeria I. Gro§§, în librăria licolae Ciureu şi Adolf AIbreclit. Editoră şi Redactoră responsabilă: Or. Aurel Mureşianu. Nr. 213 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. • „ALBINA" instituţii de creditU şi de economii în Sitiiu. A opta tragere la soiţi publică a scrisurilor^ fonciare de 6% ale institutului de credită şi de economii „Albina“ â urmatu în I Octornvrie 1888 în presenţa Domnului notară reg. publică Dn. Gâbor Zagoni şi a doi membrii ai comitetului de supraveghiare ală institutului. S’au trasă, în valărea totală de fl. 85.600 următorii numeri:. â fl. 100: Nr. 18, 30, 50, 64, 91, 112, 117, 170,200,227,273, 304. 318, 339, 357, 360, 378,381,413,458,469, 481, 504, 522, 528..539, 579,597,616,624,641, ? 723, 7,26,. 740, 742, 831, 832,838,848,851,854, “ ' •* '5 s 862,^ '869, 880, 883, 885, 896, 930, 932, 987, » ,4000, 1017, 1019, 1020, 1033,1036,1050, 1071, 1147,1162,1167. |l A. 500: Nr. 7, 12, 18, 46, 62, 79, 88, 98, 114, 121, 133, < 191, 194, 237, 250, 252, 265, 290, 335, 358, 359, 368, 378, 398, 435, 452, 456, 479, 495, 515, 529. a fl* 1000: Nr. 1, Ş,2, 92, 93, 105, 131, 153, 155, 181,225,248, 253, 260,-808, 325, 345, 349,376,391,396,409, 416, 451-, 477, 507, 511, 548,595,608,624,648, .666, 693, 719. Cu începere dela I Aprilie 1889 aceste scrisuri fonciare se răscumpără la cassa institutului în Sibiiu, la Filiala sa în Braşovă şi la „Banca comercială ungară pestană‘‘ în întrega val6re nominală împreună cu interesele curente; aceleaşi să răscumpără şi mai ’nainte orl-când •prin escomptare, seu se potă schimba cu alte scrisuri fonciare după . cursulă 4iîei- Cu I Aprilie 1889 încetă interesele loră mai departe şi cuponii de interese • scă4ătorî mai târ4ju> decă la presentarea scrisuriloră .fonciare lipsescu, se subtragă din suma acestuia. Din scrisurile fonciare eşite la sorţi la tragerile de mai ’nainte nu s’au presentată încă pentru răscumpărare următărele: â fl. 100: Nr. 128, 283, 286, 317, 379, 427,544,548,657,661, 666, 672, 711, 714, 771, 781, 803, 814, 1054. â fl. 1000: Nrf 111, 307. i Octomvne 1888. DirecţiiiiiGa. Sibiiu,, în ---.---------------------î-------------------------------------------- Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au. primită (Jiarulă nostru până acuma. Nru. 10,002—1888. 29 U. 3-1 PUBUCAŢnJHE. Se aduce prin acesta la cunoscinţa publică, cumcă se voră da în arendă josă însemnatele arături, parţelele de păşu-nată, păşiunile de munte în fostulă Do-miniu, aparţinătore comunei Braşovă, a-semenea pământurile aflător© pe terito-riulă orăşenescii, pe cale de licitaţiune yerbală şi Înscrisă pe lângă ulteriora a-probare din partea representanţei comu-, nale, conformă condiţiuniloră aflătâre l&l oficiulă economică orâşenescă în orele de cancelariă, în Braşovă, pe timpulă de 6 ani, adecă dela luna Septemvrie 1888 până în luna Octornvrie 31 1894 oferen-ţiloră. Licitaţiunea şi ofertarea se ţine Joi în 18 Octornvrie a. c. la 8 ore antemeriăi-ane în sala de şedinţe în casa sfatului. Fiăcare licitantă are a depune, înainte de a i se da voiă la oferirea verbală, ună vadiu de 10°/0 din preţuia de strigare, în mânile comisiunii de licitare. Ofertele scrise, care se voră deschide după licitaţiunea verbală, au să se predea închise, provâcţute cu denumirea acelui obiectă pentru care se ofereză, celă mai târziu pănă în 17 Octornvrie a. c. la orele 6 postmeridiane, diligentului oficiului economică E. Hintz. In ofertele, provă(|ute cu 50 cr. timbru, este neapărată de lipsă să fiă conţinută întocmai acea denumire a obiectului pe care se ofereză, asemenea să conţină şi preţulă oferită pe arândă a-nuală, esprimată în cifre câtă şi în litere, totdeodată şi declararea, că oferentulă cunosce cpndiţiunile de arândare şi licitaţiune în totă cuprinsulă loră şi se supune acelora. Asemenea are ofertulă să conţină acludată ună vadiu de 10% din suma oferită de arândă. Arendatorulă este obligată să depună o cauţiune egală cu preţulă de\a-rândă pe ună ană, şi decă. arenda anuală trece peste 50 fl. este obligată pentru facerea contractului de arendare în forma unui documentă notarială. • Obiectele de arendată suntă urmă-torele, adecă : I. Pământuri pe teritorialii orâşenescă. 1. Livade a logofătului preţuiţi le StîlgirS 11. 20 2. Pământurile de fer mare şi mică . . . „ „ „ „ 30 3. Livadia în lipias „ „ „ „ 40 4. Livadia în Tratzko „ „ „ „ 8 5. Aşa numitulă pă- rechea preotescă . „ „ „ „ 15 6. Staffănulă mare şi mică............... „ „ „ „ 35 7.2 petece de pământ în Stafîănă şi lângă Fântânioră........... v „ „ „ 50 8. Livadea viteloră în Timişulă de susă. „ „ „ „ 5 9. Pământă comunală pe partea de josă a scolei de înnotare 10. Parţelele I şi II în Tabăra mică. . . . 11.16 parţele în Rogo- za mică.......... 12. Grădina lângă ca- 25 70 100 10 100 30 sarma „Lazarethu. „ „ , 13. Păşunea Postovar şi colţu Crucului fără păşune de păd. „ „ , 14. O livadiă pe Predel „ „ r n Arături şi livezi în fostulă Dominiu. 1. Arături şi livecjl în Apaţa.............preţuit le strigare 11. i&o 2. Arături şi livecfi în ZâmescI............. „ „ „ „ 170 3. Arături şi livecţi în Vlădenî............. „ „ „ » l^O m. Păşiunî de munte Allodiale în Branu şi Zerneşti. 1. Păşiunile de munte , . „Tamasa în Zâr-neşoi afară de pă-şiunea de pădure . preţul! le Strigare fl. 60 2. Păşiunea de munte Clobucetă........ „ „ „ „ 200 Braşovă, 1888 Octornvrie 2. TIPOGRAFIA A. MURESIĂNU, y 5 PI A T A ARE Nr. înfiinţată cu începerea anului acestuia, provSdută cu cele mai nouă mijloce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri, primesce şi efeetueză totu felulQ de lucrări tipografice, precum: Opuri şi broşuro, statute, foi periodice, imprimate artistice în aurU, argintii şi , colori, tabele, etichete de totu feliulu şi esecutat elegantu. Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisurl, reco- mandaţiunl, cerculare ş. a. Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore. Dispundndă de maşini perfecţionate şi de isvdro eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulă nostru tipografică este în posiţiune a eşeuta ori-ce comandă în modulă celă mai esaetă şi estetică precum, şi cu preţurile cele mai moderate. Comandele eventuale se primescă în biuroulu tipografiei, Braşovă, piaţa mare îîr. 22 , etâgiulu I, eătră stradă. Cotnandele din afară rugămă a le adresa la Tipografa A. MUEEŞIANTT, Braşovă. > > Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov ii.