Mvtiiua, AdoiiinrtţiUB si Tipefrufia: •RAŞOVU, piaţa mart Mr 22. fcrisori nefrancata nu pri-XicA, Manuaaxip’ e nu ae retrimită! Birourile de asucimi: Brtfovfi, piaţa mare Ir. 22. Inferate mai primesc^ tn VUna: RudolfMosm, HaasentUm A Yoglmr (0U»Maa»),E inrich Uchaltk, Aloi» atnxU, M.Duke*, A. Opptlik, J. Don-**Urg; In Budapaata: A. V. Gold-)*Wir, Anton Mtuti, EckxteihBvmat; inFrakftirt: O.L.Daube; tnHam-burg: A. Stehur. Preţuiţi inaerţiunilorti: o aeriă Eondâ pe o colină 8 or. cr. timbru pentru o pure. PublioăVi mai deae după tarifă ai Invoiălă. Bfofrrâe pa pagina IlI-a o aeriă 10 cr. v. a. său 80 bani. Nr. 204. Braşovti, Sâmbătă 17 (29) Septemvre ‘Gazeta* iese In fie -oare <}!• Abonamente pentru AnsiHL-Oi&ria Pe unâ anii 12 fi., pe şăse luni 6 fi., pe trei luni 3 M. Patra Mânie si strâisltate: Pe unti anâ40franol,pes6se luni 20 Arabo!, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la tdte oficiale poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori. Ataiunemin peitra Brajert: la adminiatratiune, piaţa mare Nr. 22, et^giulfi I.: pe unttâati 10 fl.,Jpe şiae luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 80 or. Cu dusulfi tn casă: Pe unii ană 12 fi.,ipe şăse luni 0 fi., pe trei luni a fi. Unfi esemplarri 5 or. v. a. său 18 bani. Atătfi abonamentele cătîi şi inserţrunile sunt a se plăti înainte. Cu se contrage jomştii. n. Braşovd, 15 Sept. v. In articulultt, ce’lu publicămu mai josu, „Peşti Naplo11 susţine că „naţionalităţile năvălescu di-rectu asupra statului şi eă-i atacă* temeliile; susţine că ele stabilescu şi profeseză, „programe în contra statuluiu şi că ară ave „aspifaţiunî duşmane statului. “ In ce consistă însă pretinsa loru duşmăniă? Despre acesta făiă şovinistănu ne dă nici o desluşire. Numai o singură dată afirmă unu faptă po-sitivă, ce ar pute servi ca espli-care pentru grozava mâniă ce-o nutrescu şoviniştii unguri faţă cu naţionalităţile. „Naţionalităţileesclamă „P. Naplo11, „mereu se plângă că Maghiarii le asuprescuV. împrejurarea acesta e de a-junsă pentru f6ia maghiară, casă ne declare de nisce „duşmani înverşunaţi ai statului Decă nisce copii orfani se plâng, că tutorulă loră îi maltrateză, suntă duşmanii lui şi ai întregei institu-ţiunl a tutoratului.... Ciudată logică şovinistică! Credemă că este forte neme-rită a asemăna naţionalităţile nemaghiare din Transilvania şi Ţera ungurescă cu nisce copii orfani, căci de doucţecl de ani încăce ele n’au avută parte de a cunosce mă-cară o singură dată ce va se (ţică tractarea părintescă. Pentru ele „părintesculă guvernă “ n’a esis-tată decâtă numai pe hârtia şi în promisiunile false şi ademenitdre ale adversariloră loru, după cari întotdeuna au urmată cele mai mari desamăgiri. Aşa der „naţionalităţile se plângă mereu, că Maghiarii le a-suprescă,“ prin urmare atacă temeliile statului. In oasă, când nu s’ar plânge lijs’ar imputa, că conspiră în secretă şi refrenulă ar fi acelaşi, că suntă duşmane statului. Ceea ce este însă şi mai ciudată, şoviniştii dela „Peşti Naplo11 ca oposiţionali ce suntă, să vădă vrendă-nevrendă constrînşi a re-cundsce, că naţionalităţile nemaghiare au cause de a- se plânge de asuprire.1 Dăr lucru de mirare — nu a-ceia cari le * asuprescă simtă de vină că ele trebue să suîere, ci totă naţionalităţile pdrtă vina tristei şi durerdsei loră sitiuaţiuni. Aici areîncâtva dreptate „Peşti Naplo Este ună adevără recunoscută de toţi istoricii, că fiă-care poporă îşi merită despoţii săi şi acesta ar fi o temă, care ar trebui să le dea multă de gândită mai alesă Româniloru cu carte, cari prin slăbiciunile şi impasibilitatea loră au contribuită aşa de multă la crescerea şi înflorirea şovinismului ungurescă de astăzi. Der şoviniştii dela f6ia pesta-nă suntă departe de a da vina conducătoriloră naţionalităţiloră pentru că n’au fostă destulă de solidari şi energici în lupta pentru apărarea limb ei şi a naţionalităţii loră. Ei le împută numai că la alegerile pentru dietă „îşi vând voturile guvernului.41 „Comitatele în care Românii, Slovacii şi Sârbii suntă în maio-ritate covârşităre trimită totă deputaţi guvernamentali în dietă, cu cari guvemulă maioriseză inaghia-rimea.“ Aşa glăsuesce „Peşti Na-plo11 şi de aceea denegă orl-ce basă etică acusăriloră şi gravamineloră nostre şi-şi spală mânile ca Pilată susţiindă, că totă acele naţionalităţi, cari sprijinescă guvemulă, stabilescă programurî în contra guvernului şi a statului şi din causa acesta nici o partidă maghiară nu pOte face causă comună cu ele;şi nu le p6te ajuta nici atunci, când ar trebui să le ajute. Desluşiţi-ne acuma, onorabili şoviniştî, cum se p6te ca naţionalităţile de o parte să se facă slugile guvernului la alegeri şi de alta parte se unelteseă în contra lui şi,, a statului, astfeliu ca nici oposiţionalii unguri să nu mai po-tă da mâna cu ele? Ori una ori alta trebue să fia minciună, căci a ajuta cuiva şi a voi să-lu omorî în acelaşi mo-mentă este o curată imposibilitate. Se vede că şoviniştii unguri, când vorbescă de naţionalităţi uită ţotă ce se petrece în jurulu loră. Aşa a uitată „Peşti Naplo“ şi de afacerea abusuriloră electorale ale fişpanului Ormos, care a făcută atâta sensaţiă între oposiţionalii unguri şi despre care soţulă său „Egyetertes11 a scris înainte c’o lună : „Decă peste câteva sute de ani cronicarii voră face amintire de Unguri...... voră spune, că a trăită ună. poporă în plaiurile Tisei, care a putută să se mulţă-mâscă a se nutri cu minciuna, care s’a lăudată în faţa întregei lumi, că e liberă, pe când elă n’a fostă decâtă o cetă de sclavi, care se p6te cumpăra cu bani mi-şelescî....^ Şi totuşi „Peşti Naplou, pe când se plânge de demoralisarea în administraţiă, vrea să facă pe naţionalităţile deşmoştenite responsabile pentru presiunile şi abu-surile electorale ale guvernului Tisza! Afacerea Strossmayer. „Arad es Videkeu pretinde a sci din isvorii f6rte sigurii, că dojenirea episcopului Strossmayer din partea monarhului a foştii multă mai aspră de cum s’a scrisă prin «fiare. Aşa spune foia ungurâscă între altele, că Maiestatea Sa s’a întorsă de 2 oii pe dinaintea publicului, fără ca să observe pe Strossmayer. Episcopulă intrândă în conversaţia cu unulă din ar-chieriei ce erau de faţă, asemenea nu observă pe Maiestatea Sa. De-odată însă monarchulă îndreptândvi-se spre elă îlă agrăi cu cuvintele: „Sie, Bischof\u La audulă acestora episcopulă se.întorse surprinsă spre monarehă. Monarchulă din nou i-ar fi atunci: „Sie... Sie/“ In urma acesta ,urmâ apoi dojana cunoscută. „Arad es Videkeu cjice, că cuvintele „Sie Bischof* au rămasă de atunci proverbiale între locuitorii din Budapesta. piarulă berlinesă „ Germaniau publi-,că în afacerea Strossmayer o lungă corespondenţă, ce ’i se trimite din Viena. In acâstă corespondenţă se ia în apărare episcopulă Strossmayer şi se atacă pressa ungurescă. Corespondentulă vieneză vor-besce despre persecuţiunea Croaţiloră, cjjcendă că la 1848 „Croaţii au fostă a-ceia, cari au apărată monarchia contra revoluţiei. “ Despre Strossmayer tjice : In măsura în care episcopulă dela Dia-kovar se bucură de iubirea şi stima na-ţiuxjei sale, în aceeaşi măsură a atrasă asupra sa ura. liberaliştiloră şi duşmănia şoviniştiloră maghiari. Partida dela putere a Ungariei nu simpatiseză cu Croaţii, mai alesă din consideraţia faţă ca cele petrecute în 1848, când. Croaţii cu arma în mână $’au luptată contra revo-luţionariloră maghiari pentru împărată şi împărăţiă. Aşa-deră partida acesta privesc© cu ură orî-ce mişcare nnţională croată şi ună b&rbată cum este Stross-yer, care a f&cută atâta bine pentru des-voltarea naţională a Croaţiloră, e discreditată în gradulă supremă. De multă timpă partida acesta a pândită în secretă ocasiunea pentru a nimiei politi-cesce pe acestă disgraţiată eapă bise-ricescă... Corespondentulă vienesă ală Ziarului „Novoje Wremja" scrie, că reîntor-cerea lui Strossmayer acasă, dela Belo-var, în trecerea sa pe întregă teritoriulă croată, a avută înfăţişarea unui conductă triumfală. In călătoria acăsta Strossmayer a fostă însoţită de toţi episcopii croaţi, afară de cardinalulă Miha-lovits. Pretutindenea a fostă întempinată ca ovaţiunl. In mai mare măsură a luată parte la aceste manifestaţiunl preo-ţimea catolică şi încă nu numai preoţii cari stau în atingere imediată cu popo-rulă, ci şi canonicii şi ceialalţl archie-rei, afară de cardinalulă metropolită Mi-halovits. Toţi episcopii suntă pe partea lui Strossmayer şi-lă privescă pe acăsta ca pe adevăratulă capă ală bisericei croate. In Croaţia esistă deja convingerea, că dojana ce i-a adresat’o monarchulă FOILETONUL^ „GAZ. TRANS.U locului pe care este a se zidi edificiulă scolei măcară aproximative. D-sa mi-le-a comunicată mai întocmai cu dimensiunile în realitate ale terenului. îndată ce am avută aceste base m’am apucată a face o schiţă de proiectă, seu cu alte cuvinte: ună studiu pentru planulă scolei. Cine scie câtă era pe acele timpuri naţiunea română de apăsată, se va minuna, cum a putută cineva şi numai să viseze despre ună aşa mare proiectă, şi încă pentru o scolă română? Atunci, când gemeau încă toţi Românii sub jugulă tirană ală supremaţiei, uniunei celoră trei naţiuni privilegiate din Ardeală; atunci când Româniloră mu le era ertată nici să vprbescă despre o scolă românescă mai neînsemnată, cu a-, tâtă mai puţină, de ună edificiu măreţă care ar corăspunde şi pentru o Universitate ; atunci când ni«3l loculă menită pentru scolă nu au cutezată a-lă cumpăra pentru zidire de sc61a, ci numai sub nume de proprietate privată. Astăcfi încă — decă aruncămă o privire in trecută — ne mirămă: ce a putută insufla ideia clădirii unui edificiu aşa de măreţă ? S’ar păre, că a fost numai o însuflare a spiritului divină, a-semenea aceloră însuflărî, .cari au luminată pe vechii profeţi. Căci planulă (şi programa) de atunci au corăspunsă pe deplină atâtă spiritului timpului câtă şi sistemului şi programei de învăţământ din presentă; pare că organisaţiunea scolastică a fostă croită în împreună înţelegere cu compuitorulă programei pentru zidirea scoleloră române din Braşov. La finitulă cursului şcolară din 1846, m’am întorsă din Viena în patriă, şi-cea dintâiu întreprindere a mea a fostă a merge la Braşovă şi a mă apuca se-riosă de facerea planului şcolei. In 21 Iuliu 1846 am sosită în Braşovă, şi în 22 am măsurată loculă, unde era să se edifice şcola, eră în 25 am începută lucrarea planului, după care s’a şi didită edificiulă. Cu tote că toţi Românii doreau să se începă zidiţea încă în primăvera anului 1847, totuşi nedobendindă încă per- misiunea, remase esecutarea pe anulă următorul. In anulă 1848 însă se scie ce pe-decl cumplite s’au pusă în calea realisă-rei acestei dorinţe generale: Isbucnirea turburăriloră, cari ţinură aprope 2 ani, ale căroră urmări fatale s’au simţită multă timpă. Şi nu numai că a fostă impede-cată întreprinderea zidirei, din causa tulburărei der şi mijlocele de traiu şi a-verile ămeniloră au fostă sleite. Mulţi binefăcători ai întreprinderei zidirei au fostă despoiaţi de averi. Astfeliu a rămasă începerea zidirei pănă în anulă 1851. Atunci ne mai putendu-se îneunjura lipsa unni edificiu pentru şcole, şi elevii sporindu-se fdrte, s’au hotărîtă toţi bărbaţii de inimă, c’ună singură votă unanimă , că şcola proiectată să se încâpă a se edifica. Au subscrisă fiăcare după putinţă să contribue, atâtă la zidire, câtă şi la întreţinerea personalului de învăţătură. S’au adunată t6te mijlocele înles-nitore spre acestă scopă şi în fine s’au t a) Istoricul!} clădirii scâlelorU române din Braşovă. In anulă 1846 mă aflam în Viena în Academia C. R. a arteloră frumose, unde, după ce absolvasem cursulă archi-tecturei, cercetam scola antică de modele fîgurale, pentru a mă esercita şi în ramulă istorică de pictură. Domnulă protopopă Ioană Popazu (acum episcop în Caransebeşă) venise la Viena, şi avui onore a mă întâlni şi a-i face cunoştinţa. Presentându-mă la D-sa ca arcbităctă diplomată şi 1-mulă premiată de acea Academia, îmi descoperi cugetulă obştei române din Braşovă, că s’ar pregăti de clădirea unei scoli naţionale. Totdeodată m’a învitată să pregătescă ună proiectă de plană corăspmnjătoră zelului şi necesităţii unei asemenea scole. , Eu l’am rugată să-mi deie programa de părţile ce voiesce să se cuprindă în e-dificiulă acestei scole, cum şi măsurile GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. ’ Nr. 204 episcopului Strossmayer„n’afe să fiă cea, din urmă, căci. — dice $orespon.<îentulă f6iei rusesc! — îu Austiţo-Ungaria s’auf mai întâmplată lucruri întors© şi neaşteptate şi decă a fosta cu putinţă iă devină ministru-preşedinte una ubndamnată la morte ca Andrassy, atunci Şi ou Stross-mayer se pote întempla se se întdrcă rdta sorţii. Adunarea generală a statnriM Romano-Catollce din Ardeal!. In 24 1. c. s’a deschisa adunarea generală a aşa numitelorU state romano-catolice. După Te-deum la care a pon-tificata episcopulă Loenharth s’au dusă cu toţii în sala adunărei unde preşedintele mire and ala staturiloră br. Ludovică Josika ş’a ocupata locuia. O deputaţiune a adusa pe episcopula Loenharth, câte a fosta aclamata cu „eljenM ; epis'CopulU a desfăşurata în discursula de deschideri istoricula acestora adunări aeceiituândă necesitatea de a se aduce tote jertfele posihile spre a corespunde pe deplina intereseloră catolice, după aceea â făcuta una pane-girica reposatului miniştrii Trefort di-cândă, că a procedată cu dreptate şi ecuitate în afacerile catolicilorU din Ar-deala. După verificări s’a trimisa o telegramă salutătore cătră Papa. A* * urmata apoi discusiunea asupra cestiunei Congruei şi adunarea a luata cu însufleţire la cunoscinţă qă episCopulfi Loenharth contribue anuala 4310 'fl. pentru sprijinirea clerului inferioră. Comitetula crede că cestiunea congruei se pote regula fără a cere concursulh statului. Staturile catolice p'otă stabili beneficiile preoţilorh cu 600 fl. Dâcă acesta nu s’ar pute esecuta faţă cu toţt preoţii deodată, să se facă succesiva. In totala s’ar cere pentru întregirea beneficiilora 12660 fl. anuala, care sumă apare deja acoperită afară de 2250 fl. Se speră că prin generositatea bineiăcătoriloră se va procura şi acestă sumă. Comitetula propune der ca staturile să decidă regularea congruei. După acesta se nasce discusiune asupra minimului propusa de 600 fl. Gabriel Ugron dice, că este prea puţină, alţii îla ţinh de ajunsa. In cele din urmă, după ce au vorbita mai mulţi, s’a primita propunerea comitetului de cinspredece cu acea observare, ca minimulfi de 600 fl. să fiă privita numai ca provisoricu. A urmata apoi desbaterea statutului de pensiune a cărui stabilire definitivă a fosta amânată la propunerea episcopului pănă ce esperţii vorfi calcula .'veăitulă fondului de pensiune. Cu acesta s’a terminata şedinţa ânteia. Sera a fosta bancheta în sala redutei. Caracteristica este, că foile şoviniste -din Cluşiu din incidentulfi adunărei me- morate ridică îh slavăY confesiunea caa • tolică din Ardelfi în speranţă^ că ea yţ, contribui' la maghiarisare' cu mijloc ele proprie, după ce stâţulă$u maijare ban! cu :ce ' să . .înfiinţeze scole de stata ftn-gurescl^ -T---7:- SCIRLLE PILEI. ..„Egyetertes* dela . 26 Septemvre a-duce curiosa scire, oă Alteţa Sa arclu-.ducele Carolu Ludovicii, in Jtimpulă pe-trecerei sale în Timişora, ar fi făcuta „adevărate demonstraţii in favorulU limbei unguresci.u F6ia ungurescă spune, că Alteţa sa şi-ar fi scrisa numele ungttresce în albumulfl' pentru ospeţl ală Societăţii • ^Crucea roşiău şi că cu toţi ar fi vorbita numai unguresce, er decă se întempla ca cineva să-i răspundă în ‘limba germană, Alteţa Sa îşi esprima mirarea, că în Ungaria se ^află omeni cărl nu sCiu unguresce. Interesantă este mâi \îrtosă următorea discuţiă, ce, după „E-gyetu ar fi avut’o arehiducele cu nevasta protopopului evangelicfi: Arehiducele o întrebă: „On nem beszel magyarul? (D-ta nu vorbesc! unguresce?) — „Nur deutsch, Hoheit!u (Numai' hemţesce/ Alteţă). — „Legalâb ert magyarul ?u (Celă puţină pricepi unguresce?) — *,Sehr wenig, Hoheit !u (Forte puţină Alteţă). — „Magyar esperesne letere? Hogy ert-Sem ezt?u'(Dela d protopopesă maghiară, cum s’o înţelegă acesta ?) — „Hoheit, ich hab’ in mainer Jiigend keine Gele-genheit gehabt ungariseh zu lemen44. (Alteţă, eu n’am avută' în tinereţea mea nici o oeasiune pentru ca să învăţă unguresce). — De azotâ mâr megtanulha-tott volna!“ (Der de atunci încoce âi fi putută să. înveţi). Cu asta încheiându-se convorbirea, Alteţa Sa — di°e foia un-guresGă — s’a întorsă în altă parte fără a vorbi unfr singură cuvântă nemţes că. * * * Din Yiena se scrie diarului „Novoje Vremja“, că o deputaţiune a emigranţi-loru bosniaci a rugată pe Sultanulă ca seu să gonâscă pe Austriac! din Bosnia seu se concedă Musulmaniloră din Bosnia ca se se revolteze pe faţă. Sultanulă a răspunsă, că nicî-odată nu va primi ună pactă cu Austria, prin care şe vatămă drepturile lui de suveranitate. * * * Distinsălă profesoră din Praga şi cunoscutulă filo-română, d-lă Dr. Ioan Jarnic, a adresată dilele acestea o scri-sore societăţii albaneze „Drittau din Bu-curescl, esprimândă, în limba română, simpatia şi interesulă ce pdrtă pentru naţiunea albaneză şi română şi pentru des-voltarea ncestoră naţiuni, pe care le ţtfiveSce ca pe două surori gemene. „Indestulirea naţionaliîăţîlprd.“ Sub acestă titlu a apărută în „Peşti Naplou* dela; 18 1. c. articulultt de fondă, la care răspundemă- în fruntea fofei. Elfi eşte de uimătorulă cţiprblsă: ' După Cum se pote prevedâ, condamnarea Itu Trai ană Qoda va. oferi naţio-nalităţiloră prilegiu de a se plânge şi de a acusa. Cu atâtă mai vei tosă, că în căntulă aceleia -voră eşi acum la ivelă şi tote acele amărăciuni, pe care le-au produsă trăsnetele regelui la Belovar. Ceea-«e faţă ca Regele nuau cutezată să spună, voră spune-o acum în contra statului ungară. Să privimă în faţa acestoră acuse şi gravamine. Şi pentru-ca să ne ocupgmă cu acestea, ne vine tocmai apropo decla-raţiunea conducătorului cehică Rieger despre dualismă. Rieger declara sinceră eă Cehii ară fi forte mulţumiţi, decă ară ave atâta autonomiă câtă au Croaţii. 0 dovadă mai bună ca acesta nici că se pote pentru netemeinicia aceloră acuse şi gravamine, pe care le representă Stross-mayăr şi aderenţii lui. Ce privesce însă pe naţionalităţile nostre, acelea în întregă Europa suntă cele mai bine situate. Va— Discontulă . . . . 6V2—8% pe and. ,v . -A Cursuia la bursa de Viena ;>• din 27 Septemvre st. n. 1888. V; Renta de aură 4[,/0 ............... .. 100.7Q- Renta de bârtiă5°/0..........90.70 Imprumutulă căilorti ferate ungare . 145.25 Amortisarea datoriei căilord ferate de ostd ungare (1-ma emisiune) . . 97.30 Amortisarea datoriei căilord ferate de ostd ungare (2-a emisiune) . . —> Amortisarea datoriei căilord terate de ostd ungare (3-a emisiune) . . 112.ŞO Bonuri rurale ungare .................104.5Q( Bonuri cu clăSa de sortare .... 104.50 Bonuri rurale Banatd-Timişd . . . ÎOLSO" Bonuri cu cl. de sortare...............104.50 Bonuri rurale transilvane............ 104.50" Bonuri croato-slavone..................104.—, Despăgubirea p<*itru dijma de vind ungur esed..........................99.75 Imprumutuld cu premiuld unguresed 131.25 Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedmului .........................122.90 Renta de bârtiă austriacă .... 81.4$. Renta de argintd austriacă . . . . 82.-#< Renta de aurd austriacă . . . . . 110.40 Losuri din 1860 ...................... 139.90 Acţiunile băncei austro-ungare . , . 871,-r-Acţiunile băncei de creditd ungar. , Ş07.*t Acţiunile băncei de creditd austr . 310.-~ G-albeni împărătesei . . * '. . . 5.70*/, Napoleon-d’ori................. 9.55*/, Mărci 100 împ. germane.............59.12!/, Londra 10 Livres .sterlinge .... 120.95 Editorii şi Redactorii responsabilă : ___________Dr. Aurel Mureşianu. p»a: •' &*"*&** wv- !e 19 Septeinvre vitele mw^te pentru icitaţiă erau'deja adunate ia casa' co-unală, et esecutorulă se incuartirâ la Icomisarulă de drumă Nagy Janos. Pe 'când acesta împreună cu numerosa lui faniiliă şi cu esecutorulă de dare se pu-Isefă lâ masă ca să cineze, dela o feres-|trăJse audi de-odată descărcătura unei tpuscl, în urma căreia esecutorulă că4u ffjosă şi muri imediată. Stăpânulă Oasei |încă primi o rană uşOră la braţă. In urma |oercetăriloră, ce suntă deja în curgere, e-fsistă bănuiala, că atentatufă s’a fă-|cutft în urma unui complotă ur4ită de parte o locuitoriloră esecuaţl. Literatură. „Meseriaşul!! Românii,u foia pentru «învăţătură şi petrecere, întocmită pentru Imeseriaşî şi toţi iubitorii de meserii. A-'fterr în Br^Ovă • --fir • ' ori pe lună- şi costă pe V2 ană 60 cr. seu 2 franct E-ditoră şi Redactoră; ,Bartplom6iu îfahk-kscu, preşedintele Reuniunei pentru sprijinirea meseriaşiloră români în Braşov fi. •. — Nr. 18 dela 15 (27) Septemvre conţine : Lucrulă femeiloru şi coph’loră. — Lege pentru meserii în România. — Invenţi-unl şi: descoperiri datorite norocului, şi întenfplăreî. *— Lunulă şi oerulă", de Th. IX^Şp^ranţă. — î*eliurite pentru: mese-jrihşi. — Scîfî economice şi industriale. Multe şi mărunte. — Glume. — Bi-îjftliografiă. — Concursă. — Târgurile de &îa 16—30 Sept. 1888. |V 'ţi „Scola şi Familia,“ foiă pentru părinţi şi învăţători. Comitetulă de redac-•’liune: Ionă Dariu, redactoră responsa-j/bilă, St. Iosifă, G. C. Bellissimus, I. D. .Petraşcu. Abonamentulă pe ană 2 fi. Vpe jum. de ană 1 fi. seu 3 franci. Su-vWarulă nr-lui 5 dela 1 (13) Septemvre: |Limba maternă în scola poporală, de I. ;j3ariu, — Principiile generale ale învăţământului (Didactica). — „Măricelă co-%ăcelă!u de George C. Bellissimus. — î)iscursă funebru la mortea D-rului N. rîîjpopă, de Ştefană Iosifă. — Bibliografia. ?■'*- Diverse. —Convocare. Anunciu şi Invitare. 1 Reuniunea „Marianau a învăţători-|lorti din fostulă districtă ală Năsăudu-Llui şi jură va ţine adunarea generală din '-anulă curentă în 'Sângeorgiu la 14 şi 15 oOctomvre st. n. Programa: fi 1. Membrii asistă in corpore la ser-iMciulă divină. ţ 2. Deschiderea şedinţei prin preşedinte. | 3. Raportulă anuală şi esmiterea ' comissiuniloră. 4. Tractate teoretice, şi anume: a) ^iogrâfia şi principiile pedagogului ţîterbart, apoi influinţa acestora asupra pedagogiei moderne, b) Frobel şi gră-i/dinele de copii, c) Despre caracteră în î genere, caracterulă bună şi modulă de •*' ' "y- ••• •• T desvpltare ş\, cultivare a acestuia, d) Modulă de folosite a legendarului în ^cola- poporală; e) Disciplină scolastică, mijlocele, cari stau la disposiţiune învăţătorului pentru o disciplină bună şi de ce are a se feri la aceea, f) Biblioteca scdlei poporale şi cea privată a învăţătorului. g) Memorisarea mechanică este necesitate indispensabilă pentru sc<51ă? h) Invăţământulă stilistică în scola poporală. 5. Tractate practice cu şcolari^ şi adecă: a) Numărulă 2. din compntă ; b) ‘Bu-bucata 37 „Pisica şi şdrecii“ din legen-darulă de V. Petri, tradtată cu privire la înţelesă şi cetirea fluenţă, c) Caşurile substantivului, o lecţfeine din gramatică. 6. Declamarea poesieloră : a) Ş,0-mulă frumosăa, de. A. Mureşiauu.'s b) ^Toporulă şi pădurea“, de. .G.Aleâan-drescu şi, c) „Pluemlă ciobanului14 din legendatălă de Y. Petri. Alte tractate teoretice seu practice înaintate subsemnatului Comitetă pănă la 7 Octomvre st. n. se voră considera. Năsăudă, 10 Septemvre 1888. Comitetulă Reuniunei „Meriane.“ Preşedintele : Secretarulă: (ir. Moisilă (Clementă Grirase. viccriu foraneu, Mulţimitâ publici ’ Cigmeu, Septemvre 1888. Poporulă română gr. cat. din Cigmeu încă în an. 1885 a întreprinsă cu mare însufleţire edificarea unei scole confesionale din materiulă solidă şi întru tote corespun4ăt6re cerinţeloră legei. Entu-siasmulă de care este cuprinsă acestă po-poră pentru causa sa culturală şi naţio-nulă apare şi din împregiurarea, că elă, fără a dispune măcară de ună bană gata, numai prin repartiţiunî a sciută duce în deph'nire edificarea acestei scole. Intru săvîrşirea deplină a acestei 0-pere grele, Ilustritatea Sa Prea Sânţitulă Domnă Episcopă Dr. Victor Mihalyi de Apşia s’a îndurată a dispune deschiderea unei colecte benevole în gremiu în favorea şcolei nostre, la carea Ilustritatea Sa singură a contribuită sumă de 50 fi. v. a. Intrega listă a contribuenţiloră se compune din: Ilustritatea Sa Dr. Victor Mihalyi, Episcopă 50 fi., St. Moldo vană preposită 2 fi., Andreiu Liviu canonică 1 fi., Petru Popă can. 1 fi., Beniamină Den-suşianu can. 1 fi., Simeonă Tamaşiu pro-topopă în Lugoşă 1 fi., Nicolau Nestoră 20 cr., Dr. Maioră med. 1 fi. Pabiu Re-zeiu adv. 1 fi. Suma: 58 fi. 20 cr. v. a. Senatulă şcolei gr. cat. din. Cigmeu vine a esprima marinimoşiloră contribuitori şi în specială Ilustrităţii Sale Prea Sânţitului Domnă Episcopă cea mai căl-durosă mulţămîiă şi recunoscinţă. In numele Senatului scol. Ioachimfi Crişanu, preotă gr. cat. CUNUNIA. ' D-lă Alesandru Muthu, teologă absolută de Blaşă, s’a cununată în t6 Septemvre cu d-şora Elena Bomanu dinBir-ghişă. Dorimă fericire tinerei părechi ! SCffil TELEGRAFICE. Berlinu, 28 Septemvre.—„Reichs-anzeiger“ publică raportulu lui Bis-mark, prin care acesta înşiră pretinsele date false ce le : cuprindă memoriile publicate ale împăratului Friderică în privinţa cronologică nu mai puţinii ca şi faptică, pice eă densulu (Bismark) consideră memoriile ca false. Der fiă ele false ori nu, în orî-ce casă publicarea secreteloru de stătu este o faptă penală. De aceea cance-larulu rOgă pe împeratulu să dea încuviinţarea de a se urmări ju-decătoresce „Deutsche Rundschau^ şi urzitorulă publicaţiunei. împeratulu a datu principelui Bismark împuternicirea de a apela la procurorulu statului, Raportulu lui Bismark a produsă aici grozavă sensaţiune. Detmold, 28 Septemvre.—Impe-ratulă Germaniei a plecată la Stutt-gart. Roma, 28 Septemvre.—Papa a primită ună mare numără de preoţi italian! peregrini. In discursulă ce li le-a adresată, Papa a accentuată drepturile nealienabile ale scaunului papală, asupra cărora niciodată nu va întră la vre-o învoiala. DIVERSE. Reforma călindarului. Societatea astronomică din Francia, presidată de dlă Camille Flamarion, a primită dela ună donatoră anonimă o sumă de 4000 lei pentru a se deschide ună concursă pentru reforma călindarului actual^. S’au presentată vre-o 59 de proiecte şi 6 pre-miurî au fostă date. Memoriulă, pentru care s’a obţinută premiulă întâiu, împarte anulă în patru trimestre de 91 4il® fiecare seu tocmai 13 sâptămânî. Aceste patru trimestre fiindă absolută egale şi identice, resultă de aci, că călindariulă anului se găsesce redusă la călindarulă unui trimestru. Cu tote acestea ele nu dau în totală decâtă 364 dile, a 365-a şi 366-a din anii bisextili suntă clasate Jca 4ile complimentare în afară din săptămână şi din lună. Acesta permite ca anulă următoră să încâpă cu aceeaşi 4i a săptămânei ca şi anulă precedentă. Ast-felă toţi anii suntă absoluţi asemenea şi acelaşă trimestru se repetă infinită. In acestă lungă seriă de trimestre egale pri- Jftmbre, pentru care elă nu pote ave nici ună simţământ^ de bunăvoinţă seu de '■;;nilă, decâtă celă multă ună simţământă interesată de simpatiă, întru câtă prin ei îşi p5te scuti vre-ună interesă seu a-junge vre-ună scopă. | Simţămintele generose ale altora, de amiciă, de pâtriotismă, de umanitate, sa-1 crificiele şi însăşi recunoscinţă pentru binefacerile primite, suntă lucruri neîn-, ţelese omului rău. Simţămintele şi pasiunile firesc! ale lui, născute şi nutrite i prin o nefericită predisposiţiune, suntă: . neîncrederea în alţii; ura şi invidia în contra coloră pe cari îi crede mai buni, ‘(.mai tari seu mai fericiţi decâtă elă, nepăsarea şi dispreţulă pentru cei mai (islabl; şi pofta de răsbunare în contra acelora, de cari se crede împiedecată în ' Urmărirea intereseloră sale. Iubirea şi liniştea sufletescă, care j Picăturile de stomachă Mariazeller nu suntă ună remediu secretă,^ scbatnnurka. Părţile conţinătdre suntă arătate în prescrierea de întrebuinţare, ce se ană la fie-care sticlă. 2 "Verita'blle s© află. mai în t6t© farmaciile. * Avertismente! Picăturile de stomachă Mariazeller se falsifică şi se imitâză de multe ori. — Ca semnă, câ suntă veritabile, servesce învălitdrea roşiă provă4ută cn * marca de protecţiune de mai susă, şi afară de acesta pe fiecare prescriere de în* trebuinţare, ce se află la fiecare sticlă, trebue să fie arătată, că acesta s’a tipărită în tipografia D-lui H. Gusek în Kremsier. Veritabile se află: Braşovă, farmacia Franz Kellemen, farmacia la „Biserica Albă“; farm. I. Goos; farm. Iul. Hornung; farmacia F. Ielcelius* W-we; farm. K. L. Schuster, farmacia Heinrich G. Obert; farmacia Ed. Kugler la „Higiea“. B&ile Tuşnadă: farmacia Alex. Ddbay. Cohalntă: farm. Ed. Melos, farmacia £. Wolff, Feldiâră: (Marienburg), farm. Wil. Schneider. F&g&raşă: farm. v. Bildner, farm.,j Hermann. Sz. Szt. Gyfirgy: farm. Val. Beteg, farmBarabds Fer. 13,52—28 A visă cL-loru abonaţi! Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei şă binevoiascâ a scrie pe cuponuld mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primiţii diarulii nostru până acuma. Administrat „Gaz. Trans.“ 77 Se deschide abonamentâ pre anulă 1888 la AMICULU FAMILIEI. ţ>iaru beletristicii şi enciclopedicu-literaru— cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 di a lunei în numeri câte de 2—3 c61e cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiuuî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoru indivicfiloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prennmeraţiune pre anulu întregu e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. PREOTULU ROMĂNU. ţ)iaru bisericescu, scolaru şi literară — cn ilustraţiunî. — Cursulu XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — 8Va cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloru mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoru sciinţeloru teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesu funebrall, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totu soiulu de a-menunte şi scirl cu preferinţa celoru din sfera bisericescă, scolastică şi literară.—Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregu e 4 fl.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. Colectanţii primescu gratisu totu ală patrulea esemplarii. dumeri de proba se trfmitu gratisu ori-cui cere. A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. Totă de aci se mai potti procura şi următdrele cărţi din editura propriă: Apologie. Discusiunl filologice şi istorice maghiare privit6re la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţuiţi 30 cr. Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţuiţi broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl. Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Untl volumti de presto 26 c61e. Acest opfi de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestti soiu apărute pănă acum — avândti şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sârbătore. Preţulă e 2 fl. Barbu cobzariulQ. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr. Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr. Idealulti perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Opera unui omu de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-luiă pierduţii de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Codreanfi craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. UltimulQ Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. EIQ trebue sâ se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 ci*. Hermanu şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. PetulantulQ. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Finme priii Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr. Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr. Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr. Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr. Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. îndreptării teoreticii şi practicii pentru învăţământulii intuitivii în folosulă eleviloră normali (preparandialî), a în-vâţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scdlă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în mâsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă inr teresaţl. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15. Manualii de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasmlă din NăsSudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30. Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl. Manualii de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr. Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparanc|l. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţi de rugăciuni: Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesc! forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50 MiculQ mărgăritaru sufletesed. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pân4ă 26 cr. Cărticică de rugăciun! şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl. VisulQ Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-deu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedattt franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusu Christosu. Preţulă unui esemplară legată şi spe-dată franco e 15 cr. Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov îi.