ISjiMB si IN, fitţ» mân Ir 22. I n«fcr*ncate nu se prl-SUtt«Mxip:s na •« retrimită! /'fmriU ii andin’ jHfni, pinţn mân Ur. ţ2. tomftipriineBcdtnVUna: Vmm, Saasântitm A Yoglor !aat),Htmrick SchaUk, Aloi* U,A.DuJh«, A.Opptlik, J. Dan^ f,-tnBu4apeita:l. Y.Oold- f, Anton Jltttt, KchstemBomat; ItfWt: Q.L.Daub*; InHem-lirg: A. Stemtr. [ fwţoltt inierţiuiulort: o zerii Eidfl pe o col6nă 8 cr. r. timbru pentru o pa-. Publicări mai dese (Jap 4 tarifă si învoială, îmbin» pe padina ni-a o ae-ttt 10 cr. v. a. său 30 bani. .r Nr. 205. Braşovt, Duminecă. 18 J30) Septemvre .Gazeta* iese în fie-oare ţiă punctuală, grabnică şi cinstită! IDI3ST O telegramă din Sofia, cu data de 18 Sept., anunţase că Bulgarii, locuitori în Constantinopolă, ca representanţl ai populaţiunii din Macedonia, au adresaţii în termini energici o scrisore memorială cătră marele vizirii, în care ei pretindă esecutarea reformeloră în Macedonia, fixate în traetatulă dela Berlină. Cu-prinSulă acestei scrisori memoriale este aprope cunoscută. Plângerile Bulgari-loră se referescă mai multă la dependinţa loră bisericescă de episcopii şi preoţimea grecescă, • cari încercă, ca cu ajutorulă învSţătoriloră greci să răpescă Bulgariloră Macedoneni naţionalitatea şi să-i fiacă Greci. Nu se va confunda înţelesulă acestei scrisori memoriale cu a-cela ală articolului Ziarului „Svoboda“ despre plângerile Bulgariloră Macedoneni. Cine suntă însă „acei locuitori Bulgari din Constantinopolău, cari îşi însuşescă dreptulă de a vorbi în numele Bulgariloră dm Macedonia? Ore să fiă aceştia d-lă Sankow şi partisanii săi? Domnulă Zankow a fostă în Kiew, de unde a adusă instrucţiunile „comitetului de binefaceri rusescă", scrisdrea memorială a locuitoriloră bulgari din Constan-tinopolă va da probabilă nascere la nouă încurcături şi se crede, că are de scopă a strica buna ordine, ce dom-nesce de presentă în Bulgaria fiindă o mină pusă de intriga rusescă. * Congresulă liberiloru cugetători din Luttich a protestată în contra manifestă-riloră clericale f&cute în favdrea puterii lumesci a Papei şi a adresată o depeşă ministrului-preşedinte italiană Crispi, în care felicită guvernulă italiană pentru FOILETONULt „GAZ. TRANS.“ (2) IstoriculH clădirii scfilelord române din Braşovt. (Fine.) .. Pănă săra în acestă $ (17 Sept.) totală era gata pentru punerea petrei ibndament&le. Planulă scoleij gravată de mine pe o lespede de cositoră, do-ctunentulfl cu subscrierile binefăcătorilor şitubulă de tinichea în care să se pună «ceste obiecte. Au mai adusă unii din cetăţeni şi câteva monete, însă nu din anală 1861, căci nu s’au putută procura de nicăirf fiindă lipsă completă de mo-netă, aşa încâtă bancnotele de 1 fl se ftceau, adecă se rupeau în patru, care pătrimi valorau l/t florină. Duminecă 17 (29) Septemvre s’a servită liturghia de cătră P.‘ S. Sa Episcopală Andreiu Şaguna. La 10 ore di-mineţs a plecată procesiunea dela biserica cea mare aS. Nicolae: Episcopulă, eu toţi preoţii din Braşovă şi de prin prejurulă Braşovului în ornatele de mare ceremonia pănă la loculă clădirei. Aicf a fostă primită procesiunea cu marşă naţională (ală Jianului) română de muăica 'militară în mare ţinută. Câtă e de întinsă loculă de dinaintea scolei1 (Grdveri) era acoperită de păblică din tote clasele poporului. Pe acelă ldcă era ridicată ună cortă grandiosă sub care s’a sfinţită apa, şi dinaintea cortului o tribună înaltă pentru a se pronunţa cuvântări; şi lângă tribună o masă pe care se aflau tote cele trebuinciose, pentru a se pune în pâtra fundamentală, şi anume : pe o perină roşia (de catifea) şi albastră, ornată cu firă de aură (treico-16re naţională) era ciocanulă şi mistria (lingura, sâu lopăţica) suflate au arginta. Ună tubă de tinichea spre a se pune planulă săpată pe lespedea de cositoră; documentulă istoriei clădirei scdleloră şi alte materii trebuincidse la acostă operaţiune. Locuia punerei petrei fundamentale eră conservată liberă şi încunjurată de ună speliră de soldaţi in mare ţinută (în paradă). Prin prejmă erau următd-rele branşe şi autorităţi: Corpulă ofiţeriloră din garnisonă; ftorpulă: Magistratuală; Corpurile profe-soriloră dela gimnasiele : românescă, catolică şi luterană, cum şi alescoleloră normale sâu primari; Preoţimea tuţuroră confesiuniloră din Braşovă şi de prin prejurulă Braşovului; Căpitănia oraşului; Direcţiunea financiară; amploiaţii 80 mall (Dreisigst-Amt)| Gendarmeria; Companiile negoţătorescl: română şi săsescă; Camera comercială ; Greuz-Comando etc. etc. c . ( După sfinţirea apei, a stropită Epis- copulă cu apă sfinţită loculă punerei temeliei şi pâtra fundamentală şi pe publică. După aceea a întrată Episcopulă în şanţulă temeliei şi architectulă dân-du-i mistria' (lopăţica) mai susă amintită, care se afla pe perina de catifea, a luat cu densa mortariu (vară amestecată cu nisipă) şi a pusă mortariulă ' în loculă petrei; apoi lucrătorii aşeZândă petra la locă, architectulă i-a dată ciocanulă de pe perina cu care Episcopulă a făcută trei lovituri în petra fundamentală, care operaţiune o repetară toţi preoţii de faţă. După terminarea acestei forme, E-piscopulă se sul pe tribuna citată mai susă şi a ţinută o cuvântare bine simţită pentru acâstă ocasiune. După Episcopă, a rostită de pe tribună profesorală Ga-vrilă Munteauă, o cuvântare potrivită sdemnităţei din acea Zişi cu scopulă scoici. Acestuia i-a urmată d-lă prof. Ia-cdbă Mureşianu, care a declamată în genunchi o odă în limba latină dedicată binefăoătoriloră, apoi d-lă Notariu ală comunei ZârnescI I. Meţianu ast&Zl, epi-copă în Aradă, care a declamată asemenea o poesiă pentru binefăcători; şi spre încheiere D-lă profesoră Belisimă a declamată unele poesii în limba română compuse de neuitatulă bardă ală Transilvaniei Andreiu Mureşianu, anume pentru aceea solemnitate, şi din care s’a împărţită la toţi Jcei presenţl câte ună exemplară. Totă acâsta ceremoniă a fostă acom- « Nr. 205 GAZETA TRANSILVANIEI. atitudinea sa energică faţă cu pretensiu-nile piivitore la restabilirea puterii lumesc! papale. D-lă Crispi răspunse prin-tr’o telegramă în care dice: „Felicitările congresului liberiloră cugetători au o importanţă cu atâtă mai mare, cu câtă ele vinii după manifestaţiunile clericale, cari dorescă restabilirea puterii lumesc! a Papei, a espresiunei celei mai înalte a domnirei feudale; domnirea preoţiloră însemnă nu numai sclăvia poporului, care e printrînsa condamnaţii a fi guvernată de străin!, ci şi sclăvia cugetării omenesc!. Italia, prin aceea, că a luată în posesiune Roma, care îi compete în puterea dreptului naţională, şl-a ajunsă scopulu celă mai înaltă, ce l’au urmărită din secululă ală 16-lea revoluţiunile na-ţiuniloră celoră mar! din Europa. Din Bulgaria. Din Constantinopolu se scrie cjiarului „Correspondance de l’Est Mă credă datoră d’a mă face, sub totă reserva, ecoulă unui sgomotfi forte acreditată p’aci, şi anume că d. Nace-vicl, ministrulă de finanţe din Bulgaria, în timpulă aflărei sale la Constantinopolă, a înmânată marelui viziră o scrisore din partea principelui Ferdinandă la adresa Sultanului. In acestă scrisore, care se dice că este făcută în terminii cei piai respectuoşi şi mai curtenitori, principele, care domnesce peste Bulgari, ar face cunoscuta că peste puţină densulă pote să fiă pusă în necesitate d’a ceda sentimentului naţională şi d’a proclama Completa independenţă a Bulgariei, bine în-ţelesă cu Rumelia Orientală împreună, luândă titlu de rege. Etă ceea ce se vorbesce şi ceea ce eu nu potă garanta, der ceea ce potă să afirmă este, că d. Nacevicî în întrevederile sale cu marele viziră şi cu ministrulă afaceriloră streine a abordată de mai multe or! cestiunea declarândă, că decă Porta nu va observa faţă cu guver-nulă bulgară atitudinea cea mai amicală şi mai corectă, principele nu va hesita d’a ceda dorinţei naţionale şi va rupe ultimele legături care ţină principatulă lângă puterea suzerană. Potă să adaugă că este cuvinte, când fură spuse unui omă politică forte distinsă din Turcia, acesta a răspunsă suridândă: „Decă Bulgarii ar sci câtă ne este nouă de egală, în fondă, acestă lucru, nu ne-ar mai supăra cu asemenea discursuri.u. Şi în adevără, pentru Turci este cu desăvârşire egală decă Bulgaria va fi independentă seu vasală, principată seu regată; pentru că în ceea ce privesce pe Turcia, acestă provinciă nu mai esistă. „Patrioţii" se lupta cu fantomele. „Ellenzek44, în articululă său de fond dela 22 Septemvre, întitulată „Al* paniată de resunetulă puşpăturiloră cu piue, cari se esecutau de cătră artile-riştl imperiali. După terminarea solemnităţii, s’a în-torsă procesiunea erăşl la biserică fiind acompaniată de bubuitulă piueloră, de marşuri naţionale executate de musica militară, şi de sunetulă clopoteloră. La două ore deteră d-nii neguţători o masă splendidă în onorea dilei şi a e-piscopului Şaguna. La acestă masă au fostă chiămaţl fruntaşii tuturoră corpu-riloră citate mai susă, şefii autorităţilor şi corpulă profesorală împreună cu conducătorii edificărei scolei, cu totulă ca la 100 persone în localulă scolei române. Localulă era decorată frumosă cu ghirlande de flori, cu portrete, cu draperii şi steaguri în tricoloră naţională. Intr’o nişă (firidă) era modelulă scolei în proiectă făcută de zahară (nu-mi aducă aminte de^cine executată ;) deasupra por-tretulă M. Sale a împăratului Franciscă Iosifă, decorată cu trofee; prin prejură: portretele Alteţei Sale Guvernatorului szakăl es politika44 (Barbă falsă şi politică) vre se arate, că nu numai Românii din Ardeală’ ar unelti contra statului maghiar, ci şi confraţii loră din România. Etă ce spune foia şovinistă: Românii din Ardeală stau în înţelegere cu cei din România nu numai prin scrisori, ci şi prin conveniri şi prin întruniri secrete, în cari se ţesă planurile de subminare contra statului maghiară. Despre acestă s’a „convinsa „E-k44 dela ună amică ală său din România, care ’i împărtăşesce, că în 29 luna trecută a călătorită cu trenulă dela Bucu-rescl la PitescI, în acelaşi vogonă cu ună Alexandru Ciurcu, despre care spune, că ar fi fostă odată profesoră la gim-nasiulă română din Braşovă, de unde, fiindă pensionată în urma purtărei sale daco-romaniste, s’a strămutată la PitescI, unde redigează ună diară. In calitatea acesta aşa multă a agitată contra statutului maghiară, încâtă guvernulă ungu-rescă s’a vădută necesitată să ceră dela guvernulă română espulsarea lui, ceea ce s’a şi tăcută. Cu tote acestea însă, Ciurcu locuesce acuma în PitescI, de unde face din când în când escursiunî de natură politică în Ardeală; pentru a nu fi prinsă, îşi pune barbă şi musteţe false şi ascundându-se sub acestea, îşi continuă agitaţiunile sale politice. D-lă Ciurcu, continuă foia ungurescă, umblă adeseori pe teritoriulă ungurescă şi încă de ordinară îşi face călătoria pe la pasulă dela Câmpulungă, unde trece pe teritoriulă ungurescă fără paşaportă. Dlă Ciurcu să fi spusă unoră soţi de călătoriă ai săi, că în 14 Augustă - a ţinută cu mai mulţi corifei valahi din Ardeală o conferinţă secretă într’ună locă ascunsă din muntele Detunata şi că la finea lui Augustă era fixată a doua conferinţă secretă, asemenea într’ună locă secretă din pasulă Timişului, unde d-lă Ciurcu s’a şi dusă în 29 Augustă, tre-cândă pe la Câmpulungă. „Ellenzek44 nu se îndoesce nici de-cum, că scopulă acestoră conferinţe secrete este continuarea lucrâriloră de subminare contra statului ungaru etc. etc. Ce valore au aceste asigurări ale foiei şoviniste se pote vede din faptulă, că „conspiratorulă44 A. Ciurcu n’a fostă niciodată profesor în Braşov, n’a redi-giat niciodată diar în PitescI, nu locuesce în acest oraş, ci se află de presentă în Parisă şi prin.urmare îi este peste putinţă de-a. se preumbla prin Ardeală cu „barbă şi musteţe false.u Multe fantome li se mai arată şo-viniştiloră! MM ptro împiedecarea eiptiiilorfl. Se scrie din Yiena, că ministrulă de interne austriacă a dată o circulară că-tră loeoteninţele ţârei, prin care atrage ■ ■ ........ i ii i k > i. _ * ,* «i *r L civilă şi militară, prinţulă Schwarzen-berg, a Episcopului Şaguna, a lui Iancu, Radetzky şi Schlick, şi a altora mulţi, tote decorate cu draperii' şi ghirlande. Se înţelege de sine, că masa a fost abundantă în mâncări şi vinuri. Dinaintea localului acestei mese au fostă aşeclate piuele manipulate de arti-leriscl, şi sub ună cortă musica militară care esecuta diferite piese între cari marşuri române şi „Romana.44 La fiăcare toastă, ce s’a ridicată, musica întona fanfare potrivite toaste-loră şi personeloră cărora erau menite toastele; şi piuele bubuiau de răsunau dealurile şi munţii, ce încingă şi înco-roneză oraşulă Braşovă. Der toastele urmândă cam repede unulă după altulă, artileriştii grăbindu-se cu umplerea piueloră, s’a întâmplată şi o catastrofă forte regretabilă. Se vede că una din piue nu a fost destulă de curată, mai rămâindă o scân-teiă din tărîţele de lemnă, ce se pună pe porţia de pulbere de puşcă, şi cum erau doi artileriştl plecaţi preste piue atenţiunea acestora asupra uneltiriloră de emigraţiunl ce se facă de cătră a-genţii marilorfi societăţi de navigaţiune, anume de cătră agenţii societăţii de navigaţiune Hamburg-Americaim şi ai societăţii „LloydK-ului, deorece în Austria şi în Ungaria amăgirile poporului pentru a emigra au începută să ia ună carac-teră forte seriosă. In circulara acesta se accentueză mai vertosă împrejurarea, că căpităna-tului orăşenescă din Budapesta i-a suc-cesă'a se convinge despre uneltirile pă-gubitore ale aceloră agenţi, cari umblă să amăgescă mai vârtosă pe poporulă, rămasă de altmintrelea îndărătă în privinţa culturală, din comitatele nordice ale Ungariei, făcându-lă să emigreze în masşe în America. Agenţii aceştia şî-au pusă ochii mai vârtosă pe tinerii viguroşl şi capabili de muncă, precum şi pe aceia, cari ară voi să fugă de cătăniă. De vreme ce legile ungurescl nu permită a se face pe teritoriulă ungurescă astfeliu de uneltiri de profesiune pentru mijlocirea emigraţiuniloră,aceste u-neltirl au începută a se face prin agenţii aşa numiteloră „birouri de călătorii44 din Austria şi Germania. Aceşti a-genţl îşi au subagenţii loră în Ungaria şi astfeliu desvoltă din Yiena o activitate forte estinsă. Remarcabilă este cu deosebire bi-roulă de călătorii aşa numită „Anchor-Line44, ală căruia agentă principală Paar Alfons, împreună cu ună altă a-gentă ală societăţii „Lloydu-ului au mărturisită, că dela 1 Ianuară a.c. încoce au avută unu câştigă de 6000 fl pentru 900 emigranţi câştigaţi de ei. Se amintesce încă despre o a treia agentură, ceportă numele de „Schencker et Comp." şi care se află în Ungaria. In fine se amintesce despre ună agentă din Yiena, cu numele F. Missler; care a scrisă tuturoră învăţătoriloră poporali din comitatulă Bars, îndemnându-i să’I trimită călători pentru America şi pro-miţendu-le pentru acesta o anumită recompensă. Tote aceste date guvernulă ungurescă le-a împărtăşită pe cale oficială cu ministrulă de interne austriacă. * SOIRILE DILEI. 9 Kulturegyletulă ardelenescă inundeză ţera şi lumea cu apelurile lui, pe cari nimeni nu le mai cetesce. Cu daţp de 12 Septemvre comitetulă dirigentă ală reuniunei a adresată ună apelă înfocată „cătră fetele Ungariei44, ca să contribue şi ele pentru scopurile maghiarisării. In aceeaşi cji a îndreptată ună apelă cătiă totă obştea comitateloră şi a oraşeloră, în fine în 18 1. c. a debutată c’ună a-pelă deosebită la adresa instituteloră de i spre a turna prafulă de puşcă deodată s’a aprinsă totă pachetulă de prafă din mâna loră, şi i-au arsă pe ambi artileriştl pe întrega parte din faţă: obrază, peptă şi pântece, arcjendă uniforma cea grosă văpuitâ, pănă la came, încâtă erau numai o rană teribilă dela frunte pănă la mijloculă corpului. In starea acesta îngrozitore, au sărită repede în valea de alături şi s’au culcată cu faţa în josă dealungulă în apă. De aici s’au transportată imediată la spitalulă militară, unde, sârmanii, au suferită multă timpă şi unulă din ei a perdută şi vederea mai pe urmă. Pe câtă a fostă de veselă începutul acestei festivităţi, pe atâtă de durerosă a. atinsă pe toţi asistenţii acestă incidenţă. Lucrarea zidirei s’a continuată în acea tămnă pănă s’a scosă fundamentul peste totă, la înălţime de ună stânjină dela faţa naturală a terenului de atunci. Stef. IBzxiilia.xi’u.. 1888. bani, a reuniuniloră şi societăţilor!! pe acţiuni din Ungaria cu rugarea să ofere sprijinulă loră materială pentru înaintarea scopuriloră kulturegyletiste. Fiecare din aceste apeluri s’a tipărită în câte 20,000 de esemplare. — Păcat!! de hărtiă! * * * Noulă ministru de culte şi de instrucţiune ungurescă, contele Albin Csahj, a depusă în 26 1. c. la amedă în Grodollo jurământulă ca ministru în mânile Ma-jestăţii Sale. Formula jurământului a cetit’o şefulă de secţiune Papay. * ■f* Ca o ilustraţiune a administraţiunei publice din comitatulă Murcşă-Turda ’i se comunică lui „Ellenzek44 următorele dou§ caşuri : Ună Săcuiu, cu numele Kovâcs D. Iozsef, plătesce fisolgăbirăului din Nya-radszereda o amendă în bani, ce cu causă ori fără causă s’a dictată asupra lui. Fi-solgăbirăulă ia banii dela Săcuiu, îi dă chitanţă, ’i strînge mâna şi-şi ia adio dela el cu cuvintele : „ Acum trăescă partida stângă !“ — Altă casă: Locuitorului Nagy Lazar şi soţiloră săi ’i s’a cetită în pre-senţa mai multoră sute de omeni o sentinţă împovorătore, ce fisolgăbirăulă din Ny. Szereda a adus’o asupra locuitorilor!! în privinţa afaceriloră administrative ale comitatului. Poporulă amărîtă insinuă recursă ; fisolgăbirăulă numită ’i „liniş-tesce44 cu cuvintele: „Zadardică este ori ce recursă, veţi ave să plătiţi pedepsaşi spesele; trăescă partida stângă!44 Cores-pondentulă lui „E.-k.44 termină cu cuvintele: „ Etă o bucată de Asiă în Ungaria!“ * * * Din Szekelyudvarhely se raporteză lui „Ellenzek44, că locutenentulă Alexandru Holumek din regimentulă de infanteriă Nr. 82, din incidentulă unei discuţiunl politice ce a avut’o cu ocasiunea unei serate musicale ar fi rostită următorele cuvinte: „Stată ungurescă nu esistă, nuc-sistă armată ungurescă, nu cunoscu rege maghiarău. Pe lângă astea spune „E.-K.“, că oficerulă ar fi începută să înjure pe domnitorulă. La provocarea, ca să pă-răsescă societatea, oficerulă a scosă sabia. In cele din urmă totuşi, ^ice numita foiă maghiară, oficerului ’i s’a daţi! drumulă pe uşă afară. * t * * Sub titlulă : „Misiunea naţională a Bus ici şi mijlocele pentru realisarca eiu, a apărută de curendă o broşură rusescă, în care se dice, că Rusia se află în aju-nulă unei crise şi că diplomaţia rusă tre-bue să se arate mai energică. Liga de pace, dice autorulă broşurei, e îndreptată contra Rusiei şi trebue să se alcă-tuiescă o contraligă, în care să între şi Bomânia şi chiar şi Germania. Neapărată, că Austro-Ungaria trebue nimicită ca stată şi domnia Rusiei asupra tuturoră poporăloră slave trebue se se realiseze. In totală, broşura e o nouă manifestaţii panslavistă şi tendinţa sa e se întărescă în Rusia cuvântulă în favorea unei politici de acţiune. * * * Ună anonimă maghiară a înfiinţaţi! o fundaţiune de 42,000 fl. cu scopulu, ca interesele' acestei fundaţiunî să se folo-sescă pentru împedecarea emigraţiunei Săcuiloră, colonisarea ciangăiloră din Moldova şi Bucovina, mai vîrtosă însă pentru înfiinţarea unui institută de caritate în Aiudă. * * * „Epoca44 scrie : „Aflămă dintr’o sorginte autorisată, că guvernulă bulgară a reuşită să facă ună împrumută de 1,000,000. Acestă sumă în mare parte este dată de trei bancheri din Bucureşcl şi unulă dela Yiena. Convenţia de împrumută a fostă semnată Duminică la Rusciucă.44 # & In Busia au fostă conchemaţl reser-viştii la eserciţiile de arme. De când s’a introdusă serviciulă militară obligatoră pentru toţi în Rusia, numai de două ori, acum şi în anulă trecută, srau conehie-mată reserviştii. Nwmărulă reserviştiloru r Nr. 205 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. chiămaţl în anulii acesta face 119,372 omeni, pe «când amilii trecuta au fosta chiămaţl pentru eserciţii numai 54,438 reserviştl. Apelulil guvernului românti cătră alegători. In faţa apropiatelora alegeri pentru Cameră şi Senata, guvernula se crede datora a expune Ţârei vederile sale a-supra situaţiei interne şi a reformelora ce ea reclamă. Generaţiei, care ne-a precedată şi din care avema încă în mijlocula nostru câţiva representanţl de frunte, i-a fosta data să-şi îndeplinescă marele ei programa naţionala. Puternica aspirare a Eomânilora spre cultura occidentală a fosta satisfăcută în formele ei generale. Pe felurite căi şi după diferite idei de partida, a cărora diferinţă însă era adeseori mai multa aparentă decâta reală, premergătorii noştri au fundata monar-chia constituţională a .României sub dinastia victoriosului Rege Carola I. Opera trecutului este terminată. Ceea ce se impune acum generaţiei nostre este organisarea temeinică a ţărei înlăuntrula cadrului constituţionala, în deosebi regularea situaţiei economice, descentralisarea administrativă şi inde-pendinţa magistraturei. In ultimii ani ai luptelora parlamentare, cererea acestei opere de reformă, deja pre amânată, s’a produsa cu stăruinţă şi i s’au indicata şi unele base. Acum în fine a sosita momentula de a concentra activitatea politică asupra reformelora necesare, şi guvernula şl-a îndeplinita datoria de a presenta ţărei pe cele mai decisive, nu sub forma vagă şi nefolositor© a unui programa de dorinţe generale, ci sub forma precisă a chiar proiectelora de legi elaborate în amănuntele lora. Tendinţa acestora proiecte de prima necesitate, cari, după convingerea guvernului, vora trebui să formeze obiectula desbaterilora parlamentare în noua legislatură, se pote resuma astfela: Relativa la situaţia economică, cea dânteiu preocupare a nostră a trebuita să fiă sortea săteniloră şi a meseriaşilora. Intre dânşii şi elementele conducătore ale unui popora există o solidaritate de interese, care nu se pote ignora fără o grea răspundere naţională. A stârpi şi a preveni proletariatula în sate şi în o-raşe este idealulă pe care’la urmărima; şi, dânda sătenului tote înlesnirile pu-tinciose pentru împroprietărire, căutânda, pe câta atârnă de guverna, a introduce o mai mare echitate în raporturile dintre proprietari şi săteni, precedânda la o organisare administrativă, care să pună populaţia la adăpostula abusuriloră biu-rocraţiei inferiore, credema a realisa una progresa seriosa. Câta pentru meseriaşi şi lucrători, legea asupra meseriilora va stabili între denşii o puternică asociare ce-i va apăra în contra ignoranţei, a neajunsurilora bătrâneţei şi a acciden-telora. In privinţa reformei administrative, prin proiectele de lege asupra organisă-rei comunelord rurale şi asupra orga-nisărei administraţiei generale s’a deosebita cu desăvârşire comuna rurală de cea urbană şi s’au luata deasupra celei dân-tâiu sarcinele şi îndatoririle complicate ce o apasă (astădl şi o împedecă a ave o viâţă propriă mai sănătosă, basată pe interesele ei firesc!. — Siguranţa publică greu compromisă se va spori în moda simţitorii prin mărirea numărului şi micşorarea circumscripţiilora agenţilora directa însărcinaţi cu paza ei şi tot-d’o-dată se va reduce din administraţia tjil-nică a comunelora acela formalisma secu, care nu face decâta a înlesni abusurile şi vexaţiunile de tota soiula. — Supri-mânda din organisarea judeţiană comitetele permanente şi înlocuindu-le cu no-uele comitete instituite pe lângă fiecare căpităniă, cărora li s’a data una cerca mai largă de acţiune, se va face una pasa înainte pe calea adevăratei descen-tralisări şi a participărei reale a cetăţe-nilora afacerile administrative. Instituirea căpităniilorâ generale întinde acestă descentralisar© asupra tuturora administraţiilord civile ale Statului, unde astăcjl enorma îmbulzelă a lu-crărilora în biurourile ministeriale face din ce în ce mai anevoiosă o soluţiune grabnica şi dată în cunoscinţă de causă a diverselora cestiunî. Proiecte de legi asupra organisărei comunelora urbane, asupra înfiinţărei unei gendarmerii, asupra admiterei şi înaintărei în funcţiunile administrative, asupra perceperei dărilora comunale şi judeţiale, în fine asupra mo- dificărilora de introdusa în legea actuală electorală comunală şi judeţiană, vora completa organisarea proiectată şi vora forma una coda administrativa coordonata, care va căuta a desvolta instituţiu-nile fără a produce confusia ce ar resulta din o reformă prea radicală. In justiţiă, guvernula propune Cor-purilora legiuitor© inamovibilitatea pentru curţile de apela, pentru preşedinţii de tribunale şi pentru judecătorii de instrucţiune, aceştia în deosebi pentru a fi la adăposta de bănuiala influenţelora guvernamentale. Intră firesce, în vederile guvernului de a întinde inamovibilitatea la tote organele legei, treptata cu învăţămintele experienţei, şi de a completa reforma prin ameliorarea retribuţiunei magistraţilora. Legea pentru organisarea judecătorescă s’a mai preocupata a pune la disposiţia sătenilora justiţia simplă şi expeditivă ce nu i-au putut’o da judecătoriile comunale. In administrarea financelora, guvernula îşi propune a remania unele din imposite pe base mai echitabile, spre a. pute desfiinţa acele dări, pe cari opinia generală le consideră ca mai îngre-unătore şi mai nedrepte, precum taxa asupra rachiurilora şi spirturilorâ. şi taxa de 5°/0 asupra funcţionarilorfi; a reforma instituţia crediteloră agricole, a • cărora situaţiă inspiră legitime îngrijiri, spre a micşora pagubele eventuale ce pota a-duce Statului şi spre a le pune în stare să răspundă în realitate la necesităţile cultivatorilora pentru cari au fost create; în fine, a restabili valorea monetei fiduciare astăcjl în circulaţiă, restituinda datoria provenită din biletele ipotecare şi luânda tote celelalte măsuri necesare spre a scăpa comerciula şi creditula publica de neajunsurile agiului şi a împe-deca reîntorcerea sa. In departamentulfi ’cultelora şi ala instrucţiunei publice sunta deocamdată două mari trebuinţe de satisfăcuta. Este ânteiu îmbunătăţirea sortei clerului de mira; pentru acesta scopaS-tula Sinoda ’şl va termina în sesiunea de tomna pro-iectula începută pentru organisarea epar-chielora; er o parte a mijlocelorii materiale neapărata cerute, se va procura din monopolisarea în favorea preoţilora mireni a producerei şi vâncjărei unora obiecte necesare cultului religiosa. A doua trebuinţă urgentă este întinderea învăţământului reala ; actualele gimnasii reale vora fi completate pănă la 7 clase (s’a şi făcuta începutula cu cela din Brăila) şi absolvenţilora ll-se va deschide intrarea legală la facultăţile de sciinţăşi de medicină, precum şi la scola supe-rioră de poduri şi şosele. O asemenea direcţiă dată unei părţi a învăţământului publica dela clasicismula exclusiva de astădl spre studiele mai practice ne îndreptaţesce a spera accelerarea miş-cărei economice şi industriale şi înfrena-rea tendinţei spre funcţionarisma. Acestea sunta reformele principale pe caxe ministrula le crede indicate în starea actuală a Ţărei. Rămâne acum ca D-vostră, D-lorfi, alegători, să hotărîţl prin representanţii ce ’i veţi alege, decă primiţi — în tendinţă generală — aceste idei de reformă, fără de care, după convingerea nostră, Ţera va căde în nisce lupte sterile ce vora întârzia propăşirea şi întărirea naţiuhei. Făcânda acesta apela, ne adresăma cu încredere la cugetula înţelepţii şi cumpătata ala poporului româna. Bucuresci, 12 Sept. 1888. Tiu Rosetti, P. P. Carpu, T. Maiorescu, Al. B. Ştirbeiu, Generală Barozzi, M. Germani, Al. Marghilomană. „Monitorula Oficiala. întâmplări diferite. Sinucidere. In Parisa s’a sinucisa una conte maghiara, Pâllffy Arthur. Causa sinuciderei sale se <Ţio©, că ar fi fosta miseria. SCIRî TELEGRAFICE. Striyoniu, 29 Septemvre. Cea mai nouă oposiţiune a seminarului din Tyrnau (Nagyszombat) s’a făcutu la avisulu directă alu Pri-matelui Simor. Primatele a declarată, că nu sufere ca organele guvernului se subscrie testmoniile pe cătu timpii legea nu le asigură acestu drepţii. Inspectorul^ şcolară cunoscendu acestă hotărîre a cerută instrucţiuni dela guvernă, şi a primită ca răspunsă să persiste în esercita-tarea drepturiloru ce se cuvinu guvernului. Guvernulă a îndrumată pe calea ordinaţiunei tote municipiele de a considera tote testimoniile dela preparandia din Tyrnau,1 cari nu suntu subscrise de inspectorulH şcolarii reg., ca nevalabile. Viena, 29 Septemvre. — La e-serciţiile de tiră ale artileriei a-prope de Felixdorf s’a întâmplată ună casă, care pute se pună se-riosă în periculă vieţa monarhului. Pe la ameŢî Maiestatea Sa a dată ordină se înceteze f o culă. Se pare însă că semnalulă de încetare n’a fostă aucjită de bateria care era postată la spate în distanţă de 1000 de metri, căci când monarchulă a călărită cu suita sa peste spaciulă de tiră, s’a aurită deodată o bubuitură de tună. Ghiuleaua a trecută peste şanţulă infanteriei aruncândă cu putere în aeră nisipulă. A doua împuşcătură a fostă oprită. Decă prima împuşcătură s’ar fi dată numai cu câteva secunde mai târcjiu, s’ar fi putută causa o grozavă nenorocire. Stuttgart, 29 Septemvre. Impă-ratulă Germaniei a plecată eri după ameŢă la Mainau. BucureseT, 29 Septemvre. In tabăra maiorităţii de mai înainte s’a produsă o scisiune. Mai mulţi membri distinşi ai partidei liberale au declarată, că numele loră au fostă subscrise în apelulă electorală fără consimţămentulă şi consfătuirea loră. Berlinu, 29 Septemvre. Se crede că persona, care a dată spre publicare memoriile împăratului Fri-derică, este ună vechiu cunoscută ală principelui Bismark, care a fostă odinioră colegulă său diplomatică. DIVERSE. Pedepsă de morte prin electricitate. Legea cea nouă în privinţa pedepsei de morte prin electricitate în New-York va intra dela 1 Ianuarie în vigore. După acestă lege condamnatulii ’şl va primi pedepsă în timpii de 10 (fii© după publicarea sentinţei. Maşina electrică de pedepsă, care va înlocui furcile înfricoşate, se compune dintr’o bateriă electrică seu dintr’unii Dinamo, dintr’unii scaună anume construiţii, puţină sîrmâ de aramă, ună guleră de oţelă şi două brăţări de mână. Acestă maşină nu costă mai multă de-câtă 600 de mărci. Dupăce condamna-tulă se pune în scaună, se legă sîrmele conducătore cu gulerulă ‘şi cu brăţările dela mână. O simplă apăsare la ună punctă ală maşinei este de ajunsă pentru ca curentulă electrică să trecă cu totă puterea sa prin corpulă condamnatului şi mortea este produsă în Vioo parte de secundă, relativă fără dureri. Banchetuliî omeniloru graşi. Associa-ţiunea americană a omeniloru. graşi a dată ală douădecl şi doilea banchetă a-nuală- la Glen Island, care s’a petrecută în cea mai mare veseliă. Ospeţii, în numără de o sută, aveau toţi o poftă de mâncare straşnică şi astfelă au înghiţită alimente solide şi licuide într’o cantitate spâimântătore. La 'sflrşitulă mesii s’au pronunţată discursuri, cari s’au ocupată negreşită de arta d’a se îngrăşa şi de prestigiulă burţii mari. Când, după terminarea mesii, omenii graşi s’ău urcată er în vaporă ca- să se întoroă la New-York, s’au luată pentru îmbarcare aceleaşi măsuri ca cele ce se luaseră pentru debarcare: numai câte ună singură ospe putea să trâcă odată pe puntea pusă între cheiu şi batelă. Puntea se încovoia, scândurile trosneu sub paşii a-cestoră coloşi omenesc!, dâr n’a fostă nici ună accidentă, şi omenii graşi s’au întorsă teaferî şi nevătămaţi pe la ca- sele loră, după ce s’au legată între ei să se întâlnescă la anulă, la ună nou banchetă. Cea mai mare corabiă în vechime. Afară de corabia lui Noe cea mai mare corabiă din vechime a fostă acea a lui „Hierow regele Syracusei construită sub direcţiunea lui Archimedes. Se istorisesce că Ptolomeu Philopater construise o corabiă de 420 urme lungime, 28 lăţime şi 48 înălţime; ea conţinea 4,000 lopătai! 400 matrozi şi 3,000 de soldaţi. Cu tote acestea ea nu se pote compara cu corabia lui Hiero. In acesta se găseu tote apartamentele, ca şi într’ună paiaţă odăi întinse; galerii, grăginî, grajduri, băi etc. Era încunjurată cu fieră şi cu didă şi avea 8 turnuri şi fortăreţe. Minele cele mai afunde şi mai înălţate. Cele mai înălţate mine de pe pământii suntă minele de argintă dela „Po tosc“ în Parisă, cari suntă la o înălţime de 11,367 urme de-asupranivelului mării. Şi cele mai afunde suntă minele de sare din Neusalzwerk în Westfalia, cari suntă la o adâncime de 2050 urme sub nive-lulă mării. pilele cele mari. In părţile cele nordice ale Prusiei, d. e. la Bremen, şi în Svedia meriodională, cfiua cea mai lungă este de şese-spră-4©ce ore şi jumătate, pănă la 17 ore, şi cea mai scurtă de 7 bre. La St. Petersburg în Rusia, Tobolsk în Siberia, (fiua cea mai lungă este de nouă-spră-4©ce cesurî, şi cea mai mică de cinci cesurî. La Tornea în Finlanda, cea mai lungă 4* ©ste de două-4ecl şi una şi Y2 ore, şi cea mai scurtă 4e două ore şi jumătate. La Wardhuys în Norvegia, cliua dureză fără întrerupere dela 21 Maiu pănă la 22 Iulie, şi la Spitzbergen cea mai lungă 4* este de trei luni şi jumătate. Cu câtă vomă merge şi mai spre nordă, cu atâtă 4h©l0 se mărescă. pilele cele mai lungi suntă cele dela Polari căci dureză şese luni în continuu. ULTIME SCIRI. Berlinu, 27 Septemvre. „Gazeta Germaniei de Nord“ vorbindu de pretinsulu jurnalu alu împăratului Fridericu în care atitudinea regelui Ludovicii alu Bavariei este criticată, reamintesce repedea de-cisiune a regelui de a mobilisa armata şi scrisorea sa autografă adresată împăratului Wilhelm şi prin care cerea restabilirea imperiului. Nu se vorii uita niciodată simţămintele naţionale şi erois-mulii Bavareziloru. Cair, 27 Septemvrie. Unii nou proiectă care are de scopu de a căuta mijldcele pentru găsirea lui Stanley există în Statele-Unite. Nu se scie decă e datorită iniţiativei private seu guvernului. D. Chaillelong a primitu de a dirige expediţiunea. Cursulu la bursa de Viena din 28 Septemvre st. n. 1888. Renta de aurii 4%.....................100.40 Renta de hârtiă 5%....................90.50 Imprumutulu căiloră ferate ungare . 146.— Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostil ungare (1-ma emisiune) . . „97.30 Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostil ungare (2-a emisiunef) . . —.— Amortisarea datoriei căilorii terate de ostii ungare (3-a emisiune) . . 112.50 Bonuri rurale ungare.................104.50 Bonuri cu clasa de sortare .... 104.50 Bonuri rurale Banatu-Timişu . . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare.............104.50 Bonuri rurale transilvane ..... 104.40 Bonuri croato-slavone...............104.— Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescu..........................99.75 Imprumutulă cu premiulă ungurescă 131.10 Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedinului........................123.25 Renta de hârtiă austriacă .... 81.25 Renta de argintii austriacă . . . . 81.75 Renta de aurii austriacă . . . . . 110.65 LosurI din 1860 140.— Acţiunile băncei ausuro-ungare . . . 875.— Acţiunile băncei de credită, ungar. . 306.15 Acţiunile băncei de credită austr . . 313.60 Galbeni împărătesc! .................. 5.68 Napoleon-d’orI........................ 9.56 Mărci 100 împ. germane.............. 59.2272 Londra 10 Livres sterlinge .... 121.15 Editorii şi Redactorii responsabilii: Or. Aurel Mureşianu. Nr. 205 GAZETA TRANSILVANIEI. 00 00 00 m © S3 no "3 ed . >-< rt © ° g T3 >c3 § p> W 03 ■ • < ffM’.i rt .5 ea 43 ■1 © T3 ce c_> m a g P-. 0 ce -*-3 a © m © S-i a. © fi ’S £ 2 ce 3 co n co cf‘0 00 r0 >ce a ei'g t2 © QJ o H 0 01 ‘O > .9 8 43- o ce > o J I OcO cl ce ţo <«-* I—I - TJCO goo DO *© o ce © M Oh 03 >9 rg w >c3 © sq d *a> >£ 03 a> « E O •c o PhS .2 9 2 > 0 id 9 î-.^o ■2 §)'| |- &g|| «5^ I* . o 08 -t-3 0 © a2® " o >= ® >3 'a oco o Ş* 8 .H fe’I 2 ’> l73 S-g 3 »■ d H xâ [i ■KS5“«5i V m B, H 3.3 ■2 3 p 00 © .«5 D0 -t-J , g ce ,pH ■""î • i-H cd © 50 O a =j © ^ s^IS* *1 O s- V 0 p, ** Vi i . *"*, >8 s> o §• >& O l/l o a a> c/>-49 f-t ta d S.2 0 d d «9 ® C «2 § ^ ^ © «3-2 a *h O lprl'3 I R .2 5 J g ^"S - ®XDS'oa-le2î®5 U h 19 (j © «3 rO *c - 2* -H 3 ® 3 > © 2 4S cî d o w H o w .5 Jh 03 ® _ bc © _r •S -d o « © S> J5 -£- h3 0 ^ .*2 _g~ â ® -g ® ”® ‘?S ’c ^ A O ’3 5 45 d OO X © T ^d ş >3? §2^ o ^ r~>< 5 ^*3 3 ;C3 . . Oh o p X 0 - - gj- că - .O Care este cea mai luna Mrtia pentru ţigări? 45zs&. . Âcestă întrebare forte importantă pentru fiă-care fumătorii de ţigări s’a stabilită dej a în modulă celă mai ne-dubios* Nu este reclamă gâlâ, ci ună faptă constatată prin autorităţi scientifice de primulă rangă pe basa analisei comparative a diferite-loră hărţii de ţigări mai bune, ce se află încomerţfljCăhărtia de ţigări «9MM? lanw ■ wn pştm ----si mu---- iiHomaw uuiSNmnra i»«mj 119o nove» 01 OBSMPtrcfflflsm notaftw v»irau>’ • •» Dam ţ«04)i |ii«n ■hojNoo (Mvimn «a wb iiimwh (31813V « iwi3«i«tUN03 13 laio •MURSTUJI r " *X9L*t9mx „LES DERNEERES CARTOUCHES“ WB- „DOROBANŢILt“ din fabrica BRAUNSTEIN FREBES la Paristi, 65 Boulevard Eielinans, este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă. După ce s’a stabilită acesta între altele prinjDr. Pohl, piofesoră la facultatea tech-nică în Yiena, Dr. Liebermann, profesori şi conducători aii stabilimentului chemică de stată în Budapesta, şi o analisi comparativi, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătră Dr. Soyka, profesori de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produsă chiar resultatulă strălucită, că hărtiele de ţigări „Les dernieres Car-touches“ şi „Dorobanţuld^ suntă cu 23—74°/0 mai uşore, şi că împărtăşeşte fumului de tutună cu 23—77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semănă cu desemnulă aci imprimată şi care 6rtă firma Braunstein Freres. Fabrica a deschisă ună deposită pentru vendare en gros a hârtiei de ţigări şi a tu-buriloră pentru ţigări 193,50—41 1RÂU1STII1 FRERES WIEII, I. Bez., Scliottenring: Mp. 95, şi află aceste articole la t6te firmele mai mari, cari au de vendare asemenea mărfuri. :3 > O 9> 03 PQ D 525 HH a> W Oh D a cd CC h to o cu