Mitllua, Administraţi mea si ' Tipografia: ~ IRAŞOVJ, plaja maro. Ir 22.' Sciigori nefr*n?Hfcenu a» pri BMci. Manuscri t * nU ie re* t.'imkii ! Birourile ie as smeri: Krafevi, piaţa mart Ir. 22. Inserate maiprimescu in Viena: Budolf Mosne, Haatenstein & Voyler (Oto Maas), Heinrich Schalek, Aloi,s Etnii, MJDuiet, A.Oppelik,J. Dan-tuberg; în Budapesta: A. V Gold-btrger, AutonMesei, Eckxtein Bertiat; inFrankfurt: G. L, Daube; în Ham-Kurg: A. SUiner. Preţul inserţiumloră: o seriă parmoniiîi pe o ooWnă 6 or. « 30 or. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina III-a o seriă 10 or. v. a. său 30 bani. Nr. 212. „Gazeta'1 iese în fie-oare (ţi Abonamente jentm Anstro*Pnr«ria Pe uni ană 12 flM păşise luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru Somkia si străinătate: Pe uni anti 40 iţancl, pe sĂae luni 20 franci], pe trei luai 10 frânei. Beprenumeră la t6te ofi-ciele poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentnin pentru Braşov!: laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etagiuld 1.: pe unuanti 10 fl., pe ţăse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. &0 cr. Ou dusulft în casă: Pe unii anu 12 fl., pe şăse luni 6 fi., pe trei lu&I 3 fl. Unii esemplaru 6 or. v. a. seu 16 bani. Atâtiî abonamentele câtu ţi inserţiunile suntu a se plăti înainte. Braşovfl, Luai, Marţi 27 Septemvre (9 Octomvrie) 1888. USTcu. aloonamentu „GAZETA TRANSILVANIEI11. Cn I Octomvrie 1888 st. v. se deschide nou abonamentfi la care învitămâ pe toţi amicii şi sprijinitorii fâiei n6stre. Preţulfi abonamentului e Pentru Anstro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. pe şese luni 6 fl. pe unii anii 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şdse luni 20 franci, pe unii anii 40 franci. Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se voră abona din nou, să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Administratiuiea „gazetei TransMei“. BraşovQ, 26 Septemvrie v. Mare svonu a făcută dincolo de Laita o enunciaţiune a contelui Franciscu Thun cu ocasiunea desbaterei bugetului provincială în dieta boemă. Acesta enunciaţiune este de importanţa deosebita nu numai pentru raporturile partideloru din Boemia, ci şi pentru apreţiarea e-fectului, ce l’a putută ave visita împăratului Germaniei asupra si-’ tuaţiunei interiore din Austria. Deosebita distincţiune, cu care a întâmpinată împăratulă Wilhelm II la Viena pe primulă ministru ungurescă, dădu naşcere faimei, că posiţiunea ministeriului Taaffe ar fi fostă sdruncinată, Aderenţii politicei suprematiste germano-maghiare totdeuna Is’au silită a da alianţei cu Germania o esplicare în favbrea nisuinţeloră loră, pomindă dela naturala supo- FOILETONULtr .GAZ. TRANS.U (2) Tact-olti ped.ag'og'iciă. In generală tactulă la omâ este a-ceea ce este instinctulă la animala. In acesta înţelesa tactula îla deriv&ma dela tadus — pipăita—ca fineţă a sensului pipăitului, care nu este de a se confunda cn tactula, ca măsură de timpa în munci. In vieţa practică întrebuinţa ma fdrfce desa acesta termina. ţiicemă spre es. orna cu multa tacta omului prudenta, care totdeuna e stăpâna pe situaţiă, nu se precipită etc. Cutare are naşa fina, a mirosita că se petrec cutare seu cutare lucru etc. Prin tdte aceste espresiunl voimăsă arătăma o agerime drecare a minţii,una feliu de in-itmcta naturala de a descoperi ceva şi de a se putea acomoda îu orl-ce situa-ţiune. Tactula în acesta sensa este una ftliudeirtsă'ncW socialii — <ţice Lindner — care manifestă în societate printr’o conduită naturală, neforţatâ, cuviincioşi şi potrivită mediului în care ne aâămâ. Esistă şi una tactă moralii, care constă în facultatea de a împăca cu uşurinţă deosebitele referinţe din vieţă cu legile eterne ale moralei. Acesta instincta morala se menifestă siţia, că Germanist nu p6te vede cu ochi buni întărirea slavismului în Austria. Enunciaţiunea contelui Thun dovedesce însă, că cei mai puternici factori ai sistemului actuală în Austria, la t6te se gândescă, numai la aceea nu, ca să lucre pe voia suprematiştiloru germano-ma-ghiarî. Este în totu casulă fărte semnificativă că, pre când suita împăratului Wilhelm se preumblă încă pe bulevardele Vienei, ană. representantă de frunte ală aristocraţiei boeme cere în dieta ţării încoronarea monarchului ca rege ală Boemiei. Foile centraliste germane mai lăţiseră faima, că în- clubulă ma-riloră proprietari din Boemia s’a născută o scisiune şi că o parte dintre aristocraţi voiescă să formeze o partidă a centrului. Şi acesta faimă a nimicit’o contele Thun, declarândă că clubulu mariioru proprietari boemi este unită,. că elă urmăresce acum * 'j. ca şi mai nainte aceleaşi scopuri, că combate principiile liberale, unde le întelnesce, pentru că le crede periculăse binelui ţării şi a statului; der acestă clubă este pentru egala îndreptăţire a popă-răloru monarehiei, pentru că prin acesta nu numai că rămâne cre-dinciosă principiiloră depuse în constituţiune, ci pentru că este şi convinsă că popărele acestei mo-narchii numai atunci potă fi fericite şi se potu privi cu bucuriă ea părţi integrante ale acestei monarchii, când se va respecta acesta egală îndreptăţire garantată loră. Totu aşa de positivă însă trebue să combată conservatorii boemi tendinţele estreme naţionale. *• fdrte învederată în acelă Daimonion a lui Socrate, în acea vdce internă, despre care elă cficea că-i vorbesce din in-ternulă său întocmai ca ună feliu de re-valaţiă divină, şi cu ajutorulă căreia se orienta în ori şi ce situaţiă grea a vi-eţei. Inarta|pedagogică, caîn ori şi ce altă artă,nu‘ esistă regule, decâtă pentru caşurile generale. Unde aceste regule nu ne mai potă călăuzi, unde înceteză genera-lulă şi începe pârtie ularulă cu deosebirile sale, acolo începe tactulă pedagogică. Forte multe mame posedă ună tactă mare pedagogică fără ca să cunoscă legi şi principii ^pedagogice, şi fără ca să-şi potă da socotela pentru ce facă aşa şi nu alt-felă ; acesta este ună adevărată instinctă pedagogică, isvorîtă dintr’o psi-hologiă naturală. Am disă însă, că deşi tactulă în generală vorbindă, er în specială celă pedagogică, este o însuşire înăscută — o predisposiţiă inerentă naturei individului, se pote însă şi câştiga. Pentru noi acesta este de mai mare interesă. Să vedemă cumj; r. Pedagogia genială cuprinde legile şi principiile generali de educaţiune. Psichologia oa sciinţa sa (fundamentală arată calea, er Mica, — scopulăedu- Mai departe a eşprimată contele Thun părerea sa de rău, ca partida Germanilor^ centraliştl din Boemia nu ia parte la lucrările dietei şi că ,încercările de împăcare ce s’au făcută n’au avută ui$I unu resultatu. Vina, cţice el, este numai a Germanii or u. Clubulu conservativă ală centrului şi alu mariioru proprietari boemi a fostu totdeuna condusă de principii ale moderaţiunei. Mai departe combate Thun pre-tensiunea Germaniloră de a se a-ronda districtele după naţionalităţi, precum şi de-a se divisa în doue consiliulă superioru de instrucţiune alu Boemiei şi atacă pressa es-tremă a Cehiloru tineri şi pe învăţătorii iiberalî, cari, precum seim înscenaseră în timpulă din urmă o viuă agitaţiune în contra pre-ponderanţei aristocraţiei boeme; apoi finesce cu esclamarea: „Dea ceriulă ca imgerea şi încoronarea cu corbna s-lui Venceslav să strîngă şi mai tare legăturile, ce legă pe iubitulu Domnitoră cu poporală său credinciosă!u Discursulu contelui Thun fă salutată cu strigări entusiastice de „ Slava !u. din partea partidei lui Rieger. Cehii tineri suntu ne-mulţămiţl cu elu, deşi accenţueză nisce postulate cardinale uaţionale eebice; suntă nemulţămiţî din causa ameninţăriloră ce le conţine şi cari suntă îndreptate în contra liberalismului şi denotă tendinţe reacţionare. Germanii austriac! în fine nu suntu mulţumiţi nici cu una, nici cu alta. „Timpulău, — (\ice „N. ir. Presseu — „a adusă multe, elă păte că va împlini şi dorinţă contelui Thun, aducendă încoronarea. Se aşteptăm,u der cu paţienţă ca se caţiunei. Cunoscerea acestora este indispensabilă pentru fiăcare educatorii, însă o cuudscere aprofundată, încâtâ soma de cunoscinţe ce o va poseda din a-ceste sciinţe să i se prefacă în carne şi sânge. In acesta casa va sci cu siguranţă şi fără întârziere să alâgă într’una momenta data cela mai eficace mijloca de educaţiune. Insă ori şi câtă de importanta ar fi studiula psichologiei pentru cunoscerea naturei psichice a omului, singură teoriă psichologică nu e de ajunsa. Mai e de trebuinţă ca să cunoscă bine natura copilului prin propria observaţiune, şi a-cesta nu numai între cei patru păreţi ai 8colei, ci ori şi unde îla voma pute urmări. Cu câta îla voma cunosce mai bine, cu câta voma studia mai bine tote deprinderile şi aptitudinele sale, cu atâta voma fi mai siguri în alegerea proce-durei seu metodelora, precum şî a mij-Idcelora educative ce voma întrebuinţa faţă de ela; cu atâta voma ave mai multa tacta pedagogica. Şi nimica nu este mai greu decâta cunosoerea deplină a naturei omenesc!, fiinda că forte multe sunta eausele ce contribue la producerea unui fenomena psichica: idei, simţăminte, voinţe, naturela, tempera-menta etc. etc., ou una cuvânta conţi-nutula consciinţei momentane, ce nu este mano-austriacu în umbra coronei lui Venceslav!& Alianţa şi er alianţa! Multe se mai pretindă în numele acestei a-lianţe! Nu-i destulă că ea a impusă popăreloră monarefiiei sar-cinele cele mai grele militare, dâr se mai aşteptă ca să le ţină şi îu robiă politică! .Cum se vede însă Boemii n’au poftă de a sacrifica acestei alianţe esistenţa loră naţională şi drepturile ţării loru. Toasturile, ce le-au ţinută cei doi împăraţi în palatulă imperială din Viena, au avută în Berlină ună ecou puternică, pe care „Nordd. Allg. Ztg.u îlă îmbracă în haina mulţămirii. Şi cji&rulă cance_ larului încă accenţueză cuvintele „de a-miciţiă, ce nu se pote rupea,, pe cari le-a rostită împăratulă "Wilhelm II, şi cjice, că 4ria de 4 Octomvre este chi-zăşia păcii. Pondulă celă mai mare îlă pune „Nord. deutsche Zeitung^ pe toas-tele, ce au sărbătorită fraternitatea de arme a ambiloră aliaţi. Cu privire la acele cuvinte din toastulă dintâiu ală împăratului germană, prin cari acesta mărturisea, că venirea lui în Viena are scopulă de-a împlini voinţa lăsată cu limbă de mdrte a răposatului său bunică, după cum spune „Pol. Corr.u, s’ar fi es-primată o persdnă cu influinţă din ju-rulă lui Wilhelm II, că acelea trebue să se priceapă astfelă, că tradiţiunea despre întâlnirile , personale dintre domnitorii împretiniţl ai celoră două imperii aliate, după cum s’au întâmplată pe timpulă lui Wilhelmă I, să rămână după ideile şi părerile din ambele părţi totă astfelă şi sub Wilhelm II. După cum spune aceeaşi personă, împăratulă germană este plină de recunoscinţă pentru primirea căldurăsă şi intimă ce i s’a f&-cută în Viena şi mai departe cfice, că totă acelaşă nu numai la doi seu mai mulţi indivizi, der nici la acelaşă; individă în deosebitele timpuri. D-nulă Maiorescu cjice*) relativă !» nesuficienţa legiloră psichologice pentru cundscerea omeniloră — vcă în st O V împăratulă Ftanciscă Lşşifu şi tesa Elisabeta au s ciut îlasă dea ospita-i lităţii loră o splendore ne |aaai obiqlnu-ită. Dâcă avemă în vedere, că împărâ-tultt Wilhelmft deja de multă timpii: ,nu este streină la curtea c$i Vişnaţ' şi că elă a stată în legătuit. de‘ amiciţia cu. principele de cordnă Rudolf, putemă să ne închipuimă icona impresiuniloră căldurose, pe cari le duce din Yiena. mu inistrt|uţ>f, imrjgureseă de juj|t ;• . -M Q * i «4 u f ■<; :* ’ 4? dtâuâama g^era§ă^iociet^î0 ăe foiau teatrală n *tinu îpip^eijiiă ciiît fbstiyită|ile aranjaţi o®, s’au ţjnp|fiîn Lţigoşă, âu decursă Anror^fpulblicafe. Şedinţele adunărei, conduse şi de astădată de d-lă vice-preşedinte.. Iosifă Vulcană, s’au ţinută în sala cea mare de consul-taţiunl a comitatului Caraşă-Severină în Ca să aibă şi Ungurii o bucuriă, s’a decisă contele Herbert Bismark să visi-teze Peşta, însă numai ca omă privată, nu ca personă oficială. Firicirea de a ave ca ospe pe fiiulă puternicului can-celară n’a |fostă pentru aceea mai puţină simţită de câtră omenii situaţiunei din capitala ungară. Contele Herbert Bismark a fostă încuartirată la consululă generală br. Plessen. Dlă Tisză a dată în ondrea lui ună prâncţă, la care a invitata pe toţi miniştrii ungurescl şi pe comandantulă de corpă generală conte PejacSevich. S’a arangiată şi o vână-tore pentru distracţia rarului ospe din Berlină. * Din Pesta se ţelegrafăză diarului „N. fr. Presse", că politicii unguri de acolo se semtă forte măguliţi în urma multe-loră dovedi de graţiâ ce le-a dată împă-ratulă germană ministrului - preşedinte Tisza. S’a observată, că d-lă Tisza a fostă preferită altoră persone de rangă «'gală cu elă. O foiă pestană a debutată chiar cu soirea, că posiţia contelui Taaffe este sdruncinată, der raportorulă lui „N. fr. Presse“ se grăbesce a o des-minţi. Ordinalii vulturului negru, ce l’a primită Tisza dela Wilhelmu II-lea se consideră ca o dovadă specială de re-cunoscinţă pentru că Tisza a cultivată în Ungaria ideea alianţei cu Germania. Mamelucii au felicitată pe ministru-pre-şedinte pentru acâstă distincţiune şi se gândescă a-i face o deosebită ovaţiune cu ocasiunea redeschiderei dietei, care să fiă totodată o demonstraţia pentru alianţa cu Germania. presenţa unui publică alesă. La şedinţa1 de deschidere au participată şi mai mulţi funcţionari mai înalţi comitatensl, precum fişpanulă Iakabffy, âră Ilustritatea Sa d-lă Episcopă gr.-cat. ală Lugoşuhri a asistată la tote şedinţele şi festivităţile cu o rară pacienţă şi bunăvoinţă. Sâmbătă la deschidere precum şi Duminecă a esecutată corulă de bărbaţi din Caransebeşă sub conducerea magistrului de coră Antonă Seqiies în biserica gr.-orientală liturgia d-lui G. Dimâ cu multă procesiune şi artă. Concertulă şi teatrală au ‘succesă peste tote aşteptările, er la banchetulă de Duminecă, în otelulă „Corcordia", au asistată peste 200 persone. La 3 ore d. a. totă în aceeaşi cji întrecerea coruriloră în cântări a fostă împunătore şi a storsă admiraţiunea coloră aprope 3000 de ascultători. Corulă de' bărbaţi din Caransebeşă a deschisă, eră celă din Lugoşă a închisă întrecerile cântândă ambele hors concurs (afară de concursă). Au partioipată 12 coruri ţărănesc! din comunele: Belinţă, Budinţă, Costeiulă mare, Gruină, Herendeşî, Ic-tară, Paniova, Rachiţa, Satulă-mică, Silha, Susanoveţă şi din Chizetău. Premiulă I l’a adjudecată juriulă corului micstă din Chizetău, ală J II-lea celui din Costeiulă mare, âfi ală IH-lea celui din Silha. Sera a fostă la „Regele Ungar riei“ ună bală splendidă bine cercetată. Adunarea generală proximă se va ţine în oraşulă Caransebeşă. Peste totă re-sultatulă acestoră festivităţi a dovedită — dice „Foia Diecesanău — că în bu-tulă tuturora greutăţiloră şi nenumăra-teloră pedece noi totă progresămă şi ţinemă cu toţii strînsă la ale nostre. * * * SCIRILE PILEI. piarele ungurescl aducă soirea, că Cur. reg. a anulaţii verdictulâ juriului din Aradii, adusă în causa procesului de pressă ală revistei „Bomănische Revueu, prin care d-lă Ştefană Albu fusese condamnată la închisore de stată de ună nnă şi 500 fi. amendă. Afacerea se va pertracta aşa-deră din nou înaintea unei alte curţi cu juraţi, ce se va designa din Cetimă în „Foia Dîeeesană" din Caransebeşă: Preasânţitulă episcopă die-cesană Ionii Popasu a plecată cu trenulă de erf, Sâmbătă, prin Aradă la Sibiiu Spre a participa la şedinţele Consisto-riului metropolitană, ce se începă de mâne încolo, apoi la Congresulă naţională bisericescă română, a căruia deschidere va urma în Sâmbăta viitore. * * * In noptea de 28 spre 29 Septemvre * ;\‘V * a > fostă- spartă oficinjă de dare din Gjurg^k-St.^Miclăuşii furându-»şe 100 fi. i casierului. Făptuitorii, cari sdntă urmîftţl, n’au putută lua bani de-ai. e-rarului. | f. ■ j; I £ *** ' ' r * B?. Banfîy şi dbnsor^i au diapusă să se facă studii preliminare technice pşntru o cale , ferată care s£ lege căile ferate ardelene cu cele galiţiene. Linia proiectată să pornescă dela staţiunea Bet-lenă (între Gherla şi Bistriţa) a căii ferate Cluşiu-Deşiu din valea Someşului şi folosindă trecătorele Carpaţiloră să trecă prin Ilva, Tesna, Doma-Putna şi Moldova în Bucovina pănă la staţiunea Câmpulungă a liniei Hatna-Câmpulungă. * * * Societatea „Concordia Românău din BucurescI, ală căreia preşedinte este d. C. Troteanu, va deschide la 1 Februarie 1889, în localulă său din BucurescI, o exposiţiune naţională de tote productele industriale ale României şi mai cu semă din acele relative la obiectele destinate pentru locuinţă şi îmbrăcăminte. După o expunere de o lună seu celă multă o lună şi jumătate, obiectele ce se va crede mai demne de a figura la exposiţia din Parisfi, voră fi trimise acolo prin inter-mediulă comitetului naţională-română. — Amintimă totodată, că distinsa artistă română d-ra Teodorini încă a oferită concursulă său pentru acestă operă naţională. D-sa a prolungită timpulă petrecerei sale în România pentru a da ultima representaţiune, din ală căreia produsă va fi jumătate vărsată în cassa comitetului naţională. * * * Ministrulă francesă de esterne Flo-quet într’ună raportă alăăsgu cătră ministrulă preşedinte, âvăndă în vedere imigrările progresive în Francia, a cerută pentru controlarea etrăiniloră imigranţi organisarea unei poliţii deosebite. In-urma acesta Carnot a dată ordină, ca toţi aceia, cari voescă să se coloniseze în Francia, să-şi dovedăscă ou documente judecătoresc! starea şi mijlbcele de traiu. De sine se înţelege, că călătorii suntă scutiţi de prescrierile acestui ordină. Şovinismnlti în Biserică. In conventulă districtuală ală bise-ricei luterane unguresc! din cerculă Baiei, ce s’a ţinută la începutulă lunei curente, s’a pusă în discuţiune şi afacerea parti-cipărei la serbările din Kiew. Szontagh Pal află, că participarea vre-unui membru ală bisericei luterane unguresc! la serurile din îi’iew involvă în sine* atâtă din punctulă de vedere 'bisericescă, câtă şi politică, o „tradare declarată a statului maghiară". Szontagh a aflată din cjlare, că şi din cerculă supe-rintendenţei cercului Baiei ar fi participată ună preofctl * la acele serbări. Cere să fiă trasă le răspundere, eventuală cere pedepsirea lui. Geduly Elek, delegatnlă protopopiatului Nogradului, declară, că după câtă. scie elă, a luată parte la acele serbări Paulă Mudrony şi ună advocată cu numele Hurban, care este şi coristă. Nici unulă din aceştia nu estepreotă. Aceia — cjice Geduly — cari din sinulă biseri-cei evangelice au sburată pe aripele a-gitaţiunei naţionalităţiloră între zidurile Kiewului, pentru ca acolo, aliându-sepe terenulă politică şi bisericescă cu duşmanii naţiunei ungurescl, să sărbătorescâ împreună, aceia la totă caâulă au comisă o crimă neiertată nu numai faţă cu biserica, ci şi faţă cu patria şi naţiunea. In condusă adunarea condamnă pa-sula celoră cari au luată parte la serbările din Kiev şi încredinţeză înţelepciu-nei autorităţi loră superiore aflarea mijlo* celoră potrivite, ce suntă a se aplica contra procederei acelora. S’a pusă pe tapetă în urma acesta plângere a protopopiatului Zolyom.Preotulă Am-brosiu Kraus fusese adecă acusată, că ar fi făcută presiune asupra credincioşiloră săi cu ocasiunea unei alegeri de primară şi că ar fi făcută şi nesce declaraţiunl panslaviste. In urma acesta judele de cercă din Breznobanya a prinsă pe pre-otulă cu gendarmii şi l’a arestată. A-cestă bătrână oreotă, care are 75 ani de etate, a fostă pusă în libertate numai după primirea unui ordină mai înaltă. Susă cjisulă protopopiată vede în acesta o vătămare a întregului cleră şi cere să se facă o moţiune la ministerulă de interne pentru ca pe viitoră clerulă să fiă scutită de asemeni vătămări. Propunerea fu primită. Mai amintimă în fine, că în adunare se ridica plângere contra învăţătorului Mudrony din Szavas dicendu-se, că elă ar scrie în foi nepatriotioe de ale Slo-vaciloră şi că ar fi primită ajutoră din fundaţiunea „Zsedenjd". In privinţa a-cesta ’i-se scrie acum lui „Egyetertes“ şi încă tocmai din partea superiorităţii bisericescl din Szarvas, că acolo nu se află nici ună învăţătoră cu numele Mudrony şi că învăţătorii ce se află în Szarvasă suntă toţi buni patrioţi maghiari, nici unulă din ei nu scrie în foi nepatriotice slovace şi că în anulă tre- teoretice. Conferinţele didactice în cari să fiă vorba de metode, de armonisarea . materialului didactică, aplicarea mijloce-. loră educative etc., cari la noi din ne-. norocire pănă acum suntă terra incog-,-nita (de regulă se convoc^ conferinţe - numai când e vorba de a se aplica ore •cari pedepse prevăcţute de regulamentă) încă contribue forte multă la formarea tactului pedagogică. Deşi programele de studii prescriu din fiăcare obiectă materialulă de predată în fiăcare clasă, depinde dela tac- - tulă' şi talentulă pedagogică ală profe- - sorului aplicarea programului la oasulă individuală ală clasei sale. Şi după ce şl-a făcută împărţirea, profesorală cu talentu pedagogică va sci a deştepta în . elevulă său interesulă pentru studiu, f&ră de care nu se pote face nimică, er /deşteptarea interesului depinde dela le-. gătură ce o stabilesce între cunoscinţele vechi şi nouă, dela cunoscerea materialului apercepetoră ală elevului. Tote aceste însă nu se înveţă din carte, pentru că cartea dă numai legile generali. De cea mai mare importanţă ,este tactulă pedagogică în stabilirea raportului dintre elevă şi profesoră. Elevulă ascultă pe profesorală său în virtutea autorităţei acestuia. Autori- tatea şl-o câştigă prin posiţiunea sa oficială, der mai alesă prin superioritatea în cunoscinţe. Distanţa dintre elevă şi profesoră să nu se prefacă în prăpastiă, peste care elevulă să nu potă trece, căci atunci autoritatea nu va fi basată pe iubire; însă nici profesorală să nu se scobore prea joşă faţă de elevă, căci atunci devine comuăă şi-şi pierde autoritatea. Ambe estremele suntă daunătore. A afla calea mijlociă nu putemă, decâtă cu ajutorulă tactului, pedagogică. Cu deosebire de mare necesitate pentru ajungerea scopului educaţiunei este tactulă pedagogică în aplicarea mijloce-loru estra-ordinare ale educaţiunei, precum suntă: laude, recompense, înfruntări, pedepse, ironiă etc. Pe oâtă suntă de eficace aceste mij-loce când; suntă bine aplicate, pe atâtă suntă dş daunătore pentru formarea caracterului, dăcă voră fi aplicate greşită., Singură numai tactulă pedagogică ne va. îndruma când, cum şi în ce mesurâ să le. aplicămă. Nu voiu întră în acestă ana-lisă; voiu încheia cu cuvintele lui Curt-mann: „o dojană pe nedreptă nu se pote şterge nici cu o sută de laude meritate" ; pe de altă parte laudele nemeritate de-moraliseză de-opotrivă pe celă lăudată ca şi pe colegii săi; acela devine vani- tosă şi se încrede pre măltă în sine, er aceştia se aţîţă la ură şi pasiune şi se descu-rajază. In tote caşurile aceste autoritatea profesorului decade în ochii eleviloră săi, er consecinţele suntă nefaste scopului educaţiunei. (Revista „George Lazară“.) S. M. Halită. Dragostile lui Napoleonii in insula Elba. în opulă său „Napoleone all isola d’Elbau, M. G. Livi, directorală archivu-lui din Brescia, împărtăşesce lucruri interesante privitore la petrecerea marelui împărată francesă în insula Elba. Ţi-nendă contă de originalitatea sa, Livi cu ajutorulă documenteloră şi scrisori-loră, din cari şl-a compusă opulă amintită, versâ multă lumină asupra modului de vieţă şi altoră episode întâmplate cu împâratulă exilată, cari multă vreme n’au apucată să ajungă în publică. Aşa despre dragostile lui Napoleonă în insula ■ Elba, Livi scrie următbrele: La insula Elba, Napoleonă a fostă însoţita de mamă-sa Letiţia şi de sora lui, Paulina. După Iosepline, femeia lui primă, ele au eserciată cea mai mare în* fluinţă asupra nenorocitului împărată. In Porto-Ferrara, mama împăratului îşi închiria o casă şi cerceta în fiăcare ©şiadfi la câmpa tote regimentele : de infantariăde liniă două, Jde dorobanţi şâpte, una batalionfi de vânători, geniula, două regimente de roşiori, două de călăraşi, două de artileriă şi ambulanţele au fosta aşe4ate pe câmpia dintre şoseua naţională şi drumula de ferfi pănă la cantorula Tufele lui Za-plainfi. •""^ Mulţimea iumei pejosa şi cu trăsuri eşită din Ploescl acoperise şi mai mUltfi câmpia. ;; La ora 1 p. m. sqşindfi trenulfi dela Sinaia cu Regele, Regina şi ceialalţ$(os-, peţl, s’a începută revijata lampelora, apoi defilarea şi în urmă s’a ţm’bffe o cuvântare din partea M. Sale Regelui cătră corpula ofiţerescfi adunată în cercă.|da-jestatea Sa a lăudata iţinuta şi disciplina armatei. Defilarea s’a urmata în ordinea următâre: Două companii de geniu,batalionulfi 8 de vânători, reg. 3 de liniăţ reg. 21, 23, 5 şi 20 de dorobanţi, reg. 2 de liniă, reg. 22, 30, 6 şi 7 de dorobanţi, geniu telegrafica, reg. 2 şi 6 de artileriă, 1 şi 2 reg. de roşiori, 3, 4 şi 10 de călăraşi şi ambulanţa. MM. LL. Regele şi Regina înconjuraţi de Principele de Yied, fratele M. S. Reginei, de statuia majorfi ala armatei, de mai mulţi ofiţeri superiori şi de trimişii militari străini, punendu-se în capulfi armatei şi-au făcuta intrarea în oraşfi, care avea aspectulfi unei adevărate serbări, multe case fiinda frumoşii decorate şi stradele pavoazate. La 5 âre MM. LL. au pornita din gară, Regele la Bucurescî şi Regina la Sinaia. Mii de cetăţeni au fosta la defilare, şi stradele pe unde a trecuta armata precum şi MM. LL. cu suita erau înţesate de cetăţeni. Pentru Ploescl aoestă defilare a fosta o scumpă serbare, făcânda trupelorU o primire entusiastă Literatură. „Românului41 i se trimită următorele rânduri din Lipsea: • pilele acestea a apăruta aici o lucrare de mare valore sciinţifică şi de multa folosa pentru noi Românii. Este de domena filologica şi este dedicată ilustrului nostru Profesorfi Haşdău. Ea portă titlula: „Die Spracile der Olympo-Walachen, nebst einer Einleitung iiber Land und Lăute11 de Dr. Gustav Wei-gand. Autorulfi şl-a luata asupră-şl cercetarea limbei, obiceiurilorfi, datinelorfi, etc. fraţilorfi, noştri^ din Macedonia. ^$h opera de faţă însă se ocupă numai de Românii din Olymp, între cari a petrecuta trei luni în vâra anului 1887. Spune, că spre a pute cunosce toţi Românii din peninsula Balcanică, trebuesca nouă călătorii la faţa locului. Introducerea a-cestei lucrări este de mare interesa nu numai pentru filologi, ci şi pentru cei ce nu sunta filologi. Aici vorbesce autorulfi despre Macedonî-RomânI în generala. După regiunile în care se află îla împarte în cinci grupe: 1) Grupa de Norda, în Macedonia, 2) Grupa Stry-monului, 3) Grupa Pindului, 4) Grupa Orimpului şi a 5) Grupa Albaneso-Epi-rotică. Apoi urmâză o dare de sâmă a călătoriei lui la Ylaho-Livadhon şi forte importante comunicări despre tradiţiunile, legendele şi istoria locurilora visitate; despre numărula, răspândirea şi carac-terula Românilora din Orimpfi. Cu o cunoşcinţă profundă şi claritate admirabilă tratâză în partea I, învăţămân-tula sunetului şi ala flexiunei (Lăut und Flexionslehre). Acâstă parte merită totă atenţiunea filologilorfi. Totfi în acâstă parte se cuprinde şi demonstraţiunea a-similării organului , (Orgauassimilation), care este multfi mai superidră decâtfi cea dată de Miklosich. In capitolula Flexion-lehre41 se faefi dese comparaţiunî cu limba nostră. Partea a Il-a este formată de o colecţiune de 18 cântece din Vla-cho-Livadhon şi 5 bucăţi prosă cu textfi paralela tradusa în limbele daco-română şi germană. Suplimentulfi conţine 17 cântece din Samarina, Ylacho-Klisur şi Monastir. Ortografia este fonetică, singură folositore în cercetări filologice. Acâstă valorâsă lucrare ridică multfi numele d-lui Dr. Weigand, âr zelulfi şi activitatea cu Care elfi lucrâză, pentru vestirea neamului românesefi, îlfi face părtaşii recunoscinţei nostre. — I. V. SCIRÎ TELEGRAFICE. Viena, 9 Octomvre. Contrară sciriloră din Berlină, putemă a-sigura, că împeratulă germană la întorcere nu va trece prin Yiena, programulă călătoriei fiindă mai ‘dinainte stabilită. Impăratulă do-resce să sosâscă la 21 Octomvre în Potsdam, apoi în Hambmrg. Rectificare. Prelegerea umoristică „Cele patru temperamente41, publicată în foile-tonulfi din numeri precedenţi ai foiei nostre, este prelucrată după E. Bbgh, a căruia iscălitură din erore s’a lăsat afară. Cursulă la bursa de Viena din 6 Octomvre st. n. 1B88. Renta de aurii 4n/0................99.80 Renta de hârtiă5%..................90.25 Imprumutulii căilord ferate ungare . 146.75 Amortisarea datoriei căilorâ, ferate de ostfi ungare (1-tna emisiune) . ‘* 97.60 Amortisarea datoriei căilortl ferate de ostti ungare (2-a emisiune) . . —.— Amortisarea datoriei căilorâ ferate de ofctâ ungare (3-a. emişiuup) ... 112.50 Bonuri rurale ungare . . . 104.50 Bonuri cu clasa de sortare .... 104.50 Bonuri rurale BanatH-Timişd . . . 104.50 Bonuri cu cL de sortare..............104.50 Bonuri rurale transilvane............104.50 Bonuri croato-slavoue ...... 104.— Despăgubirea pentru dijma de vinti Ungurescii . ......................99.75 Imprumutulâ cu premiulti imgurescti 130.25 Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedmului.....................123.— Renta de hârtiă austriacă .... 81.20 Renta de argintii austriacă .... 82.15 Renta de aurii austriacă.............110.25 Losurl din 1860 .................... 140.50 Acţiunile băncei austro-ungare . . . 877.— Acţiunile băncei de credită ungar. . 300.75 Acţiunile băncei de credită austr . . 307.50 Galbeni împărătesei .................. 5.76 Napoleon-d’orI ....................... 9.63 Mărci 100 împ. germane................59.6272 Londra 10 Iivres sterlinge .... 122.10 Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei11 â 5 cr. se potfi cumpăra în tutungeria I. Gross. în librăria Nlcolae Ciurcii şi Adolf Albreclit. Editorii şi Redactorii responsabilii: Dr. Aurel Mureşianu. ; % ‘câtă a începută corespondenţa cu femeia fea.' Maria Luiza însâ nu-şl fremânta ca-Iţiura cu împăratulfi şi respunsurile ce ’i fjdatoria. Ea în curendfi îşi afla mângâiere şi refugiu în braţele lui Neipperg, despre ce Napoleonii nu scia nimicii. jjDeparte de-ai plesni prin minte aşa ceva, «alţi pregătia unii elegantă salonfi pentru ieyasţă-sa în insula Elba. Şi ce se ve4î; pe când exilatulfi îm-pfiratfi fecea pregătirile de lipsă, spre Elba îşi luâ drumulfi o altă femeă. Se lăţi ca fulgerulfi scirea, că ar fi împâră-tesa. Şi era cu atâtQ mai verosimilă scirea acâsta, cu câtă femeia streină avea lângă ea unii fiu, ^are sămăna forte tare cu lăa lui Napoleonii. Streina femeă însă era frumosa contesă polonă Walewska. Ea în Fontai-neblau a scăpată din gura morţii pe Napoleonii şi acum a străbătută, pănă în Elba ca s’aducă mângăere proscrisului împăraţii. Alături de ea păşia fiulfi său, mai târ4iu ministrulfi lui Napoleonii alfi IlI-lea. Sevorbia, că frumosa contesă a dăruiţi lui Napoleonii unii inelfi în care erau gravate cuvintele: „Atunci, când tu nu mă vei mai iubi, nu uita de aceea, ce te va iufii Sta-'vecii Vi .» - •*" * **'•** Când au4i contesa, că Maria* Luiza n’o să-lă însoţescă pe Napoleonii la Elba, se hotărî s’o facă ea acâsta, deşi ersţ- de convingerea, că nu va fi bine priupiită. De altă parte Napoleonii temându-se. de susceptibilităţile necredinciosei sale soţii, primi, ce e drepţii, peYalewska, dâr dţApă două 4il0 i-a dată dimisia. Pe la sfîrşitulă lui Augustă, N%)0-leopfi, probabilii ca să se sjmtă mai bine şi Dotai, libera, îşi strămuţiflocuinţa din Porto-Ferrai pe colina Capanîa, aprope de Mairciano. AipI îşi găti elfi o colibă destulă de acomodată. Era într’o 4i frumdsă de Septemvre. Pe .la orele 4 după amâ4fi, Napoleonii, culcată pe pajiştea mole, sta cu capulfi ră4imatfi de umărulfi adjutantului său şi privia suprafaţa undulătore a mărei. In-tr’unfi tumfi din apropiere băteau ore 7 de sâră, când nenorocitulfi împăraţii, după unii lungii spionagiu sare, drepţii în pi-ciore şi ordonă adjutantului său să gră-bescă la Porto-Ferrai. să-i aducă o trăsură cu patru cai, şi trei roibî de călă-ritfi şi5 să aştepte celelalte porunci la castelarulfi Bertrand. Pe la 11 ore din nopte, adjutantulfi era la locuiţi destinată. ; .... . Luna strălucea într’o lumină deplină, aşa încâtil se puteau destinge tote obiectele. ; Nu peste omBif Ajungă la ţermfi două femei, unii copila şi unii bărbaţii. Ceştii din urmă purta uniforma siinplă de generala. Pe ospeţl ’i primi Bertrand îndreptându-i spre Marcia.no. Una dintre femei şedea cu băiatulfi în birjă, âf ceialalţl îşi făceau drumulfi călări. Aprope de cătunulfi Prochio, Napo-lenfi se dete joşii de pe roibulfi său şi o-cupâ unii locii în trăsură. In scurtă vreme împăratulfi exilaţii părăsesce birja şi âr&şl., încălecândfi, dă pinteni roibului pănă la coliba din apropiare, de unde ajungândfi mai« de grabă, întimpinâ os-peţii. Când sosi dorita femeă, Napoleonii arăta cu mâna spre colibA dicândfi : „Femeă, âtă palatulfi meu41. Era iubita lui contesă Walewska, care păşindfi în colibă cu băiatulfi său, n’a eşitfi pănă în minutulfi plecărei. Singurii băiatulfi eşi de câteva ori de se juca în jurulii colibei. In 3 Septemvre sâra cătră. 9 ore os-peţii îmbarcară pe o nae. Napoleonii ,’i petrecu pănă la ţermfi, de unde întorcen-du-se repede, călări pănă la colibă. La reîntorcerea sa adjutantulfi aflâ pe împăratulfi ră4imatfi cti capulfi de uafi-t’run-chiu şi cufundaţii în gânduri. Napoleonii şi contesa Walewska nu s’au mai vă4utfi de atunci nicl-odată. Yestea acestei secrete întâlniri abia cătră finea lunei Septemvre s’a lăţitii în Frienze. Publicnltt credea, că Maria Luisa şl-â cercetată bărbatulfi. Singurii j mandatărulfi Anglesfi Sir Neill Campbell nu s’a înşelată.în credinţa, că femeiajdin vorbă n’a fostă soţia lui Napoleon. Se mai Ydrbiâ y că şi principesa Rohau, una dintre-dăniele de curte, î^că ar fi umblat în Elba. Privitorii la acesta se 4i°eaj că principesa ar fi inersii în insula exilatului câ’-dotiă luni înainte, şi că sosirea ei acolo ar fl prodfisii mare sensaţiă, cre4ându-se pretutindenea, că ea este vre-unfi membru din familia Bourbou. Ea 4icea> că a veniţii la Malta şi că stă bine cu guvernatorul fi englesfi de acolo, la care a petrecuta două luni. In scurtă vreme a mersă la Porto-Ferrai, după cum 4i°ea dânsa, să-lfi iee pe Napoleon ca naşă la botezulfi fiului ei. M. G. Livi scriindii despre acâsta nu află alte date privitore la principesa Rohau. Amintesce numai, că ea ar fi umblată îfi Livomo pentru ea să nrmă-rescă cu atenţiune mişcarea , agenţilorfi bourhoniştl. . Şe pare însă lucru streină de totfi, cum de Napoleonii nicl-odată n’a cre-4utfi, că soţia sa ’i este necredinciosă ; din contră, elfi adeseori în epistolele «ale o numea „virtute întrupată41. Despre relaţiile ei cu Neipperg n’a luată de locfi scire. Maria Luisa nu-şl frământa mintea cu nenorocitulfi împăraţii. Altfelfi simţia losefine, cea dintâiu soţiă a împăratului, care au4indfi de exiliulfi său în insula Elba, a esclamatfi: „Napoleon e nenorocită, şi eu nu potfi fi cu elfi.“ (E-s.) T. H. Popii. Nr. 212 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. Ediott de licitaţitLne. Pe basa conclusului ddto 29 Septemvrie 1888 alu comitetului permanenţii concursualii, în 22 Octomvrie .1888 şi falele mmâtore — pănă ce se va sferşi licitaţiunea -- în fiesce-oare cji dela 8—11 6re ant$ ame4ă şi dela 2—4l/2 ore după amec^ă, se va vinde prin in-tervenţiunea d-lui notară publică reg. Iosef Maager în calea licita-ţiunei publice, în Braşovă, piaţa mare, în localitatea de prăvălia a firmei îalite Kovâsznai & Keresztesy de sub Nr. 89, magazinulu de mărfuri aparţinetoru massei concursuale a numitei firme şi oonţinS-toră : stofe de vestminte femeiesc! şi bărbătesc!, postavuri, covbre, articlii pentru căptuşită, panclici, spiţuri, precum şi diferite mărfuri de manufactură şi modă. Acestă magazină de mărfuri a costată conform inventariului concursuală suma de 46,507 florenî 28 cr. şi s’au preţuită cu 24,791 florenî 03 cr. Licitaţiunea se va efeptui în acelu modă, că mărfurile se voră împărţi după numerii curenţi a inventariului în grupe pănă lapre-ţulă estimărei inventariului de 200 fi. şi se voră esclama în atari grupe şi în acestă preţu, er celuia, care va oferă mai multă pentru ele, 4 se voră estrada pe lângă imediata plătire a preţului de cumpărare. îndată după licitarea magasinului de mărluri, se va licita mo-biliariulu prăvăliei în preţulă estimărei de 551 fi. 55 cr., er după acăsta mobiliarulă din locuinţa faliţiloră, acestă din urmă în preţulă totală alfi inventariului de 755 fi. 40 cr. în locuinţa faliţiloră şi după singuraticele posturi ale inventariului, vemţăndu-se plus-ofe-rentelui. Aducendu-se acestea la cunoscinţa publică, se învită p. t. doritorii de a cumpăra a participa în numără câtă mai mare la acestă licitaţiune. Iiftentariulă massei concursuale se pote privi în decursulă bre-loră oflciose, atâtu la comisariulă concursuală D-lă jude la tribu-nalulă regescă din Braşovă, Alesandru Onaciu, (localitatea tribunalului), câtă şi în cancelaria subscrisului curatore ală massei concursuale. Braşovă, în 2 Octomvrie 1888. Simeont Damiant, 169 curatore ală. massei concursuale Kovâsznai & Keresztesy. „ALBINA11 instituţii de credită şi de economii în Sitiiu. A opta tragere la sorti publică a scrisuriloră fonciare de 6% ale Institutului de creditu şi de economii „Albina“ a urmată în I Octomvrie 1888 în presenţa Domnului notară reg. publică Dn. Găbor Zagoni şi a doi membrii ai comitetului de supraveghiare ală institutului. S’au trasă, în valbrea totală de fl. 55.600 următorii numeri: â fl. 100: Nr. 18, 30, 60, 64, 91, 112, 117, 170,200,227,273, 304. 318, 339, 357, 360, 378,381,413,468,469, 481, 504, 522, 628. 539, 579,597,616,624,641, 723, 726, 740, 742, 831, 832, 838, 848, 851, 854, 862, 869, 880, 883, 885,-896, 930, 932, 987, 1000, 1017, 1019, 1020, 1033, 1036, 1050, 1071, 1147, 1162, 1167. ă fl. 500: Nr. 7, 12, 18, 46, 62, 79, 88, 98, 114, 121, 133, 191, 194, 237, 250, 252, 265,290,335,358,359, 368, 378, 398, 435, 452, 456,479,495, 515, 529. ăi 1000: Nr. 1, 52, 92, 93, 105, 131, 153, 155, 181,225,248, 253, 263, 308, 325, 345, 349,376,391,396,409, 416, 451, 477, 507, 511, 548,595,608,624,648, 666, 693, 719. Cu începere dela 1 Aprilie 1889 aceste scrisuri fonciare se răscumpără la caisa în Sibiiu, la Filiala sa în Braşovu şi la „Banca comercială ungarai În întrega valbre nominală împreună cu interesele curente; fc/eeîeaşî să răscumpără şi mai ’nainte ori-când prm eseomptare, seu se potă schimba cu alte scrisuri fonciare după cursulă 4ilai. ■ Cta 1 Apfyiil încetă interesele loră mai departe şi cuponii de interaae $uai târ4iu, decă la presentarea scrisuriloră fonciare lipş^Şbfi, şe gubtragîi din suma acestuia. Din a&dşşfâte fonciare eşite la sorţi la tragerile de mai ’nainte nu «fet? jprnsţţprbttif Încă pentru răscumpărare următdrele: IPTSr. '128, 283, 286, 317, 379, 427,544,548,657,661, 666, 672, 711, 714, 771, 781, 803, 814, 1054. â fl. 1000: Nr. 111, 307. .Sifciiu, în 1 Octomvrie 1888. Direcţiunea. Nr. 30—1888. -«col. • CONCUESU Pentru ocuparea postului de ală 2-lea învăţătorii la scola confesională gr. cat. din Ilva-mică, prin acesta se escrie concursă pănă în 20 Octomvrie st. n. a. c. pre lângă salariu anuală de 180 fi. v. a. Doritorii de a ocupa acestă postă au de a-şî înainta suplicele loră instruite cu documentele prescrise de legea scolastică pănă la terminală prefiptă, la presidiulă senatului scolastică gr. cat. locală. Dela senatulă scolastică confes. gr. cat. Ilva-mică, în 30 Septemvre 1888. jPreşedintele : Notar iulu: ^TicoIavL G-eorglţa, IDa,rriia,;ri-Ci. nSTeclxlti par ochii. 165,3—2 învăţătorii. Nru. 10,153—1888*. - 28 M. 3— PUBLICAŢIUNE. Comuna orăşenâscă Braşovă; în Transilvania, intenţionâză ca pe temeiulă pla-nuriloră economice forestierale definitivă statorite şi aşternute spre aprobare înaltului minisfceriu r. ung. de agricultură, industria şi comerciu, să vândă pe cale de oferte şi per buşteană venitulă materialului anuală ală lemneloră de fagă, de moli vă şi de stejariu aflătorii pe teritoriulă orăşenescă cu ună etată anuald de 8735 metri lemne curată pentru lucrată şi 20,865 metri lemne pentru arsă, blane etc., mai departe venituld materialului anuală alfi lemneloră de fagă, de moli vă şi bradă cu ună etată anuală de 1690 metri de lemne curată pentru lucrată şi 4550 metri de lemne pentru blane etc., de pe teritoriulă ei din Brană. Materialulă amintită de lemne de pe teritoriulă orăşenescă şi anume din re-vierulă orăşenescă se vinde pe durata anului 1886 pănă la anulă 1895 eventu-alminte 1905; acela însă din revierulă Timişă şi din revierulă Brană din anulă 1887 pănă la anulă 1896 eventualminte 1906. Gondiţranile contractuale şi de oferte se află în decursulă dreloră oficiose la oficiolatulă orăşenescă forestierală în Braşovă spre studiare din partea fiecărui. Oferenţii au ca să-şî aştemă celă multă pănă în 15 Noemvrie a. c. înainte de prând/i la 11 ore primarului oraşului Braşovă ofertulă provăcjută cu ună timbru de 50 cr., în oarecare de a aminti atâtă în cifre câtă şi în litere suma ce o ofereză pentru fiă-care metru din una din amintitele sorte de lemne atâtă din revierele de pe teritoriulă orăşenescă câtă şi din revierulă din Brană, dechia-rândă afară de aceea, că oferentului ’i suntă cunoscute condiţiunile de oferte şi acele contractuale şi că se supune loră. Ofertulă are să conţină mai departe ună vadiu de 10% din suma totală ofe-rată pentru ună venită materială anuală de lemne; şi în fine să se aminteseă în ofertă numele şi locuinţa oferentului. Deschiderea ofertului se va esopera în 15 Noemvrie a. c. după prâncjă la 5 ore de primariulă oraşului Braşovă. Braşovă, în 27 Septemvrie Maiistratiia orăşenescă. Avistn Prin care aducu la cunoscinţa onoratului publică, că ’mi-am sortatfi depositulu meu de stofe în magazinulfl de haine bărbătesc! Strada Vămii Nr. 11 completă Şi de nou şi mg recomandă pentru confecţionarea tuturoru speciei oru de haine bărbătescl cu preţurile cele mai eftine. La casu de trebuinţă confecţionezi pantaloni în timpu de 8 bre, pantaloni şi giletcă în 12 ore; unu rendu întregii de haine în 24 de bre. Pentru comande numerbse se rbgă 168,3—2 Cu distinsă stimă A. Schwarze. Strada Vămii Nr. 11. PUBLICAŢIUNE. Subscrisulu curatorii aduce la cunoscinţă publică, că în 4iu& de 17 Octomvre 1888 şi (filele următore se voru vinde din mână liberă imediată şi cu bani gata pe lângă preţulu de estimare seu peste preţu celui ce va oferi mai multu mărfurile şi mobiliarele de prăvăliă ale lui Iosifft Toth, aparţinbtdre massei concursuale. Ven-4area se va face pe lângă intervenirea notarului publică reg. şi în grăme4i de câte 200 florini. Braşovu, 4 Octomvre 1888. Din însărcinarea comitetului creditoriloru. X-.-a.d-OT7-ic-u. HsixaacLa/tli. 167,3—2 advocată şi curatorii. Picăturile de stomachă MARIAZELLER, care lucră escelentă în contra tuturoră bOleloră de stomachă. Neîntrecute pentru lipsa de apetită, slăbiciunea stomachului, res-piraţiunea cu mirosă greu, umflare (vânturi), răgăâlă acră, colică, ca-tară de stomachă, acrâlă, formarea de pâtră şi năsipă, producerea esce-sivă de flegmă, gălbinare, greaţă şi vomare, durere de capii (dâcă provine dela stomachii), cârcei la stomachu, constipaţiune seu încuiare, încărcarea stomachului cu mâncări şi bâuturl, limbrici, suferinţe de splină, ficată şi de haemorhoide. — Preţulu unei sticle dinpreună cu pres-criereade întrebuinţare 40 cr., sticla îndoită de mare 70 cr. Espediţia centrală prin farmacistul^! Cari Brady, Kremsier (Moravia.) Picăturile de stomachă Mariazeller nu suntă ună remediu secretă. Părţile conţinătore suntă arătate în prescrierea de întrebuinţare, ce se ană la fie-care sticlă. TTeritaTDile se află- :ra.ai în. t6te farxxiaciile. Avertismentă! Picăturile de stomachă Mariazeller se falsifică şi se imitâză de multe ori. — Ca semnă, că suntă veritabile, servesce învâlitdrea roşiă provâdută cn marca de protecţinne de mai snsă, şi afară de acâsta pe flecare prescriere de întrebuinţare, ce se află la fiecare sticlă, trebue s6 fie arătată, că acâsta s’a tipărită în tipografia D-lui H. Gusek în Kremsier. Veritabile se află: Braşovă, farmacia Franz Kellemen, farmacia la „Biserica Albâ“; farm. I. Goos; farm. Iul. Hornung; farmacia F. lekelim’ W-we; farm. K. L. Schuster. farmacia Heinrich G. Obert; farmacia Ed. Kugler la „Higiea“. B&ile Tuşnadă: farmacia Alex. Ddbay. Cohalmă: farm. Ed. Melos, farmacia E. Wolff, Feldidră: (Marienburg), farm. Wil. Schneider. Făg&raşă: farm. v. Bildner, farm. Hermcmn. S«. Szt. Gybrgy: farm. Val. Beteg, f&rmBarabds Fer. 13,52—30 Lft; m . *ra, l-( ll: ' -r rtUT-* ScbuUm&rfce. Sosirea si plecarea Mori si poştelor! la Brasot I. Plecarea trenurilorâ: I. Dela Braţovd la Pesta: Trenulă de persdne Nr. 307: 7 6re 10 de minute sera. Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute diminâţa. 2. Dela Braşovă la Bucuresci: Trenulă accelerată Nr. 302: 5 6re 37 minute dimineţa. Tp|nulă mixtă Nr. 318: 1 6ră 55 minute după, ame4î. II. Sosirea trenurilor*: I. Dela Pesta la Braşovă: Trenulă de persone Nr. 308: 9 6re 46 minute înainte de ameţii. Trenulă mixtă Nr. 316: 9 6re 52 minute sera. 2. Dela Bucuresci la Braşovă: Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amâ