r
UME
liUtrimea, Atoisiraîims; si Tiţogiafla:
IMŞDVl), piaţa mare ir 22. Icnioil ceiranciue tiu se pri-pnri, Monua-up una ten-trimi u!
Birenils if aunui:
lrt|ovi, piaţa mare ir. 22.
bierate mai primesc» în VI ana: &Mf Htutt, HaosetmUtn & Yogler (OttaM<ua),Utmrtch Schaltk, Aloi* Etnii, M, Ihtk.es, A. Oppelik, J. Dan-ntbtrg; !n Badapaata: A. V. tiuld-kmtr, Anton Xttet, EckxUin Befuiti tnFrwkfurt: ti. L. Dault: tn Ham-kurg: A. Sieiner.
Pwţnlfl mserţiuniloru: o ieriii (armondâ pe o colonă 6 ar. li 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si invoiălă. Reclame pe pagina III-a o serii 10 cr. v. a. său 30 bani.
•Gazeta* iese In fie-oare di.
itauameite festin Anstro-Uartria
Pa ună ană. 12 fl., pe şăae luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe ună a u 40 franci, pe şăae luni 20 franol, pe trei Iun! 10 franci.
Se prenumără le tdte oficiale poştale din întru şi din •tiară şi la dd. colectori.
ADonatnentnln pentru Braţovn :
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unfianfi 10 fl., pe şăse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. Cu dusulfi In casă: Pe unii and 12 fl., pe şăse luni 6 fi., pe trei luni 3 fl. Unii asemplară 5 cr. v. a. său 16 bani.
Atâtă abonamentele cătu şi inserţiunile sunt a se plăti Înainte.
Nr. 206.
Braşovt, Luni, Marţi 20 Septemvre (2 Octomvrie)
1888.
£Tc*u. abcnamentu
„GAZETA TRANSILVANIEI".
Cu I Octomvrie 1888 st. v. se deschide nou ibonamentâ la care fnvitămă pe to}i amicii §i spri-jiaiturii foiei nostre.
Preţu Iu abonamentului:
Pentrn Austro-Ungaria: pe trei luni 3 11. pe şese luni 6 fl. pe unU anu 12 fl.
Pentrn România şi străinătate:
pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unti anii 40 franci.
Abonarea se pote face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se voră abona din nou, s6 binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Admlnistraţinaea „Gazetei Transilvaniei".
Braşovu, 19 Septemvre v.
Din incidentulu representa-ţiunei, ce au adresat’o guvernului proprietarii unguri din Ardealu în cestiunea răscumpărării rega-liiloru, organulu stângei estreme, „Egyetertes", face nisce apreţiări, cari merită luarea aminte a tuturora celoru ce se intereseză de sermanulu Ardealu. Ele ilustreză în modu bătătorii la ochi şi es-pectorările şoviniste de mai deu-nă4ile ale lui „Peşti Naplo."
Etă ce scrie numita foiă în numărulă seu de Sâmbătă sub tit-lulu „Ardelenii şi răscumpărarea regaliilorti*.
„Ardelulu este copilulu vitregă alu guvernului. Guvernulu lui Tisza, de vre-o patru-spre-(}ece ani de când e la cârmă, l’a năpăstuit ne’ncetatu. Numai atunci s’a gân-ditu la elfi când au fostă alegeri de deputaţi. S’a folosită de strania împărţire a cercurilorfi electorale, ca aderenţiloru sei rămaşi lilră mandată să le câştige mandate în Ardealfi, seu se aducă în dieta asemeni omeni, a cărorfi a-
FOILETONULU „GAZ. TRANS.“
(i)
Cipariu şi filologia română.
Filologia este învăţătărea spiritului omeneseti. Obiectulă ei este ca modalităţile de manifestare a ideilorăsă le deduci şi propună într’o nexiune şi ordine sistematică. Ba mai multă, Ioană Rei-chardţ cjice, că filologia nu e numai istoria vieţii a unui poporă, ci ea tinde, ca p&nă când istoria desvoltărei u-uei sciinţe e pcrcursă în calea sa de o direcţiune, care merge paralelă cu direcţiunea de desvoltare a altei, sciinţe, pină atunci direcţiunea filologiei se se-pareză mai multă în procesulă ei de desvoltare, adoperându-se se întrunescă liniile de desvoltare ale sciinţeloră respective, cari din urmă apoi se concentreză - ca racjele sdrelui în linii — în ună punctă centrală, pe care îlă numimă „spi-ritulfi poporuluiu.
Acestă rolă de mamă prin tote tendinţele separatistice cu cari era acusată filologia — nu şi l’a putută perde; ci cu admiterea ei între sciinţele a poste-
legere în alte părţi n’a reuşită seu a fostă chiar imposibilă."
„Alegerile din Ardeală au devenită vestite în totă ţera. Pe ser-manulă poporă l’au coruptă cu bani, cu rachiu şi cu carne de oia. Pe aceea parte a poporului însă, care s’a opusă unoră asemeni mijloce menite a cumpăra sufletele, de multe ort im terîCo cu puterea brachiului la urnă,u
„Ardelulu este der represen-tatu în dietă aprăpe esclusivă cu guvernamentali. Poporulfi con-strînsă la mamelucismă, ar fi fostă în dreptu se aştepte dela guvernă celu puţină, ca după ce odată i-a confiscată libertatea politică, celă puţină să facă ceva pentru bunăstarea lui materială0.
„Der nici atâta n’a făcută. Aci se jertfesce Ardealul u pentru interese mai înalte ale ţării, cum s’a întâmplată în afacerea convenţiu-nei comerciale cu România, aci se dispune asupra lui în deplină neînţelegere şi necunoscinţă a re-laţiuniloră locale vătămându-i-se condiţiunile de esistenţa. Fiecare Maghiară cundsce importanţa politică a Ardealului şi inima lui vede cu adâncă compătimire lupta acea grea şi primejdiosă, ce este constrînsă a-o purta maghiarimea de acolo, şi mai vârtosu clasa pro-prietariloră unguri, cu duşmanii ei ascunşi şi declaraţi.“
ţ)ice apoi că ţera a dovedită interesarea ei faţă cu Ardealulă nu numai prin sprijinirea Kultur-egyletului. Der dorinţele ardelene rămână totdeuna neîmplinite. Ast-felă guvernulu a respinsă cererea de a se înfiinţa în Ardeală ună institută de credită fonciară.
Câtă pentru sprijinirea industriei ruinate a Ardealului s’au vorbită multe, der de faptă nu i s’a dată nici unu ajutoră. Aşa se întâmplă şi pe târâmulu instrucţiunei. „In anumite ţinuturi nemaghiare se redică scăle secundare, pe când oraşe neoşe maghiare ca Sz. St.
riorice valorea sa a crescută formidabila, er terenulă său progreseză văcjendu-lă cu ochii. Astăzi filologia este ună adevărata arsenala ala naţiunilora, cărora li se dispută originea numelui şi a sângelui, şi una fara puternica în mânele filologilora spre a străbate la lumina cea adevărată.
Avenda în vedere importanţa filologiei naţionale, precum şi dispuşi de de-votamentula şi pietatea filială, ce o da-torimfi memoriei celui mai distinsa cul-tivatora ala ei, ne permitema a impro-visa una studiu filologica, der mai mult dorima a presenta lectorului pe ilustrula şi eruditula filologa româna, pe Timoteiu Cipariu, nu atâta în resultatele sale filologice, câta în tendinţele sale.
Hipotesele. despre originea nostră se divida în două clase principale. Aceia, cari admita filologia de sciinţă a priori întru demonstrarea originei iau de basă limba ca necasitate, căci după denşii limba este unicula micjlocu eficace şi sigura, prin care ajungema la adevăra, atribu-inda respectula cuvenita şi istoriei. Aderenţii acestei scoli apoi se subdivida în
Georgiulu se rogă înzadară pentru asemeni scdle."
„Tâte aceste plângeri" — continuă „Egyetertes" — n’au deşteptată înclinări oposiţionale între deputaţii guvernamentali ardeleni. Năcazurile an}3tore nu le-au deschisă ochii, ca se vedă, unde conduce sistemulă actuală ţera, şi mai vârtosu Ardelulu. A trebuită să se ivescă o astfelă de cestiune cum este aceea a răscumpărării regalieloră, la care suntă iuteresaţî aşa de mulţi proprietari, ca în cele din urma se dea ună ţipetă durerosă şi se se hotărască a face ună pasă de protestare faţă cu guvernulu...."
ZDZEUST JLPA.RA.
Din incidentulii călătoriei împăratului Wilhelm la Roma, c^iai-el0 germane na-râza, că împăratule Friderică, pe timpulă când, ca moştenitorii ale tronului pru-sianO, cerceta pe Papa Piu ale IX, în contra obiceiului, nu voi să sărute mâna Papei, dicende, că „afară de tatăle său, regele, n’a sărutate mâna încă nici unui bărbateu şi de aceea nici Papei n’a vrute să i-o sărute, ci ’i strînse numai mâna. Când în urma acesta Friderice cerceta din nou pe Papa, acesta se cjice că l’ar fi primite ţinâudu-şl mânile la spate.
fiarele berliueze primesce scirlsen-saţionale în privinţa disposiţiuniloru militare, ce se iau la graniţele orientale şi de medă-4i ale Rusiei. Unele din aceste (fiare publică o ordinaţi un e secretă dată de statuie majore din Yilna sub Nr. 1256. Iu sensule acestei ordinaţiunl a-veau să se procure în timpule dela 25 Auguste pănă la 30 Septemvre st. v. 8051 cai, cari amăsuratO ordinului imperial dela 16 Maiu 1888 Nr. 13,258,aveu a ser. vi pentru transportarea mâncărilore şi celoralalte trebuinciose pentru armată pe sâma trupelore aflătore la graniţele Prusiei. După o altă versiune însă co-mandele cercurilore militare dela Kiev, Vilna, Odessa şi Moscva au primite ordine ca păuă la 10 Septemvre st. n. să
alte două clase, după cum adecă elemen tule latine, său slave prevalâză în limbă.
Cei ce ţine latinitatea limbei nostre afirmă cu totă resoluţiunea, că originea ei e analogă cu originea limbelore italice; er alţii, cari alt-cum au studiate cestiunea originei limbei române cu mai puţină profunditate, seu bună-voinţă, susţine, că legănule creaţiunei limbei năs-tre cade afară de Italia.
Scola slavă afirmă, că limba nostră e slavă, şi prin urmare, noi sunteme Slavi. Tote creaturi de ai aoestei scoli susţine, că sunteme de origine germană ca p. e. Schuller; alţii, ca Rosler, că limba română se constitue din elemente tur-cescl şi grecescl; în fine ca de complimente s’a născute a cincea scolft, care profeseză încă şi acfl credinţa, că limba nostră e o promiscuitate homatohgică din slavă, latină, grecă, turcă, italiană, maghiară etc.
A doua clasă principală ia de basă istoria. Adepţii acestei scoli <fice, că o-riginea unui poporă şi a limbei lui nu se pote constata numai din limbă, cu deosebire când limba conţine atâtea ele-
concheme câte 10,000 de reserviştl fiă-care comandă, va să clică cu totule 40,000 de reserviştl.
Din incidentulă petrecerei în Cons-tantinopole a fratelui Ţarului Rusiei, semi-oficiosule „Journal de St.-Petersburgu scrie: Purtarea prevenitore a Sultanului faţă cu fratele Ţarului e fără îndoială o dovedă despre încrederea împrumutată, ce esistă între aceste două [puteri. In Rusia a produsă multă satisfacţiune împrejurarea, că Porta a profitată de pe-trecerea în Constantinopolă a mariioră principi pentru a da — de sigură în interesulă păcii generale — espresiune acestoră puternice şi amicabile relaţiunl.
„Bud. Corr. ‘ pretinde a fi autori sată din cele mai competente locuri, ca sfi publice declaraţiunea, că tote scirile colportate despre cele petrecute între regele Milană şi Natalia, precum şi despre cabinetulă serbă, seu schimbarea vre-unui membru din acele cabinete, sunt nebasate. Regele Milană acum mai multă ca totdeuna este hotărîtă să ducă în deplinire procesulă său de divorţă*
Societatea de laparisare „Siechenyi".
Se scie că afară de „Kulturegyletu-ul ardelenescă se mai află şi ună altă „Kulturegylettt în comitatulă Sătmarului, numită „ Szechenyianătt. Scopulă acestui „Kulturegylet“ îlă aflămă definită în colonele lui „Egyetertesu prin urmă-tărele cuvinte: „Cultura, maghiarisarea şi propagarea patriotismului maghiarii
E deră de interesă pentru noi ca să scimă, în ce constă activitatea acestei societăţi, ală căreia scopă este ma-ghiarisarea Româniloră din comitatulă Sătmarului? Pentru mai bună orientare estragemă următorele părţi din rapor-tulă anuală ce s’a cetită în a V-a adunare generală ordinară a acestei reuniuni, ţinută în Baia mare la 28 Septemvre n. c.:
Societatea şl-a manifestată activitatea ei prin:
1. Premiarea învăţătorilor^ şi a sco-lariloru. La începută acesta a fostă prin-cipalulă ramă de activitate ală societăţii, crecjendă că învăţătorii, săraci fiindă, voră emula în propunerea limbei statului pentru a pute dobendi asemeni pre-
mente eterogene; ci în casulă acesta îşi iau refugiulă la istoriă. Dintre denşii unii suntă pro, alţii contra romanităţei şi latinit&ţei ndstre, er o a treia categorie apucă calea mijlociă.
Contrarii stărue, căsuntemă descendenţii Daciloră, Româniloră şi Slaviloră, primii în prevalenţă.
Epigonii romanităţei şi latinităţei nostre susţină însă, că noi suntemă, atât după sânge, câtă şi după limbă, descendenţii colonieloră lui Trai ană — cu deosebire în ce privesce limba. După denşii, limba nostră este ună ramă naturală ală limbei latine rustice, seu vulgare, despre a care existenţă s’a scrisă şi vorbită cu atâta posibilitate, încâtă unii i-au constatat şi periodele de domina-ţiune.
Primulă Română, ce ne descopere nouă acestă adevără, este nemuritorală Petru Maioră. Transplantându-se sciinţa şi arta olenă la Roma. — aşa ne înveţă Petru Maioră — împrejurarea acesta a forţată limba, ca pe organulă culturale, să-’şl creeze seu însuşescă şie-şl ter-meniii indispensabili spre propagarea ar-
Nr. 206
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
mii. Der — continuă raportulii — după ce aceste premii s’au dată în concursă, suprema autoritate şcolară valahă gr.-catolică e începută să persecute pe învăţătorii confesionali cari au primită astfeliu de premii şi în fine i-a oprită dela concursă. In urma acesta societatea a fostă silită să încete cu publicarea concurseloră pentru ca prin acesta să nu pună în con-flictă pe „învăţătorii cu spirit patriotic44 cu propriele loră autorităţi şcolare. Cu tdte acestea însă, introducerea cursuri-loră de înveţămentă de sera dau progrese neaşteptată de mari şi acei învăţători, cari pe lângă împlinirea grelei lor chiă-mări mai ţină şi cursuri de sera, nu pot fi lăsaţi nepremiaţi. Din asta causă, premiile menite pentru învăţători şi şcolari, Societatea le-a destinată pentru cursurile de seră. In sensulă acesta s’a insinuată la societate descinderea a 13 cursuri de sera, anume : 10 cursuri în 10 comune valahe din cer culă Avas, er celelalte în Mediaşă (Aranyos-Medgyes), Apa şi Gorbed.
2.	Ajutorarea scolariloră săraci. Societatea a dată ajutore scolariloră săraci dela scolele de stată din Avas-Felso-falu şi Şomcuta mare, cari din alte sate au mersă la aceste scole spre a învăţa limba maghiară. Sub titlulă acesta au fostă ajutoraţi la scola de stată din Av.-Felsofalu 33 de copii, dându-li-se cuar-tiră, costă, haine, cărţi şi recliisitele şcolare. Asemenea s’au dată în acesta ană 180 fi. pentru maghiarisarea scola-riloră dela scola de stată din Şomcuta mare; pe lângă astea s’au ajutorată cu haine şcolarii de totă săraci din A. Me-diaşă. In fine societatea plâtesce didac-trulă pentru şcolarii valachi săraci, cari cerceteză şcolile ungurescl. Pentru cele espuse în rubrica acesta societatea a spe-sată în anul acesta 851 fi. 17 cr.
3.	Ajutorarea şcolariloru săraci cu cărţi şi rechisite şcolare. Spre scopulă acesta Societatea a votată 300 fi., a spesată însă în acestă ană administrativă numai 205 fi. 98 cr.
4.	Cursurile de mvăţămtntu de sera. In anulă espirată a avută societate asemeni cursuri 6. Din suma de 300 fi., destinată pentru asemeni cursuri, s’au spesată numai 85 fi. 67 cr. Pe basa progresului dovedită la asemene în a-ceste şcoli de sera, din suma preiectată de 600 fi., s'au dată premii la învăţători 230 fi., er şcolarii s’au premiată cu 36 fi. din suma proiectată de 100.
5.	Biblioteci portative a avută societatea în anulă trecută 4, în anulă acesta însă are 8. Din suma proiectată de 500 fi. s’au spesată pentru sporirea acestoră biblioteci 404 fi. 20 cr.
6.	Asilurl de copii. Cu ajutorulă inspectoratului reg., cu ajutorulă comitetului administrativă ală comitatului, cu a-jutorulă preoţiloră maghiari romano-ca-
tolicişi reformaţi, — i-a succesă societăţii a-şi spori numărulăasiluriloră de copii dela 5, câte se afiau în anulă precedentă, la 22, în cari îşi primescă educaţiunea primă în spirită maghiară 1638 de copii. In aceste asilurl de copii maghiarisarea pretotindenea a făcută progrese surprindătore, Societatea a dată în anulă acesta multă mai numărose ajutore ca în a-nulă trecută. Anume în anulă acesta a plătită cuartiră pentru 33 şcolari, a provădută cu costă 23, er cu îmbrăcăminte vre-o 40. Raportulă numără 11 scole confesionale românescl în cari copiii au fostă ajutoraţi din fondulă a-cestei Societăţi de maghiarisare. Ero-gaţiunile societăţii din anulă acesta au fostă 4939. fi.
Şoviniştii despre Fiume. v
„Egyetertes“ e forte nemulţă-mitu cu locuitorii italian! din Fiume, din 'causă că aceştia nu voru nici decum se se inspire de „patriotismului ungurescti. Etă ce scrie în privinţa acesta în nume-rulu său dela 29 Septemvre :
Spunemă sinceră, că ne-amu simţită amară loviţi când amă vedută, că aceşti ultraişti se sustragă dela tote o-bligamentele ce le pretinde dela ei pa-triotismulă maghiară. Au demonstrată cu aceea, că ei suntă Italieni. Nu pote avea nimenea nimică contra limbei loră materne şi e lucru naturală, decă pe a-ceea o cultivă şi ţină necondiţionată la ea. Nici n’a pretinsă nimenea dela ei ca să renunţe de limba loră maternă. Der aceşti omeni au pusă în contradicere limba italiană cu patriotismulă maghiar. S’au pusă în posiţiă ca şi cum cetăţenii din Fiume, cari vorbescă limba italiană, n’ar ave nici ună obligamentă faţă eu Ungaria, care e patria loră. Şi durere, mare mulţime de locuitori s’au aflată, cari s'au alăturată cu plăcere la astfelă de declaraţiuni.
După acesta îşi esprimă „E-gyetertes“ bucuria, că o deputa-ţiune din Fiume a mersu la Budapesta pentru ca sS depună în numele cetăţeniloru din Fiume o cunună de arginta pe mormântului lui Franciscu Deak. Din împrejurarea acesta deduce foia ungu-rescă, că numai o parte a locuito-rîloru italian! din Fiume ar fi duşman! ai statului maghiarii; amin-tesce îmbunătăţirile ce le-ar fi făcută statulu maghiară în Fiume şi apoi continuă astfelă :
Tote aceste îmbunătăţiri s’au făcută pentru aceea, pentru-că Triestulă se ţine de Ungaria. Cetăţenii din Fiume potă să fiă convinşi, că opiniunea publică a Ungariei nu şi-ar bate multă capulă cu ei, decă ar sci, că şi ei voiescă să ne
ei şi sciinţei elene. Cu: augumentarea materialului lexicală şi cu poleirea limbei a succedată însă şi desfacerea idiomului latină în dialectă rustică şi cultă, seu clasică. Diferinţa acesta luase dimensiuni ca şi acelea în fine ca pe tim-pulă lui Quintilian alta era a vorbi lati-nesce, şi alta gramaticesce.
Colonisarea română pe ţărmurile Mă-rei Adriatice a începută în secolulă ală II-lea d. Christosă; peninsula tracă pănă la Danubiu şi Marea Negră fu împopo-rată de Români pe la jumătatea secolului I. dp. Crist., er în Dacia s’a întâmplată în secolulă II-lea după Christosă.
Pe timpulă acestoră colonisări s’a concepută şi formaţiunea limbei românescl, care a continuată pănă prin seco-lultt ală V. In periodulă acesta zace şi prima epocă a limbei românescl şi a li-teraturei tradiţionale.
Intre tote fiicele Romei partea cea mai rea îşi avu aceea, care şi-o destinase de propugnaculă în contra invadăriloră turbate dela Nordă. înconjurată de e-lemente eterogene, molestată de popore pururea ostile şi isolată de ale sale su-
rori, fără protectoră în pământă străină îşi aştepta mântuitoră. Der vai, departe, forte departe era. Edictulă lui Foca şi alte încercări anteriore, precum şi succesive, de a elimina limba latină clasică din administraţiunea politică făcură verfă calamităţiloră.
Der urma secolulă ală X-lea, în care fiicele neo-latine devină fete mari, devină la maturitate şi independenţă cu privire la limbă. Acuma, decă n’au putută învinge, au sciută celă puţină a se lupta.1
Despre noulă scripturistică ală limbei nostre în epoca de pe la secolulă 'ală X, afară de unele probe minuţiăse, nu se scie pănă de presinte nimică cu certitudine, ci acesta ese la ivelă în e-poca a patra a limbei românescl, care cade prin secolulă XV—XVI.
Studiulă limbei dateză din secolulă ală XVII şi încă cu lexicografia. Prima gramatică română tipărită apare la 1780 compusă de S. Miculă şi locupletată şi ordinată de G. Şincai. După ună pă-trară de seclu tu retipărită la Buda de Şincai. In ambele ediţiunî se ia de
resplătescă pentru multele jertfe ce le-amă făcută pentru ei aşa, cum a res-plătită Triestulă pe Austria.
Este adevărată, dă noi avemă lipsă de Fiume, der nu mai puţină lipsă are şi Fiume de noi. Şi decă statulă maghiar ar afla de lipsă, ca „mărgăritarulă Âdriei“ să fiă locuita de poporă maghiară, de-orece poporulă ce-lă locuesce astătji nu este poporă de încredere, fiă siguri cetăţenii din Fiume, că statulă maghiară s’ar sci îngriji, ca ună elementă maghiară destulă de numărosă să-şi afle acolo existenţa. Fiume a costată multe milione pe Ungaria. Nu ne pare rău de a-ceste milione pănă când cetăţenii lui se voră arăta că suntă buni patrioţi. Nu putemă însă privi cu ochi buni atunci, când vedemă că gustă binefacerile acestoră multe milione omeni de aceia, cari suntă plini de duşmăniă faţă cu noi.
SCIRIIE PILEI.
Cu ocasiunea proximului congresă naţională bisericescă gr-or. probabilă că se va discuta şi asupra cestiunei tipârirei cârţiloră bisericesă cu litere latine. De sine se înţelege, că la săvârşirea acestei eventuale reforme are să se ţină contă de progresele filologice ale limbei române, omiţândăpe câtă se pote cuvintele străine şi superflue pentru noi. In privinţa acesta „Telegrafulă Română*4 e de părere, ca începutulă să se facă cu cărţile, cu cari vine şi tinerimea şcolară în atingere, şi adecă cu „Orologierulăf	„ Octoichuluu,
„Apostolului şi apoi treptată cu celelalte cărţi. Pentru-ca însă să nu se străcore în traducerea cărţiloră provincialisme, „Tel. Rom.44 ar afla de bine, ca comisiunea, ce se va îusărcina cu lucrările acestea, să fiă compusă din celă puţină 3 membri, aleşi din câte ună asesoră ală senatului bisericescă ală fiă-eărui consistoriu eparchială, cari apoi sub priveghiarea archiereiloră să lucreze continuu, aşa că în decursă de ună ană de cjile celă puţină cele 3 cărţi pomenite mai susă să se potă tipări cu litere latine.
*
* *
Confratele nostru dela „Kronstădter Zeitung44, Redactorulă şi Directorulă de pănă acuma ală acestei foi, Domnulă losef W. Filtszh, s’a retrasă dela redac-ţiunea acestei foi cu diua de 21 Sept. a. c. Precum scirnă, d-sa este alesă deputată dietală şi astfeliu este chemată a-şi desvolta activitatea pe altă tărâmă. D-nulă Filtsch declară în scrisorea cu care îşi ia adio dela cetitori, că va lupta şi în viitoră pentru causa partidei naţionale săsesc! apărândă principiile ei. Dorimă colegului nostru ca în noua misiune ca deputata să întâmpine mai puţine desamăgirî decâtă alţii, cari i-au
premersă pe acestă cale.
*
* *_______________
principiu reducerea limbei române înă-cară în parte la latină, după ce româ-nesca e ună mădulară diformată şi mutilată ală latinei.
Petru Maioră luândă în basă fonetica limbei, e pentru anticitatea limbei românescl, declarând’o de ramă naturală ală latinei rustice, prin ce devine părintele fonologiei române.
Toţi trei alt-cum erau latinişti pro-nunciati.
Apoi au urmată alţi gramatici cu alte sisteme ortografice, aşa, că în scurtă timpă nu aveamă mai puţine ca nouă sisteme ortografice.
Cea mai succesă şi bine primită însă a fostă a lui Petru Maioră. Densulă e primulă, care a introdusă codiţele în ortografia ca necesitate ortografică, „cari prin fixarea reguleloră ortografice şi cultivarea conscientă a limbei cu timpulă potă să devină eliminabile44.
După gramaticii acestei epoce apoi urmară o droe de ei, între cari celă mai însemnată e Ioană Alexe, episcopul ă Armenopolei cu „gramatica daco-romana sive valachica44 sa. Sistemulă său orto-
S’au mai înscrisă încă prin D-na presidentă Susana Andreiu Mureşianu ca membre ale reuniunei române pentru a* jutorarea văduveloră sărace din Braşovă şi Săeele următorele Domne: Din Bra-şovă Paraschiva Burbea, Elena D. Căpu-ţină şi D-şora Ecatcrina G. Ghiantu. Din Dârste preotesele Maria I. Bârseanu şi Maria 1. Broşiu şi preotesa Susana A Soiu din Turcheşiu.
*
* *
„Românulău aduce durerosa scire, că d-ra Iulia Hajdău, fiica eruditului B. P. Hajdău, a reposatu. D-ra Hajdău absolvase scola de înalte studii din Parisă; nu împlinise încă 19 ani de etate şi era în ajunulă de a prrai titlulă de doctorO în litere şi filosofiă. — Ne asociămă şi noi la durerea nemângăiaţiloră părinţi espri-mându-le condolenţele nostre cele mai sincere !
*
* *
Cetimă în „România44: „Comitetulîi naţională pentru participarea Bonomiei la exposiţia din Pari«ă s’a întrunită Vineri sera. S’a deschisă o listă de subscrip-ţiuni printre membrii comitetului, care s’a şi acoperită cu câteva mii de lei. Prinţulă G. Bibescu, preşedintele comitetului, este neobosită pentru a face ca ţera nostră să fiă cu demnitate repre-
sentantă la Exposiţiunea dela Pari9fi.u
*
* *
„Epoca44 află, că autorităţile vamale din Predeal fi au reuşită a pune mâna pe o importantă contrabandă de manufacturi ce era destinată a fi introdusă în România prin valea Râşnovului. Mai multe focuri au fostă schimbate între garejii fruntariei şi contrabandişti; nu a fostă însă nici ună rănită; contrabandiştii, lăsândă marfa, o luară la fugă.
*
* *
ţ)iarulă „II Secolou din Milano, fă-cândă o statistică despre recolta din a-nulă acesta din Europa, chce că recolta României se urcă la 13 milione 50,000 hectolitri, mai multă decâtă în anulă precedenta cu vr’o 5 milione hectolitri.
*
* *
Principele de Walles (Galles), moş-tenitorulă coronei englese, a sosită Sâmbăta trecută la Bucuresci, de unde probabilă că a şi plecată deja la Sinaia pentru a visita pe Suveranii României,
Representaţiune în afacerea rescum-părării reguliloru.
Scimu că întrunirea posesori-loru de regalii ungur! ţinută în Cluşiu a decisă a se presenta guvernului o representaţiune în afacerea rescumpărarii dreptului de cârcîmărită. Cu compunerea ei a fostă însărcinată societatea ungu-reseă de agricultură din Ardealu.
grafică e analogă sistemului maioriană cu adausulă lui „u“ finală.
Cu doi ani mai târejiu apăru gramatica lui I. Eliade Rădulescu (1828). după ună deceniu şi mai bine redacta „Curierulă de ambele sexe44. Pune tulii său de plecare e a lui Petre Maioră. 0-purile gramaticale şi în specială „Curi-erulă44 seu dela Petru Maioră pănă la Timoteiu Cipariu, afară de gramatica e-piscopului Alexe, au fostă, cari au debutată mai multă la sanctuarulă limbei năstre.
Purismulă şi intregitatea unei limbi nu se pote conserva numai cu vorba, seu cu gura, ci şi cu scriptura; er fac-torulă augmentativă în materialulă limbei e comerciulă seu cu lumea. Starea culturală, comercială şi relaţiunl de stat din periodulă colonisărei nostre şi ado-minaţiunei romane în Dacia lui Traiană suntă indicii suficiente de a admite, că limba romană vulgară, seu neolatina ro-mânescă sub auspiciile latinei clasice, care se usita de limbă de stată, nu va fi simţită lipsa acestora.
(Va urma.)
A
Nr. 206
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Reproducemu şi noi din acestu actu interesanta cu privire la cestiunea regaliiloru părţile cele mai însemnate.
Representaţiunea adresată ministrului de finance accentueză mai întâiu importanţa răscumpărării regaliiloru din punctu de vedere eco-nomicu-naţionalu şi de drept privat. Apoi arată, că memorata societate a adunată numai date din 15 comitate ale Ardealului, der că şi aceste suntu în multe privinţe de-fectuose.
Mai departe arată câtu de mare consternaţiă şi îngrijire a produsă proiectulă guvernului între proprietarii unguri, care s’a mai mărită prin aceea, că s’a pusă în lucrare resolvarea unei cestiunl aşa de grave în modă atâtă de pripită.
In fine arată, că răscumpărarea regaliiloru pote se aibă trei scopuri şi idei principale a) sco-pulă naţionalu-economicu, b) sco-pulă financiară şi c) scopulă pri-vitoră la asigurarea dreptului privată. Motivarea proiectului guvernului nu recunosce nici unulă din aceste trei scopuri. Să vede, că guvernulă la statorirea proiec-teloră sale a fostă condusă de vederi economice-financiare. Inse decă statulă e îndemnată de a-• ceste vederi, să ia dreptulă de regalii dela proprietarii săi actuali, atunci trebue se aibă în vedere tot-odată ca espropriarea acăstasă se facă în interesul puelic pe lângă o despăgubiîe adevărată şi dreptă. Acestă post Iută proiectulă guvernului mTluaîmplinesce şi astfeliu între scopurile lui nu s’a luată în vedere şi scopulă privitoră la asigurarea dreptului privată.
După acestă Introducere representaţiunea continuă astfeliu:
Desdaunarea proiectată de înaltulă guvernă ar aduce pentru proprietarii dreptului de cârcimărită păgubire atâtă de mare şi de nedemnă, încâtă modă de răscumpărare mai nefavorabilă ca a-cesta numai în timpuri de revoluţia şi răpire de drepturi se pote închipui, ceea Ce astăcll nu se pote aduce ca motivă legislatorică şi nu este permisă se se aducă.
Proiectulă guvernului în motivarea sa recunosce celă puţină, că dreptulă de cârcimărită, ca resultată ală desvoltării istorice a dreptului, stă pe basă corectă şi formeză avere totă atâtă de inviolabilă ca şi alte bunuri.
Recunoscendă însă acestă basă de dreptă nu se pote lăsa din vedere, că valorea drepturiloră de cârcimărită arată tendinţa de a se desvolta şi a cresce, ceea ce şi este de totă naturală, pentru că sporindu-se numSrulă locuit oriloră şi desvoltându-se averea acestora, consuma-ţiunea beuturiloră spirtuose ţine paşi cu acesta, astfelă că valorea venitului şi a capitalului representată prin drepturile de cârcimărită în totă anulă se urcă hotărîtă. Faptulă acesta incontestabilă nu îlă schimbă nici aceea, că mutarea seu încetarea unoră puncte de circulaţiă prin căile ferate causeză pe unele locuri o scădere a venituriloră dreptului de cârci-mărită, pentru că acestei scăderi corespunde urcarea venituriloră în alte locuri, astfeliu că pe teritoriulă întregei •ţări urcarea sistematică şi stabilă a venituriloră dreptului de cârcimărită nu sufere îndoielă.
Fiindă vorba de expropiarea din jîjinctulă de vedere ală intereseloră publice a acestei averi positive şi cu ten-denţă de a cresce, proprietarii potă pretinde necondiţionată, ca s6 li se dea dreptă desdaunare întrega şi adevărata valore a acestei averi.
Proiectulă propune două vătămări grave ale acestui principiu fundamentală corectă, pe cari a le pune în evidenţă şi a le vindeca este scopulă principală ală acestui memorială. Una dintră a-
ceste vătămări este, că basa desdăunării
0	formeză singură şi exclusivă numai venitulă pusă sub contribuţiâ în anii 1882—1886. A doua vătămare este aceea, că au să fiă subtrase din acestă venită 2O°/0 sub titlulă de spese de ma-nipulaţiă.
Argumentele nostre în contra a-cestei vătămări ne luămă îndrăsnelă a le subşterne în cele următore:
Ânteiu: principiulă, după care valorea desdăunării este a se statori pe basa contribuţiei dela 1882—1886, îlă primimă nu ca o basă perfectă şi dreptă, ci numai de aceea, pentru că deoparte spre egalarea fluctuaţiunei venitului ci-clulă de 5 ani îlă credemă corăspun-cjătoră, şi a doua pentru-că altă statistică publică şi generală a venituriloră regale nu există, afară de conspectele venituriloră puse sub contribuţiâ.
Deră primindă acestă basă dreptă cea dinteiu cheiă sistematică, ne este imposibila a ne mulţumi cu ea fără a
1	se căuta şi vindeca scăderile.
In acestă privinţă însuşi guvernulă ne arată calea şi exemplulă, că veni-tulă pusă sub contribuţiâ pote fi greşită şi vrednică de îndreptare, când în §. 3, alincatulă 2, prevede acelă -casă, că' con-tractulă seu declaraţia venitului, pe basa căruia s’a statorită darea, pote nasce în-doela, că venitulă s’a declarată preste măsură mare, în care casă doresce a afla modalitatea, de a descoperi adevăratulă venită şi a micşora în modă corespun-dătoră desdaunarea.
Ceea-ce susţine proiectulă înaltului guvernă sub acestă punctă întru apărarea drepturiloră legitime ale erarului pentru representantulă financeloră, totă aceea dorimu noi să fiă susţinută şi asigurată şi pentru proprietarii drepturiloră regale în tote caşurile, în care venitulă luată de basă pentru statorirea contribuţiei dela 1882 — 1888 este mai mică ca adevăratulă venită.
Pentru a motiva după trebuinţă a-cestă dorinţă a nostră, trebue să atragem a atenţiunea la acele caşuri deosebite, care credemă că se întâmplă şi în alte părţi ale ţării, der se întâmplă mai alesă în părţile ardelene.
In Ardelă raporturile de proprietate s’au desvoltată astfelă, încâtă aici nu numai moşiile proprietariloră celoră mari der şi ale celoră mijlocii şi mai mici se aflau în parcele mici în mai multe comune depărtate una de alta, şi cu deosebire iobagii se aflau împrăştiaţi din-tr’o margine a ţării la ceealaltă în mai multe comitate şi numărose comune, astfelă că nu este rară acelă proprietară, care a avută proprietate şi jobagi în 20—100 comune.
După ştergerea feudalismului aceste părticele împrăştiate ale proprietăţii au devenita forte greu de esploatată şi în cea mai mare parte s’au dată în arendă ia arendatori mai mici, şi anume cele mai multe caşuri împreună cu averea nemişcătore şi dreptulă de cârcimărită şi de cele mai multe-ori cu acea contji-ţiune, ca arendatorulă să jplătesccă şi contribuţia după obiectele arendii.
In asemenea caşuri declararea venitului dreptului de cârcimărită a fostă treba arendatorului şi a fostă făcută de densulă în modă atâtă de independentă, încâtă proprietarulă n’a avută nici o cu-noscinţâ despre mărimea venitului declarată. Arendatorulă er s’a străduită a statori venitulă său în sumă eâtă să pote de mică, pentru-ca darea, care îlă îngreuna pe densulă, să fiă câtă se pote de mică.
Aşaderă în chipulă schiţată aici s’a întâmplată forte desă casulă, că fără nici o vină a propriatarului venitulă dreptului regală s’a statorită mai mică decâtă a fostă în realitate.
(Va urma)
lângă Friedrichsruhe, cu ocasiunea săr-bătorei secerişului, următorele cuvinte:
firna ne-a adusă la toţi mare supărare, a trebuită să înmormentămă pe bătrânulă nostru împărată şi câteva luni mai în urmă pe fiulă său, pe împăratulă nostru Frideric. Aici, după acele dile în-tristătore, s’a f&cutu erăşi sore, pentru că noi Germanii cu mândriă putemă privi la împăratulă nostru Wilhelm II, care este soldată din crescetă pănă în tălpi şi de sigură densulă se va bate cu vitejiă decă Germania va fi atacată. Der împăratulă Wilhelm II iubesce forte multă pe supuşii săi şi de aceea va face totă posibilulă ca să menţină pacea, pentru că aceia dintre voi, cari acum 18 ani erau cu mine în Francia, sciu ce însemneză sărbătorea secerişului când duşmanulă este în ţeră; puţină mai rămâne atunci pentru sătenă, şi de aceea nu voimă să dămă uitărei pe împăratulă nostru, ci vomă dice: Trăescă împăratulă nostru.
PimiiBle Bismari c&trî săteni.
Principele Bismark a adresată că-tră sătenii de pe moşia sa Schonau de
Raportulu comitetului Societăţii pentru fondu de teatru românu
cătră Adunarea generală din Lugoşă, ţinută la 29 Septemvre n. 1888.
Onorată adunare generală!
Comitetulă societăţii pentru fondă de teatru română face următorulă raportă :
I. Averea societăţii. Averea societăţii constă acji din următorele:
I.	Obligaţiuni de stată în preţă de 21,325 fi. 66 cr.; 2. Acţiuni de ale „Albinei1* 7,800 fl.; 3. Acţiuni de ale „Transilvanieiu 900 fl. ; 4. Deposite la „Albina" 17.776 fl. 2 cr.; 5. Obligaţiuni private 100 fl.; 6. Bani gata 146 fl. 88 cr;
La olaltă 48,048 fl. 56 cr.
După raportulă cătră adunarea generală din 1887, ţinută în Oraviţa montană, averea societăţii a fostă atunci de 44,700 fl. 44 cr. Prin urmare, din anulă trecută pănă ac}I, fondulă societăţii s’a sporită cu 3,348 fl. 12 cr.
II.	Ilestanţele Membriloră. Membrii fundatori, după lista sub ■/. au rămasă datori cu 3.110 fl. Eră membrii ordinai! după lista sub •//., au rămasă datori cu 599 fl. — Restanţele facă 3,709 fl.
Ună timpă lungă s’a practicată, că membrii fundatori şi ordinari s’au subscrisă- numai în liste. Listele s’au aflată de neacomodate pentru ţinerea în evidenţă, pentru manipularea cassei şi în casă de procesă, deorece după atare liste rămână uneori câte 10—15 inşi în restanţă şi deorece listele n’au însuşirile u-nei obligaţiuni.
Pentru acesta comitetulă a ordonată ca să se tipărescă obligaţiuni, şi rogă pe on. adunare generală ca pe viitoră numai pe aceia să-i primescă de membri fundatori seu ordinari, cari seu plătescă tacsele, seu subscriu obligaţiunile.
S’au făcută atari provocări pentru plătire şi pe basa listeloru, der nu s’a dată răspunsă; de altă parte unii res-tanţieri au legată împăcăciune judecăto-rescă, seu suntă prin sentinţă judecaţi, şi deci unii ar pute plăti, nu plătescă însă nici carnetele, deci comitetulă va fi silit să începă şi cu esecuţiunile.
Pote că unii dintre membrii fundatori seu ordinari s’au subscrisă mai multă din fală, decâtă din zelă naţională, şi comitetulă crede, că adunarea generală îşi va de învoirea, ca listele restanţie-riloră să se publice în jurnalele româ-nesci, căci mai bine e, ca să nu se subscrie nime, decă nu vre seu nu pote plăti, decâtă prin subscriere să causeze societăţii şi spese.
III.	Diplomele. Dintre membrii fundatori, cari au plătită taxele, 48 au căpătată diplome, eră dintre membrii ordinari 34. La olaltă 82.
IV. Premiul u de 300ji. Adunarea generală din Şomcuta mare, în şedinţa sa din 12 Aug. 1886, după punctulă 5 ală protocolului alăturată 3 •[., a decisă, ca să se escrie ună premiu de 300 fl. pentru piesa cea mai bună teatrală, şi a îndrumată comitetulă, ca şă facă o propunere motivată cătră adunarea generală viităre. Comitetulă în acesta causă a adusă decisiune şi respective a făcută propunerea din 1 luliu 1887 nr. 5 alăturată sub 4 •/., der adunarea generală din Oraviţa-montană în şedinţa sa din 26 Sept. 1887, după protocolulă mai josă alăturată sub n-rulă 6, a decisă ca a-cestă causă de nou să se desbată la a-dunarea viitore ; pentru acesta comitetulă o subşterne şi dechiară, că şi acum îşi susţine propunerea.
V.	Silvania. Silvania, institutulă de credita şi de economii, cu reşedinţa în Şimleu, prin scrisorea sa din 8 Martie 1888 nr. 45, a recercată pe preşedintele societăţii, după cum se vede din aclu-sulă sub 5 •/. — ca societatea pentru fondă de teatru română să depună din fondulă său o parte şi la institutulă Silvania ; — der fiindă-că comitetulă nu se simte împuternicită nici prin statute, nici prin adunarea generală, ca să-şi schimbe modulă de manipulare usuată pănă acuma, şi anume ca să decidă în causă, comitetulă aşterne recuisiţiune la adunarea generală, — şi face numai ob-servaţiunea, că împărţindu-se fondulă la mai multe institute, s’ar îngreuna agendele cassarului.
VI.	Comitetulă. Comitetulă presinte a fostă alesă în 28 Sept. 1885 în adunarea generală din Bogşa montană şi fiindcă acuma decurgă cei trei ani, pe cari a fostă alesă, comitetulă depune manda-tulă la adunarea generală, mulţămeşce pentru încrederea ce i s’a dată şi cere absolvarea sa.
Protocolele adunării din Oraviţa-mon-tană se alătură sub 6 şi 7.
Din şedinţa comitetului societăţii pentru, fondă de teatru românu, ţinută în 21 Iuniu 1888 în Budapesta.
In numele comitetului:
Dr. At. Marienescu,	Iosifu Hosszu,
secretară.	preş.
SCIRl TELEGRAFICE.
Hamburg, 1 Octomvre. Consi-liarulu secretă Geferken, care este suspiţionatu că a trimisă spre publicare memoriile împăratului Fri-derică fdiei „ Deutsche Rundschau44, a fostă erî nopte arestată la gară tocmai când a sosită din Helgo-landa şi a fostă băgată în arestă preventivă.
„ALBINA" institui de credita şi de economii.
Filiala Braşovn.
Conspectulă operaţiuniloru de cassă în lnna Septemvrie 1888.
Intrate:
Număr ară cu 31 August	1888 fl. 11,418.61
Depuneri spre fructificare	.	127,670.06
Cambii răscumpărate. .	.	138,614.43
Conturi curente ....	10,437.08
împrumuturi pe producte .	7,987.98
împrumuturi pe efecte şi alte
împrumuturi........ 15,661.39
Monetă............... 18,968.45
Interese şi provisimii .	.	4710.01
Comisiuni.............. 303.78
Diverse............... 7545.65
fl.	343,317.44
jEşite:
Depuneri spre fructificare . fl.	85,779.74
Cambii escomptate .	.	.	148,367.04
Conturi curente. ....	18,073.83
împrumuturi pe	producte	.	4360.91
împrumuturi pe efecte şi
alte împrumuturi .	.	.	6390.—
Monetă............... 19,080.84
Interese şi provisiuni .	.	463.12
Comisiuni.............. 409.28
Diverse............... 9236.93
Spese şi sâlare. ....	641.15
Numărară cu 30 Septem. 1888. ,50,514.60
fl. 343,317.44
V. Bologa, m. p.
dirisentu.
N.
P. Petrescu m.
adjunctă.
V. Gămulea, m. p.
comptabilă.
Cursulu la bursa de Viena
din 29 Septemvre st. n. 1888.
Renta de aură 4"/0................100.—
Renta de hârtiă 5°/0 .......	90.30
Imprumutulă căiloră ferate ungare .	146.25
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	97.50
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căiloră terate -de
ostă ungare (8-a emisiune) . . 112.50
Bonuri rurale ungare...............104.50
Bonuri cu clasa de sortare , . . .	104.50
Bonuri rurale Banată-Timişâ . . . 104.50
Bonuri cu cl. de sortare...........104.50
Bonuri rurale transilvane..........104.50
Bonuri croato-slavone ...... 104.—
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă..................... 99.75.
Imprumutulă cu premiulă ungurescă 181.— Losurile pentru regularea Tisei şi Ser
ghedinului......................122.75
Renta de hârtiă austriacă ....	81.15
Renta de argintă austriacă ....	81.80	,
Renta de aură austriacă ..... 110.50
Losuri din 1860	................. 140.—
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 873.— . Acţiunile băncei de oredită ungar. . 306.25; Acţiunile băncei de credită austr . . 312.605.' Galbeni împărătesei .............. 5.71-
Editori şi Redactorii responsabilă:
Or. Aurel Mureşianu.
Nr. 206
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Sz. 2108—1888 tlkvi.
162
Arveresi hirdetmfoiyi kivonat.
A fogarasi kir. jbirosag mint telekkonyvi hatosâg kozhirre teszi, hogy Anna Cornea szul. Stojka vegrehajtatdnak Badila Nikolai al. Veneczei lakosve-grehajtâst szenvedo elleni 114 frt. 50 kr. tokekoveteles cs jar. irânti vegrehaj-tâsi ugyeben a brassai kir. torvenyszek (a fogarasi kir. jârâsbirosâg) teriileten levo al. Veneczei kozsegeben fekvo az al. Veneczei 27 sz. tjkben A f alatt foglalt
575, 576 hrsz. ingatl. 577, 578 *
5427, 5428 „
6128, 6124 „
3504 hrsz. ingatl.
7781 „	„	.
497, 498, 499, 500 hi
40 frt.	8011 (	hrsz. ingtl. . .11 frt.
40 „	8012 (	„	„	. . 31 „
44 ,	8282, 8283	„	. . 9 „
34	„	a 975 tjkben foglalt.
64 frt. 9594 hrsz. ingatl................23 frt.
28 „	9644 „	„................5 „
a 367 sz. tjkben
sz.
ingatlan........................16 frtban
az ârverest ezennel megâllapitott kikiâltâsi ârban elrendelte, es hogy a fennebb megjelolt ingatlanok az 1888 evi October ho 22-ik napjân delelott 10 orakor Also Venecze kozseg hâzânâl megtartandă nyilvânos ârveresen a megâllapitott kikiâltâsi âron aloi is eladatni fognak.
Arverezni szândekozok tartoznak az ingatlanok becsârânak 10%-ât vagyis keszpenzben, vagy az 1881 evi LX. t.-cz. 42 §âban jelzett ârfolyammal szâmitott es az 1881 evi november ho 1-en 3333. sz. allatt kelt igazsâg-iigyministeri rendelet 8. §-âban kijelolt ovadekkepes ertekpapirban a kikuldott kezehez letenni, avagy az 1881: LX. t.-cz. 170. §-us ertelmeben a bânatpenznek a birosâgnâl eloleges elhelyezeserol kiâllitott szabâlyszeră elismervenyt âtszol-gâltatni.
Kelt Fogaras 1888 evi Junius ho 13 napjân.
A fogarasi kir. jbirosâg mint telekkonyvi hatosâg.
PUBLICAŢIUNR
Pentru statorirea definitivă a listei viriliştiloru în representanţa oraşului Braşovft pro 1889, subscrisa comisiune în înţelesulă §-lui 38 ală art. de lege XXII din 1886 —va ţine şedinţă publică MsrCUrl
în 3 Octomvrie (21 Septemvrie 1888
la 3 Ore postmeridiane în sala sfatului orăşănescă.
Cei interesaţi se aviseză despre acesta.
BraşovU, în 17 (29) Septemvrie 1888.
Iuonn Lengeru m. p.
preşedintele comisiunii pentru conscri-erea viriliştiloră.
Bursa de Bncurescî.
Cotă oficială dela 15 Septemvre st. v. 1888.
	Cump.	vend.
Renta română 5%		—	
Renta rom. amort. 5% . . .	96. V2	97.-
Renta convert. 6°/0			
Impr. oraş. Buc. 10 fr. . . .	45.—	50. -
Credit fonc. rural 7°/0 . . .	107.74	107 %
n n n ^°/o • • •	97.—	97.74
„ „ urban 7%. . . .	106%	107--
n n rt ®°/o • • ■ •	—•—	
, „ n 5%. • • •	94.1 /„	95.-
Banca naţ. a Rom. 500 Lei. .		
Ac. de asig. Dacia-Rom.. . .	—	
Aură contra bilete de bancă .	1-74	i-7î
Bancnote austr. contra aură. .	—	
Aură contra argintă seu bilete	1.74	1-7*
Florină valore austriacă . . .	2.087,	2.09 y2
81
I.
trenonlom 8i
Plecarea trenurilor!!:
in
Trenulă
Trenulti
Trenulă
Trenulă
I. Dela Braşovd la Pesta:
de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera. mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovd la Bucurescî: acceleraţii Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după ametjl.
Rugămă pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei se binevoiască a scrie pe cuponulti mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită cliarulă nostru până acuma.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei".
Se deschide abonamente pre anulu 1888
la
AMICULU FAMILIEI, piaru beletristică şi enciclopedică-literaru — cu ilustraţiunî. — Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 tji a lunei în numeri câte de 2—3 c6le cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestium literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patria şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturora indivicţiloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 11., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMĂNU. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2‘A— 3Va c61e; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-traţiunl, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi sciri cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primescă gratisă totă ală patrulea esemplară.
Numeri de proba se trimit ii gratftsii ori-eui cere.
BW* A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU" în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania.
Totti de aci se mai potu procura şi următorele cărţi din editura propria:
Apologie. Discusiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura HL 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste anQ, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericeşcl întfece tote opurile de acestă soîu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care serbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sârbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
IdealulO perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă
Opera unui omti de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: lde&-lulii pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreanfi craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elfi trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după "Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantuld. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţuiţi 15 cr. f
Poesii de Yasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulîi dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de auro. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, m, IY, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industria, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţămentulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoiiloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învâ* ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimu. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1886 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprinzândă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învâ" ţătort şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calcul&rei în scola poporală pentru învăţători şi preparandl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulfi sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesc! forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculu mărgăritaru sufletescQ. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosu ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pân<jă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântăr!
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visulfi Prea Sântei Vergure Maria a NăscStorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumdse. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusfi Christosd.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu#