Macjimea, Administratiunea şi Tipofirafla: ' IRAŞOVU, şl aţa mare Nr 22. Sciisorî netrancai* nu se pri i ;®scu. Manuscri^ .e nu ae re* tnmitft ! Birourile tt ulmciuii: Iraţovfi, şlaţa atare Hr. 22. Inserate mai primescil în Viena: Rudolf Mosse, Haasensiein & Vogler (Oto Haas), Htinrich Schalek, Aloin Herndl, M,I)itkes, A.Oppeltk,J. Ikm-neberg; în Budapesta: A. V Oold-berger, AutonMezei, Eck$teinB«rnai; înFrankfkirt: O. L, Daube; în Ham-barg: A. Stemer. Preţul inaerţiunilorâ: o seria garmondii pe o colină, 6 cr. «i 30 cr. timbru pentru o publicare. Publio&rl mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina HI-a o senă 10 or. v. a. său 80 bani. ,Gnzetav iese tu fie-oare cţi itonamrate pentru AMtro-OMUia Pe unii ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl.. pe trei luni 3 fl. Fsitrn Româaia şi străinătate: Pe nnă ană 40 franci, pe aăae Ioni 20 franci, pe trei luni 10 Arând. Seprenumeră la tâte ofl-ciele poştale din întrn şi dia afară şi la dd. colectori. ADonameutuln pentru Braşorn: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe nnăană 10 fi., pe şese luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 cr. Cu dusulă în casă: Pe ună ană 12 fi., pe făse luni 6 fi., pe trei lnni 3 fl. Jnă esemplară 6 cr. v. a. său 15 bani. At&tu abonamentele câtă şi inserţiunile suntă a se plăti înainte. Nr. 211. Braşovă, Duminecă, 25 Septemvre (7 Octomvrie) 1888. ISTo-u. a,"b03a.sincieiit*Ci „GAZETA TRANSILVANIEI”. Cu I Octomvrie 1888 st. v. se deschide nou abonamente la care învit&mu pe toţi amicii şi sprijinitorii fotei nostre. Preţul A abonamentului g Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. pe ş6se luni 6 fl. pe unii anii 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe ună anii 40 franci. Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vora abona din nou, să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Administraţiniiea „Băietei Traisilvanici". BraşovQ, 24 Septemvrie v. Din articolulu cţiarului „Peşti Naplo" dela 29 Septemvre a. c., întitulata „maghiarisarea", care l’amu reprodusă în numărulu de erl alu fdiei ndstre, a rernasu afară din întâmplare un pasagiu ce caracteriseza de minune farise-ismulă şovinistiloru unguri. Acestă pasagiu urmeză îndată după alinea primă, unde se 4ice, că, cetindă raportulă societăţii de maghiarisare Szechenyi din Sătmar cei dela „P. Naplo" „nu se potă reţină a nu vărsa lacrimi de bu-curiăw, şi este de următorulă cuprinsă : „Căci ca statulu ungur eseu se ma-ghiariseze cu forţa nu permite legea de naţionalitate; der chiar de n’ar esista acesta, ar intereţice nnă a-semenea lucru stima de libertate ce locuesce în inima naţiunei maghiare. Şî-o interzice şi bunulă s^mţă politică, căci nimică nu p6te aduce bine, ce trebuesce făcută cu forţă. Şi mai alesu forţa ce se fose libertăţii de limbă este ca?e produce cele mai amare fructei A rămasă afară numai din întâmplare alinea citată. Der ce ne-merită întemplare! Cuvintele de mai susă ale lui „P. Naplo" nici că se potrivescă cu întregulă cuprinsă ală articulului său. Cum s’ar şi potrivi asigurarea, că nu se face nici o forţă libertăţii de limbă, cu esclamarea ce-i urmeză imediată, că cei dela numita foiă „nu cunoscu unu merita mai mare ca acela, de a cresce Maghiari din aceia cari, deşi locuescu în Ungaria, nu sau născuţii Maghiarii Ei bine, nu le este cunoscută domniloră şoviniştl că astacţî Ungurii dela guvernă suntu „statulă" de care ne vorbescă ei? Şi decă în mânile loră este totă puterea, nu se gândescă cei dela „Peşti Naplo", că atunci când le înfăţi-şeză ca celă mai mare merită de a face Maghiari din Nemaghiari, le dă în mână cuţitulă ve-ninosă spre a’lă înfige dreptă în inima liberţăţii de limbă? Nu-şi în-cbipuescă ei ca numai atâta le trebue purtătorilor justiţiei şi ai administraţiei spre a face tabida rasa cu tote oprelile, ce le conţine legea de naţionalitate în favdrea acestei libertăţi de limbă? ţ)ice „Peşti Naplo" că „legea de naţionalitate opresce ca statulă unguresc se maghiariseze cu forţa." Der ce a făcută elă până acuma pentru Nemaghiarî alta, decâtu a le impune neîncetată limba maghiară ? Ori ddră când s’a pusă în lucrare în dietă legea pentru introducerea forţată a limbei maghiare în şcdlele ndstre poporale s’a întâmplată acesta cu învoirea Ne-maghiariloră ? Şi dre se întâmplă totă cu con-sâmţemântulă popdreloră nemaghiare, că fiăcare funcţionară de stată şi administrativă îşi ţine ac|î de celă mai mare merită — în sensulă învăţăturiloră lui „P. Naplou, de a ignora şi călca legea de naţionalitate în favdrea supremaţiei limbei unguresc!? Aşa înţelege „P. Naplo" „res-pectulă de libertate ?“ Amă voi să scimă în ce consistă „libertatea de limba“ a Nema-ghiariloră, decă ori cărui funţionară necoptă îi este permisă a-o atăca şi a-o călca în numele “statului ungur eseu ?“ „P. Naplo “ scrie despre „ma-ghiarisare“ se însufleţesce pentru „idealulă maghiarisării“, şi totuşi pretinde a respecta „libertatea de limbă“ a Nemaghiariloră. Pdte fi o contracţicere mai teribilă decâtă acesta? Noi credemă, că decă în sî-nulu Maghiariloră n’ar fi admisă maghiarisarea cu forţa, atunci nici n’ar trebui să se pronunţe cuventulă „maghiarisarecăci ori cum ar fi esplicată, elă învdlvă o conturbare a cercului „libertăţii de limbă“ de care ar trebui sS se bucure popdrele conlocuitdre nemaghiare. Vorbindă mereu de maghiarisare, ba proclamându-o ca sco-pulu celă mai înaltă ală activităţii loră patriotice, şoviniştii maghiari se înfăţişeză ca totă aţâţi gă4l ai „libertăţii de limbă". Nu mai vorbescă der cei dela „P. Naplo * de „libertate“ şi de „res-pectulă ei, “ căci se espună numai ruşinei de-a fi priviţi de toţi omenii nepreocupaţi ca făţarnici şi mincinoşi! JDlxi ETico-sTina. Alegerile pentru dieta imperială. Sub acestă titlu scrie „Revista Politică" în fruntea numărului său dela 1 Octomvre a. c. urmă-tdrele: Mortea nemilosă a secerata din mij- loculă nostru doi bărbaţi, a cărora lipsă o tânguesca şi o jălesca cu amara toţi Românii bucovineni. Numele scumpe ale unui Zota şi Mitrofanovicî vora rămâne adânca întipărite în memoria şi inima Bucovinenilora pentru meritele, ce şi-au căştigata aceşti bărbaţi distinşi pentru ţâra nostră atâta ca specialişti în ofi-ciula şi ramala propriu, câta şi ca apărători vrednici ai intereselora ndstre în dieta imperială. De aceea şi jalea ndstră este îndoită şi ea cresce mereu, când ne gândima la viitora şi ne punema în vedere faptula amara, că de o bucată de timpa încoce pe fiăcare cji ce mer-gema perdema pe tote terenele însemnătatea, ce ama avut’o ca Români şi care ni s’a cuvenita după drepta. Numărula străinilora înverşunaţi asupra nostră se înmulţesce din cji ăi 4b îndrăsnâla lora cresce în dimensiuni înspăimântătore, călcânda în piciore naţia, limba şi legea ndstră, âr noi stăma locului şi privima cu nepăsare, cum ne perdema din 4i în 4i. Nemţii avânda o inteligenţă numă-rosa şi solidară lucră neobosita, ca să câştige terena nou pe spatele nostre, voinda a preface superioritatea lora culturală în o dominaţiune reală. Pe aceeaşi cale purceda Polonii cei meşteri în politică şi diplomaţia, er Rutenii număroşl strigă prin gazetele proprie şi străine, că interesele lora vitale nu le presintă nime, pe când Românii domnesca — amară ironiă — ca stăpâni atotputernici. Ce vora aceste tote? Nimica alta decâta slăbirea ndstră sistematică. Şi dâcă vora merge treburile aşa înainte, cu durere trebue să mărtu-risima adevărula, că străinii ne vora cuceri cu desăvârşire. Să privima spre e-semplu alegerile la noi. Politica, ce au urmat’o pănă acuma fruntaşii noştri, cu deosebire boerii, a fosta şi este o politică de oportunitate nedeslipită de interesula propriu. Adevărata, că acestă politică nl-a adusa însemnate folose reale şi o preponderanţă necontestabilă pe tote terenele. In fruntea bisericei ndstre stă una Româna prâ ve- FOILETONULtt „GAZ. TRANS." (3) Cele patru temperamente. Prelegere umoristică. * Flegmatieulu este mai în tot-dâuna bine nutrita. Intrâga sa personalitate are ceva rotun4îta. Pântecele său este rotun4iora, asemenea şi faţa şi ochii precum şi mersula cugetelora sale. Pe când colericula cela colţurosa în continâ îmboldesce şi este îmboldita şi pe când înâtă în potriva rîului pe atunci flegma-ticula lunecă liniştita, pe rîu la vale. Tăria lui ’la ţîne de asupra. In stata eltt este unuia dintre „cei mai buni cetăţenii — Ela nu este nici revoluţionara, nici reacţionara; pentru-că atâta progresula câta şi regresula reclamă mişcare, şi fiindcă ela este în genere una inimica ala mişcărei, de aceea e una bârbata stricta conservativa. — Decă e silita în contra voinţei sale de a merge, atunci merge tândălinda; când stă pe loca se ra4imă de ori şi ce obiecta, şi când şede, atunci îşi aşâ4& mânile seu în polă seu pe mesă. Poftele le cunosce numai după nume şi decă este entusiasmata pentru ceva, atunci de comuna este entusiasmata pentru pescuita, pentru somnulU dela amâ4a şi pentru berea bavareză. — Deorece este una inimica jurata ala răsboiului, de aceea ela vine arareori în prepusa de a fi inventata prafula de puşcă, din contră însă mai pe susa de orice îndoâlă stă acea părere, că ela ar fi descoperita fotelurile, şi ar fi adusa în modă pipele de spumă. Intrb numărula flegmaticilora se pota găsi o mulţime de neguţători de victu-alii, ospătari de bere, fabricanţi de lumini, preoţi bătrâni, Olandesl, precum şi partea cea mai mare dintre DanesI; — mai departe animalele de casă comute şi cu urechi lungi, brosca ţăstdsă, bato-cula (pesce), melcula astriga, cea fericită şi t6te celelalte animale îmbrăcate în scoici şi gădee. Aceste trăsuri de caractera, pe cari am avuta onore a le înşira aici — parte după însemnările fisionomiştilora şi fisio-logiştilora renumiţi, parte după observările mele — vora fi suficiente, precum spereza eu, a da o imagine limpede as-cultâtorilorâ mei adicţî despre cele pa- tru temperamente, şi dâcă posede cineva acestă imagine, atunci forte uşora pota se fiă sortaţi omenii. Ai să te uiţi numai pe ferestră afară la trecători şi vei cunosce că: cei ce merga iute şi deodată stau pe loca sunta sanguinicl; cei ce calcă cu paşi mici şi măsuraţi sunta colerici, cei ce se târăsca sunta melancolici, şi acei ce deabea îşi traga picid-rele după ei sunta flegmatici. Tocmai aşa de uşora se pota cundsce temperamentele călăreţilora, Sanguinicul călăresce în totdeuna în galopa, adecă în galopa de venătore. — la casa când calula nu păşesce regulata, acesta împrejurare nu’la geneză de loca, ci este în-grijata numai de aceea „ca calula se păşâscă". — Colericula din contră, călăresce de comuna în tropota desa; dâcă este în moda deosebita dispusa, atunci călăresce în galopa mărunta. Melanco-licula lasă pe Rosinante să se misce cu tignă în paşi, cari paşi se iuţesca puţin numai la ocasiunl sărbătorescl şi flegma-ticula drepta nu călăresce de loca. — Ela se căruţă numai într’o căruţă comodă cu rote câta se pdte de mici. La dame nu este aşa uşora a distinge temperamentele fiindcă acestea la ele sunta de regulă forte amestecate. Decă totuşi voiesce cineva să le determine, atunci raportula', care însă se schimbă după posiţiune şi etate, este cam urmâ-torula: Ca copile ele sunta sanguinico-fleg-matice, ca fete mari songuinico-sangui-nice, ca neveste sanguinico - colerice, ca văduve sanguinico-melancolice şi ca fete bătrâne sanguinico-melancolico-colerice. Una temperamente neamestecata se arată momentana — la ocasiunea unei propuneri de căsătoriă. Dâoă dama cea tânără este sanguinică, ea răspunde: „Pentru ce nu?!a — decă este melancolică, se rdgă pentru timpa de cugetare, — decă este flegndatică, atunci ea îndreptă pe peţitora la părintele ei, — şi decă este colerică, ea îi dă corfă seu ’i se aruncă în braţe. Decă se continuă observările, atunci se vora băga de semă deosebirile tem-peramentelora nu numai la animalele cele cu două, patru şi şese picidre, ci se vora observa şi la tote celelalte făpturi, atâta organice câta şi anorganice. Şi anume se pdte observa, că plopula cu fhm4ele lui ce pururea se mişcă este de ună temperamenta sanguinică, şteja- Nr. 2 10 ,_____________________________ nerabilă; căpitanulă ţării este prim ulii boeriu românii; în dieta ţârii şi a imperiului avemti unii numără considerabilă de Români, etc. Aceste şi multe alte drepturi suntă în adevără resultate vădite ale politicei fruntaşiloră noştri, cari cunoscendă puterea guvernului au sciută totdâuna a se pune bine cu guvernulă, aşa încâtă cele mai multe alegeri de deputaţi până acuma n’au fostă nimica alta, decâtă ese-cutarea sfatului ţinută de presidentulă ţării cu fruntaşii noştri. Noi în principiu n’am ave nimica în contra acestei politice, care până acuma s’a arătată folositore, decă numai ne-amă pute convinge despre puterea ei vitală, despre viitorulă ei. Decă amă pute înţelege, că acestă politică are ună vii-tnriu, din consideraţiunî naţionale amă închide ochii faţă cu faptulă, că drepturile câştigate suntă mai multă Jiatărurî şi cumcă deputaţiloră noştri le lipsesce timbrulă adevăratei represen-tanţe poporale resp. constituţionale. Mergă deputaţii şi fruntaşii noştri mână în mână cu guvernulă, ea şi pănă acuma, der grijescă de cu bună vreme ca pe lângă sprijinulă guvernului să aibă ună fundamentă mai puternică, sprijinulă poporului, căci de nu, în puţini ani suntă perduţî şi ei şi noi. Şi ecă de ce : Guvernulă în înţelepciunea sa diplomatică a respectata pănă acuma pe boerii noştri, pentru că au representată o putere mai intelectuală şi materială, care însufla respectă. Acestă stare se schimbă în fiăcare ună; boerii noştri pierdă moşiile şi pe vechile moşii românesc! stăpânescă astăzi străinii. Astfeliu mergendă treburile, în scurtă timpă guvernulă nu va mai respecta pe boerii scăpătaţi, îi va da deoparte şi va sprijini alte puteri, alte partide bine consolidate. Şi atunci cum rămânemă noi? Boe-rimea nebăgată în semă, biserica înduş-mănită, poporală calică, demoralisatu, fără crescere politică! Etă viitorulă politicei nostre tradiţionale/ Din altă parte străinii basaţi pe încrederea şi sprijinulă poporului îşi voră pune în totă ţera candidaţii loră, cari voră reuşi — precum amă vădntă în Suceava — chiar şi în contra voinţei guvernului. Er decă atarl lucruri se voră repeţi şi în alte ţinuturi — şi la acesta trebue să ne aşteptămu — mai alesă în ţinuturile locuite de Ruteni, decă poporală rutenă la proximele alegeri îşi va pune candidaţii săi, şi acesta o va face negreşită şi va şi răuşi cu şi fără sprijinulă guvernului, decă guvernulă ne mai rulă celă nodurosă şi măniosă este de ună temperamentă colerică, salcia cea tristă şi bradulă de ună temperamentă melancolică şi salcia cea leneşă,; cu ca-pulă mare, este de ună temperamentă flegmatică. Chiar şi la legume se potă descoperi temperamentele! — Ori doră pote fi d. e. Zelerulă altfeliu de câtă de ună temperamentă colerică ? Şi ore este cu putinţă a-ţl închipui ceva mai flegmatic ca crastavetele? jeu aşi fi mai disă că: este cu putinţă a prinde ceva în mâni, fără de a nu observa de ce temperament este acelă obiectă? Trestia spaniolă este sanguinică, cornulă colerică, beţulă de bambus flegmatică şi ploierulă ună melancolică născută. Acum mai că ve-ţî ave dorinţa a vede o aplicare practică a observăriloră mele teoretice! — Haida de! Eu numai decâtă voiu ave onore a mă arăta ca practică prin aceea, că voiu numi dintre ascultătorii mei pe câte ună repre-sentantă ală fiă-cărui temperametă — seu mai bine clisă: pe unărepresentantu ală acelora, cari n’au fostă atenţi la prelegerea mea. In decursulă întregei mele disertaţiunl amă observată pe ună domni care necurmată a povestită când GAZETA TR: băgendă pe Români în semă oferă spri-jinulă său Ruteniloră şi altoră străini şi pune candidaţi neromâni în districtele românesc!, în urmă dâcă poporală nostru lipsită, de cultura politică va face voia prefecţiloră şi va alege străini, atunci, atunci ore nu suntă înghiţiţi, ore audi-va cineva plângerile nostre ? Ore străinii ne voră scuti? O nu, niciodată! De a-ceea dicemă bărbaţiloră noştri politici şi tuturoră celoră chemaţi ună durerosă memento! daţi poporului cultura politică şi câştigaţi-vă încrederea lui, căci numai acesta va fi scăparea nostră a tuturora. Decă deputaţii noştri voră ave încrederea şi sprijinulă) zelosă ală poporului, atunci nu le trebue graţia nimănui, atunci guvernulă îi va respecta, pentru că voră representa o putere oreşl-care. Aşa şi acuma avendă în scurtă timpă să se facă alegeri pentru 2 locuri vacante în dieta imperială, amă dori ca candidaţii români să păşescă înaintea alegătoriloră români, să asculte dorinţele poporului şi să se angajeze cu cuventulă de onore a unui bărbată, că se voră lupta pentru interesele poporului cu totă voinţa şi puterea. Nu voimă ca candidaţi omeni, cari nu se potă desbăra de tradiţiune în politică, nu voimă omeni, cari se închină orbişă la tote poruncile stăpânirei şi suntă lipsiţi de ori şi care iniţiativă, nu căutămă rangă, mărire, nobleţă, ci voimă candidaţi cu inimă, cu voinţă firmă, cu cugetare propriă, independentă, şi cu privire în viitoriu. Aceştia se se arete poporului, să-i spue ce cugetă şi ce simţescă în inimă şi ce voescă să lucre şi poporală cu timpulă va începe a-i înţelege şi înţele-gându-i odată, că suntă omeni la locă, le va da încrederea sa şi sprijină deplină. Cartea doctorului Mackenzie. „Central News“ 4ice> c& cartea doctorului Mackenzie va fi împărţită în trei părţi. Prima parte, istorică, va cuprinde istorisirea a totă ce se raportă la boia împăratului, din momentulă când doctorală Mackenzie a fostă chemată, pănă la sfârşitulă lunei Maiu 1888. In acestă parte, autorulă va evita câtă se pote orice discuţiune. In privinţa puncteloră controversate, elă nu se va ocupa decâtă d’acele, cari erau deja în discuţiune între doctorii germani în timpulă tratamentului. Elă va istorisi vieţa, obiceiurile şi opiniile prinţului şi o mulţime de amănunte de celă mai mare interesă. A doua parte a volumului va fi numai de discuţiă şi va fi împărţită în la drepta şi stânga şi când înainte şi când îndărăptă, — acesta de bunăsemă a fostă ună sanguinică. — Când eu din întâmplare am întrebuinţată cuventulă „gâde“, am văcjută pe ună domnă scu-lându-se repede şi după-ce a aruncată o privire sdrobitore spre catedră, părăsindă sala — acesta a fostă fără îndoelă ună colerică. Curândă după acestea începu ună ală treilea a privi când ferestrile cele închise, când adunarea cea numă-rosă şi pe servulă ei celă supusă, trăsurile lui cele fricose au tradată lămurită, că elă nutrea o frică ipocondrică de căldura aerului şi de lungimea prele-gerei — elă se furişa încetă, si nu este lipsă a Yă mai spune, că elfi a fostă ună melancolioă. Acum mai rămâne ca să mai aflu încă şi ună flegmatică ! — Elă este aflată ! — Insă aci eu întrerupă, căci nu voescă a conturba somnulfi celă dulce, ce l’a cuprinsă încă de multă interesanta mea prelegpre. Yaleriu FI ori ană. Ta-ctULlTJL ped.stg'og'ic-Cu Sciinţa pedagogică de astăijî, ajunsă la ună înaltă gradă de desvoltare, a luat nascere din practica pedagogică. Popo-rele primitive îşî cresceau copiii conduse ANSILYANIET, două capitule. In primulă capitulă, autorulă va stabili, că flindă date condiţiu-nele bolei, metoda adoptată de elă era cea mai bună şi scientificâ. Elă va stabili, că tratamentulă său a prelungită vieţa Inpăratului şi va demonstra, că decă ilustrulă bolnavă s’ar fi încrezută în elă ar fi trăită celă puţină două-decl de luni mai multă. In resumată Mackenzie va stabili, că vieţa împăratului a fostă scurtată prin incapacitatea doctoriloră germani. In ală doilea capitulă ală acestei părţi doctorală Mackenzie va răspunde diferiteloră raporturi ale doctoriloră germani. A treia parte va fi consacrată sta-tisticiloră şi va arăta câtă de teribile au fostă resultatele operaţiuniloră externe ale laringelui. SOIRILE ţ)ILEI. Ni-se scrie din cerculă Branului : „D-lă comite supremă ală comitatului Păgăraşă a aflată de bine a strămuta pe vredniculă protopretore, dlă Alexandru Belle, din cerculă Branului în cerculă Şerpenî. Dlă Belle prin conscienţiosi-tatea, bunătatea şi mai pe susă de tote prin spiritulă de dreptate de care a fostă condusă în tote agendele sale ca protopretore ală cercului Brană în timpulă celoră 5 ani din urmă, sciii să câştige iubirea, stima şi recunoscinţa meritată din partea tuturoră locuitoriloră aflători în cerculă d-sale. Aceste nobile sentimente ale inimei şi-le şi manifestară susă dişii locuitori, cari, audindă despre strămutarea d-sale, merseră cu mulţimea la Brană pentru a-şl esprima recunoscinţa loră şi pentru a dice vrednicului bărbată ună sinceră adio. Din incidentulă acestei strămutări, în c|iua A0 30 Septemvre s’a dată la Brană şi ună framosă banchetă în onorea d-lui Belle şi a stimabilei sale familii; peste 60 persone fruntaşe au luată parte la acestă banchetă, s’au rostită toaste frumose şi s’a dată mai pe susă de tote espresiune de recu-noscinţă faţă cu acestă fostă protopretore de modelă ală cercului Brană. Ii 4icemă şi pe astă cale ună adio d-lui Belle şi-i dorimă aceleaşi isbân4l şi în noulă său cercări — Unu participanţii. * * * Aprinderile în comitaijfiu Cojocnei au începută să fiă de tote 4^0i0 şi din di în 4i iau dimensiuni mai mari. Din 1 Ianuarie pănă în finea lui Septemvre, va să 4ică în timpă de 9 luni, s’au întâmplată în acestă comitată 30 de aprinderi. In timpulă din urmă n’a trecută săptămână, în care să nu se întâmple 5 aprin- de ună instinctă ce se apropia forte multă, la începută negreşită că a fostă acelaşă, cu ală animaleloră. Acestui instinctă naturală, pornită din instinctulă de conservarea speciei, în proporţiă cu înaintarea omului cătră progresă, i s’au alăturată o sumă de esperienţe relative la crescerea copiiloră, cari în modă tradiţională s’au transmisă dela o genera-ţiune la alta. Astfelă la poporele cele dinteiu nu putemă vorbi de o teoria a pedagogiei. Acesta s’a desvoltată mai târ4iu, când omenimea a ajunsă pe o treptă mai în-naltă de desvoltare. La popărele cele culte ale anticităţii, ca Grecii şi Romanii, Egiptenii, etc. deşi găsimă câteva reguli în privinţa educaţiunei copiiloră, ele nu formeză ună sistemă, şi afacerea educaţiunei copiiloră era lăsată totă pă-rinţiloră, în specială mamei, cari se conduceau mai multă de esperienţele pedagogice câştigate pe calea arătată, decât de regule teoretice sciinţifice. In măsura în care sciinţa antropologică a luată mai mare desvoltare, şi în specială de când studiulă psichologiei s’a pusă pe terenulă obiectivă ală es-perienţei, lăsându la o parte Gestiunile metafisice şi ocupându-se numai cu ob- 1888. derl în acestă comitată, causândă fiă-care aprindere o pagubă minimă de 500 fl. Se vorbesce că în proxima adunare a comitetului administrativă se va face o interpelare în causa acesta. * * * piarele ungurescl scriu, că preotulă de ritulă rutenă Eesztori Jozsef din Vecse a primită o scrisore dela ună un-gură din America, cu numele Ferencsik Mihâly, care emigrase acolo cu câţi-va ani nainte de asta ca simplu muncitoră. In scrisorea acesta emigrantulă face cunoscută preotului de rită rutenă, că Ungurii emigraţi în America au ridicată în "Wilkes-Berre o frumbsă biserică maghiară, care i-a costată 5 mii dolari. Se a-flă acolo 3 preoţi ruşi, der Ungurii emigraţi vreu să aibă preotă din patria loră, care să scie pe lângă limba maghiară şl limba] germană şi slovacă. Cere dela preotulă rutenă să le trimită ună preotă, care să corespundă acestoră condiţiuni. Noulă preotă ar ave calefă 50 de taleri pe lună şi pe lângă asta dela fiăcare boteză câte 3 taleri, er dela cununii câte 10 taleri. — Din acestă notiţă reiese, că maioritatea aşa numiţiloră „Unguri emigraţi suntă Slovaci, Ruteni şi Şvabi. Nu; cumva „vrea neosulă“ ungură Ferencsik să străplânte „tactulău de ma-ghiarisare ală celoră dela „Peşti Naplo“ şi în America? * * * Ni-se scrie din Teca, cu data 15 Septemvre a. c.: „Luni, în 10 Septemvre 1888, Samuilu Varga, preotulă reformată din Teca, pentru multele abusurl şi delapidări a fostă suspendată dela oficiu şi beneficiu pentru totdeuna; acesta se aduce la cunoscinţa publică pentru ca Românii cei persecutaţi de acestu intriganta să o ia spre sciinţări — Unu Tecanu. * * * Joi seră a fostă incendiu mare în Măieruşi, agendă mai multe case. IDXltT COMITATE. In adunarea ordinara de tomnă a comitatului Sibiiu s’a preliminată ca spese administrative pentru anulă 1889 tocmai atâta câtă şi în anulă trecută, adecă 55,640 fl. Pentru fondulă reuniunei e-conomice s’a votată l°/0 dare directă. S’au preliminată venitele fondului pentru repararee şi facerea de drumuri co-mitatense cu 98,572 fl. 60 cr. bani gata şi 300 fl hărţii de valore, în timpă ce erogaţiunile s’au preliminată cu 125,000 fl., aşa că deficitulă la rubrica acesta e de 27,000 fl. Pentru amortisarea acestei sume s’a hotărîtă, ca lucrările mai puţină urgente, cari suntă socotite cu servarea şi clasificarea fenomeneloră spirituali, cu esplicarea legiloră după care ele se întâmplă etc., în aceeaşi măsură şi esperienţele câştigate în educaţiune, şi regulile deduse din practica pedagogică s’au pusă într’ună sistemă basată pe principii sciinţifice, şi s’a ridicată la rangulă de sciinţă. Intru câtă însă principiile şi regulele pedagogice trebuescă puse în practică, pedagogia este o artă. Condiţiunile artei pedagogice suntă der: teoria şi practica pedagogică. Deşi practica pedagogică a premers teoriei, acesta este de cea mai mare însemnătate, pentru că ne arată legile des-voltărei fisice şi psichice a omului, ea ne servesce de călăuză în alegerea şi a-plicaţiune mijloceloră educative şi didactice. Teoria si practica trebue să mergă mână în mână, să se sprijinescă şi ajutoreze una pe alta, căci altfelă şi prac-ticianulă, care va negligea teoria pedagogică, câtă şi teoreticianulă, voră orbeca, şi opera loră nu va fi încoronată de succesă. Dascalulă nonagenară ală scolei sătesc! are esperienţa rutinei sale ruginite de nouă-4ecI de ani; der are elă ore critica rodeloră muncei şi a metodei sale ?“ întrebă Herbart cu dreptă cu* GAZPITA TRANSILVANIEI. 1888. Nr, 210______________________________ 21,000 fl., sâ se esecute numai în măsura în care se voră face percepţiu-nile. Rescriptulă comitatului Coj ocnei, prin care se cere protegiarea hotărîrei luate contra concubinateloră, adunarea îlfi luâ la cunosinţă. S’a mai decişii, că hotărîrile comuneloru să se aşternă celu mai puţinii în timpii de două săptămâni la adunarea generală spre aprobare; la casă contrarii nu vorii fi luate spre pertractare de decâtii în adunarea ce va fi sfi se ţină în lunile ulteriore. In fine adunarea s’a declaraţii pentru protegiarea representaţiunei reuni unei economice în cestiunea rescumpărării regaliilorii. Inaugurarea statuei lui Mironu Costinu. încă de multă cetăţenii laşului aşteptau cu o adevărată nerăbdare c|iua fixată pentru inaugurarea statuei lui Mironă Costină. D. V. A. Urechiă, agerulă şi energiculă organisatoră, pregătea felii de felă de surprise cetăţeniloră Iaşenî. De altmintrelea bogatulă şi frumosulă programă ala serbărei vestea tuturoră, că Iaşulă va fi în haine de sărbâtore în diua de 18 Septemvrie , pentru a-’şî rea-, minţi o măreţă figură de acum două secole. Pe la multe ferestri a magasineloru mari se vedeau expuse felă de felă de corone, care de case mai frumose şi mai luxuose, şi în dimineţa cjilei hotărîte t6te stradele erau frumosă decorate cu stoguri şi corâne, fiă-care magasină se întrecea să facă mai frumăsă ferestra sa. In acestă timpă, la statue, neobosi-tulă Urechiă aranja totulă pentru serbare. De jură împrejurulă statuei totulă era frumosă împodobită cu steguri, frun4© şi covore. Dela amedă, o imensă mulţime circula pe strade grămădindu-se înaintea statuei lui Ştefană celă Mare, de unde urma să pornescă cortegiulu, şi mai cu semă în jurulă statuei lui Mironă Costină. Pe la ora 2% după ce sosi corte-giulă, urmată de primulă ministru d. Th. Eosetti cu d-na, d-nii Leonă Negruţi prefectulQ judeţului, V. Pogoră primarulă Iaşilorft, generalulă Racoviţă şi altei notabilităţi ale oraşului; şi după ce I. P. S. Mitropolită ală Moldovei asistată de Prea Sfinţitulă Melhisedek ală Romanului şi alţi P. S. Arhierei dădu sf. binecuvântare, luâ cuventulă meritosulă or-ganisatoră ală serbărei. D. V. A. Urechiă pronunţa unădis4-cursă bine simţită, prin care arăta cutii s’a făcută statua, aducândă mulţumiri bărbaţiloră din comit^tă şi anume d-lui M. Cogălniceanu. Apoi mulţumi femeiloră române şi specială celoră din Iaşi pentru preţiosulă concursă ce au dată acestei opere naţionale. D. M. Cogălniceanu''Urmâ d-lui U-rechiă. Forte emoţionată şi suferindă, bătrânulă oratoră arăta în scurtă viâţa şi activitatea lui Mironă Costină mulţu-mindă d-lui Urechiă pentru neobositulă ventă în introducerea la Pedagogia Generală; o întrebare, la care n’avemă ne-voe de dată răspunsă. Acelaşi lucru ’lă putemă 4i°e şi despre pedagogulă teoretică, care decă n’are deprinderea de a pune în practică şi a aplica regulile şi legile pedagogice la începută va fi forte stângagiu. Teoria şi practica unite ne voră conduce cu mai mare siguranţă cătră scopulă educaţiunei. Uutote acestea, pentru ca se.putenfii (jice,, că cineva este educatoră perfectă, că eâte — decă putemă să ne e-sprimămtt astfelă — artiştii pedagogica, afară de practica şi teoria pedagogică, mai are nevoie să fiă îndesţratu cu tactulu pedagogică, numit^ şi talentă. Amă 4is& că să fiă în(feştratu, pentru că în cele mai multe oasrnfr talentulă şi tactulă pedagogică sunt •âpj^caţiunl seu disposiţiuni naturali înăscute; ele se^ potă însă şi câştiga pe caleţ eşperienţei şi a deprinderei, după cum 'vomă vede mai târ4iu. Architectulă, care cunoşce forte bine regulele artei sale şi are destoinicia şi deprinderea practică de a le aplica, nu este încă artistă desevîrşită, decă nu va posede acelu simtă fină, care să-lă călău-■ zască în caşurile pe cari regula generală său concursă şi sfârşind ă îndemna generaţia actuală să nu*per4ă din vedere „a-câstă figură rece“, esclamândă : iubiţi şi apăraţi acestă ţâră, căci fiă-care bucată e frământată cu sângele strămoşiloră voştri. Cuvîntarea cea mai de căpeteniă fu aceea a d-lui Nicolae Ionescu. Simpa-ticulă vechiu profesoră, într’ună discurs, cam lungă, atrase salve de aplause şi de urale din partea numerosului publică. După ce arăta că „Românismulă ridică „astă4l statua independenţei caracterului „şi patriotismului şi după ce povesti mortea lui Mironă CostinS. şi căinţa lui Cantemiră, care adesea striga că Costinu se ucisese nevinovată; şi după ce arătâ că Costină refusă proiectulă de fugă şi ceru cu stăruinţă să fiă adusă la Iaşi ca să se judece şi să se apere, într’ună avânt admirabilă de elocuenţă îndreptându-se cătră statue, vechiulă tribună esclamă: „după două secole âtă-te adusă în Iaşi, etă pecetea nevinovăţiei pusă pe memoria sufletului tău*. Apoi facândă o dibace alusiune politică spuse, că ar fi de dorită, ca cu toţii să ne gândimă multă când avemă de făcută acte mari „şi de aceea unii 6-meni politici se pară, că nu suntu nici cu unii nici cu alţii, pentru că voescă să cugete multă şi să nu facă lucrurile în grabău Apoi se avântă în conduita politică a logofătului, arătândă şi parte din , vieţa lui literară. Reamintindă cum erau vechii boerî pe timpurile bătrâne, cum „marele boeră (Mironă Costin) îşi iubea moşiau şi cum ei erau „stâlpii ţării,“ conjură pe tineri să nu uite sentimentele bătrâne şi să se jertfâscă pentru patriă. Discursulă eminentului oratoră a fostă desă întreruptă de uralele asisten-ţiloră. Apoi d. prim-ministru decora în numele M. S. Regelui pe d. Hegel care a lucrată statua; după acesta începu depunerea coroneloră. Este imposibilă a menţiona tote coronele ; destulă să spun, că se acoperise totă soclulă statuei. Am remarcată: corona primăriei Iaşi, a Ateneului Română, a academiei Române, a curţei de casaţiă , a Universităţiloră de Iaşi şi Bucurescî, a liceului, a insti-tuteloră-unite, a societăţii de medici şi naturaliştî etc. etc. In sunetulă musiceloră, ce cântau marşulă lui Mironă Costină, se terminâ acestă serbare, care a împodobită a doua capitală a ţerei cu ună monumentă rădicată „patriotismului şi caracterului.“ („Epoca*) Tegel. * Cu ocasiunea înaugurărei statuei lui Mironfi Cosţină, Preşedintele şi Secre-tarulă Comitetului asociaţiunei Mironă Costină, îndată după terminarea serbărei au espediată o telegramă Regelui şi Reginei, prin care le spune, că 40ci de mii de Români au aplaudată corona depusă de Maj estăţile loră la statua marelui sfet-nică ală domniloră Moldovei, cum şi ac-tulă decorărei, chiar pe câmpulă de luptă, prin mânile d-lui prim ministru Rosetti, a marelui artistă Wlad-Hâgel. nu le prevede; şi nu le pote preyedâ, tocmai din causă că suntă prea specifice ,fjcare să-i arate unde, când şi cum să aranjeze cutare ornamentă, figură etc. Totă astfelă şi educatorulă. Pedagogia generală se ocupă cu es-punerea principiiloră pedagogice generali, cari au în vedere pe elevulă ideală. In practică însă n’avemă. a dace cu undele vă ideală, ci cu o sunfă de elevfrealî, cari fiă-care se deosebescă unulă de al-tulă, fiăcare îşi are individualitatea Deosebite voră trebui în anumite caşuri să fi&mijlocele pedagogice după indivi4ii faţă de carele vomă aplica. Destoinicia seu capabilitatea de a pute afla îndată ce trebue să facemă într’ună casă dată; modulă cum trebue să ne folosimă de principiile pedagogice, seu mai multă decâtă atâtă talentulă de a nimeri calea adevărată şi de a afla so-luţiunea cea mai favorabilă scopului e-ducaţîunei şi fără îndelungă precugetare, amă pute 4ice aprope în modă incon-scientă, în acele caşuri, cari în pedagogia nu ne dă suficiente lămuriri, şi ne laşă să alegemă între două căi deosebite : acestă destoinicia p pătemă numi tactu pedagogică. (Va urma.) M. S. Regele a binevoită să răspundă d-loră Kogâlniceanu şi Y. A. Urechiă astfeliu: „Mironă Costină este unulă din fruntaşii ţărei, ală cărui nume s’a impusă „respectului timpului şi naţiunei sale. „Mă bucură din adânculă sufletului de „strălucita sărbătore ce a îmbucurată Ia-„şulă cu prilejulă înaugurărei statuei ridicată din iniţiativa privată acestui „însemnată scriitoră şi mare patriotă, „căci o ţâră care scie să cinstescă şi să „preţuiască pe cei cari au iubit’o cu credinţă, este 6 ţâră ce are viitoră. „Regina şi eu vă suntemă recunoscători pentru felicitările ce ni le aduceţi.tt Carolă. Literatură. Călindarulu Calicului pe anulă 1889, sâu călindară umoristică şi satirică cu ilustraţiunl, alcătuită după gradurile climatice ale pungii Româniloră din totă lumea. Anulă IV. Preţulă 36 cr. sâu 1 leu. — Acestă călindară a eşită de sub ţipară în editura lui W. Krafb în Sibiiu şi cuprinde 68 pagine formată 8° cu mai multe ilustraţiunl şi pe lângă asta ca la vre-o 30 pagine cu diferite anunciurl. — Cuprinsulă: Cronologia pe anulă 1889 sâu anii dela facerea lumii, după calicâsca numărare ; Partea curată calendaristică; Păscălia sâu semnele cronologice pe a-nulă 1889; Sărbătorile şi alte 4h0 schim-bătore ; Deslegarea postului ; Regentulă anului; Cele patru anotimpuri; Umblarea timpului în anulă 1889; Călindară Iuliană şi Gregoriană cn 4il0l© luniloră, numele sânţiloră, sărbătorile împărătesei şi bisericesc!, evangelia, glasulă şi vos-creasna fiăcărei Dumineci, fasele lunei, răsăritulă şi apunerea sorelui, poveţe practice pentru economi şi semne de timpă; Despre întunecimile anului 1889; Regentulă anului etc. Călindară poştală: a) Austro-Un-garia, b) România; Serviţiulă telegrafică; Banii deosebiteloră ţări în asemănare cu ai noştri; Scara taxeloru de timbru; Tergijfile (bâlciuri): a) Ungaria şi Transilvania, b) România. Să mai află între acestea diferite scrieri umoristice în prosă şi poesiă, âr la urmă vină anunciurile. SCIKt TELEGRAFICE. Viena, 6 Octomvrie. După de-junu în castelnlu din Schonbrunn şî-a luată adio împăratulu Wilhelm dela împărătesa şi dela principele şi princesa d cortină.' Elu a plecată apoi împreună cu împăratulă Austriei şi cu întrega societate de venătore la Miirzzuschlag. Suita împăratului rămâne în Yiena şi va pleca în 10 Octomvrie cu Wilhelm la Roma. Agramu, 6 Octomvre. Justificarea episcopului Strossmayer publicată în „Ktilnische Zeitung“ se crede a fi apocrifa. Berlinfi, & Octomvrie. Discur-sulu electorală, alu contelui Dou-glas, amiculu intimă ală împăratului, face mare sensaţiă. Elu c[ise : Yoinţa împăratului Wilhelm nu se îndreptă spre altă ţîntă, decâtă spre. mărirea Grermaniei. Ttite încercările de a ascrie împăratului, c& vre , să ia posîţiă -pentru antisemiţi, se 'reducă la o schimonosire a fapteltiru şi la cutezate afir-,mărl. Hamburg, 6 Octomvrie. Se crede că Greffken în curendu va fi pusă în libertate. Sansibar, 6 Octomvrie. Intre Germani şi Indigeni s’a încinsă în Bagamozo o luptă sângerosă. Au fostă omorîţî 50 Germani. DIVERSE. Păpuşa împărătescă. Imperatulă Wilhelm II, plecândă la Yiena, a luată cu densulă, ca sâ- ducă micei prinţese Eli-saveta o păpgşA, perfecţionată, dâr dela împ&rătâsa Victoria pentru fetiţa prin-cesei Stefania. Păpuşa are fireşte ună trusou splendid pe care l’a admirată lu- mea, expusă fundă păpuşa în salonulă de marmură din Potsdam dară ceea ce ’i dă ună preţă mai mare e că păpuşa vorbeşce. Pronunţă desluşită şâse cu* vinte. Nu se şcie care anume cuvinte, dâr este de sigură ună frumosă capă d’operă mecanică. Unjica în toculă cânepei. Ur4ica — acâstă plantă despreţuită — are să joce ună rolă însămnată, încâtă se pote dobândi din ea nnă tortă mai fină, mai tenace şi mai luciu, decâtă din cânepă. In privinţa asta în timpurile mai nouă s’au făcută esperimente în Germania, a căroră resultată demustră, că imfica, pe lângă o îngrigire de totă bagatelă, a-duce venite mai însemnate, decâtă cânepa. De pe ună jugără sădită cu ur-4icl, se potă căpăta într’ună ană 750 fonţl de tortă curată şi frumosă. Cultivarea ur4iceloră se pote lăţi uşior, după-ce acesta plantă contrastă tempestăţilorţ| timpului şi pe lângă acâsta nu este ale-gătore în solă. — „F. b. şi sc.u Femeile frumose. (Esposiţia din Spau) In 4iua de 17 Septemvre st. v. s’a ţî-nută la Spaa esposiţiunea femeiloră frumose. Şedinţa în care juriulă a distribuită premiile a fostă turburată de o mulţime de accidente pricinuite de ge-losia concurenteloră; călcări pe piciore dinadinsă, şifonarea rochieloră, ameninţări cu vitriolulă şi chiar scuipături în. obrază. Premiulă înteiu a fostă luată de o creolă d-ra Soucaret: 18 ani, blondă, cu ochii negri, pieliţa feţei de o fineţă şi de-o subtilitate de coloraţiune estremă, modelarea formeloră de o fineţă rară; nu portă juvaerurl, costumă simplu, portă mănuşi Nr. 5 jum., încălţăminte 17 cen^t timetre. Premiulă ală doilea e luată de o copilă din Ostanda d-ra Debrosa: 16 ani, culori vii, proporţii clasice, adevărată ţipă rubensă. Cursulu pieţei Ilraşovu din 6 Octomvre st. n. 1888. Bancnote românescl Cump. 9.20 Vend. 9.22 Argintă românescă . 9.15 r» 9.20 Napoleon-d’orI . . . » 9.59 n 9.62 Lire turcesc! . . . n 10.88 n 9.94, Imperiali ..... 11 9.88 ii 9.94 GalbinI » 5.67 ii 5*70 Scris. fonc. ,1Albinau6u/0 ii 101.- n —.— » „ » 5% n 98.— ii 98.50 Ruble rusesc! . . . 11 128.- V 129.— Discontulă .... «V*- 00 o o~ 'ri a ană. Cnrsnltt la bursa de Viena din 7 Octomvre st. n. 1888. Renta de aurii 4%..................100.— Renta de hârtiă 5°/0...............90.50 Imprumutulă căiloră ferate ungare . 146.50 Amortisarea datoriei căilorâ. ferate de •ostii ungare (1-ma emisiune) . . 97.70 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . —.— Amortisarea datoriei căiloră terate de ostă ungare (3-a emisiune) . . 112.50 Bonuri rurale ungare..........104.50 Bonuri cu clasa de sortare .... 104.50 Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare......104.50 Bonuri rurale transilvane.....104.50 Bonuri croato-slavone..........104.— Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă.........................99.75 Imprumutulă cu premiulă ungurescă 130.25 Dosurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedinului.....................123.— Renta de hârtiă austriacă .... 81.35 Renta de argintă austriacă,,. . . . 82.25.. Renta de aură austriacă...............110.15 LosurI din 1860 140.50 Acţiunile băncei austro-ungare . . . 877.— Acţiunile băncei de credită ungar. . 302.50 Acţiunile băncei de credită austr . . 308.60* Galbeni împărătesei .................. 5.75‘ Napoleon-d’orI...................... 9.61;, Mărci J.00 împ. germane............. 59.52‘/2 Londra 10 Livres sterlinge .... 122.--^ Bursa de Bucurescî. Cotă oficială dela 20 Septemvre st. v., 18$8. Cump. vânĂ. Renta română 5% — —.— Renta rom. amort. 5% :• •> 96.y2 97,- Renta convert. 6°/0 n n 5% 97.— 97*/4 » » virban 7°/0.... 106. V4 107*’— w )i n ®°/o • • —•(— „ „ 5»/0. . . . 94-74 95;— Banca naţ. a Rom. 500 Lei. . .— Ac. de asig. Dacia-Rom.. . . —.— Aură contra bilete de bancă . 1.74 !-7a Bancnote austr. contra' aură. . — — Aură contra argintă seu bilete i-V* i-7. Florină valore austriacă . . . 2.08*/a 2-09 y2 Editoră şi Redâctoră responsabilă: Or. Aurel Mureşianu. trtit Nr. 211 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. Weisse Seidenstoffe von 65 kr. yi robetts unb jîndmetfe 3oUfret bas Fabrftlt-Depot C. Henneberg (?. f. fŞoflieferant), Ziirieh. Hîuftcr umgefyenb. Briefe (0 fr. porto. Verfâlschte schwarze Seide. ntan ncrbrcnnc cin IHiiftcrdjen bes Stoffes, eon bem man faufen roill, unb bie etmaige Derfalfcţung tritt fofort 3U îEage: <£d?te, rein gefarbte Seibe fraufelt fofort 3ufammen, eerlofdjt balb unb Iţmterlăgt mentg 2Xfdjc eon gan3 ffeUbrSunlicfyer ,ţarbe.— Perfălfdjte Seibe (bie leidjt fpeefig toirb unb brirfit) brcnnt langfam fort, namentltdj glimmen bie „Sdjufj= fSben" meiter (teenn fefjr mit j-arbftoff erfcfymert), unb binterlăjjt eine bunfelbraune 2Ifdje, bie firf? im (Segenfafj 3ur eifyten Seibe niept fraufelt, fonbern friimmt. ^erbriieft man bie 2ffdje ber edjten Seibe, fo 3erftaubt fte, bie ber oerfălfcţten nid?t. Das SeibenfabrifîDepot eon G. Henne-berg (f. f. ^offief.), Ziirleb, nerfenbet gem lîîufter con jeinen edjten Seibenftoffen au 3cbermann, unb liefert ein3elne Hoben unb gause Stiirfe 3olIfrei in’s fjaus. Care este cea mai luna hârtia pentru ţigări? Acestă întrebare forte importantă pentru fiă-care fumătorii de ţigări s’a stabiliţii dej a în modulă celă mai ne-dubiosv Nu este reclamă golă, ci ună faptă constatată prin autorităţi scientifice de primulă rangă pe basa analisei comparative a diferite-loră hărţii de ţigări mai bune, ce se află în comerţti, că h ărti a de ţigări vrnnanunm" wm jtotţt —— -------- UUV3IM8VI limwl Niii$Nnm imwj tu.90 IflJOtfW» 8)0 898iagygB3CBDS9m NCBiftMllE JSOWJfl ■MO4N09 IMVKUn W ÎS [fiiiVH Iixsnv « vnomuiMoo b mo „LES DERNIERES CARTOUCHES“ şm~ „dorobanţul#4 din fabrica BRAUNSTEIN FRfiRES la Paristt, ®5 Boulevard Exelmans, este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă. După ce s’a stabilită acesta între altele prin jDr. Pohl, piofesoră la facultatea tech-nică în Viena, Dr. Liebermann, profesoră şi conducătorii ală stabilimentului chemică de stată în Budapesta, şi o analisă comparativi, făcută în luliu 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătră Dr. Soyka, profesoră de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produsă chiar resultatulă strălucită, că hărtiele de ţigări „Les derniires Car-touche8“ şi „Dorobanţulă“ suntă cu 23—74% mai uşore, şi că împărtăşeşte fumului de tutună cu 23—77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă sămănă cu desemnulă aci imprimată şi care ortă firma Braunstein Freres. Fabrica a deschisă ună depositu pentru ven4are en gros a hârtiei de ţigări şi a tu* burilori pentru ţigări 193,50—42 mine, WIEI¥, I. Bez., Scliottenring Ir. şi află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de vfendare asemenea mărfuri. Nr. 30—1888. scol. coucirastf Pentru ocuparea postului de ală 2-lea învăţătorii la sc61a confesională gr. cat. din Ilva-mică, prin acesta se escrie concursă pănă în 20 Octomvrie st. n. a. c. pre lângă salariu anuală de 180 fl. v. a. Doritorii de a ocupa acestă postă au de a-şî înainta suplicele loră instruite cu documentele prescrise de legea scolastică pănă la terminulă prefiptă, la presidiulă senatului scolastică gr. cat. locală. Dela senatulă scolastică confes. gr. cat. Ilva-mică, în 30 Septemvre 1888. Preşedintele: Notarială: IbTicola/u. O-eorgâţa ZDamiama. USTecitiţi parochă. 165,3—1 învăţătorii. Nru. 10,153—1888. 28 M. 3—2 PUBLICAŢIUNE. Comuna orăşenesc^ Braşovfi, în Transilvania, intenţionezi ca pe temeiultt pla-nuriloră economice forestierale definitiva statorite şi aşternute spre aprobare înaltului ministeriu r. ung. de agricultură, industrii şi comerciu, să vendă pe cale de oferte şi per buşteanfi venitulfi materialului anuala ala lemnelora de faga, de moliva şi de stejariu aflătora pe terito-riula orăşenesca cu una etata anuala de 8735 metri lemne curata pentru lucrata şi 20,865 metri lemne pentru arsa, blane etc., mai departe venitula materialului anuala ala lemnelora de faga, de moliva şi brada cn una etata anuală de 1690 metri de lemne curata pentru lucrata şi 4550 metri de lemne pentru blane etc., de pe teritoriula ei din Brana. Materialula amintita de lemne de pe teritoriula orăşenesca şi anume din re-vierula orăşenesca se vinde pe durata anului 1886 pănă la anula 1895 eventu-alminte 1905; acela însă din revierula Timişa şi din revierula Brana din anula 1887 pănă la anula 1896 eventualminte 1906. Condiţiunile contractuale şi de oferte ' se află în decursula orelora oficiose la oficiolatula orăşenesca forestierala în Bra-şova spre studiare din partea fiecărui. Oferenţii au ca să-şi aşternă celă multa pănă în 15 Noemvrie a. c. înainte de prânclu la 11 ore primarului oraşului Braşova ofertula provăclutil cu ună timbru de 50 cr., în carefare de a aminti atâta in cifre câta şi în litere suma ce o ofereză pentru fiă-care metru din una din amintitele sorte de lemne atâtti din revierele de pe teritoriula orăşeneseft câta şi din revierula din Brana, dechia* rânda afară de aceea, că oferentului ’i sunta cunoscute condiţiunile de oferte şi acele contractuale şi că se supune loră. Ofertula are să conţină mai departe una vadiu de lO°/0 din suma totală ofe-rată pentru una venita materiala anuală de lemne; şi în fine să se amintescă în ofertă numele şi locuinţa oferentului. Deschiderea ofertului se va esopera în 15 Noemvrie a. c. după prândă la 5 ore de primariula oraşului Braşova. Braşova, în 27 Septemvrie 1888, AVistrţ Prin care aducă la cunoscinţa onoratului publică, că ’ml-am sortată depositulu meu de stofe în magazinnlă de haine bărbătesc! Strada Vămii Nr. 11 completă şi de non şi mS recomandă pentru confecţionarea tuturoră specieloră de haine bărbătesc! cu preţurile cele mai eftine. La casă de trebuinţă confecţioneză pantalon! în timpti de 8 6re, pantaloni şi giletcă în 12 ore; ună rendă întregă de haine în 24 de 6re. Pentru comande numerăse se rogă 168,3—1 Cu distinsă stimă A. Schwarze. Strada Vămii Nr. 11. PUBLICAŢIUNE. Subscrisulă curatoră aduce la cunoscinţă publică, că în 4^ua de 17 Octomvre 1888 şi cjilele următore se voră vinde din mână liberă imediată şi cu ban! gata pe lângă preţulă de estimare seu peste preţă celui ce va oferi mai multă mărfurile şi mobiliarele de prăvăliă ale lui Ioslfă Toth, aparţinătăre massei concursuale. Venerarea se va face pe lângă intervenirea notarului publică reg. şi în grămedî de câte 200 florin!. Braşovă, 4 Octomvre 1888. Din însărcinarea comitetului creditorilor^, 167,3-1 I»i*a.d.oT7-ic,CL Haxmatli. advocată şi curatoră. Sz. 7124—1888. tkv. szâmhoz. 166 Arverâsi hirdetmânyi kivonat. A brassoi kir. torvenyszek, mint telekkonyvi hatosâg, kozhirre teszi, hogy Radu Dutzu vegrehajtatonak ifj. Kaul Mârkus vegrehajtâst szenvedo elleni 45 frt. tokekoveteles es jâr. irânti vegrehajtâsi ăgyeben a brassai kir. torvenyszek teriileten levO Prâzsmâr kozseg hatârân fekvo, a prâzsmâri 252 szâmu tkben, A-j-a 518, 519, 520, 872, 1324, 1325, 3087, 9202, 9662, 10414, 14856, 16994, 18092, 20970 es 268 hr. sz ingatlanokra az ârverest 648 frt. ezennel megâllapi-tott kikiâltâsi ârban elrendelte , es hogyr a fenti ingatlanok az 1888 m October ho 31-ik napjân d6lelMt 9 ordkor Prâzsmâr kozseg irodâjâban megtar-tando nyilvânos ârveresen a megâllapitott kikiâltâsi âron aloi is eladatni fognak. Arverezni szândekozok tartoznak az ingatlanok egyenkenti becsârânak 10°/#-âfc keszpenzben, vagy az 1881 evi LX. t.-cz. 42 §-âban jelzett ârfolyammal szâmi-tott es az 1881 evi november ho 1-en 3333. sz. alatt kelt igazsâgugyministeri rendelet 8. §-âban kijelolt ovadekkepes ertekpapirban a kikiildott kezehez le-tenni, avagy az 1881: LX. t.-cz. 170. §-us ertelmeben a bânatpenznek a bir6-sâgnâl eloleges elhelyezeserol kiâlhtott szabâlyszerii elismervenyt âtszolgâ'tatni. Kelt Brassdban 1888 evi Augustus ho 11-en. A kir. torvenyszek mint telekkonyvi hatosâg. APA MINERALA de introdusă numai de scurtă timpti în comerţti, în urma cualităţilorii ei superiore precum şi a gustului escelentă este deja în generală recunoscută şi plăcută. Se află totdeauna prbspetă în cele mai multe băcănii, magazinuri de vinu, farmacii şi restaUraţiunî, precum şi pentru cumpărări en-gros la Depositul principala 6. GIESEL, 130,12—12 Braşov^., Strad.a Teatrul-mi I^r. 3rLS. ►B b <1 b • m 1 Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.