tidacHuBfi, Ataistraţicse? si Tipografia:
IRAŞOVU, piaţa mare Xr 22. lăuorlnefraruHiu nu se pri* neică, iUnus.'np e nu se re-trinu u!
Blrairile de ssnaciuri:
Bri|avu, piaţa mare Rr. 22. Inserate moi primescu tn Vlena:
budoif Monte, Hansemtem & Yogltr (OhiMvis), Hdinnch Schalek, Alois Srmil,îl.Dukes, A.Oppelik, J. Bun-ntbtrg; In Dedapesta: A. Y. Goli-Urgtr, Anton Meăei, EckxUtn Berwit; InFrinkftirt: Q.L.Dnube; în Ham* burg: A. Steiner.
Preţuiţi inserţitmilorfi: o sorin garmondu pe O col6nă 6 or. ii 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai deso după tarila si Învoială.. Reclame pe pagina IlI-a o serii 10 cr. v. a. s6u 80 bani.
^2-TTJ-JLTZr I_il_
„Gazeta* iese in fie-care <p-
Abonamente pentru Aostro-Ongaria
Pe unu anâ 12 fl., pe şise luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe unu tuni 40 frarol, pe şÂse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Se pţenumeri la t6te ofi-ciele poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul! pentrn Braşov!:
laadministraţiune, pi aţa mare Nr. 22, etagiuld I.: pe undând 10 fl., pe ş6ee luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cn dusnld în casă: Pe unu and 12 fi., pe săse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unfi esemplaru 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâtd abonamentele cfttd şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 207,
Braşovt, Mercur! 21 Septemvre (3 Octomvrie)
a imperiului şi credii, că numai unui nou timpii, care va ave să socotescă cu mine, îi [va fi daţii a-o vede realisată...44 „Eu voiu fi celu dintâiu principe, care va păşi înaintea poporului seu sinceră şi fără de reservă devotată institu-ţiuniloru sale constituţionale... nu voiu aduce cu mine sentimente de de ură în contra Francesiloru, ci mai multă nisuinţa de împăcare.u
Ca pe timpulu când trăia încă împăratul u Friderieu, se născu şi în urma publicării memori-iloru lui o viuă şi vehementă dis-cussiune în pressa liberală progresistă de o parte şi în pressa conservativă şi bismarkiană-reacţionară de altă parte. Progresiştii au căutată să esploateze ideile depuse în însemnările memoriale în fa-vtirea loru şi camărturiă viuă, ca ideile loru nu potu fi duşmane statului, cum susţinu creaturele lui Bismarck, după ce ele au fostă nutrite chiar de ună rege prusian şi de ună împărată germană. Conservativii însă s’au silită înzadară de aj slăbi valtirea memoriiloră declarându-le de fulse.
In cele din urmă însuşi can-celarulă şî-a perdută paţienţa şi într’ună „raportă imediată44 cătră împeratulă se silesce a şterge e-fectulă ce l’au produsă memoriile numindu-le false, der admiţendă totodată că ar pute să fiă şi originale şi cerendă dela împăratulă voia de a pute cerceta pe cale ju-decătorescă cine e autorul publica-ţiunei şi de a’lă trage la răspundere pentru că a „divulgată secrete de stată44.
Bismark dă în acestă raportă o dovadă eclatantă despre spiri-tulă său autoritară, der şi despre slăbiciunile sale. Par’că ar voi se stea ca ună archangelă cu sabia de focă la porţile Germaniei şi se ferescă se nu între cumva în îm-părăţiă idei în adeveru liberale şi progresiste seu, cum le numesce
elă, idei revoluţionare şi de dis-cordiă interitiră.
Destulă, că s’a pusă deja în scenă marele procesă în contra urzitoriului publicaţiunei şi a ftiiei „Deutsche Rundschau44 spre a salva pretinsulă interesă ală statului.
Profesorulă Gefîken, care a fostă ună şiră lungă de ani în servi-ciulu diplomatică ca consiliaru secretă, unulă din contrarii politici ai d-lui Bismark, e deocamdată victima acestui procesă cu-riosă, care denotă înainte de ttite, că Germania numai liberă şi mulţam ită nu este.
3DI3ST JLPJLRA.
In Anglia situaţiunea politică din afară continuă a fi considerată ca paci-nicâ. După o telegramă sosită din Londra, secretarulă de stată Fergusson în-tr’o vorbire ce a ţinut’o în Lanchester s’ar fi declarată în sensulă, că în cur-sulă celoră trei ani din urmă n’a fostă ună singură intervală, în care afacerile politice esterne să fi dată bănuelî, că se va conturba pacea şi că în cursulă aces-toră ultimi 3 anî mersulă paclnică spre progresă ală comerciultii şi industriei a fostă totă aşa de puţină ameninţată ca şi acuma.
*
* *
„Corespondance de l’Est44 primesce din Monastir, din isvoră turcescă, cu data de 18 Septemvre, următorele:
„Gruvemulă imperială, care nu ia nici o măsură spre a se apăra contra uneltiriloră grecescl şi bulgărescl în Macedonia, a crezută de bine să se arate forte energică faţă cu Albanesii. Aici şi la Coriţa s’au făcută perchisiţiunl forte severe în scopă d’a pune mâna pe tote documentele relative la mişcarea naţională.
La Coriţa s’au aflată numărose pro-clamaţiuni din partea comitetului al-banesă din Bucurescî precum şi cărţi didactice în limba albanesă. S’au confiscată d’asemenea diverse lădl conţi-nendă cărţi de citire. In aceste cărţi s’ar afla unele pasage care ar pute să aţîţe pe Albanesî.
Nu se scie pănă acum care este resultatulă perchisiţiuniloră d’aicî. Deo-
Nou abonamentul
„GAZETA TRANSILVANIEI".
Cu I Octomvrie 1888 st. v. se deschide nou ibonamentfi la care învitămti pe toţi amicii şi spri-jioitorii foiei nostre.
Preţulu abonamentuluis
Pentrn Austro-Ungaria:
pe trei luni 8 fl. pe şese luni 6 fl. pe untl an* 12 fl.
Pentrn România şi străinătate :
pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unii ană 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşoră şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se voră abona din nou, sS binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Admnistratinnea „Gazetei Transilvaniei*4.
Braşovu, 20 Septemvrie v.
Trăimu în epoca proceseloru politice.
Celu mai mare şi mai penibilă procesă politică ală timpului de iaţa este în ajun de-a se desfăşura în Germania.
Le este cunoscută cetitoriloră noştri câtă sensaţiă a produsă în Germania publicarea unui estrasu din memoriile răposatului împărat Friderică, care cuprinde anii resboiului franco-germană 1870 şi 1871.
Revista’„Deutsche Rundschau 44, în care s’a publicată acestă estrasu observă, că răposatulă îm-păratu însuşi a împărtăşită trimi-ţetorului memoriile sale, din cari acesta spre a fi discret împărtăşesce numai ună estrasu.
In însemnările memoriale ale împăratului Friderică se oglindeză nobleţă caracterului şi a sentimen-teloru acestuia şi din cuprinsulă loru iesă la ivelă genertisele in-tenţiunî şi adevăratulu liberalismă, ce’lu nutrea elă în peptulu seu, arcjendu de dorulă ca odată, când îlu va chiăma provedinţa pe tronă,
F0ILETONCJL0 „GA.Z. TRANS.44
(2)
Cipariu şi filologia română.
Când însă cugetămă la vecurile ur* mătore, se nasce în noi convingerea, că orl-ce comerciu şi orl-ce instituţiune culturală, disciplinl politice şi desfată au tresă stagneze, să chiar dispară. Apoi urma înlocuirea limbei române prin slavonă în scola şi în biserica română. Ve-curl întregi amfi fostă nevoiţi s5 pro-gresămă succesive în acestă stată deplorabilă.
E însă legea naturală aceea, în urmarea căreia ţelina sterilă devine agru productivă ; e bunulă naturală acela, care conserveză ună prerogativă sfântă prin misteriosele sale modalităţi; e dreptulă naturei acela, care apără bunulă naturală chiar şi prin forţa brută.
Şi fiind-că autorulă legei naturale e constantă şi imutabilu îii lucrurile sale, e evidentă că justiţia sa absolută res-pecteză bunulă naturală. Numai, mai numai pe acestă «ple amă rămasă în le-
se ptită realisa înaltele sale idei pentru binele şi fericirea poporului germană.
Din estrasulu publicată în „Deutsche Rundschau44 mai reiese încă, că reposatulă împărată, pe atunci prinţă de cortină, a fostă mai de multe ori în conflictă de idei cu prinţulă Bismarck, pe când pe ma-reşalulă Moltke îlă laudă şi’lă admiră necondiţionată.
In deosebi a fostă cestiunea proclamării împărăţiei germane, care a adusă în conflictă pe prinţulă de cortină cu Bismarck, căci pe cănd acesta (ţicea, că trebue se se aştepte dela timpă desvol-tarea cestiunei germane, Friderică cerea ca să se folosescă momen-tulă favorabilă, se se proclame împărăţia germană şi să se procedă în casă de lipsă cu ttită e-nergia faţă cu principii germani.
„Eu — scrise prinţulă de cortină la 24 Ianuarie 1871 — me semtă ca Germană, nu cunoscă nici o deosebire între Bavarezi, Badensi şi cum se mai numescă locuitorii celoră 33 de patrii, însă nu voescă să mă amestecă nicidecum în afacerile loră interne seu se le răpescă individualitatea. O de m’ar privi toţi Germanii pe mine şi pe soţia mea ca ai loră şi nu ca nisce Prusian!, car! se impună!44
Grija cea mai mare i-o făcea prinţului de cortină reconstruirea naţională şi liberală a vieţii de stată în Germania. După atâtea jertfe ce le-a adusă poporulă germană, <ţice elă, este în dreptă de a aştepta dela dinastia Hohen-zollern se se realiseze visurile sale privittire la restabilirea împărăţiei pe base adevărată liberale.
Der nu toţi gândeau ca den-sulă. Elă recunosce, că în Germania nu se guverneză în spiritulă său şi esclamă în însemnările sale dela 7 Martie făcute în Ferrieres: „Mă îndoiescu în sinceritatea pentru reconstruirea în sensă liberală
gitima şi strămoşesca nostră ereditate: în limbă. Şi calamităţile seculare au imprimată în corpulă ei urme, cari portă şi voru purta timbrală aceloră epoce de tristă memoriă. Atunci nuj e mirare, decă primii cultivatori ai limbei nostre în zelulă şi în dorulă loră de a ne vede limba limbă, de a o sci curată de acelă noiană de elemente străine, s’au dimisă pe calea analogiei şi a com-paraţiunei a anunţa de cuvinte româ-nescl cuvinte de origine evidentă slave.
E dreptă, că între denşii erau unii ca p. e. P. Maioru, care ţinea contă de evoluţiunea istorică a limbei şi I. E. Ră-dulescu recomanda studiulă cărtiloră şi hristiveloră romane din care să ne lu-ămă materialulă necesară pentru limbă; totuşi acesta nu a scutită filologii români de a nu li se face imputarea, că au puţină cunoscinţă de principiile filologice seu, că le lipesce simţulu „ istorico -morală44. (Vecţl princii de limbă de T. Cipariu pag. 234).
Urmările fură, că studiulă filologiei nu numai se suspenda pe ună timpă ore-care, der, chiar devenise unu lucru odiosă,
ca să nu clică ridiculă, înaintea nostră. (Principii de 1. şi s. p. 235).
Intru acestea contrarii noştri continuau cu o diliginţă rară a disputa latinitatea limbei nostre etc.
In mijloculă acestei încurcături şi stări nenaturale păşi T. Cipariu în studiile sale filologico-etimologice şi spuse lumei, spuse străiniloră, că limba română nu e o promiscuitate hematologică, nu e slavă, nu e grecă etc., ci e adevărata limbă latină. Archaismulă, elementele străine au intrată în densa prin contractulă perpetuu cu străinii, prin forţă, der atunci, când limba română era deja formată şi constituită după legile sale proprii, ci nu în epoca formaţiunei, în care casă s’ar mai admite verosimitatea ipoteseloră con-tiare: martore ne suntă formele abundente şi materialulă vechiu ală limbai.
Nu multă şi gramatica şi ortografia română din nou fu băgată în focă, luptele interne se împrospătară de trei ori prin sistemulă de limbă şi ortografiă alu feric ţiloră A. Trib. Lauriană şi Ioană Maiorescu, primulă ca etimologistă es-tremă, ală doilea ca fonetistă estremu.
îndată după denşii păşesce T. Cipariu ca etimologistă moderată.
Sistemulă său ortografică basată pe dialectele şi monumentele vechi, îlă publică la 1841 sub titlulă: „Extractă de ortografiă cu litere latinescl pe temeiulă limbei şi ortografiei bisericescl şi osebirea dialecteloră, precum s’a urmată dela 1835 îu tipografia din Blaşă.44
Lumina ce s’a produsă în filologia română prin aparenţa acestui opă e ne negabila, căci pe lângă constatarea di-feriteloră dialecte s’a descoperită diferenţa esistentă între dialectulă eclesiastică şi profană. Prin acesta ni s’a făcută posibilă cunoscerea evoluţiunei istorice a limbei nostre, er prin acesta amă fostă induşi în fondulă preistorică ală limbei şi în formele sale originale.
In aşa cţisa literatură profană, seu în cronică, aflămă numai purismulă limbei. Nutrită de convingerea acesta Cipariu stărue, „ca limba bisericescă să ne fiă de basă, pe care să se rădice murii solicţl ai acestui edificiu măreţă cătră culmea lui.a Apoi provocă pe toţi amatorii şi cunoscătorii însufleţiţi de acestă
Nr. 207
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
locot.-mareşalului Cariani, comandantul^, corpului de armată din Cluşă.
*
* *
Trenă de plăcere la Viena. Din inci-dentulil esposiţiei jubilare în Viena, sub-semnatulă birou a dispusă să se aran-geze ună trenă de plăcere dela Braşovă la Viena şi îndărătă cu ună preţă scă-dută de 50% pentru fiăcare din clasele I-a, a Il-a şi a IlI-a. Călătoria se va face din Braşovă pănă la Cluşă (din Braşovă trenulă va pleca Luni sera în 8 Octomvre a. c. la orele 7 şi 10 min.) cu trenulă de persăne obicinuită, er din Cluşă la Viena se va face cu ună trenă accelerată separată. Precarea din Cluşă va ave locă Marţi, în 9 Octomvre a. c. 6 ore dimineţa, er sosirea în Viena va fi Marţi, 9 Octomvre a. c. 9 ore sera. Doritorii din jurulă staţiuniloră învecinate ale duşului, cari voră se ia parte la acestă călătoriă, încă se potă bucura de acestă preţă redusă de 50 % la dus şi întorsă. Biletele de drumă ale acestui trenă au valore 30 de dile şi îndrep-tăţescă pe călători a face două întreruperi (odată în Pesta şi încă odată) şi ce privesce bagagiulă, au libertatea de a lua cu sine bagagiu de 25 kilo greutate. Pentru copiii mai mici de 10 ani se va face o reducere de preţă deosebită. Pentru comoditatea celoră ce voră să participe la acestă eftină şi rentabilă călătoriă, au să se facă insinuările celă multă pănă în 3 Octomvre a. c. la sub-semnatulă birou, unde se voră da tote desluşirile, chiar şi pentru încuartirare şi menagiare în Viena. Observămă, că pentru participanţi va fi de mare interesă presenţa împăratului Germaniei, a Regelui Serbiei, precum şi deschiderea noului teatru ală Curţii. — Biroulă oră-şenescă pentru eliberarea bileteloru de drum ale câlei ferate de stătu rcg. ung.
Representaţiune în afacerea răscumpărării regaliiloru.
(Urmare.)
Caşuri analoge s’au întâmplată şi acolo, unde proprietarulă nu-şl adminis-treză singură proprietatea, ci personalulă economică pre zelosă a efectuită eco-nomisărl la contribuţia fără scirea şi învoirea proprietarului.
Fără vina proprietarului actuală s’a întâmplată şi aceea, că la acuirarea de proprietăţi urbariale prin schimbă, cumpărare, seu altă cale, antecesorulă în proprietate, a tăinuită adevăratulă venită şi astfelă sub contribuţia s’a pusă ună venită mai mică decâtă a fostă celă reală.
In tote aceste caşuri ar fi cea mai nesuferită vătămare a dreptului, decă averea cuiva s’ar confisca fără desdau-nare, pentru că o a treia personă străină de elă fără scirea şi coulucarea lui a
plătită mai puţină contribuţia decâtă ar fi trebuită să plătescă.
Afară de caşurile acum înşirate credemă şi scimă chiară, că s’a întâmplată şi aceea, că siguri proprietarii au făcută declaraţii neesacte şi prin acesta scărindu-şl contribuţia, au păgubită statulă în realitate.
Fiind-că fără îndoială există şi astfelă de caşuri, suntemă nevoiţi a-le considera şi pe acestea după merită.
A apăra fapte necorecte nu voimă şi nu ne ţinemă de datorinţa nostră. Re-gretămă adâncă, că societatea omenescă relativă la împlinirea conseienţiosă a da-torinţeloră nu a ajunsă încă la acea înălţime ideală, încâtă fiăcare să-şi îm-plinescă cu credinţă datorinţele cătră stată.... Der fiindă că trebue să calcu-lămă cu împrejurările date în realitate, suntemă siliţi a ne scoborî din impe-riulă ideiloră morale pe pământă şi a examina după prescrisele legiloră respective, că tăinuirea venituriloră acum prescrise cu ce o pedepsesce legea.
Regularea dăriloră de venită este făcută în art. de lege XXVI. din 1868 şi ca basă a statoririi loră suntă luate: declaraţiunea voluntară a partideloră şi cercetarea oficială. In acestă lege pentru întârdierea declaraţiunii seu pentru declaraţiune necorectă nu este normată nici o pedepsă, ci relativă, la dările de venită suntă a se aplica disposiţiunile art. de lege XXI din 1868 despre manipularea impositeloră publice. §. 90 din acestă lege — pe care compilaţia oficială a legiloră şi ordinaţiuniloră despre darea de venită în capit. 10 îlă amplifică şi îlă detailează — prescriă, ca a-cela, care face o declaraţiă falsă cu scop de scurta erarulă cu intenţiune, are să se pedepsescă cu suma de 1—4 ori luată a diferenţei dintre venitulă reală şi celă declarată.
Prin urmare cea mai mare pedepsă a tăinuirii venitului adevărată este suma împătrită a dării de venită.
Acum să vedemă, că acestă pedepsă în ce proporţiă stă cu paguba, pe care ar ave-o proprietarulă vinovată, decă capitalulă de desdaunare s’ar plăti după planulă conţinută în proiectulă guvernului.
Darea de venită după regalii este 10°/0 din venită, er venitulă fiindă egală cu 50% din valorea de capitală a dreptului, este evidentă, că darea de venită a statului corăspunde cu 72% din valorea de capitală a dreptului regală. Decă prin urmare cineva prin declaraţia sa falsă păgubesce statulă dn darea de venită, paguba acesta se urcă la 72% din palorea de capitală a dreptului regală, şi decă acesta se descopere, elă se pote ăedepsi cu 2% din valorea mai susă numită. Decă acum presupunemă casulă, că cineva îneependă dela 1882 pănă la
camdată se asigură că poliţia a confiscată unu pachetă de esemplare din dia-rulă albanesă ală societăţii „Drita44.
Eu mă întrebă de ce folosă potă fi persecuţiunile contra învăţământului legală şi cu desăvârşire legitimă ală lim-bei albanese pe câtă timpă propagan-deloră streine li se dă carte albă.44
SCIRILE PILEI.
„Pester Lloyd44 aduse cjH0!0 trecute scirea, că generalulă Traiană Doda ar fi demisionată din funcţiunea onorifică de preşedinte ală fondului fostului regi-mentă de graniţă Nr. 13. In privinţa acesta se scrie acum din Caransebeşă (jiareloră unguresc! în modă tendenţiosă, că Doda numai pentru aceea a demisionată din acestă funcţiune, pentru ca se provoce demonstraţii în favorulă său şi că adunarea generală a comunităţii de avere între strigări demonstrative sgo-motose a trimisă la generalulă Doda o deputaţiune de 24 membri cu scopulă ca să-lă înduplece a-şl revoca abcjicerea. Deputaţiunea a fostă condusă de Popo-vicl, protopopulă Orşovei. Traiană Doda a primită rugarea deputaţiunei şi şî-a revocată abdicerea.
*
* $
Presbiteriulă ovang. ală bisericei maghiaro-slave din Mezobereny, după cum cetimă în diarele ungurescl, a făcută în adunarea presbiterială dela 9 Septemvre un însemnată pasă pentru o estermina panslavismulu din biserica e-vangelicâ dela Bekes. Adunarea a hotă-rîtă, ca în mănia „agitatoriloră" pan-slavişti din protopopiatulă evang. ală Bekes-ului, rugăciunile în biserică să se facă în limba ungurescă. Asemenea s’a hotărîtă ca în viitoră toţi şcolarii să fiă catechisaţl de două ori pe săptămână în limba maghiară. Pentru ca biserica să potă suporta cu succesă lupta pornită contra panslaviştiloră ce se ţină de acestă biserică, presbiteriulă a hotărîtă să se înfiinţeze ună fondă de 10,000 fi. sub numele „Frăţia maghiară.“ — Porniri fatale şi primejdiose!
*
* *
In părţile Cluşului mai mulţi pomi, cu deosebire meii, au înflorită a doua oră, ba unii din ei au produsă a doua oră chiar şi fructe.
*
* *
„Reuniunea de binefacere a femei-loră maghiare protestante din Braşovă44 va da la 6 Octomvre n. c. în sala Otelului Nr. 1 din locă o cină comună urmată de petrecere cu jocă. Scopulă este ajutorarea copiiloră săraci la sărbătorile Crăciunului. Preţulă întrărei 80 cr.
* *
*
Regele Carolu a conferită marea 'cruce a ordinului „Corona Românieiw,
limbă, să ajute din tote puterile edificarea acestui „Sionă românescă.44
Der opulă prin care a produsă o adevărată revoluţiune reformătore în filologia română este: „Pricipie de limbă şi scriptură.u Din acesta cunbscemă dorulă lui Cipariu, vasta sa erudiţiune, de aici concludemă la totă individualitatea sa, de aici primimă convingerea, că Cipariu s’a născută pentru limbă.
Abstragândă dela nobleţă scopului, chiar şi numai o muncă atâtă de con-sciă şi seriosă e suficientă unui muritoră să ’şl câştige nemurirea. Pentru aceea, înainte de a termina acestă articolă, ce’lă dedicămă memoriei scumpe a ilustrului filologă dela Târnave din incidentulă aniversării prime a decedării sale, ne permi-temă a ne face cunoscinţa opului fiă şi numai pe apucate.
E vorba, că concepuse în dânsulă ideia de a redacta ună (jiară, care să fiă •depositarulă cercetăriloră şi studiiloră fi-lologico-istorice române. Ideia luâ trupă la 1847 în 25 Ianuarie prin înfiinţarea „Organului Luminării44, care însă, după o durată de ună ană şi vr’o trei luni, fu
suprimata prin evenimentele anului memorabilă 1848. Resultatele obţinute au fostă publicate la 1866 în o nouă ediţi-une revădută şi complectată. Scopulă autorului se găsesce îndată în articolulă primă şi se resumeză în: „LITERE latine , şi LIMBĂ câtă s’a pute mai curată44.
Ortografia cu litere latine, latine! Credemă, că acesta nu pote fi o utopiă, ci ea este o disposiţiune testamentală a ace-loră doi magi dela Sudă, Şincai şi Maioră, a cărei execuţiune a fostă încredinţată lui T. Cipariu. Abia însă se apuca de lucru şi obstaculele îi şi năvăliră poteca — alt-cum destulă de troenită — dificultăţi cruciade fură puse în perspectivă ca afrontă nobileloră nisuinţe, ba chiar anateme sburară peste capulă lui Cipariu şi Bariţiu şi asupra acelei pleiade ilustre, care voia cu totă preţulă se ne curăţimă de „sdrenţele ciriliane44, cum numiau ei cirilele.
Pe când se înfiinţase „Organulă Luminării" între noi nu crasa întru atâtă retrogradismulă, ca opacismulă. Şi de aici e esplicabilă rîvna şi energia des-
voltată încă în primulă numără ală „Organului Luminării44. Cipariu după ună studiu îndelungată şi profundă, încărunţită în filologii, cu eruditulă său apărată sciinţifică se credea pe sine de o autoritate, de ună magistru, căruia aveamă să ne subordonămă. Şi cu totă drep-tulă ! Der fanatismulă unora şi egoismulă altora nu cedară savantului nostru. Când permitemă acesta nu suntemă accesibili a-’i atribui nimbulă infalibilităţii, ci ţinemă numai contă de starea ortografiei române şi de cele două extremităţi date de Maiorescu-Lauriană, între cari Cipariu luase calea cea mai bună, nu căci în ultima analisă şi ortografia prin sistemo şi dispute conscii şi seriose ajunge la perfecţiune, pre cum aurulă prin focă la lămurire, numai acestea lipseau la cei mai aprigi cârtitori.
Cu doi ani mai târcjiu „Gazeta Transilvaniei44 începu şi ea a aplica literile latine. La multele der bătrânele stăruinţe ale lui Asachi Georgiu din Moldova şi la ale lui Eliade din Muntenia pe la 1860 literile latine începă a ave o trecere mai mare în principate; pressa ro-
finea anului presentă, adecă în decursă de 7 ani a păgubită neîntreruptă statulă prin aceea, că a dată o declaraţiă falsă a venitului, suma pagubei din 7 ani totă nu face mai multă decâtă 372%> Penku care cea mai mare pedepsă ce se pote aplica conformă legii, n’ar pute fi mai mare decâtă darea neplătită luată de patru ori, seu 14% din valorea de capitală a dreptului.
Er în locă de pedepsă cea mai grea pentru cea mai grea vină, proiectulă guvernului voesce sâ enunţe perderea întregului capitală corespuncjătoră venitului nedeclarată.
(Va urma)
t Mareşalulu Bazaine.
Săptămâna trecută a reposată în Madridă mareşalulă Bazaine, cunoscută de comandantă ală armatei Rinului în răsboiulă franceso-germanfi dela 1870. Bazaine a fostă cunoscută mai întâiuca comandantă ală corpului de expediţiune francesă din Mexico, sub ală cărui scutii şl-a instalată archiducele Maximiliană domnia în acestă ţâră, care după plecarea trupeloră francese din Mexico a avută ună sfîrşitQ atâtă de tragică pentru elă. Bazaine a fostă urzitorulă fatalului decretă, în urma căruia toţi republicanii prinşi cu armele în mână au fostă fără milă împuşcaţi. Bazaine a înduplecată pe Maximiliană să subscrie decretulă şi preşedintele Juarez s’a provocată la acestă decretă spre a justifica refugiulă său de a agraţia pe archiducele, care era prinsă în Gueretaro.
Cu trei ani mai târcjiu Bazaine a comandată oştirile francese în bătăliele dela 14, 16 şi 18 Augustă 1870. In a-ceste bătălii elă a încercată totulă spre a reeşi victoriosă, der s’a dovedită, după judecata militariloră Germani, ca ună generală mediocru. Cu tote acestea era să învingă pe Germani la Mars-la-Tour şi numai jertfeloră colosale cele-a adusă corpulă ală IlI-ie de armată pru-siană este a se mulţămi succesulă Germanii oră. După bătălia dela Gravelotte Mareşalulă Bazaine, fiindă tăiată linia sa de retragere la Parisă, a fostă silită să se retragă îndărătulă forturiloră dela Metz.
Este o cestiune deschisă decă Bazaine ar fi putută să scape de aici spâr-gândă linia inimiciloră. De trei ori a încercată să spargă acestă liniă, der fără resultată. Francesii susţină că încercările acestea n’au fostă destulă de energice şi seriose, că Bazaine, auc[indă de proclamarea Republicei, a voită să conserve armata lui Napoleonă şiadiploma-tisată jucândă ună rolă politică dubiosă In cele din urmă a trebuită să capituleze şi elă cu totă armata şi să mergă în captivitatea germană.
mână, care pe la 1860—61! era repre-sentată prin vre-o 19 diare, îmbrăcă cos* tumulă adevărată străbună.
Despre unitatea ortografică însă nu era vorbă. Două comisiunl profesorale: una la BucurescI, alta la Iaşi instituite înainte de anii 1860, anume au fostă re-cercate să discute cestiunea ortografiei cu litere latine. Guvernulă austriacă din raţiuni de organisaţiune politică delegă la 1860 trei comisiunl cu defigerea ortografiei, una la Sibiiu, alta la Timişora şi alta la Cernăuţi. Cu escepţiunile Bucovinenilor ă, resoluţiunile celoră două comisiunl fură puţină decise afară de repugnarea ori cărei ingerenţe a guvernului în materiă de limbă şi ortografiă română, care fu pronunţată într’ună ton destulă de bărbătescă, conscie fiindă de misiunea, „că naţiunea nostră este una, limba ei încă are să fiă una şi aceeaşi44. In sensulă acesta comisiunea din Sibiiu pretindea, că spre a judeca şi decide a-supra obiectului în cestiune se recere florea naţională în unitate.
(Va urma.,
Nr. 207
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Mai târziu Bazaine a foştii trasă în cercetare pentru căuşele desastrului său. In 6 Octomvre 1873 elă a fostă adusă înaintea consiliului de resbelă, sub pre-şedinţa ducelui de Aumale şi în 10 Dec. ală aceluiaşi ană a fostă condamnată la morte. Judecătorii înşişi au cerută însă agraţiarea lui dela preşedintele Mak-Mahon care a străformată sentinţa de morte în închisore de 20 ani. Opi-niunea publică în Francia susţine şi acuma, că Bazaine prin atitudinea sa echivocă şi aşteptătore a tradată interesele apărării naţionale.
Bazaine a fostă transportată şi închisă în fortulă Sainte-Margerite. După 9 luni sosi deodată scirea, că a fugită din captivitate. Unii credă, că însuşi Mak-Mahon, soţulă lui vechiu de arme, l’a lăsată să scape. De atunci Bazaine a trăită în Spania şi nu s’a mai audită nimică de elă pănă acuma. Elă a fostă uitată ca toţi cei ce au avută nenorocirea de a fi învinşi.
Bazaine a murită în cea mai mare singurătate căci soţia sa, o creolă încă tânără, de trei ani se află cu copii săi mai mici în Mexico. Nici fiulă său celă mai mare, care servesce ca sergentă în-tr’ună regimentă de vânători spaniolă n’a fostă la tată-său, când a murită. Bazaine lăsâ după sine puţină avere. Elă era forte agreată în societatea din Madridă.
Industria forestieră, pe domeniulU corânei în România.
Din „Curier. Finu. din BucurescI reproducemă în estrasă următorele:
După grele lupte şi mari sacrificii amă ajunsă în fine să numărămă şi în România câteva esploataţiunl de păduri de o ordine superioră, care ne dă măsură de ceea ce pote face mintea şi mâna o-mului pentru cultură şi civilisaţiune.
Voimă să vorbimă de importantele industrii forestiere instalate la Bicază, Sabaşa şi Mălini, ai căroră munţi şi păduri locuite pănă erl de totfi felulă de fiare sălbatice, au ajunsă astădl a fi transformate într’ună felă de orăşele locuite de sute de lucrători, silonate de căi ferate şi iluminate cu electricitate.
S’ar părea că ceea ce avansămă aci ar fi ună visă, de-orece nimănui nu i-ar trece prin minte că în munţii sălbatici dela Mălini s’ar putea găsi esploataţiunl de ferestrae americane cu 18 kilometrii de drumă de feră şi cu serviciu de electricitate înadinsă instalată pentru a activa şi noptea câtă mai mult posibilă esploataţiunea. Cu tote acestea lucrulă esistă şi industria forestieră din munţii Bicazulă, Sabaşa şi mai cu semă din munţii Mălini, este şi trebue să fiă considerată ca una din cele mai frumose podobe şi mai mari succese ale României economice!
In urma »răsboiului vamală ţăranii din partea locului, cari se ocupau altădată cu crescerea viteloră, la care au renunţată de când Austro-Ungaria ne-a închisă graniţele, găsescă astăzi a deservi cu carele şi cu braţele loră o industria formidabilă care le procură de lucru.
Din tote acestea reese, că ceea ce urmăresce administraţia domeniului Coronei este crearea unui centru de muncă pentru locuitorii români. Aceia, cari susţină că pe aceste domenii n’ar fi de-câtă streini, neadevăruri grăescă deore-ce e sciută de totă lumea, că toţi impiegaţii administraţiei domeniului coronei suntă români şi ca lucrători simpli nu se întrebuinţeză streini, decâtă numai a-tuncl, când Românii nu voescă să lucreze.
Intemplărî diferite.
Focii. In comuna Ciugu4elă ună incendiu vehementă a causată o pagubă de 6000 fl. locuitorului Mânu Ironimă, arendatorulă domeniului lui Palfy Denes. Se presupune că făculă ar fi fostă pri-
cinuita de mâni rele. S’a pornită cercetare.
Nenorocire. In 14 Septemvre n. c. au mersă mai mulţi locuitori din comuna Secaşă, ca să-şi păzescă cucuru-zulă din imaşulă comunală pe care îlă prădau porcii sălbatici. D’odată se i-vesce însă ună porcă sălbatică (gligană) ne mai pomenită de mare înaintea lui Iosifă Marişfi, care la momentă îşi descărca puşca asupra lui, rănindu-lă la ună picioră. Porculă sălbatică însă înfuriată se repede la densulă şi începe a-lă străpunge cu colţii întru atâta, în câtă bie-tulă omă îndată a şi murită. La au-(jirea sgomotului au grăbită apoi ceia-lalţl soţi ai nenorocitului, cari puşcară porculă sălbatică aducendu-i pe ambii în comună morţi. — Bătrânii spună că în vieţa loră nu au vădută dihaniă atâtă de mare.
Norocu în nenorocire. Din Sighe-tulă Marmaţiei se scrie, că preşedintele de tribunală de acolo Kjstka Geza, împreună cu nevastă-sa şi cu judele de tribunală Segan Antal fură ameninţaţi de o mare primejdiă" în diua de 25 Sept. Pe când ei se preâmblau împreună cu trăsura, de-odată se răsturnară aruncaţi fundă câtă colo departe de trăsură. Fi-ind-că loculă pe care au căcfută era plină cu petrii, preşedintele de tribunală îşi sf&şiâ faţa şi fu vătămată la capă, nevastă-sa îşi rupse gura şi se răni la pi-ciore, er judele de tribunală îşi sparse capulă în trei locuri. Noroculă constă în împrejurarea, că nici unulă n’a primită rană de morte.
Literatură.
„Lumina pentru toţî“, revistă pedagogică, apare în BucurescI de două-orf pe lună sub direcţiunea d-lui Eniu Bâltenu (Calea Moşilor Nr. 138); abonamentulă pe ană 12 lei. — Cuprinsulă N-rului 6 an. IV. 15—31 Augustă 1888: Pentru cititorii noştri, de direcţiă; Mişcarea pedagogică din afară; Transformismul, de D. Io-nescu; George Creţianu, de Al. I. Şontu; Schiţe din Istoria Podagogiei, de Ionă Russu; O carte de mare însemnătate, de Ion Russu ; Metodă, Mod, Procedură şi formă în Pedagogia, deE. B.; Din Ungaria, de I. Russu; Bibliografia.
InTritare.
Domnii membri ai despărţământului IV (Sasă-Sebeşă) ală Asociaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română, precum şi alţi iubitori de progresulă poporului română se învită prin acesta cu totă onorea a participa la adunarea generală a despărţământului ce se va ţine la 28 Octomvre a. c. st. n. în comuna Săsciorl.
Sasii-Sebeşu, 30 Septemvre 1888.
Direcţiunea despărţ. IV.
Danilu Davidu,	loanii Piso,
actuariu.	directorii.
Mulţâmitâ publică.
Comitetulă parochială ală bisericei SS. Archangell din Satulungă aduce prin acesta mulţămită următoriloră generoşi donatori, cari înţelegendă desjpre starea critică, în care se afla şcola nostră, s’au grăbită a ne veni în ajutoră prin con-tribuirl benevole, colectate de D-lu Pavelă Panţu, comercianta în Ploeşcl:
Pavelă P. Panţu 40 lei, Ionă R. Go-logană 20 lei, George P. Panţu 20 lei, Alecse P. Panţu 20 lei, Ionă G. Stroescu 20 lei, M. T. Stănescu 10 lei, Nicolae B. Olteană 5 lei, G. Dobrescu 5 lei, A. Na-umescu 10 lei, Duţu P. Panţu 5 lei, Duţu R. Panţu 9 lei, G. Cârjeană 5 lei, Niţă Pârvescu 5 lei, A. Georgescu 5 lei, Max I. Schafurâ 2 lei, D. Theodorescu 2 lei, N. Petrescu 2 lei, Ghiţă Gr. So-rescu 10 lei, George RadovicI 10 lei, Constandină Ionă 5. lei, S. Schmettau 2 lei, N. I. Brânzescu 2lei, 0. Dimitrescu 2 lei, D. G. Moţoiu 2 lei, Ştefană Nicolau 2 lei, Scarlat Ionescu 2 lei, Ion I. Carabelea 2 lei, Protopopescu 2 lei, T. D. Christescu 3 lei, Niţă L. Gogaşa 1 leu, Tache Aldescu 1 leu,
D. Bomtiână 2 lei, H. A. Alexiu 2 lei, Anonimă 5 lei, Aronă Trifu 2 lei, Anonimă 2 lei, Ghiţă Ionescu 10 lei, Preo-tulă N. Iochimescu 8 lei, Hagi V. Va-siliu 1 leu, Ionă B. Găitană 5 lei, Iri-miă I. Hârjescu 2 lei, George R. Bociogă 2 lei, George Sulescu 2 lei, Valeriu R. Bociogă 2 lei, Costică Y. Braşoveană 2 lei, Ion Lăzărescu 4 lei, Dumitru R. Chiţu 2 lei, Zacharia 2 lei, Radulă 1 leu,
O.	Penescu 1 leu, Paraschivă Dimitrescu
1	leu, Tache D. Stănescu 2 lei, Anonim
2	lei, I. S. Xenia 2 lei, O. Zacharia 1 leu, Demetru Cosmescu 2 lei, Ionă Minea 2 lei.
Suma totală 300 lei.
SCIRÎ TELEGRAFICE.
Yiena, 2 Octomvrie. La ordinulă Majestăţii Sale se adună astăcjî aici deja toţi archiducii ca se primesca pe împSratulă Germaniei.
Viena, 2 Octomvre. ImpSratesa va primi pe împeratulu Wilhelm la palatu (Hofburg).
Berlinu, 2 Octomvrie. Consilia-rulti secretă Geffken îndată după arestarea sa a fostă supusu unui interogatoriu de trei ore înaintea procuraturei superiore. Astăcjî /Va fi supusu unui interogatoriu înaintea judelui de instrucţiune. In privinţa transportării sale la Berlină s’au începută negociări între autorităţi.
Berlinu, 2 Octomvre. Scirea că împSratulă a declarată în Detmold memoriile lui Friderică ca false se desminte categorică. ImpSratulu şî-a esprimată numai nemulţumirea asupra publicării.
Miinchen, 2 Octomvre. Impera-tulă Germaniei a sosită aici aseră. La gara dându-se josă din cupeu a alergată înaintea prinţului-re-gentă ală Bavariei, l’a salutată îm-brăţoşându-lu şi serutându-lă de cinci ori.
In urma unei viue mişcări între internaţionali şi anarhişti şi în urma unoră faime de atentată au sosită aici mulţime de poliţişti secreţi.
DIVERSE.
Unii glonţO în capQ 29 de anî. Printre soldaţii căduţî la bătălia dela San-Martino în 1859, a fostă şi Antonio Fen-datari, din Cremona, lovită de ună glonţă în frunte. Elă se vindeca de rana primită, der din Maiu anulă acesta se plângea de o mare durere de capă. In ace-laşă timpăjo uşoră umflătură se produsese în loculă unde fusese rana. Medicii bă-nuiră, că o să fiă o ţandără de osă, şi declarăra lui Fendatari, că trebuia să ’i estragă ţandăra, ca să se evite compli-caţiunl. Rănitulă primi. Care nu fu însă mirarea doctoriloră Pizzamiglio şi Coggi, când după ce scoseră câteva ţăndări de osă, găsiră ună glonţă de puşcă ghintuită austriacă, glonţă care de două-4ecî şi nouă de ani dăcea turtită în cutele frunţii, fără ca Fendatari să fi dată vre-o dată sema de una ca asta în totă acea vreme. Fusese în totdeuna încredinţată, că glonţulă, lovindă în cozora-culă chipiului, deviase şi ’lă rănise numai superficială. Operaţiunea, care a izbutită forte bine, a ţinută două ore şi jumătate. Glonţulă se băgase aşa în osă, că hirur-gulă a fostă nevoită să ’lă scotă în fă-rîmăturl. Fendatari se simte acuma forte bine şi rana operată i se va închide în curendă.
Staţiunea romană Centum -Putea,
cea multă căutată de istorici şi archio-logl, să pare a se fi descoperită în apropierea (cătră Nordă) a comunei Surdu-culă-mare în Comitatulă Caraş-Severină. Acestă staţiune formeză ună quadrată de 200 de paşi în lungimea unei lături şi este împresurată şi astă4l de ună şanţă de 2 metri de înaltă. Cărămi4ile romane aflate califică loculă de o întări-tură romană. Fundamente de casă nu
se vădă, der decă s’ar întreprinde săpături, e verosimilă, că se voră descoperi şi fundamente. Staţiunea se vede, că n’a avută o deosebită însămnătate. Părţi ale călei romane s’au aflată încă bine conservate. In depărtarea dela comuna JidovinI (Bersovia) pănă la Centum-pu-tea corespunde precisă cu îndepărtarea ce o aflămă în table numite Peutinge-riane între aceste două locuri. Ce se atinge de numirea staţiunei Centum-Putea (o sută de puţuri) probabilă, că pe timpulă Romaniloră fundă regiunea acesta înoongiurată de păduri seculare, voră fi existată multe fântâni în apropierea ei.
Tonulă ca putere motrice. Câteva 4iare francese suntă pline cu felă de felă de descripţii minunate şi dări de semă asupra nouăi descoperiri a Americanului Keely, care voesce să întrebuinţeze o putere interatomatică la tunuri. Acestă putere a lui este tonulă. Intr’o 4i elă a observată influenţa acorduriloră musicale asupra gemuriloră şi asupra o-glin4ilorfi din odaia unde locuia. „Cordele de sârmă, 4i°e Keely, vorbeau, sticla răspundea întocmai şi regulată.u Acestă observaţia au mai făcut’o şi alţii, der d. Keely se folosi de densa şi conchise de aci, că cu o orchestră poţi desfăşura o putere mare, care să fiă chiar şi mai mare decâtă ală cataractei Niagara şi o d-ră care drăngănesce din piano, desfăşură o putere, care echiva-leză cu aceea produsă de 200 de cai. Motorulă său interatomatică e constituită din ună liberatoră, care stă în legătură cu ună diapasonă şi care este pusă în mişcare prin ună mare arcuşă de vioră. Puterea ce se află adunată în liberatoră, trece apoi prin o reţea (împletitură) făcută din platină. De aci puterea e transportată mai departe şi apoi pune în vibraţiă roţile şi pârghia, într’ună cuvântă la ori ce şi ori şi cum. Keely a făcută ună astfelă de motoriu cu ajutorulă unui cornet â piston, de o putere de 250 de cai. Cu acestă nouă maşină elă a făcută nisce esperienţe minunate, în faţa unui publică, care se compunea din mai mulţi bărbaţi com-petinţl. In 18 minute găuri cu ună sfre-delă o gaură adâncă de 6 metri, avândă o circumferinţă de 11/2 metri în grani-tulă quarţos din Cotskil-Mountains. Mai târ4iu apoi fixa motorulă sâu la o locomotivă, pe care singură în personă o conducea cu acestă putere dela Filadelfia la New-York.
Cursul ii pieţei BraşovA
din 29 Septemvre st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		9.34	Vend.
Argintă românescă .	îi	9.30	r»
Napoleon-d’orI . . .	>i	9.54	ti
Lire turcescl . . .	îi	10.82	n
Imperiali		ii	9.82	îi
GalbinI		îi	5.62	îi
Scris. fonc. „Albina“6u/0	ti	101.—	îl
5°/ îi n n ° /o	n	98.-	îi
9.38
9.34
9.56
10.86
9.86
5-67
98.50
Ruble rusescl . . . „	128.—	„ 129.—
Discontulă .... 6l/2—8% pe ană.
Cursnlă Ia bnrsa de Viena
din 29 Septemvre st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0.................100.—
Renta de hârtiă5°/0...................90.30
Imprumutulă căiloră ferate ungare . 146.25 Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	97.50
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostii ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căiloră terate de
ostii ungare (3-a emisiune) . . 112.50
Bonuri rurale ungare.................104.50
Bonuri cu clasa de sortare .... 104.50 Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.50
Bonuri cu cl. de sortare.............104.50
Bonuri rurale transilvane............104.50
Bonuri croato-slavone..............104.—
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă..........................99J5
Imprumutulă cu premiulă ungurescă 131.— Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului.....................  122.75
Renta de hârtiă austriacă ....	81.15
Renta de argintă austriacă ....	81.80
Renta de aură austriacă..............110.50
LosurI din 1860 ..................... 140.—
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 873.— Acţiunile băncei de credită ungar. . 306.25 Acţiunile băncei de credită austr . . 312.60
Galbeni împărătesei .................. 5.71
Napoleon-d’orI........................ 9.58
Mărci 100 împ. germane................59.45
Londra 10 Livres sterlinge .... 121.40
Editoră şi Redactoră responsabilă:
Or. Aurel Mureşianu.
Nr. 207
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
3	3	3	3 O
®
td
â .►
3> JB
ga *ej
|c Ǥ* ^ rs
•05
Sc
*	O»
& 3 g. a*
g. &
S &
•	®.
«2 ^
g §•
i* g
s £
OD
Q
®
o
c3
o-
*-i
9
I
3*
&
f
O
<5
St
lb
f
c|
03
05
r
r ^
S-.&
8*
g
ts
O*
►t?
rf-
®
©
â
»
©
s»
o
3D
& a
Si ©
* s
to
o-
►<
®
co
O
Cu
►§
tw
39
s
®-
4L
p p
£2-c* c*
Pl. ® M >,
2"^
s* ®
B
r^p
05
®
2 ^ EJ-
fi»
co Sg
o-^s
3iŞ
cn - » **> S'ra
w a> i
5 05<
p
s?S ® ® p p
&g.
f* s*
0 g
H* °
5- ®
L_J	®
S »
I—•	05 m
^ t-4 q”
© ^ »£ C0 O-•• o H <
de.
5 cn O' 5" © cu 2
B ® 09
5 B.«i
3 B -3“
t?s ® ® p p
££•
pc P<
P Q-
5. ®
H
P< ®
gQ
pp
*—p‘
C=D
P3
_ 2 52$ o-* p ®
p»
0 •■
9
oo P ®- P ►i c*-p ©
5>
e.
a.
®
p
B
®-
-CL
£2 g B 05
© 3 2.2,
I-S P ••
B< O- P
*■* p <rt-
9
** CL
II.
®- P
-O ■ ®-
03 I-1 fe, C3 O’ p « ST
tfe. 05
^ O®
O' &9
^ *s
OO'S-
P ® *o
E-^s ^ °»
®" ^ "
O *3 C<
oo
P P
®- c*--ct- ® 9
• 00
®-
t=C3
-OO
77
Se deschide abonamente pre anule 1888
la
AMICULU FAMILIEI. ţ)iarti beletristicu şi enciclopedicu-literaiTi—cu ilustraţiunî.— Cursulu XII.—Apare în 1 şi 15 c(i a lunei în numeri câte de 2—8 c61e cu ilustraţiunî Irumdse; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoră individiloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţuiţi de prenumeraţiune pre anulă întregu e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
preotulO romănu. piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2lA — 3Va c61e; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-mănunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară.—Preţulă de prenumeraţiune pre ânulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primescu gratisu totti ala patrulea esemplarii.
Manieri de probă se trimită gratisu orî-cui cere.
HV~ A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. "Ui
.	.	*	'*	iTI.
Totti de aci se mai potu procura şi următorele cărţi din editura propriă:
Apologie. Biscusiunî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 80 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. n. câte 40 cr. — Broşura III. 80 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste ană,' de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuventărî bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sSrbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzarîulB. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-bna C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulâ perdutd. Novelă originală de Pauhna G. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omâ de bine. Novelă originală. —Continuarea novelei: Idea-lulQ pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreană craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimulă Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Eiă trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N.
P.	Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăria. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-g’ouve. Preţulă 10 cr.
Hermană şi Dorotea după W. de Goetbe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfn. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauri a. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulu. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Pilime prin Vincenţiu Nicoră, prof. giinnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr. f,
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şl arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. 0. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românu. Cartea I, II, III, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comercin şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
Indreptard teoreticu şi practicd pentru învăjămentulu intuitivd în folosulă eleviloru normali (preparandiall), a în-vSţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recomandând! mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manualu de Gramatica limbei romane pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune pubhcă cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manualu de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindendă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă i fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră prep ar an-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesc! forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., lăgată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Mieulu mărgăritaru sufleteseti. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântar!
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visulă Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-ijeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cn icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov u*