IsMuea, iâiinistraîiosi si Tipografia: BRAŞOVU, piaţa maro Kr 22. BgrisorI neiran:n;tj nu pri-Biescu, Mnnus .lip c nu se re> triui: u! Birouiile âe micimi: Braţovâ, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescii in Vlena: Jtodotf Mosse, Haasensietn A Yogler (Ottokaas),Heinrtch Bchalek, Aloi* Etmil, M.Dukes, A.Oppelik,J. Dtin-tubtrg; In Budapesta: A. F. Gold-htrger. Anton Met ei, Eckstein Bernut; tnFrankfkirt: G.L.Dcmbe; în Ham* burg: A. Steiner. Preţulfi mserţioniloră: o seria ţarmondâ pe o cpl6nĂ 6 er. pi 30 or. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoială. Reclame pe pagina IlI-a o se-riă 10 cr. v. a. s6u 30 bani. '^LJXTTJ'XStr LL .Gazeta* iese în fie-care t}i. iDonameate Mtrn Anstro-Bflgma Pe unii ană 12 fl., pe ş^se luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Pentru România si striMtfftt: Pe unâ anu 40 franci, pe ş6se luni 20 franci, pe trei iun! 10 franci. Seprenumeră la t6te oficiale poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentul!! pentrn Brapi: laadministratiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulfi I.: pe uni ană 10 fi., pe şâse luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 cr. Cu dusulu in casă: Pe uni ani 12 fi., pe ş^se luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Uni esemplaru 5 cr. v. a. său 15 bani. Atătl abonamentele oâtl şi ineerţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 209. Braşovt, Vineri 23 Septemvre (5 Octomvrie) 1888. ISTca. abonamente „GAZETA TRANSILVANEI". Cu I Octomvrie 1888 st. v. se deschide nou abonamente la care învit&mu pe toţi amicii şi sprijinitorii foiei nostre. Preţulfi abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: . ____pe trei luni 8 fl. pe şâse lunî 6 fl. pe unii anii 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unii anii 40 franci. Abonarea se pote face mai uşoră şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se voră abona din nou, se binevoescă a scrie adresa lămuriţi! şi a arăta şi posta ultimă. Administraţinnea „Gazetei Transilvaniei". Braşovu, 22 Septemvrie v. Celu mai însemnaţii evenimentn ală (Jilei este visita împăratului Germaniei la curtea de Viena. Pe drumulu dela Petersburgu, Stockholm, Copenhaga, Stuttgart, Miinchen împăratule! Wilhelm II a ajunsă şi în metropola Austriei, de unde va merge se visiteze cetatea eternă, capitala Italiei unite. Deja acestîi itineraru alu mo-narchului germană dovedesce po-siţiunea însemnată şi puternică a împărăţiei sale, care predomină astăcjî situaţiunea politică în Europa. Primirea ce i s’a făcută lui Wilhelm II în Viena a fostă en-tusiastică. Vechia reşedinţă a Habsburgiloră fiindă în prepon-deranţă germană, este o apariţiune naturală, că poporaţiunea Vienei întâmpina pe împăratulă Wilhelm nu numai cu căldura, ce se dato-resce unui suverană, care stă în strînse legături de alianţă cu Austria, ci şi cu simpatia ce-o legă FOILETONUL^ „GAZ. TRANS.“ (i) Cele patru temperamente. Prelegere umoristică. Domnii mei! Una capa deştepta a descoperita, că deja în copilăria cea mai fragedă a neamului omenesca, tote căpăţînile ome-nilortt au avuta o parte anterioră şi alta posterioră, o parte dreptă şi una stângă. Acesta resultata împătrata a condusa la nenumărate asemenea resultate, aşa d. e. că lumea are patru margini, globulă pămentesca patru elemente, anula $a-tru anotimpuri, statuia patru staturi, 6-menii patru temperamente ş. a. Pe lângă aceste resultate omenii au stată una restimpa orecare. — Insă după ce s’au desvoltata omenii din ce în ce mai tare, căpăţînile lor au devenit din ce în ce mai multi-laterale şi acesta multilateralitate s’a făcuta pe contula acestei pa-trulateralităţl, — Cele patru elemente s’au descompusa în vre-o şeşe-4ecî substanţe radicale şi în locuia celora patru linii, compasula a primita trei-clecl şi două. S’au descoperita ţerl d. e. Danemarca — unde nu s’au aflatu nici ernă de poporulu înrudită germană din împărăţia vecină. Apreţiările ce le facă foile germane din Austria asupra vi-sitei împăratului Wilhelm la Viena suntă pătrunse de convincţiunea, că numai în strînsa şi durabila unire cu Germania monarchia habsburgică îşi p6te vede asigurată viitorulă său şi că amiciţia dintre aceste două împărăţii este o necesitate chiar pentru pacea şi liniştea Europei. „Visita împăratului Wilhelm în Viena — scrie „N. fr. Pressew — „este o solemnelă mărturisire a scopuriloră alianţei de pace, ce legă Germania şi Austro-Ungaria. Intre Rusia şi Germania domnea mare încordare, când Wilhelm II a plecată laPeterhof; intenţiunea acelei călătorii a fostă de a-o mai micşora şi îndulci prin înoirea re-laţiuniloră personale cu vărulă de pe tronulă Ţariloră. Der nici mă-cară umbră de încordare nu dom-nesce între Germania şi Austro-Ungaria; nu e nimică de schimbată şi de domolită. Motivulă visitei în Viena este numai şi numai de a sancţiona starea de lucruri esistentă ca nealterabilă, de a documenta cordiala amiciţiă, ce leagă ambele curţi, precum şi tendinţa de pace, care formeză chi-tulă ei, şi tocmai de aceea acesta visită nu este numai ună actă de curtoasiă, ci ea însemnă programa politicei esteriăre, pe care Wilhelm II e decisă să-o observe şi să-o manifeste, cum a moştenit’o dela înaintaşii săiu.... Der nu toţi din acesta monar-chiă suntă de părere, că programa politicei esteriăre a lui Wilhelm II este singură mântuităre. Suntă mulţi, şi între aceştia mai alesă Slavii, cari privescă cu orecare neîncredere la acesta programă şi se întrebă cu orecare îngrijire: ce folosă a adusă pănă acuma po- nicl veră; — şi de aceea cele patru a-notimpurî s’au esprimata în douspre-dece luni. Chiar şi împărţirea staturilora n’a putută să se susţină multtt. Nobilimea s’a dedicata chiămării preoţesc! îndelet-nicindu-se şi cu afacerile civile, preoţi-mea a devenita din ce în ce mai lu-menă, cetăţenii şi-au cumpărata titluri nobile şi ţăranii bunuri de ale nobili-mei — scurta staturile s’au descompusă în părţi singuratice. Din tote împărţirile în patru părţi nu mai avemă acum decâtă învăţătura despre cele patru temperamente, pe care cu acestă ocasiune am intenţiunea de a-o espune onorabililoră mei ascultători în-tr’ună estrasă scurtă: Se află patru temperamente seu firi, domnii mei, anume : celfl sanguiniefl, celă colerică, celă melancolica şi cela flegmatică. Negreşită că suntă unii omeni cari susţinâ, că numărulă temperamenteloră s’ar ridica la vre-o optă sute de milione; însă acesta eu o voiu nega în modulă celă mai hotărîtă, pănă când nu mi se va propune o specificaţiune a tuturorâ temperamente! oră. poreloru din monarchia habsburgică alianţa cu Germania ? Pănă acuma, ei, numai Maghiarii potu fi satisfăcuţi de resultatele ei, căci ei au a mulţami mai mult influinţei germane posiţia loră predominantă politică, er câtă pentru Germanii Austriei ei spe-reză, că strînsa legătură cu impe-riulu germană le va face posibilă cu timpulă a redobândi supremaţia dincolo de Laita. Se află de altă parte şi între Germanii austriac! de aceia, cari nu-’şî pună totă încrederea în programa esterioră germană şi caii ară voi să ferescă monarchia de-o legătură prea strînsa cu Germania, care ’i-ar răpi cu totulă libertatea de acţiune, făcendu-o ună felă de vasală a Hohenzolleriloră. S’a mai născută în timpulă din urmă şi bănuiala, că împera-tulă Wilhelm ar ave de gândă a face pe mijlocitorulă între Rusia şi Austria, îndemnându-o pe cea din urmă a-şî părăsi politica orientală de pănă acuma. T<5te aceste curenturî, păreri şi combinaţii suntă puse acfî în mişcare prin presenţa împăratului Wilhelm în vechia capitală a Austriei. Se totă vorbesce de asigurarea păcii. Unde rămâne însă cestiunea uşurării sortei cetăţeniloră, cari nu mai potă suporta sarcinele impuse prin continuele înarmări ? Unde rămâne libertatea popăre-loră ? Cine ar cuteza a prevesti a<ţî ce ne voră mai aduce nouele îmbrăţişări dintre monarchî? Noua organisaţiă a armatei. Idea unei nouă urganisărf a armatei preocupă astăcjl cercurile guvernamentale. E vorba de a reforma nu numai honve4imea, ci şi armata comună, îngre- Deră din complesanţă deosebită faţă cu cei de altă părere, totuşi voiesca a concede, că temperamentele chiar aşa de rara se găsesca curate, ca şi substanţele radicale, ba încă — că temperamentula individuala ala celora mai mulţi omeni este o amestecătură a celora patru temperamente susâ amintite. Nicl-decum nu voesca să mă amesteca a esplica onorabililoră mei ascultători originea diferitelora temperamente, încercarea în acestă direcţiune ar da cuvântărei mele aceeaşi lungime şi lăţime, care o are o vorbire comună politică şi ceea ce ar fi mai neplăcuta — mi s’ar pute întâmpla ce ’i s’a întâmplata deja cutărui onorabila oratora adecă: când prelegerea mea, care a durata ore întregi, ar fi finită, atunci aceia dintre ascultători, cari s’ar mai afla tre4l, ar fi tocmai aşa de înţelepţi ca şi la începu-tultt vorbirei; căci deşi învăţaţii au căutata atâttt aci, câta şi dincolo — nu numai în fasele planeţilord, ci şi în atomii sângelui — după causa diversităţii temperamenteloră, totuşi ei încă nus’a'u unită asupra acestui lucru, de a găsi undeva aceea causă. — Noi ne vom ţine deci de aceea ce ne este cunoscuta.adecă: uindă din nou şi încă în măsură considerabilă sarcinile cetăţeniloră. In sensulă reformeloră proiectate, din tinerimea ce se presentă la asentare va ave să se completeze contingentulă ceruta pentru armata comună, din restă se va completa contingentulă honve4imei şi toţi ceilalţi tineri apoi vor fi asentaţî pentru armata de reservă, es-cepţiune f&cândă singură, numai aceia, cari suntă incapabili pentru serviciulă militară. Va să 4icâ, în sensulă acestui proiectă. pe viitoră nu se va stabili numă-rulă ostaşiloră prin legi aduse în dietă, ci fiă-care individă aptă de serviciu va ave să fiă militară. Prin noua lege pentru glăte se dă numai dreptulă de a se întregi armata de reservă din prima clasă a glotaşiloră, acum însă dreptulă acesta s’a generalisată cu privire la în-trâga tinerime. Din proiectulă eventualei reforme mai accentuămă, că tinerii voluntari pe ană, decă la anulă nu voră fi în stare să depună esamenulă de oficeră, voră fi obligaţi ca să servescă în armată încă ună ană, va să 4i°ă cu totulă doi ani. Observămă, că „Egyetertesu privesce în acesta o sarcină deosebită pentru tinerimea maghiară ; se teme foia ungurescă, că tinerii maghiari, fiindcă nu prea sciu limba germană, voră ave să servescă la miliţiă totă doi ani în locă de unulă... Din noulă proiectă de organisare ală armatei mai amintimă în fine, că serviciulă militară nu se va începe pe viitoră dela anulă ală 20-lea ală etăţei, ci dela ală 21-lea. Va să 4ică tinerii nu se voră mai elibera din miliţiă când voră fi de 24 de ani, ci când voră fi de 25 de ani de etate. Cu modulă a cesta se causeză o greutate destulă de însemnată pentru tenerii, cari cu ună ană mai de timpuriu ar fi voită să-şi întemeieze familii, să-şi înfiinţeze atelierulă ori economia propriă şi din anii mai vi-guroşî ai vieţii să potă jertfi cu unulă mai multă pentru viitorulă şi binele său propriu. Aşa dşră nici acestă nou proiectă- de operaţiunile temperamenteloră şi a simptomelora loră esteme. Sanguiniculă este ună copilă ală momentului. — Pentru elă esistă numai ună timpă adecă — presentele. Trecu-tulă elă l’a uitată şi la viitoră mai are ună timpă să se mai jcugete. După împărtăşirile tuturoră amiciloră săi, elă are o inimă bună, lui îi poţi propune ce vo-escl; elă se învoesce în tote, numai cu stu-diulă matematică nu. Decă virtutea şi viţiul suntîndatinărî atunci el nu este nici virtuosă, nici nici viţiosă, căci nici patimile sale, nici principiile sale nu dom-nescă în decursă de patru-spră-4ece 4d© dup’olaltă. Elă este neconstantă întdte, escepţionându-se amorulă; pentru-că elă este în continuu amorisată, şi numai [obi-jectulă amorului său şi-lă schimbă neîncetată. Elă îşi ţine în modă conscien-ţiosă promisiunile sale încâtă nu le uită seu încâtă împlinirea loră nu-i pregă-tesce nici o incomoditate. Nenumărată este numărulă întreprinderiloră sale începute ; acele întreprinderi însă, pe cari le duce în deplinire * le poţi de grabă număra. (Va urma.) Nr. 209 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. de organisare a armatei nu promite nici o bucurii pentru massa cetăţeniloră. zdiust -ajelajrJL. Pilele acestea a apărută în Rusia o broşură, ală cărei autorii e principele Nicolae Galiţin şi în care şe vorbesce de relaţiunile dintre Rusia şi Germania. Pănă la 1860, dice broşura, Ruşii şi Germanii au trăită în cele mai bune relaţii; de atunci lucrurile s’au schimbată. Vina pentru acesta e a pressei oficiose germane şi a principelui de Bismark, cari credă că în Rusia ar fi esistândă ună partidă politică panslavistă. Principele Galiţin susţine, că acestă credinţă e greşită. Panslavismulă politică e ună visă de care Ruşii s’au vindecată de când au cunoscută mai d’aprope pe fraţii slavi. De sigură că Ruşii aspiră la o comunitate culturală cu toţi Slavii; der a-tâtă. Nu mai esistă deci decâtă pan-slavismă culturală. Autorulă sfătuesce pressa să se po-tolescă; asttelă s’ar linisci opinia publică şi Ruşii ar trăi în veci bine cu Germanii. Principele Bismark ar trebui asemenea să se convingă, că nu e de făcută nimică cu Austro-Ungaria, care e osândită să se descompue. După cum se păte vedea, publicistica rusă a întreprinsă o întregă campania avendă de scopă a despărţi Germania de Austro-Ungaria. * Consiliarulă Dr. Geffcken, care este urmărit pentru publicaţiunea în „Deutsche Rundschau14, a fostă mai înainte în diplomaţia oraşului său natală Hamburg în diferite posiţiunl, elă a fostă activă şi ca ambasadoră hanseatică în Berlină şi în anii 1870 a fostă profesoră la facultatea de dreptă în Strassburg. Dela 1854 pănă la 1868 a fostă ambasadoră ală Hamburgului, mai mulţi ani şi în Londra. Se pare, că acolo a legată relaţii intime, cari i s’au luată în nume de rău în Berlină. Dela 1881 trăiesce Dr. Geffcken ca omă privată în Hamburg. Elă se numără între contrarii politici ai lui Bismark. Geffcken se pote numi în generală moderată conservativă, der a scrisă de repeţite ori în diarele englese în contra politicei bismarkiane. — „Bor-sen-Courier“ anunţă, că şi ministrulă de justiţiă Friedberg posede ună exemplară ală însemnăriloră memoriale ale lui Fri-dericQ şi că tote exemplarele câte le-a fostă împărţită prinţulă de corbnă, le-a împărţită în casa lui Friedberg. * Din Parisă se telegrafiază, că ministrulă de esteme francesă Goblet, cu oca-siunea banchetului din Amiens, s’a declarată în termini forte violenţi contra lui Boulanger. Boulanger — 4ise elă — a luată asupra sa celă mai tristă şi celă mai păcătosă rolă. Elă a făcută o nouă fracţiune de partidă, ce se numesce bou-langerisrăă. Nu e vorba aici mei de programă, nici de partidă, ci singură numai de o poftă de gloriă personală. Nu cunosce nimenea principiile lui Boulanger nici cu privire la politica esternă, nici cu privire la cea internă. Ceea ce ~voesce elă este, ca să fiă preşedinte ală republicei. Decă la proximele alegeri ară reeşi Boulangiştii, urmarea n’ar pute să fiă alta, decâtă anarchiă şi revoluţiă, e-ventuală chiar şi răsboiu în afară şi a-cestă răsboiu ar trebui să-lă suportămă între cele mai triste împrejurări. Noi voimă o Franciă mare şi tare, sub ast-felă de împrejurări însă, prin ce este asigurată puterea Franciei ?.... * Cu altă ocasiune, din incidentulă so-lemnităţei deschiderei unei scole profesioniste, Goblet s’a pronunţată asupra situaţiunei interne şi esteme a Franciei, precum şi asupra Boulangismv.lui. De geaba amă voi să ascundemă nedumeririle ce le-ar aduce cu sine regretabila, sur-prin4ătorea şi ameninţătorea reuşire a lui Boulanger cu ocasiunea viitoreloră alegeri. Ce altă ar pute să aducă poli- tica lui Boulanger, decâtă repeţirea u-noră nouă aventuri? Goblet amintesce meritele ce le are republica pentru ţâră, fără a nega însă că ar fi de dorită şi unele reforme. Reulă provine de acolo, că maioritatea dietei nu e omogenă. Decă în viitorea dietă s’ar afla mulţi aderenţi de ai lui Boulanger, a-câstă împrejurare ar provoca numai con-fusiă şi ar tinde la anarchiă seu dictatură, probabilă chiar la răsboiu civilă, din care ar pute să urmeze răsboiu în afară şi încă în casulă de faţă în nisce împrejurări torte critice. Ministrulă speră însă, că republica va învinge şi noua dietă se va constitui din astfelă de bărbaţi, cari să asigure pentru viitoră pacea şi fericirea ţărei. Guvernulu bulgarii şi Macedonia. Primulă ministru bulgară, d. Stam-bulov, a avută o convorbire cu cores-pondentulă din Sofia ală lui „Pester Lloyd“ cu privire la cestiunea Macedoniei. E imposibilă, 4ise d. Stambulov, ca noi Bulgarii să nu simţimă durerile pe cari le suferă fraţii noştri din Macedonia. Der ar fi o greşelă să se credă că, pentru acesta, am ave de gândă să des-chidemă a4l cestiunea Macedonei. „Totă mişcarea macedonenă e în mânile mele şi ea va isbucni ori când voi vei, der nu e acum timpulă. Bulgaria vre să trăescă în pace cu Turcia. Europa pote să fiă fără grijă. Decă Serbii şi Grecii nu se voră amesteca în trebiL Macedoniei, să voră absţine şi Bulgarii. “ Totă cu privire la agitaţiile din Macedonia se comunică din Belgradă, că ele se datorescă instigaţiiloră rusescî, cari au dreptă ţintă să producă neînţelegeri între guvemulă serbă şi guvemulă bulgară ; der ele n’au reuşită să-’şl atingă seopulă. SCHtfLE PILEI. Iubitulă nostru confrate Ştefanii Bobancu, care şl-a împlinită pedepsa ce i-a fostă dictată de cătră tribunalulă cu juraţi din Cluşiu, va sosi cu trenulă de astă seră din Vaţă spre a’şî ocupa erăşî postulă său în redacţiunea „Gazetei“. Dumne4eu să-lă aducă voinică şi sănă-tosă în mijloculă familiei sale, a ami-ciloră şi conaţionaliloră săi. îlă aşteptămă cu doră. * * * Duminecă în 25 1. c. se va ţine, după cum ni se împărtăşesce, sărbătorea S-tei Sofii, patrona şcoleloră centrale române de aici. Cu prilegiulă acesta se va ţine în biserica S-tului Nicolae paras-tasă pentru fundatorii şi binefăcătorii acestoră şcole. După parastasă tinerimea studiosă, corpulă profesorală şi publiculă asistentă se va îndrepta în procesiune spre edificiulă şcolară, unde se va oficia sfinţirea apei. După îndeplinirea acestui actă demnă, d-lă profesoră Ionii Popea va ţine o vorbire festivă, în care va face amintire în deosebi de fostulă di-rectoră ală şcoleloră medii Dr. Ionă G. Meşotă, de ore-ce acum suntă 4ece ani, de când a răposată acestă vrednică băr-bată. Corală Reuniunei române de gimnastică şi de cântări împreună cu celă şcolară, dirigiate de d-lă profesoră Nicolae Popovicî, voră esecuta două frumose imnuri. * * * piarulă englesfi „Glasgow Heraldu publică o corespondenţă ce’i se trimite din Budapesta cu privire la manevrele de Mii timpii ale armatei austro-ungare. Opiniunea ce se pronunţă în colănele foiei englese atâtă asupra armatei în genere, câtă şi mai vîrtosă asupra corpului oficerescă, c câtă, se pote mai nefavorabilă. * * * Delegaţiunile şcolei dela gimnasiulu română din locă, cari se ocupă cu multă zelă de îmbunătăţirea acestoră scole, au terminată în şedinţa de ieri ună Regu- lamentă prin care se introduce o reformă esenţială în conducerea gimna-siului, a şcoleloră comerciale şi reale, cum şi a şcoleloră de fetiţe. Anume t6te aceste institute stau în prima liniă sub conducerea unui singură directoră, acestuia însă i se dau ca ajutori doi conrectorl, unulă pentru gimnasiu şi scola de fetiţe, ală doilea pentru scolele reale şi cele comerciale. Ambii conrectorl suntă totodată şi conducători de studii pentru corpurile respective. * * * Totă în şedinţa de ieri s’au alesă ca membri ai Eforiei şcolare următorele persăne: Ioană Petricu, I. Lengeru, V. Voina, T. Nicolau, St. Iosifă, L. Nastasi, Nic. Ciurcu, Diam. Manole, G. B. Poppă, N. Străvoiu, P. Nemeşă şi B. Baiulescu. * * * In 29 Sept. şl-a ţinută cmventulu districtuală ală bisericei reformate ardelene adunarea generală. S’au presentată preste 200 de membri. După o rugăciune a episcopului Dominik Szasz, a ţinută cu-ratorală superioră br. Desider Banffy discursulă de deschidere. După constituire a cetită episcopulă Szasz ună raportă lungă, amintindă de meritele re-posatului ministru Trefort şi de formarea multoră comunităţi nouă bisericesc!, a mai multoră fonduri bisericescl, precum şi de 4idirea a numerose biserici, şcole şi case parocliiale. Mai departe a amintită contractulă de sprijinire încheiată cu Kulturegylet-ulă ş. a. ş. a. * * * Din Sighişora se scrie foiei „S. d. Tagbl.u, că culesulă de cucuruză se va termina în ţinutulă acela la 13 Octomvre; resultatulă va fi în privinţa calităţii sa-tisfăcătoră, în privinţa cantitativă însă va fi mai puţină cucuruză ca în anulă trecută. Strugurii cu totă timpulă fru-mosă nu voră să se îndulcescă cum se cade. în timpulă din urmă nisce speculanţi străini au cumpărată aprope tote provisiunile de hemeiu, ce le-au aflată p’aicl. * * * Duminecă în 25 1. c. la 3 ore p. m. va fi adunarea generală extraordinară a rBcuniunei de gimnastică şi de cântăriu în sala de probe a reuniunei. * * * Resultatulă inscrieriloră la şcolele comunale din Budapesta pentru anulă şco-lastică curentă este următorulă: în cele 3 scoli reale s’au înscrisă 1355 şcolari, mai puţină adecă cu 57 ca în anulă trecută ; în cele 7 scoli civile de fete şi 4 de băeţl s’au înscrisă 3948, mai multă cu 153 ca în anulă trecută; în 3 scoli comerciale medie s’au înscrisă 446, mai multă cu 32 ca în anulă trecută; în 3 scoli comerciale inferiore 282, mai multă cu 94; în 56 scoli elementare poporale s’au înscrisă 29,490, mai multă cu 935; în 16 scoli industriale 5378, mai multă cu 1300 ca în anulă trecută. Cu totulă s’au înscrisă în cele 93 scoli diferite, ce se află în Budapesta, 41,483 şcolari, mai multă cu 2607 ca în anulă trecută. * * * Imormântarea inteligentei d-re Iulia Haşdeu s’a săvârşită Luni, 19 Septemvre st. v. Ceremonia sântă s’a săvârşită prin P. S. S. Episcopulă Argeşului şi arche-reulă C. Orlenu. D-lă Mumuianu, şefulă uneia din secţiunile Archiveloră, a narată vieţa reposatei storcândă lacrimi din ochii numerosului publică, între care se afla întregă corpulă universitară şi celă profesorală. Pe ună cară albă, încărcată de corone şi de flori, şi purtată de patru cai albi, cu panglicele purtate de tinere fete şi de studenţi, membri ai societăţii „Unireau , pleca pentru ultima călătoriă cadavrulă tinerei copile. La Academiă, d. Ionescu Gion a rostită ună ffumosă discursă, în urma căruia cortegiulă s’a îndreptată spre ci-mitirulă Bellu, unde fură depuse osă-mintele reposatei. * * * Locotenentulă în armata română Ştefană Cristescu, trimesă în Francia pentru completarea studieloră sale militare, a inventată ună instrumentă de calculă integrală şi difer enţiaru, pe care l’a şi trimesă ministerului de resbelă din Bu-curescî, cerendă a fi brevetată. * * * Tabloulă lui Munkacsy „Christosă pe muntele Golgotha44 a fost cumpărată de 'W'anamaker cu preţulă de 400,000 franci. Acelaşă amatoră a cumpărată şi renumitulă tablou ală lui Munkacsy, Christosă înaintea lui Pilată. * * * Astă seră, Joi, va da musica orăşă-nescâ de aici în sala otelului Nr. I sub conducerea diligentului său A. Brandner ună cmcertu de solişti. Programa este forte alesă şi se voră esecuta optă piese nouă. — Musica orăşănâscă va arangia în sesonulă de tomnă patru concerte cu abonamentă în sala otelului Nr. I * * * In 1 Octomvre a. c. s’au trasă în Viena losurile de stată dela 1854. Câs-tigulă celă mare cade pe seria 1550 nr. 9— 5000 fl., câştigă seria 1979 nr. 9; câte 2000 fl. câştigă Sr. 1262 nr. 16, Sr. 1418 nr. 18, Sr. 2057 nr. 9, Sr. 3378 nr. 6 şi Sr. 3684 nr. 29. AruncurI pentru teatrult maghiarii din Deeşu? Solnoeă-Dobeca, 24 Sept. 1888. Adunarea ordinară de tdmnă a comitetului comitatensă în acestă comitată se va ţine estimpă în 16 Octomvre. Intre obiectele acelei adunări este unulă de însemnătate mare pentru punga con-tribuenţiloră din acestă comitată oblăduită de corniţele supremă br. Banffy Dezso. Anume: Torma Miklos face propunerea de a-se arunca dare supletoriă pe locuitorii comitatului pentru „scopuri cuturaleu. (12. „Torma Miklos vârmegyei bizotsâgi tagnak „kulturalis czelokra“ forditando potado kivetese irânt beje-lentett inditvânya.“) Şi ce se înţelege sub „scopuri culturale“ ? Se vorbesce în lungă şi lată, că seopulă din vorbă e teatrală din Deşiu. Şi cu dreptă cuvântă. — Acesta a pătrunsă ca ună fulgeră sdrobitoră în tote părţile comitatului. Maghiari, Români, cu toţii se ui-mescă şi îngrozescă de impositulă nou ce li-se pune în prospectă. Şi nu-i mirare. Ministrulă actuală de finanţe a pusă şurubă de oţelă pe contribuenţii de sub stăpânirea sa şi-lă întorce mereu cu mâna de feră, căci deficitulă e mare, datoria statului cumplită, financele aprdpe să se compromită, şi atunci ce e mai multă pentru guvernanţi, se compromite şi înţelepciunea guvernărei de 13 ani. Plătimă mereu, poporală plătesce er, încâtă nu-i ajunge de unde să plă-tescă, ’i se vinde şi straiulă celă din urmă. Greutăţile pe comune ’să multe şi mari, felă de felă de adausuri la dare (potado), încâtă în cele mai multe comune adausul la dare ajunge la 60—70 °/0 Acum mai vine şi noulă deputată dietală, — credă că cu recomandare nu prea plăcută înaintea alegătoriloră sei din Secu, — să mai ceră urcarea greu-tăţiloră pe umerii atâtă de împovăraţi ar bieţiloră muncitori, — Pentru ce ? Pentru teatrală din Deşiu învălită în frasa „kulturalis czelok44. Se scie ce lucruri mari s’au săvârşită în acestă comitată. Dramă de feră dela Apahida pănă la Bistriţa, dramă de feră cătră Ileanda la Zelau, zidiri co-mitatense, şi mai sciu eu ? — tote cu putere de vaporă şi cu iuţimea lui. Şi la la tote acestea, cea mai mare onore au avut’o locuitorii acestui comitată. Der apoi drumurile comitatense plătite în bani seu cu munca grea ş. a. A-poi cum să nu se îngrozescă, când audă că Torma Miklos vrea să le mai adaugă sarcinile pentru teatrală din Desă de sub mantaua „kulturalis czelok*? GAZETA TRANSILVANIEI. 1388, W Nr. 209___________________________________ ţ Propunerea lui Torma Miklos de se j va primi, ceea ce nu-mi vine a crede, - yţ, aduce cu sine trista privelisce, că se vorft vinde sumanele bieţiloră omeni cu toba, ca domnii din Deşiu sS-şî p6tă petrece, s8 se potă delecta în pestriţulă costumă ală teatraliştiloră şi aplauda. — 88 mă esplică. Scoterea dărei se face şi cu esecu-fia acolo unde se dă de renitenţă, der ,de ordinară nu renitenţă aduce pe ese-cutorulfl, ci lipsa şi sărăcirea bieţiloră tfmenî, sleirea şi secarea isvoreloră de câştigă. Esecutorulă amăsurată, marşru-îei, vinde dela bietulă omă pe ce pdte pone mâna, pănă şi cămaşa din spate. In piaţa Deşiului se voră vitfde sumanele din urmă ale omeniloră şi, delaj votarea dîrei supletoriă propusă de Torma, ;i pentru acesta dare, er d-nii din Deşă în periferia aceleiaşî| piaţe, sera se voră desfăta în cântecele şi horile de pe icenă. Şi totuşi acestă propunere pote să şi trâcă prin ciurulă celă rară ală adu-nârei comitetului comitatensă, de cumva corniţele br. Bânffy nu va modera o lecă rtlulii tinără ală deputatului;, văcţendă «aromele cele multe de }pe umărulă lo-cuitoriloră din comitatulă său, vă(|endu-i spetiţi de multele dări supletorii, şi sci-indă bine şi aceea, că: Comitatulă nu este în dreptă a vota dare pe locuitori pentru şi cu scopă de petreceri şi distrac-ţiunl, fiă acelea direse în ori ce limbă de sub sore. — Teatrală diu Deşiu l’a ridicată o soc;etate privată pe acţii. Căci în Viena este teatru, în Pesta asemenea, ba şi în Cluşiu, de ce se nu fiă şi în Deşiu?...... Toţi oficialii comitatului ca la poruncă şi-au luată acţii, — societatea aceea, cu titlulft patriotismului, a aternată asupra loră ca sabia lui Damocle. Totă pe calea psiunei s’a pusă dare pentru teatru ,de bună voe“ pe mai multe comune. — PnţinI au contribuită şi din îndemnulă propriu. Alţii, cari au fostă mai la adăpostii de sabia lui Damocle, şi-au reser-vattt banii pentru plătirea multeloră şi mariloră greutăţi publice, lăsândă ca să-şi câştige domnii modă de petrecere, casă nu ll-se urască în serile cele lungi de iâmă. In fine pe lângă ună cambiu sdra-vănă s’a redicată teatrală. Au începută aseperenda trupe teatrale, cari nu se putură susţine decâtă pe timpă scurtă, ţi când se depărtau ’şî lăsau în Deşiu obiecte de preţă, decă le aveau, seu în talti mai bună casă datorii, eră umedo-«nlă „templu ală Tlialieiu, în umilinţa sa fisparentă, s’a redusă la posiţiile de a «ta golii cu lunile spre învertoşarea cam-Mui. — Ca să se mai scotă din înfun-dâtură, comitatulă i-a votată ană o subvenţia de 3000 fi. din chiria unui edificiu comitatensă, — ve(fl Domne bani între-oători, de nu scia omulă ce să facă cu fli, —bani comuni pentru întreprinderea unei societăţi private! şi acum, — „quid hoc ad tantam sitim 1“— „apetitulă vine mâneândă", se ochesce la punga contri-bnenţiloră, cu titula „dare supletoriă pen-tra scopuri culturalei — Echitatea, — să vorbimă şi despre acesta. In comitatulă Solnocă-Dobeca, majoritatea absolută a locuitoriloră suntă Românii, societatea privată de naţiuna-Etate maghiară, ce a zidită teatrală, l’au ridicaţii esclusivă cu limba maghiară, şi ca să nu-i plesnescă cuiva prin minte, necum să poftescă ceva parte la densulă, der nici ca să-şi întipuescă că pote audi weodată întrînsulă representare cu limba română, ori germană, ori italiană, — i'an îngrădită c’ună paragrafă, ce eschiăe ft veci din trensulu ori ce limbă afară de m maghiară. Ei bine. Unde ar fi acum echitatea ca şi Românii să fiă îndatoraţi I plăti din greu pentr’ună teatru, ce nu-i privesce, ună teatru a unei societăţi „private14? — De ne-amă pute face biserici, ca *8 ne rugămă lui D-deu, şi şcole ca să ne luminămă, — de acestea avemu lipsă, |i aci suntemă reduşi la puţinulă ce ne mai remâne, după plătirea greutăţiloră statului, — eră teatru facă-şl şi’lă susţină domnii din Deşiu, decă vreu să-şi petrecă, şi cu limba care le place. De unde n’avemă nici în clină nici în mânecă, nu putemă fi îndatoraţi de a da nici ună cruceră. Asta este vorba Românului din comitată faţă cu darea supletoriă pentru teatru, seu cum se (fise „kulturalis czelok“. — Şi nu este mirare. Cine să-şi inai potă permite lucsulă de a’şl îmulţi sarcinile, ce este datoră de a le suporta, cu greutăţi produse de o societate privată ce şl-a făcută calcululă greşită?.... Ore echitatea acasă este (la noi) în comitatulă nostru? — Urma va alege. s. — Representaţiune în afacerea răscumpărării regaliiloru. (Urmare.) Expunândă în deplină convingere principii-le acestea, nu ne ferimă de postulatele practice, după care răscumpărarea regaliiloră are să fiă câtă se pote de simplă şi de sigură. Nu ne ferimă nici de considerarea legitimă a intereseloră erarului, pentru-că nici pe departe nu dorimă să se aducă disposiţiunl legale după care singuraticii să potă face faţă cu erarulă pretensi-unl exagerate. Scimă noi bine, că venitulă adevărată ală dreptului regală este resultatulă conlucrării multoră împregiurări, pe care cu aparatulă normală ală legislaţiunii în cele mai multe caşuri este imposibilă a le descoperi. Chiar de aceea credemă, că excepţiunile indicate de noi pentru îndreptarea neajunsuriloră ce resultă din statorirea venitului după dare trebue circumscrise cu îngrijire şi trebue aplicate între dovedile oficiale şi dovedirea cu documente scrise şi scrutarea oficiosă a da-teloră positive. După-ce însă se pote prevede, că proprietarii în numărose caşuri se voră simţi păgubiţi prin luarea de basă a contribuţiei şi nu dispună de documente seu date positive pentru documentarea adevăratului venită, după-ce mai departe în numărose caşuri va trebui să se stato-rescă valorea venitului regaliiloră, care pentru folosinţă nesuficientă nu au dată venită: din aceste cause este neapărată de lipsă să se iee de basă o cbeiă minimală, care în lipsă de alte documente să ducă în ultima analisă la so-luţiune. O ’ astfelă de cheiă minimală cre>-demă noi că este venitulă regală luată în calculă diametrală, care îlă căpătămă dividândă venitulă pusă sub contribuţia dintr’ună comitată cu numărulă locuitoriloră din acelaşă comitată. Pentru explicarea acestui calculă alăturămă aici 1 •/. tabelele veniteloră regale pro 1886 din 15 comitate ardelenesc!, în care în fiă-care comitată este ţinută în evidenţă partea din venitulă regal j. diametrală ce se vine pe ună lo-cuitoră. Inaltulă guvernă, fiindă în posesiunea tuturoră dateloră oficiale, uşoră va pute calcula venitulă în chipulă mai susă arătată pe ciclulă de ani dela 1882— 1886 şi apoi să-’lă pună la disposiţit publică ca actă oficială. In acele comune aşader’, unde pentru pedecl oficiale seu de altă natură dreptulă regală n’a fostă folosită dea-juusă seu proprietarulă nu pote documenta cu acte seu date positive, că are după dreptulă său regală ună venită a-nuală mai mare decâtă acela, care s’a luată de basă la stabilirea contribuţiei, acolo proprietarulă să aibă dreptulă de a pretinde ca desdaunare minimală, care resultă din numărulă locuitoriloră şi din media venitului după drepturile regale din întregă comitatulă. Stabilirea acestui minimă ar îndrepta între marginile posibilităţii pagubele re-sultate din declaraţiile necorecte ale con- tribuţiei şi mai are şi avantagiulă acela, că pe basa lui 1 128.- » 129.— DiscontulA .... «7i- -8% pe ana. Cursulu la bursa de Viena din 3 Octomvre st. n. 1888. Renta de aurii 4%................... Renta de hârtiă5°/0................ Imprumutulii căilorii ferate ungare . Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostii ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostii ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căilorii terate de ostii ungare (3-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare............... Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banatii-Timişu . . . Bonuri cu cl. de sortare........... Bonuri rurale transilvane.......... Bonuri croato-slavone.............. Despăgubirea pentru dijma de vinii ungurescA....................... Imprumutulu cu premiulA ungurescA Dosurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedmului .............. Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintA austriacă .... Renta de aurA austriacă............ LosurI din 1860 .................. Acţiunile băncei auStro-ungare . . . Acţiunile băncei de creditA ungar. . Acţiunile băncei de creditA austr . . Galbeni împărătesei ............... Napoleon-d’orI..................... Mărci 100 împ. germane............. Londra 10 Livres sterlinge .... 99.90 cin _ 146.25 97.50 112.50 104.50 104.50 104.50 104.50 104.50 104.— 99.75 130.25 123.25 81.15 82.10 110.30 140.— 875.— 301.50 308.10 5.74 9.607a 59.577, 121.95 jPţr Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei^ â 5 cr. se potă cum-pera în tutungeria I. Gross^ în librăria Nicolae Ciur cu şi Adolf Albreclit. Editorii şi Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 209 GAZETA TRANSILVANIEI Turnătoria de ferii şi fabrica de maşini a lui SCHL1CK SOCIETATE PE AC ŢII FABRICA ŞI DIRECŢIUNEA: -r—>_ _ ^ BIROULfl IN ORAŞfl ŞI DEPOSITULtî: YI. Aenssere Waitznerstrasse 1696/1699. mămmmJ YI. Waitznerring 57. Maşini de semenatn în brazdă „TEIUMPH" şi „HALADAS“ patentate ale lui SCHLICK Maşini de s6nieiiatu care împrăştie grăunţele; Pluguri patent, ale lui Schlick cu 2 şi 3 fiare Plugurî-Rayol patent ale lui SCHLICK. Pluguri cu unii feru originale ScZblUolfc şi T7"icLeits, Unelte agricole, grape, fărîmătorî de bulgări, Tocitei, ili®i©îi â® sfeele, mşM p®ste musti â® sfieli, bâte® â@ porambl, (cucuruzii) Mofî pestei flstaatl G-a.r3n.it-u.rI d.e treieraţii cu ^aporia si cu -vârtej-Ci (G-Spel). Mori pentru curăţiţii, Mori pentru măcinaţii. Părţi aparţinetore ele tote sistemele de pluguri pentru reservâ se află la depositu. Preţurile cele mai eftine. — Condiţiunile de plată forte favorabile. — Preţuri-Curente la cerere gratis si franco. OZB3IE!E^"X7" -^-2ESI3_ Ne onorămă a aduce la cunoscinţa p. t. D-loră Clienţi, că de şi amă mutată partea cea mai mare a birouriloră nostre ce se aflau în Budapesta VI., Waitzner-Boulevard No. 57, în etablisementulă fabricei nostre aflătoră: Budapesta, VI-, Âussere Waitznerstrasse Nru 1696—99, totuşi susţinemă în interesulă şi pentru comoditatea onor. d-nl clienţi unu birou în oraşă, în localitatea de pănă acum, unde sS află ună de-posită cu tote productele nostre de obiecte pentru didirl şi de maşini agricole. Cu înaltă stimă 28,18—15 Direcţia turnătoriei de ferit şi a fabricei de maşini a lui Schlick, societate pe acţii. DIUA PENULTIMA III Preţuiţi emisiunei ii. 6.50 v. a. bucata. Insinuări la subscripţiune se primeseu încă numai pănă la 6 Octomvrie a. c. înainte de arnedl la 12 ore. Pentru fiăcare losti subsemnată se plătesce anticipativii fl. 2.50, restulii de 4 fl. este a se plăti numai când se predă losuln originală, adecă dela 15—25 Octomvre a. c. 65 de ani jocă losulă şi este prov<3