un, imilstiijiutt il
MAţBVU, flata nara Ir 22. •otaslaetnuicate na s« pri-•tirif, Mantusrip'e na ie retrimită!
JUroirili de andin:
Irtfovi, piaţa nara Nr. 22. I&nnte marc rimescrătn VIan a: tMfMoue, Samensimn A Yoglor (OtkMaat), Eemrtch Schakk, Alo» Emil, M.Ihtke», A. OppeUk, J. Ban-
»t<ry,*!n Budapesta:4. F.Gold-hmr, Anton Met ei, Eelutem B ornat; tnrrukfttrt: Q.L.Bwubt; tnHam-burg! A. Sietner.
Prtţuto inaerţiuniloră: o aeri& pmondîi pe o colină, 6 or. «i 00 or. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiălă, Iselame pe pagina III-a o sadă 10 or. v. a. său 90 bani.
pTunft mAÎ2 fl., pa şăselunl 6 fl., pe trei lud 3 fl.
Fain irâtiii fl srrllfiătat»:
Pe un* an*40n«nol,pesăaa lud 20 franci, pa trei lud 10 fraaol.
Se prenumeră la ti te oficiale poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori.
Abdiameatnlft pentru BraţoTi:
laadxninlstraţiune, piaţa mare Nr. 28, etagiui* I.: pe un* an* 10 fl., pe săse lud 5 fl., pe trei lud 2 fl. 50 or. Cu dusul* In casă: Pe un* an* 12 fl., pa săsa lnd 6 fl., pe trei lud 3 fl. Un* esemplar* 5 cr. v. a. său 15 bad.
Atăt* abonamentele căt* şi inserţiudle sunt a se plăti Înainte.
Nr. 202.
BraşovtL, Mercnri 14 (26) Septemvre
1888.
Din eausa sf. sărbători de mâne, di&ralâ au Ta apâre până Joi săra.
Doda şi Strossmayer.
(Articol* final*).
BraşovQ, 13 Septemvre st. v.
Episcopului Strossmayer i se impută din partea adversariloru sei mai alesă, că a făcută totdeuna oposiţiune guvernului ungurescă şi că nu este mulţumită cu pac-tulă ungaro-croată esistentă.
Faţă cu acusaţiunile ce se îndreptă în contra conducătorului oposiţiunei croate, apare t6tă mânia pentru telegrama, ce a adresat’o elă la JKiev, mai multă ca o binevenită ocasiune de a pute declara întrega activitate oposiţională a episcopului Strossmayer ca duşmană statului şi instituţiuniloră lui.
Acesta înse pe noi numai în a doua liniă ne importa, întru câtă adecă raporturile dintre Croaţi şi Unguri potă deştepta interesul* nostru. Ceea ce însă nu ne pdte lăsa nicidecum indiferenţi este laptulu, ca adversarii noştrii se silesc* a esploata telegrama lui Strossmayer, care p6te privi numai persdna acestuia, şi în contra nostră, cjicendă că după ce nici noi naţionaliştii români nu facemă decâtă oposiţiă guvernului ungurescă fiind* f6rte nemul-ţămiţl cu stările actuale din Ungaria şi Transilvania, suntemă a-semenea duşmani declaraţi ai na-ţiunei maghiare şi ai statului.
Ciudată conclusiune. Şi ea a-pare şi mai ciudată, decane gân-dimă că în comparaţia cu Croaţii noi Românii ardeleni, bănăţeni şi ungureni trăimă în tăte privinţele în nisce condiţiunl eu totulă deosebite din punctă de vedere politică şi etnografică.
înainte de t6te nu trebue se uitămă, că Croaţii se bucură acjî de-o antonomiă naţională destulă de însemnată în comparaţia cu noi Românii, cari amă ajunsă în cur-sulă celoră dou&4ecî de ani din
urmă earăşî la starea dinainte de 1848 de misera contribuens plebs.
Este clară prin urmare, că a-tuncl când oposiţiunea croată pretinde o lărgire a drepturiloră Croaţiei, nisuindă a recâştiga ţării loră deplina independenţă constituţională şi când de altă parte noi Românii despoiaţi de t6te drepturile ndstre politice-naţionale pre-tindemă să nu mai fimă trataţi ca ună poporă cucerită şi rebelă şi nisuimă şi luptămă pentru a-perarea esistenţei năstre naţionale ameninţate şi pentru egala nostră îndreptăţire, esistă orecare deosebire intre motivele nemulţamirei Croaţiloră şi între acele ale ne-mulţămirei ndstre.
Episcopul* Strossmayer trece înaintea conaţionaliloră sei ca ună representantă de frunte ală aspi-raţiuniloră slave progresiste. In-câtă aceste aspiraţiunî privescă numai şi numai libertatea şi egala îndreptăţire a popdreloră slave în acestă monarchiă e învederată că ele trebue se se unescăl şi cu as-piraţinnile nostre, ale Româniloră. Pentru că, deşi d-lă Tisza s’a ţinută de cuventă şi ne-a „strivită la părete “, n’amă încetată nici ună momentă de a aspira la o esistenţă liberă şi dămnă de ună poporă, care a adusă în cursulă vecuriloră atâtea jertfe pentru patria sa.
Der trebue ca cineva se fiămare şovinistă ungură, pentru ca se cuteze a insinua Româniloră, că ei ară pute avă vreodată aspiraţiunî cari se se pdtă concentra cu acele ale slavismului radicală laMcscva ori la Petersbnrgă.
Ce însemnă der grozava mânia, ce s’a descărcată în pressa maghiară asupra nbstră, a Româniloră, în urma incidentului dela Belovar? Ce însemnă ameninţările reptileloră din Cluşiu la adresa „Strossmayerilor*u din Ardeală? Ce însemnă „lecţiuneaw cu care şoviniştii voiescă se sparie pe pre-ţinşii agitatori ai naţionalităţiloră ? Ce "nsemnă, în fine, tendenţiosa
afirmare, că „Doda face totă ceea ce face şi Strossmayer?tf|
T6te aceste însemnă, că şoviniştii în nisce momente, când credă a fi ajunsă la culmea puterii loră, atesteză înaintea lumei, că suntă slabi şi neputincioşi şi că fortăreţa supremaţiei şi a des-potismnlui loră este clădită pe nisipă.
Dâcăj ei nu mai potă suferi nici oposiţiunea legală a naţionalităţiloră nemaghiare şi decă spre a o suprima cu totulă îşi iau re-fugiulă la apucăturile cele mai nedemne, la clevetirile cele mai dejositbre numai ca să p6ta lovi în bărbaţii cei mai demni şi leali, cari luptă pentru drepturile poporului, atunci trebue să se sem-ţă slabi, fdrte slabi.
întâmplarea a voită ca tocmai în acele momente când şoviniştii se sileau a face să se resfrângă dojenirea dela Belovar şi asupra generalului Doda, să se colporteze prin <ţiare faima, că trei deputaţi unguri din stânga estremă în frunte cu Mocsary aruj voi să constitue o nouă partidă pentru împăciuirea naţionalităţiloră.
Era în adevără ciudată lucru aţi înfăţişa pe Doda întingând* o mână lui Strossmayer ear cealaltă trinităţii Mocsary, Pazmandy, Eotvos.
Inse unulă din aceştia din urmă s’a grăbită a nimici în germenele său ună asemenea visă.
Voinicosulă Pazmandy Dezso s’a grăbită a declara urbi et orbi, că elă nu cunosce nici unu felu de naţionalitate, ci numai cetăţeni maghiari şi că pentru supremaţia naţiunei maghiare e gata a jertfi totulu.
Etă resolvarea enigmei despre starea sufletescă a şovinismului ungurescă. Etă esplicarea pentru ce ei vedă în tăte părţile numai Strossmayer!.
Der fiţi pe pace, bravi şoviniştî, căci ilusiile jvbstre 6rbe voră rămâne şi încercările văstre zadarnice voră fi!
FOILETONULC „GAZ. TKANS.u
(3)
Despre educaţi» de sine însuşi.
(Subiectul* unei conferinţe ţinute la Ateneul* din Craiova).
(Urmare.)
De întâia trebuinţă suntă astfelă cu-noscinţele pentru susţinerea şi ameliorarea materială a existenţei, apoi cultivarea literaturei şi arteloră pentru înfrum-seţarea şi inobilirea ei.
Cea mai însemnată parte în acestă lucrare pentru propria educaţiune este, fără îndoielă, disciplinarea voinţei şi în-frenarea pasiunilor* seu domnia peste sine însuşi, fşi, încâtă e cu putinţă, mobilarea caracterului. In acesta stă adevărata educaţiune. Fără ea totă sciinţa nostră, totă averea şi celelalte bunuri, an puţină valore. Ună caracter* virtuos* şi nobil* e cea mai scumpă avuţie, cea mai mare gloriă. „Un* astfel* de suflet*u, cjice Edgard Quinet în ultima
carte L’cspri nouveau, „un* astfelă de suflet*, cum se află încă, mare, curat*, generos*, este pentru poporul* ce l’a născut* o comoră mai mare, mai utilitară decât* t6te fondurile secrete întrebuinţate pentru siguranţa publică seu fondurile întrebuinţate pentru crescerea vitelor*. El* este modelul*, după care se formeză ceilalţi, decă mai este un* singură loc* pentru demnitatea ome-nescă.“
„Acestă suflet*“ — adauge Quinet cu maliţiă — „care se învălesce în drept* şi, ca se spunem* cuvântul* ridiculă, în vertute, conţine în sine mai multe părticele de aur* curată, decât* mulţimea brodată întraurită a dignitariloră, a deputaţilor* binecugetători, a funcţionarilor*, cu tote jurămintele lor*, a archi-episcopilor* şi episcopiloră infalibill şi a impiegaţilor* de prima clasă, începând* dela 1815.“
Şi cu tote acestea, majoritatea ome-nilor* se gândesc* mai puţin* la câştigarea şi înmulţirea acestui mare bun* al*
culturei morale, decât* a plăcerilor*. Toţi caută seu doresc* cel* puţin* a se hrăni bine, a se îmbrăca frumos*, a “locui comod*, a petrece ; puţini se silesc* însă a-şl înfrâna lăcomia, ura, invidia, a umaniza animalul* primitivă, care există, mai mult* seu mai puţină, în fiă-care din noi; a pune mai multă ordine şi consci-inţă în afacerile lor* decât* pănă aci, a fi mai drepţi şi mai binevoitori cu alţii.
In adevăr*, regularea caracterului moral* este cea mai grea parte a edu-caţiunei; însă nu e cu neputinţă. Mij-locele pentru acesta sunt* sciinţa, reflec-siunea şi deprinderea. Asociază în mintea ta ideea unei pasiuni seu fapte imorale cu relele ce urmeză dintr’ânsa, şi, prin un* continuu control* asupra ta însuţi, deprinde-te a le încunjura. Greutatea seu chiar imposibilitatea, ce vei simţi la începută, se va micşora treptat* şi va fi cu atât* mai mare mulţumirea ce vei încerca mai târdiu prin învingerea dificultăţilor*.
Doda şi Strossmayer pot* s§ cada, der principiul* dreptăţii şi al* egalei îndreptăţiri nu va pute fi sugrumaţii nici cu cinci milione de procurori!
Ntuln mistrii de culte şi mstmcţnme.
„Pester Lloyd“ scrie despre contele Albin Csaky, care a fostu numitu în loculu lui Trefort, ur-mătdrele:
Noul* ministru s’a născut* în 1841 în Krompach în comitatul* Zips. El* este fişpan* ereditar* şi dela 1867 şi fişpan* adevărat* al* acestui comitat*, comandor* al* ordinului Leopold şi al* ordinului papal* „Grigorieu; în anul* trecut* el* a fost* numit* vicepreşedinte al* camerei magnaţilor*. Pe tărâmul* administraţiei contele Csaky, care aprope de două decenii stă în fruntea unui comitat*, ce se numără între cele mai bine administrate în ţâră, este recunoscut* ca capacitate- In anchetele, cari au pregătit* reformele administrative, a jucat* şi el* un* rol* însemnat*. Mai târdiu s’a ocupat* cu reforma camerei magnaţilor* şi apoi cu pregătirea camerei magnaţilor* şi apoi cu pregătirea proiectului de lege privitor* la reforma municipiilor*.
In anul* 1880 ’i s’a oferit* portofoliul ministeriului comun* de finanţe şi în a. 1881, ministeriul de comunicaţiune; der atunci el* a refusată de a primi aceste posturi din cause private, mai ales* din causa sănătăţii sale sdruncinate. Contele Csaky este forte activ* ca preşedinte al* multor* reuniuni culturale şi patriotice ce se află pe teritoriul* comitatului administrat* de el*. El* a scris* multe articule în diferite cjiare referitor* la administraţiune. Noul* ministru e condus* de nisce idei adevărat* liberale, are un* viu interesă pentru literatură, îi place cu deosebire musica clasică, şi este stimat* de cunoscuţii lui ca un* bărbat* de-o cultură modernă deosebită. In desbaterea legii pentru căsătoria mixtă a luată parte, ţinând* o cuvântare strălucită; el* încă a fost* pentru legea acesta. Soţia sa, născută contesa Arma Bolza, este o damă forte cultă
Decă cetim* vieţele omenilortt iluştri, vedem* că pentru toţi, preocupaţiu-nea de căpeteniă a vieţii era ameliorarea seu perfecţionarea morală. După So-crate şi filosofii următori lui, mai ales* cei din scola stoică, acesta era întregă misiunea filosofiei. Acel* mare înţelept* al* antichităţii spunea însuşi, că avusese din natură aplicări rele cari, desvol-tându-se neînfrânate, ar* fi putut* face un* om* viţios* din el*, der care din re-flexiune şi o continuă educaţiune de sine însuşi a devenit* un* sublim* model* de vârtute şi înţelepciune.
Mult* instructivă în acestă privinţă este vieţa lui Franklin, descrisă de el* însuşi în memoriei© sale. Acest* binefăcător* al* omenirii, pe mormântul* căruia stă frumosul* epitaf*:	„Rapuit
caelo fulmtn sceptrumque tyrannisu, născut* din popor*, ajunse prin sine însuşi la o frumosă gloriă ca om* de sciinţă, ca om* politic* şi ca mare caracter*. Ea etatea de 26 de ani, căsătorit* deja, se afla încă în serviciul* unei tipografij
Nr. 202
GAZETA' TRANSILVANIEI.
1888.
şi prin nisuinţele ei patriotice şl-a câştigată multe merite în comitatul!! Zip-sului.
Recursul! de nulitate al! d-lni Traianu Ooda.
(Compuşii de apfirătorultl Eotvos)' (Urmare.)
VII.
Producerea dovediloră s’a făcută de-fectuosu, ciuntatu şi cu vătămarea legei, deorece originalul!! imprimatului, ce re-presentă obiectulfi acusării, nici nu s’a arătata juraţilor!!, nici nu s’a cetită înaintea acestora. Acesta stă în contrazicere cu §. 49 ala procedurei de pressă. Este adevărata, că traducerea s’a cetită, însă atâta legea, câta şi praxa legei es-presa pretinde să se cetescă imprima-tula în originala şi decă s’ar fi dovedit că între judecători, între juraţi, seu între alte persone aplicate în serviciula justiţiei se află vre unuia, care m»înţelege imprimatula în originala: numai a-tuncl, la tota casula însă numai în ala 2-lea renda ar fi trebuita să se cetescă traducerea.
vin.
Imprimatele ce se ţinu de obiectulu acusaţiunei şi suntu neapărată necesare pentru înţelegerea aceluia, nu s’au cetită, vâtemăndu-se astfelu legea, ba au foştii cu totulă eschise dinaintea juraţiloră.
Acusatorula publica adecă înţelege imprimatula meu cu totulfi altfela de cum îla înţelega eu. Acusatorula publica afirmă, că eu am vruta să agiteza contra naţiunei maghiare; eu însă afirm, că am vrută se informeză pe alegătorii mei despre atitudinea ce au s’o ia cu o-casiunea alegerei de deputaţi faţă cu partida guvernamentală, ce ’ml sta împotrivă mie şi partidei mele. Mai departe acusatorula publica afirmă, că eu prin imprimatulu meu ţintescfi în secreta a înfiinţa Daco-România; eu însă afirma, că am vruta să pregătescfi pe alegătorii mei pentru nouăle alegeri de deputaţi dietalî, cari în cerculfi Caransebeşului erau în ajuna de a se face. Aşa dâră înaintea juratilorfi sta, seu mai bine Zis ar fi trebuita să stea întrebarea: ore, care din doi înţelege bine cuprinsula imprimatului meu: acusatorula publică, seu eu ?
Eu tota în acelaşi timpa, şi în legătură unuia cu altuia, am data publicităţii două imprimate, ce trebuescfi împreună judecate şi cumpănite pentru a pute face posibila ca să fiă înţelesă corecta şi imprimatula incriminata. Unuia dintre imprimatele mele este epistola, ce-o adresasema preşedintelui dietei ; al doilea imprimata ala meu este apelula prin care ll-am făcuta alegătorilorfi mei cunoscuta înţelesula acelei epistole. A-cesta apare fără îndoelă din următorele cuvinte ale imprimatului incriminată,
în Filadelfia. — „Cătră acestă timpa" — ne spune densul!! — „formai cutezătorul şi anevoiosulfi plana de a ajunge la perfecţiunea morală. Doreama să-’mi pe-trecfi vieţa fără a face nicî-odată vre-o greşală; voiama să fiu domnfi pe tota ce m’ar fi putută face să greşescfi : aplicarea naturală, societate seu învăţu. Fi-ind-că cunosceam, seu credem!! că cu-noscfi binele şi răula, nu înţelegeamfi pentru ce să nu pota face pe unuia şi să măferescfi de celălalta ; însă în curând!! observaiu că am întreprinsa o lucrare mai grea decâta îmi închipuisema la începută. Pe când îmi aţintemfi totă luarea aminte, ca să mă feresca de o gre-şelă, adeseori cădeama în alta fără se iau semă : învăţula profita de orî-ce neluare aminte; seu mai bine, aplicarea era mai tare decâta raţiunea. “
Conchise în fine, că nu e destula a ave convicţiunea, că este în interesula nostru a fi virtuoşi; că trebue încă muiţă stăruinţă pentru a ne deseţva de unele deprinderi rele, şi a ne câştiga altele bune. Ca se ajungă aci adoptă următo- |
4
• cari cuvinte s’au cetită în traducere şi
-	înaintea juraţilor a:
„Pe când pentru mai bună orientare a vostră, conforma datorinţei mele, „vina a vă aduce la cunoscinţă atinsulfi „pasa ala meu, facfi într’una să urmeze ‘ „traduse în limba maternă, în întregfi „cuprinsula lora, literele, ce am adresata „în acestă privinţă Escelenţei Sale d-lui „Toma de Pechy, preşedinte ala casei „representanţilora ţărei. Cetiţi, esami-
-	„naţl, cumpăniţi şi consultaţi între Voi, ; „şi faceţi-vă judecata. Numai încă două
„lucruri am a Vă pune la inimă.“ etc.
i Etă, din aceste cuvinte şi din în-. trega cuprinsula scrisorii mele se vede . fără îndoelă, că epistola mea adresată cătră preşedintele dietei formeză o parte ? întregitore a imprimatului incriminata, . aşa că e imposibila a se stabili pe de-. plina înţelesula imprimatului meu, trasa ; la bănuială, fără acea epistolă. După . ce însă acestă parte esplicătore, lămuri-[ tore, ba chiar întregitore a imprimatului . meu incriminata, nici în originala, nici . în traducere nu s’a arătata şi nu s’a [ cetită înaintea juraţilorii: din asta causă i, — pe lângă vătămarea grea a §-lui 49 din procedura de pressă — juraţii peste tota n’au putută fi în posiţiă de a cu-nosce pe deplina causa şi scrisorile mele 1 incriminate şi astfeliu n’au putută fi în 5 posiţiă de a aduce o conscienţiosă hotă-rîre de condamnare seu de achitare.
IX.
, Prin procederea juriului şi a Tribunalului şi prin sentinţa meritoriă adusă de ambele, s’a vătămaţii acea parte din consti-tuţiune, care garanteză deputaţiloră drep-tulă de libertate a curentului.
1
Eu adecă fusesem alesă în 20 Iunie 1887 ca deputata dietalfi în cerculfi elec-. toralfi alfi Caransebeşului şi la 17 De-cemvre 1887, ca deputat dietalfi, devenii i membru alfi legislaţiunei. In calitatea acesta adresai în luna lui Octomvre 1887 o epistolă oficială cătră d-lfi Pechy Tomas, pe care, asemenea în modfi oficiali!, o comunicai la 14 Octomvre 1887 cu alegătorii mei şi acestfi comunicata oficiala alfi meu s’apusfi ca obiecta alfi acusaţiunei în causă de pressă. împrejurarea, că în timpulfi numiţii nu m’am presentatfi în parlamenta, nu ml-a schimbata calitatea mea de deputata.
Acusatorulfi publici! ar pute să dică însă, că tote aceste esemple se referescfi la alte cestiunî şi'nu la cestiunea de naţionalitate. Der cestiunea naţionalităţi-lorfi este tota aşa unfi obiectă constituţională şi legislativă, ca ori care altă cestiune şi deputatul!! are dreptulfi şi da-torinţa de a se ocupa cu ea tocmai aşa, ca cu ori ce altă cestiune. Der încă şi pe terenulfi cestiunilorfi de naţionalitate, unii dintre deputaţii sasî ardeleni au continuată în cei 7—8 ani din urmă atâtfi în pressă din patriă, câtă şi în cea din afară, în legătură cu mişcarea cunoscută de „Schulverein", o astfeliu de agitaţiune, V___________________________________________
rulă metodă : Schiţa unfi plană de morală, în care, sub două-spre-dece numiri, cuprinde tote virtuţile, pe cari le credea necesare seu de dorită, punendfi după fiă-care preceptulfi şi instrucţiunea ei.
Deşi biografia lui Franklin, împreună cu memoriile şi alte scrieri ale sale, se află publicate în limba română de d. I. M. Riureanu, sub titlulfi: Franklin: Opere alese, credfi că nu va fi de prisosii a a-răta şi aici pl anulă educaţiunei sale personale. Astăcjî, când împreună cu credinţa religiosă, au slăbită atâtfi de multă şi ideile morale întemeiate pe ea, res-pândirea câtă mai întinsă a unorfi asemenea exemple şi precepte morale nu pote fi decâtfi folositore. Etă acelfi plană:
1.	Cumpătu. Nu mânca pănă la în-greuiare, nu bea pănă să te ameţesc!.
2.	Tăcere. Nu vorbi decâtfi ceea ce pote fi folositori! ţie şi altora; fereşte-te de conversaţiunile deşerte.
3.	Bună renduelă. Fiăcare lucru să-şi aibă locuiţi seu, şi fiăcare parte din afa-
I cerile tale, timpulfi său.
care pentru naţiunea maghiară apare cu multă mai păgubitore, decâtfi imprimatula meu. Şi totuşi nu s’a trasă la răspundere în asemenea modfi nici unfi deputată sasfi, pentru-că guvernulfi şi faţă cu aceştia a respectată imunitatea libertăţii de cuvântă a deputaţilorfi.
Constituţiunea maghiară are părţi scrise în legi şi în ordinaţiuni cu putere de lege, der are şi astfeliu de părţi, cari, deşi nu suntfi scrise, au fostă sancţionate printr’o praxă de secuii. Unfi asemenea dreptfi constituţională vechiu este şi acela, după care deputatulfi dietalfi alesă se pote sfătui liberă cu alegătorii săi şi pfite să comunice cu aceştia cugetele, ideile şi proiectele sale, a-tâtă pe calea pressei, câtă şi în scrisă şi verbală. Decă acestfi dreptfi s’ar de-nega, s’ar nimici, seu s’ar restringe, a-tuncl s’ar sfîrşi cu sistemul!! de repre-sentare şi cu constituţionalismul!!, ce se baseză în elfi. Intre deputaţi şi alegătorii săi nu esistă contractă; alegătorii nu au dreptfi de îndrumare şi da revocare faţă cu deputatulfi, şi deputatulfi nu are dreptfi de dispunere asupra alegătorilor!!. Aşa der raportul!! dintre deputat şi alegătorii săi trebue să consiste în unitatea convicţiunei asupra cestiunilorfi publice ale legislaţiunei, care unitate este însă cu totulfi imposibilă, decă se restrînge dreptulfi de liberă cuvântă şi de liberă sfatuire între deputaţi şi a-legătorl şi decă lângă deputaţi stă pro-curorulfi şi procedura penală, ca să târască înaintea judecătoriei penale cuvintele, ideile şi proiectele pronunţate în scrisă prin cuventfi seu prin consfătuire.
Ar fi în mare rătăcire acela, asupra constituţiunei patriei nostre, care ar susţine, că imunitatea deputatului în ceea ce privesce dreptulfi său de liberă cuvântă şi folosirea acestui dreptfi se măr-ginesce numai între zidurile clădirei parlamentului, şi că afară de zidurile acestea elfi nu mai esistă. Acestfi dreptfi şi acestă imunitate trebue să se estindă de faptă şi asupra schimbului de idei dintre deputată şi alegătorii, întemple-se acesta pe calea pressei, a scrisorei, seu a vorbirei, pentru-că fără de acesta ra-portulfi dintre deputată şi alegător şî-ar perde caracterul său moral şi instituţiu-nea representanţei poporului ar degenera în usurpare.
Dreptulfi constituţională alfi deputatului de liberă cuventfi şi de liberă sfătuire faţă cu alegătorii săi totdeuna a fostă respectată şi susţinută neatinsă atâtfi din partea dietelor!!, câtă şi din a domnitorilor!! şi a guvernelor!! şi suntfi triste acele pagine ale istoriei constituţionalismului patriei nostre, cari mărtu-risescfi despre vătămarea acestui dreptfi. înainte cu 50 de ani guvernulfi a vătămată acestfi dreptfi constituţională în persona baronului Nicolau Vaselyenyi şi
4.	Besoluţiune seu hotârîre. Fi hotă-rîtfi a face ceea ce eşti datoră să faci şi fă ceea ce ai hotărîtfi fără strămutare.
5.	Cruţare. Nu face nici o cheltuială decâtfi pentru binele tău seu alfi altora; adecă nu cheltui nimici! fără trebuinţă.
6.	Sîrguinţâ. Nu perde timpulfi ; o-cupă-te totdeuna cu ceva folositor!!; re-ţine-te dela orî-ce lucrare deşertă.
7.	Sinceritate seu bună credinţă. Fe-resce-te de orî-ce prefăcătoria; cugetările tale să fiă nevinovate şi drepte, şi vorbele să-ţi fiă potrivite cugetărilor!!.
8.	Dreptate. Nu face rău nimănui, nedreptăţindu-lfi în interesele sale, ori neîngrijindfi a-i face binele, la care te obligă datoria.
9.	Moderaţiune. Fereşce-te de orice ex-cesfi; nu te supăra de nedreptăţirile ce ţi se facfi, pe câtă cred! că nu eşti vinovată.
10.	Curăţenid. Nu suferi nici o necurăţenia, nici pe corpul!! tău, nici pe vestmintele tale, nici în casa ta.
a contelui Gedeonfi Rhaday şi din causa cuvintelor!! scăpate şi a proiectelor!! pronunţate în cursul fi unei discusiunl, ce a urmată înaintea alegătorilorfi în cestiunî privitore la legislaţiune, au trasă la răspundere pe baronul!! Nicolae Veselyenyi şi pe contele Gedeonfi Rhaday şi i-au terîtfi prin procuror!! înaintea tribunalului penală. Der procederea acesta a guvernului a fostă declarată în dietă de cătră trimişii tablei de unfi gravamenu constituţională din cele mai grele ale ţărei şi dieta nu s’a liniştită pănă atunci, pănă când nu s’a delăturatfi acestfi gra-vamenfi. Franciscfi Deak, acestfi înţelept!! alfi naţiunei de fericită aducere a-minte, vorbind!! la acestă cestiune în şedinţa restrînsă a deputaţilorfi, ţinută la 2 Octomvre 1839, şi accentuând!! plângerile privitore la liberulfi cuvânta şi la greua chemare a legislatorilor!!, şl-a terminată discursul!! cu următorele cuvinte : „Decă asupra capetelor!! acelora, cari au păşită pe cărarea de legislatorâ, atârnă paloşul!! puterei supreme, atunci s’a sfîrşitfi cu progresulfi în Ungaria. Decă vomă ajunge aici, cinstite ordine şi sfaturi, atunci mai bine să ne dăm!! joşii de pe acelfi pedestalfi de legislatori!, care între asemeni împrejurări de sigură că va fi naţiunei mai multă spre rău, decâtfi spre folosfi.u
De 40 de ani există în patria nostră constituţia, ce se întemeieză pe principiul!! de representare a poporului în parlamentă. In timpulfi acesta au fostă conchiămate 10 diete şi în parte au şi fostă ţinute, şi în acestfi timpi! niciodată nu s’a întâmplată casă, ca unfi guvernă legală unguresc!! să fi trasă înaintea judecătoriei penale prin procurorul!! pe ună deputată pentru asemeni idei şi proiecte, pe care aceste în calitatea sa de deputată le-a comunicată în modfi oficială cu alegătorii săi. Pe timpulfi stărei de asediu sub Haynau s’a întâmplată în a-devărfi unfi asemenea lucru cu deputaţii dietei dela 1848, der guvernarea lui Haynau nu este considerată în istoria vieţei statului nostru nici ca maghiară nici ca legală.
Unfi guvernă legală maghiară n’a intentată niciodată unfi asemenea procesă, ca acela alfi lui Doda. Ce tote că fost’au deputaţi, ale cărorfi idei şi proiecte de multe ori au lovită multă mai tare în legea penală, decâtfi acestfi imprimată, presentatfi aici ca obiectă ală acusaţiunei.	(Va urma.)
SOIRILE pILEL
„Luminatoruluiu i se raporteză, că locuitorii din Caransebeş!! şi împrejurime manifestară unfi interesă atâtfi de mare faţă cu procesulu de pressă alu d-lui generală Traianu Doda, încâtfi tote biletele de întrare la pertractare se luară deja
11.	Linişte. Nu te turbura de nimicuri, seu de întâmplări obicinuite, pe cari nu le poţi încungiura.
12.	Castitatea în relaţiunile căsătoriei.
La începută lista cuprindea numai aceste douăsprezece virtuţi, însă unfi quaker, amică alfi său, îi observa cu bunătate, că este sumeţfi, că în conversa-ţiune nu se mulţumeşce numai să aibă dreptate, ci vre să probeze că alţii se amăgesc!! ş. a. Elfi se determina deci să scape de acestfi viţiu şi adause a treisprezecea virtute :
Umilinţă. Imiteză pe Christosfi şi Socrate.
Voindfi să ajungă la perfecţiune în tote aceste virtuţi şi văZendfi că-i este cu neputinţă de a se deprinde în tote deodată, le luâ pe rândfi, una câte una, în ordinea arătată, reflectând!!, că primele virtuţi câştigate îi vorfi înlesni câştigarea celorlalte.
(Ya urma.)
Nr. 202
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
cu o săptămână mai ’nainte. Publică numărosă se îngrămădi înaintea tribunalului încă multă mai ’nainte de începerea pertractărei. La pertractarea, ţinută în presenţa mai multoră sute de omeni, t6te foile fruntaşe din Budapesta avură raportorii lord, asemenea avură raportori fiarele din Caransebeşă şi din provinciă, aşa că aceştia nu mai putură să încapă în odaia laterală, menită pentru ei, ci pentru o parte din ei ll-se făcu loc pe banca menită pentru acusată. La ameclă mulţimea Româniloră se aduna într’o grădină, unde lucrară o adresă de aderinţă, pe care o trimiseră generalului Doda. Şi mai mulţi Români se întruniră sera, la cina comuna. Dlă apărătorii C. Eotvos încă îşi manifesta dorinţa de a lua parte la acestă cină comună şi Românii, în-ţelegândă de acesta, îlă şi invitară întră ei. Se rostiră aci mai multe toaste: dlă
N.	Oncu toasta în onorea generalului, M. Stânescu pentru apărător ulii Eotvos, ir dlă Eotvos mulţămi pentru onorea şi atenţiunea de care a fostă împărtăşită, mărturisi, că stricăciosulă curentă şovi-nistică este adi domnitoră şi ţine pe mulţi Maghiari în lanţuri; aceştia însă, dise d-sa, suntă nebuni (bolondok) şi-şi încheia vorbirea ridicândă paharulă pentru domnele române.
* *
*
„Biserica şi Şcolau din Aradă pri-mesce din Budapesta scirea, că s’a resol-vitu deja primulu procesu de despărţire hie-rarchicâ intentată de Români contra Ser-biloră. Se scie, că în diecesa Aradului se află mai multe comune cu popula-ţiune mixtă, în cari Românii, deşi se află mai în tote comunele în maj oritate, suntă supuşi hierarhiei serbescl, lipsiţi fundă de mângâierea de a-şl ave şi ei o biserică naţională română, în care să potă audi sântele rugăciuni în limba loră maternă. împrejurarea acesta, precum şi adese-ori purtarea prea despotică din partea Sârbiloră, i-a hotărîtă pe Români să se desparţă de Şerbi şi să-şi elupte cu bărbăţiă autonomia loră bise-risescă. Primulă procesă resolvită de fe-liulă acesta, după cum ’i se raporteză aşa-deră foiei „Biserica şi Şcolau , este procesulă intentată de Românii credincioşi din comuna Satu- Chineză. Curia să fi resolvită acestă procesă cam în sen-sulă, ca averea comună a bisericei şi şcolei să se împartă proporţionată între fiomânl şi Şerbi după numărulă suflete-loră. Se speră, că totă în asemenea modă se va purcede şi la despărţirea Eomâniloră din celelalte comune mixte supuse hierarchiei serbescl, ceea ce, în adevăru, ar fi forte de dorită.
*
* *
Se anunţă din Austria mortea prinţului de Schivartzenberg, proprietarulfi celă mai bogată ală monarchiei. Poseda nu mai puţină de 46 leghe pătrate pămentă în Boemia, fără a mai pune la socotelă unfi numără mare de castele, de ferme, de feşii de pămentă în Tirolă, în Austria de josă şi în Ungaria. Făcea parte din Camera senioriloră. La Yiena ţinea cu socoteala lui ună felă de falanster în care fiii „supuşiloră săiu, ce ’şl facă studiile la Yiena, găsiau masă şi adăpostă gratis. Era ună senioră mare, prea generosă, espeditivă în afaceri şi, mai pe susă de tote, patriotă ardentă. De aceea era forte populară prin ceea ce numea elă în glumă regatulă lui Schwartzenberg.
*
* *
Adunările de controlă ale honvediloră din raionulă de întregire alu jumătăţii de brigadă de infanteriă reg. ung. 23 se voră ţine de astă dată în lunile Oc-tmvre şi Noemvre în ordinea următore: în 1. Octomvre în cerculă Baiei de Crisă, în 3 Oct. în alu Bradului, în 5 Oct, în ală Mureşă-Iliei, în 7 Octom. în ală Devei. în 8 Oct. în oraşulu Deva, în 10 Oct. în oraşulu şi cerculă Unie-dOrei, în 12 Oct. în oraşulă şi cerculă Haţegu, în 14 Oct. în cerculă Puiului, în 16 Oct. în cerculă Petroşeniloru, în 18 Oct. în oraşulă şi cerculă Orăştiei,
în 20 Oct. în cerculă Geoagiului, în 22 Oct. în cerculă Vinţului de josă. (Ofi-ceră de controlă : Locotenentă Anton Varteresz, oficeră pentru evidenţă.) în 25 Oct. în oraşulă Yisocna, în 27 Oct. în cerculă Hususăului, în 28 în ală Bla-şiului, în 31 în ală Iernotului. — In Noemvre: în 2 cerculă Dicio St. Martinului, în 4 ală Mediaşului, în 5 în oraşulă Mediaşă, 6 în oraşulă şi cerculă Elisabetopole, 8 în Sighişora, 9 în cerculă Crişului, 11 în ală Agnitei, 13 în ală Nocrigului, 16 'ală Săliştei, 17 în ală Miercurii şi Poienii, 18 în ală Konţii, 19 în oraşulă şi cerculă Sebeşiu, 21 în cerculă Sibiiului, 22 în Sibiiu. (Oficeră de controlă:. eăpitană Hazay, oficeră de întregire).
*
* *
Se scrie din Milano (Italia), că teno-rulă română Gabrielescu a f&cută furori pe acolo; acum este în America, unde obţine succese cu Aida şi Faust. A dată ună beneficiu la Cordova şi după repre-sentaţiă societatea „Panalu i-a oferită ună ceasornică în valbre de 5000 lei. Tenorulă Dimitrescu s’a îmbarcată pentru Neapoli, de unde plecă în Austria. *
* *
Iată, după ună documentă engle-sescă, cantităţile de cereale ce voră trebui importate pentru consumaţiune, de urmă-torele ţări: Francia 20,358,000 hectolitrii, Englitcra 49,436,000; Belgia 6.979,000 Olanda 4,943,000; Germania 5,816,000; Elveţia 4,943,000; Italia 7,851,600 hectolitri. Recolta în Indii fiindă evaluată mai susă de mijlociă la 7,225,000 tonne, acăstă ţeră va pute furnisa o parte considerabilă în ţările cari au necisitate de
importaţiunl de cereale.
*
* *
„Bis. şi Şcola* din Arad, află că comite-tulă permanentă va propune, în adunarea comitatensă, ca în comunele dela Radna pănă la Covasenţiu să se începă culesulă viiloru în 1. Octomvre nou, er dela Siria încolo în 8 Octomvre nou. Culesulă în anulă acesta nu promite multă, deorece abstragendă dela împrejurarea, că multe vii din promontoriulă aradană sunt pustiite de filoxeră, — prin seceta, ce a domnită în timpulă din urmă, s’a împe-decatft desvoltarea struguriloru. In privinţa calităţii însă se speră, că vinulă va fi bună.
*
* *
La 16 Septemvre se va judeca înaintea tribunalului Ilfov procesulă nouăi moştenitore a decedatei Momulă. De astă-dată, spune „România, s’a înfăţişată adevăruta moştenitore, nepota de frate a decedatei Momulu, care cere totă averea din mâna nepoţiloră de veri ce au dobândită posesiunea în lipsă de moştenitori cunoscuţi mai aprope în gradă. La 16 Septemvre se va judeca cererea de secuestru judiciară, er la 20 Octomvre procesulă în fondă.
Literatură.
Primimă următorea însciinţare: O-pulă „Istoria diecesei române greco-ca-tolice a Oradiei-marî“, Partea a Il-a, 9 cole în 8° mare, tipariu cicero şi gar-mondă, a eşită din imprimeria semina-riului archidiecesană gr.-cat.j din Blaşă. Acestă parte cuprinde istoria specială a Româniloră greco-catolicl din diecesa ro-mano-cat. a Oradiei-marî înainte şi după propagarea calvinismului, descrie grelele timpuri,jprin cari au trecut Românii gr.-cat. din acea diecesă, pănă la restaurarea ierar-chiei române gr.-cat. (1777) şi enareză întâmplările acesteia pănă la mortea episcopului de p. m. Ignaţiu Darabanth (1805) Urmândă metodulu analtică a posteriori se ţese istoria pe basa documenteloră scose din archivulu dela „Propaganda Fideu din Roma şi dintr’ală episcopiei române gr.-cat. a Oradiei-marî, precum şi din colecţiunea fericitului E. Hurmu-zachi, din renumitulă opă ală lui Bunyi-tay Y. „Nagy-Vârad Egyhâztortenelmeu ş. a. m. P. T. publică pote fi sigură,
că opulă, la care vină a deschide abo-namentă, este destulă de interesantă şi şi se vinde cu preţulă moderată de 60 cr. v. a. Blaşu, 31 Augustă 1888. — Dr. Ioană Ardelenii, prof. de filologia classică.
In partea primă a opului menţionată, dlu Drd Ardeleanu a espusă pe scurtă fasele credinţei creştine la Români dela încreştinarea loră pănă la începutulă secuiului ală XYIII-lea, er în partea a doua, pe care o anunţămă aci, se trac-teză istoria Româniloră din diecesa ro-mano-catolică a Oradiei-marî înainte şi după propagarea Calvinismului, se descriu dificultăţile, ce întâmpinară Românii gr. cat. aflători în acea diecesă pentru restaurarea diecesei române gr. cat., în urmă se nareză întâmplările acelei diecese dela restaurarea ei (1777) pănă la mortea episcopului Ignaţiu Darabanth (1805). In partea din urmă a tomului din vorbă se cuprinde o frumosă colec-ţiune de documente istorice.
Mulţămită publică.
La „petrecerea de dansău arangiată cu |^asiunea sânţirei bisericei gr. cat. din urasna-Horvată, s’au încasată urmă-torele suprasolvirî dela d-nii: Andreiu Cosma din Şimleu 3 fl. 50 cr., Teodoră Lenghel din Strenţă 3 fl. 50 cr., Vasilie Mica din Odorheiu 1 fl. 50 cr., Alimpiu Barboloviciu din Şimleu 1 fl., Ioană Moldovană din Bănişioră 1 fl., Lauren-ţiu Sima din Marină 1 fl. 50 cr., Gra-ţiană Flonta din Caţielulă română 1 fl., Gregoriu Şimonă din Hureză 50 cr., I. Ilieşă din Sigă 50 cr., Iuliu Belle din Crasna 50 cr., Vasiliu Popă din Băni-şoră 1 fl., Emilă Yecasiu din Hidigă 50 cr., Alexandru Yecasiu din Stârciu 50 cr.
Suma acesta de 16 fl. 50 cr., destinată pentru fondulă bisericescă şcolară din Crasna Hor vată. înmanuându-se cu-raţiei bisericescl competente, prin acesta în numele comitetului arangiatoră se a-duce mulţumită marinimoşiloră domni contribuitori.
Graţianu Flonta,
casară.
SOIRI TELEGRAFICE.
Budapesta, 25 Septemvre. Ivor Kaas a fostă alesă deputată în cerculă interioru ală oraşului cu 67 voturi majoritate.
Berlină, 25 Septemvre. Principele Bismarck, fiindă întrebată, a declarată, că densulă consideră ca apocrife memoriile împăratului Fri-derică, cari au fostă publicate. Despre acesta s’a convinsă îndată ce a vecţută textulă loră. Declararea lui Bismark a surprinsă pe toţi şi se interpreteză astfeliu, că urcjitorulă publicaţiunii va fi silită de a eşi cu numele.
DIVERSE.
Piciorulă struţului. Trei-4ecî de struţi mari şi plini de pene frumose au fostă debarcaţi la Marsilia din steamerulă Caid. Pasările, cari provină dintr’o fermă de pe lângă Oran, au fostă transportate la grădina zoologică. ţ)ece voră fi transportate la Parisă. Fia care struţă a-vea colivia sa. La plecare însă, în mo-mentulă când se băgau struţii în coliviă, ună individă s’a furişată pe lângă unulă din ei şi a vrută să ’i smulgă câteva pene. Der n’apucase să-şl smulgă vreuna, când primi dela pasăre o lovitură de picioră, care ’lă întinse mortă la pămentă. Se sciă, că struţulă posede o forţă comparabilă cu a calului.
Unu trandafirii de o miiă de ani. La
Hildesheim, în Hanovera, faimosulă tran-dafiră bătrână de-o miiă de ani a fostă şi vera acesta încărcată de florile cele mai frumose. Acestă trandafiră legendară, despre care tradiţiunea efice, că a fostă plantată de Carol celă Mare, n’a făcută nicl-odată atâtă de mulţi trandafiri. Trunchiulă chiar începe să s’arate
a fi plină de vieţă şi mulţime de curioşi s’adună în giurulă acestui bătrână, care a luptată cu asprimile a 40C6 secuii. Pe zidulă esterioră ală criptei catedralei este plântată acestă bătrână trandafiră din Hildesheim. Elă întinde ramurile sale la 11 metri înălţime şi în 10 metri lărgime.
Prea multă atenţiune. Ună cetăţână vienesă, d-nulă GustavR., făcuse deunădl o escursiune la muntele Raxalpe, lăsândă pe soţia sa, o femeiă grăsuliă şi inimică osteneleloră, în vale la ună birtă aprope de polele muntelui. A doua dimineţă d-na R. primi spre marea sa spaimă o telegramă dela casa de adăpostă pe culmea muntelui cu următorea cuprindere: „Yino de grabă aici susă, te vei căi vecini că decă nu îmi împlinesc! dorinţa.u Sărmana femeiă se speria, închipuindu’şl că soţulă ei ar fi fostă victima unei catastrofe şi că doresce s’o mai ve4ă încă o-dată înaintea morţei sale, angagiâ îndată doi călăuzi şi, după o suire ostenit6re de şese ore, ajunse în fine susă la culmea muntelui înaintea casei de adăpostă. Spre nespusa sa mirare vedea acolo pe bărba-tulă său, şedendă la masă cu alţi turişti, jucândă o partidă de Taroc. Se înţelege că la acestă aspectă d-naR. revărsa pe capulă soţului ei o furtună cu fulgere şi trăsnete, der elă se mărgini a’i respunde cu linişte flegmatică: „Toţi meteorologii ne făgăduescă pentru mâne ună ceră senină şi cea mai frumosă răsărire a so-relui, am dorită să poţi profita şi d-ta d’ună asemene spectacolă măreţă, d’aâeea te-am chemată printr’o telegramă, cre-dendă că îmi vei fi recunoscătore pentru atenţiunea mea. „D-na R. însă n’a profitată de atenţiunea soţului ei, căci a doua di n’a fostă putinţă s’o deştepte din somnă.
ULTIME SOIRI.
Londra, 22 Septemvre. Cores-pondentulu cjiarului, „Daily News,* la Petersburg crede într'adevSrfi, câ Rusia nu doresce să resolve actualmente cestiunea bulgară, pre-văcjendă, că n’ar isbuti. Se crede asemenea că dd. de Bismark şi Kalnoky n’au decisu nimicii în acesta privinţă.
Cursuln pieţei Braşovu
din 13 Septemvre st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		9.44	Vend.	9.48
Argintă românescă .	n	9.40	n	9.44
Napoleon-d’orI . . .	r>	9.63	»	9.65
Lire turcescl . . .		10.94	r>.	11.—
Imperiali		»	9.94	n	10.—
GalbinI		»	5.70	n	5-72
Scris. fonc. „Albina“6u/0		101.—	n	—.—
r> n ii 5°/n	»	98.—	»	98.50
Ruble rusescl . . .	n	124.—	jj	125.—
Discontulă ....	«Va-	-8% pe	ană.	
Cursolă la bursa de Viena
din 24 Septemvre st. n. 1888.
Renta de auru 4°/0.................
Renta de hârtiă5°/0................
Imprumutu'u căilorii ferate ungare . Amortizarea datoriei căiloru ferate de ost. ungare -ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostii ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloru ferate de ostii ungare (3-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare...............
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banatu-Timişu .	.	.
Bonuri cu cl. de sortare...........
Bonuri rurale transilvane..........
Bonuri croato-slavone..............
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă.......................
Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintii austriacă ....
Renta de aurii austriacă...........
LosurI din 1860	..................
Acţiunile băncei aus -o-ungare . . . Acţiunile băncei de creditu ungar. . Acţiunile băncei de credită austr .	.
Galbeni împărătesc! ...............
Napoleon-d’orI.....................
Mărci 100 împ. germane.............
Londra 10 Livres sterlinge .... Imprumutulu cu premiulu ungurescu Losurile pentru regularea Tisei şi Se-ghedinului.........................
101.20
91.—
146.75
97.90
112.50
104.50
104.50
104.50
104.50
104.50 104.—
99.75
81.80
82.45
110.75
139.75 875.— 307.— 314.80
5.76
9.58'/,
59.25
121.30
131.01
124.60
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei" â 5 cr. se potu cum-pera în tutungeria I. Gros§. în librăria Micolac Clureii şi Adolf Allireclit.
Editoră şi Redactoră responsabilă:
Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 202
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Nr. 41—1888. preş.
CONCURS?
Pentru ocuparea postului de înv&ţătoresă la sc6la comunală de fetiţe din Haţegă, se escrie concursă pană la 10 Octomvrie 1888.
Emolumintele suntu:
a)	salariu anuală 400 fl. eventuală dela 1 Ianuarie 1889 300 fi.
b)	cuartiră liberă — 4 orgi lemne.
Concurentele au a documenta, că obţină diploma de cualifica-ţiune, şi că sciu perfectă limba română şi maghiară.
Eforia şcolară comunală.
160,3—1
Haţegu, la 19 Septemvre 1888.
Bersanâ,
preşedinte şcolarii.
Sz. 7583—1888.
158
tkv. szâmhoz.
Arveresi hirdetmânyi kivonat.
A brassoi kir. torvenyszek, mint telekkonyvi hatosâg, kozhirre teszi, kogy Katzitu Vasilie vegrehajtatânak Yoina G. Elena vegrehajtâst szenvedo elleni 20 frt. tokekoveteles es jâr. irânti vegrehajtâsi iigyeben a brassai kir. torvenyszek teriileten levo Brasso vâros hatârâban fekvd a brassoi 2428 szâmu tjkben A-(-a ioglalt 2623 es 2624 hr. sz. fekvo 464 frt. ezennel megâllapitott kikiâltâsi ârban az ârverest elrendelte, es hogy a fenti ingatlanok az 1888 evi November ho 13-ik napjân delelott 9 orakor ezen kir. torvszek tkvi irodâjâban meg-tartando nyilvânos ârveresen a megâllapitott kikiâltâsi âron aloi is eladatni fognak.
Arverezni szândekozdk tartoznak az ingatlanok becsârânak 10°/0-ât kesz* penzben, vagy az 1881 evi LX. t.-cz. 42 §-âban jelzett ârfolyammal szâmi-tott es az 1881 evi november ho 1-en 3338. sz. alatt kelt igazsâgugyministen rendelet 8. §-âban kijelolt ovadekkepes ertekpapirban a kikiildott kezehez le-tenni, avagy az 1881: LX. t.-cz. 170. §-us ertelmeben a bânatpenznek a bir6-sâgnâl eloleges elhelyezeserol kiâllitott szabâlyszeru elismervenyt âtszolgâltatni.
Kelt Brassoban 1888 evi September ho 1-ik napjân.
A kir. torvenyszek mint telekkonyvi hatosâg.
Giinstige Gelddarlehen
erhalten selbstăndige Personen, welche eine ordentliche Jahres-wohnung und regelmăssigen Verdienst oder Einkommen haben und zw. Gewerbetreibende, Kaufleute, Beamte, Ofîziere, Privatiers, Grundbesitzer u. s. w. je nach Verhâltniss von 50 fl. bis 1000 fl. als Personalkredit gegen leichte monatliche oder dreimonatliche Abzahlung mit 6°/0 Verzinsung.
Auf grundbiicherliche Intabnlation gegen 41/2% und 5% auf Amortisation oder ohne solche. Nâhere Auskunft ertheilt:
G. A. STEINER, Budapest
156,3—3	Gr. Kârolyi-utcza 12.
Brieflichen Anfragen sind 3 Stiick Briefmarken beizuschlisesen.
In magazinulti de bucate
altt
Institutului de credită, si de economii
„ALBINA"
FILIALA BRAŞOVO,
e de închiriata etagiulii I şi podulu.
Magazinulti situata lângă gara Braşovti e legatti prin şinele proprii ale institutului directti cu acdsta. Localele se potil închiria s6u tote sdu se potii închiria numai cabine singuratice.
Cabinele cuprindă 3, 6 seu 9 vagdne de bucate. In totală cuprindă localele de închiriată 24 vagdne; se primescă în aceste spre îmagazinare şi bucate după greutate şi cu săptămâna, magazinulă costă în casulă acesta 1 cr. de 100 de kilograme pe săptămână.
Inchiriându-se pe termină flcs mai lungă tăte localele său cabine singuratice, se voră face reduceri însemnate de chiria.
Partideloră, care ocupă magazine de ale „Albinei44, li se pună la disposiţie pe lângă re-bonificare potrivită cumpene decimale, vase de măsurată, ciură şi trierătoră.
Desluşiri mai de aprope se potă primi în biroulu institutului
Piaţa mare No. 90 dela 8—2 ore.
TIPOGRAFIA A. MUREŞIAND,
d I A Ţ A MARE Nr. 22,
înfiinţată cu începerea anului acestuia, provădută cu cele mai nouă mijlăce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri,
primesce şi efectueză tott*. felulu de lucrări tipografice, precum:
Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în auru, argintii : şi colori, tabele, etichete de totu feliulu şi esecutat eleganţii.
Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisurî, reco-
mandaţiuul, cerculare ş. a.
Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore.
Dispunăndă de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulă nostru tipografică este în posiţiune a eseuta ori-ce comandă în modulă eelă mai esactă şi estetică precum şi cu preţurile cele mai moderate.
Comandele eventuale se primescă în biuroulft tipografiei, Braşovii, piaţa mare Nr. 22, etagiulii I, cătră stradă. Comandele din afară rugămă a le adresa la
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.