AiBiilstratiiMs si .v _TiP0ffrafig:
, MfOVV, pl»ţ« marc tr 22.
«Mori nefrancuie nu se pri* Moft, lUniuîiip' e nu ae xe-tiimi a!
Blimfii le aiucimi:
Inţari, piaţa mar» Nr. 22. totnto m&itirixneBcîl în Vlaaa: hMfMom, Kacuenslttn A Voffler (OtkMaai), Htmrich Schalek, Aioi* tirfdl, M'Dnktt, A. Oppelik, J. Dan-•ta?; tn Batfapestc: 4. V.Sold-krjer, Anton Mitei, Eckdein Bemat; hFmkftrt: B.L.Daub»; tnHam-tmr|: A. Stemer.
Pwţulft fauerţixmilorâ: o seriâ (armondd p« o colini 8 cr. i 80 or. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoi 61 A. ■aclame pe pagina ni-a o ae-ni 10 or. v. a. său 30 bani.
>
^.HTTJTU^r X-X
“Gazeta" iese In fie-care 4i.
ibname&te centru Mstro-Uiî&rU
• Pe uni an* 42 fl., pe şise luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Mim România si străinătate:
Pe unâ and 40 franci, pe şaae luni 20 . franci, pe trei luni
IO franci.
Seprenumeră la tâte ofl-ciele poştale din Intru şi din afără şi la dd. coleotori.
AioiaientUi pentru Braşorl:
laadmînistraţiune, piaţamare Nr. 22, etagiulâ I.: p e unii anii ‘ 10 fl., pe ş6Be luni 5 â., pe trei luni 2 fl. 50 cr. On dusulâ în casă: Pe unii ană 12 fl., pe şăSe luni 6 fl., pe trei Ioni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. a. său 15 bani.
At&tă abonamentele oâtă şi inserţiUnile sunt a se plăti înainte.
-Nr. 201.
Braşovti, Luni, Marţi 13 (25) Septemvre
.1888.
Doda şi Strossmayer.
n.
Braşovtt, 13 Septemvre st. v.
; îndată ce a fostu cunoscută incidentulu dela Belovar, foile unguresc! s’au grăbită a esploata în contra naţionalităţilor nemaghiare cuvintele dojenitdre ale monar-chului, cari au fostă adresate numai ipersdnei episcopului Stross-mayer,
Pre când f6ia lui Tisza, „Nem-zet“, vedea în cuvintele monarchu-lui triumfulă ideei de stată maghiară, „Peşti Naplo" susţinea, că printr’însele „regele însuşi a spus’o clară şi limpede, că acela care se lupta în contra naţiunei maghiare cu armele lui Strossmayer, ameninţă totodată şi interesele de vieţă ale monarchieiu şi totodată asigura că dojana regelui a fostă a-dresată tuturoră ultraiştiloră naţionali nemaghiari.
Foile maghiare dela noi vor-^biau de „Strossmayerii din părţile ardelenew şi 4iceaib că lecţiunea ce a primit’o Strossmayer la Belovar va servi de învăţătură tuturoră naţionalităţiloră nemaghiare din ţerile cordnei s-lui Ştefană, a căroră veleităţi le-ar fi condamnată Maiestatea Sa.
Mai târcţiu după ce s’a adusă verdictulă în procesulă generalului Doda aceleaşi foi se grăbiră din nou a pune în legătură afacerea Strossmayer cu casulă lui Doda şi „Peşti Naplou merse pănă a susţine, că „Traiană Doda face totă ceea ce face şi Strossmayer.u
De unde acesta mare animo-sitate a pressei maghiare în contra naţionalităţiloră, când în casulă lui Strossmayer nu se trac-teză decâtă de-o telegramă de felicitare a acestuia, pentru care numai şi numai densulă pote fi respuncţetoră ?
Dăcă este vorba de „uneltiri în contra naţiunei maghiare şi a
FOILETONULt „GAZ. TBANS.“
(2)
Dtp educaţi» de sine înseşi.
(Subiectultt unei conferinţe ţinute la Ateneul A din Craioya).
(Urmare.)
In acestă vedere instituţiunile cele mai foloaitore pe lângă scolă, complementele necesare ale acesteia, suntă la începută grădinile de copii şi la urmă bibliotecele publice, mai alesă cele populare. Inţelegu necesitatea loră mai multă pentru majoritatea poporaţiunii decâtă pentru omenii bogaţi, cari prin averea loră potă suplini, mai multă seu mai puţină, lipsa acestoră instituţiunl. Fărâ grădinile de copii şcola nu pote corespunde pe deplină chemării sale şi rămâne cu atâtă mai defectuosă, cu câtă mai defectuosă este crescerea din fami-liă; fără bibliotecele publice pregătirile şi cunoscinţele câştigate în scolă se perdă prea adeseori fără folosă şi scopulă sco-lei rSmâne în mare parte paralisată.
Bine înţelesă, biblioteca publică nu este singurulfl mijlocă ală culturii de sine. Totd acestă scopă îlă au şi alte insti-
statului", atunci credemă că ar trebui să se deosebescă mai bine faptele unora şi ale altora, căci nu e de ajunsă ca s§ se proclame ca axiomă, că totă ceea ce nu place şoviniştiloră maghiari învdlvă o uneltire în contra naţiunei maghiare.
Scimă bine că şoviniştiloră multe fărte multe nu le placă din ceea ce facă şi lucreză conducătorii naţionalităţiloră nemaghiare. Der ore suntă ei îndreptăţiţi a declara t6te aceste fapte denisce uneltiri în contra statului şi a naţiunei maghiare?
Uneltirile, ce e dreptă potă fi de multe soiuri, der esistinţa loră nu pote depinde dela modulă de a ved6 cu totulă particulară şi personală ală unoră fanatici, ci trebue se fia basata în natura adevărată a faptului însuşi.
Cu alte cuvinte n’ajunge ca „Nemzetu, „Peşti Naplo“, „Pester Lloyd" e tutti quanti să susţină, că după a loră „infalibilă" părere ceea seu ceea este uneltire, pentru ca să fiă justificată'yudignarea pressei maghiare.
Decă acesta indignare p6te ave motivă faţă cu telegrama unui episcopă, în care se accentueză „misiunea universală“ a Rusiei, nu urmeză încă nicidecum că ea trebue să aibă temeiu şi atunci, când e vorba de fapte şi întreprinderi, cari accentueză drepturile şi interesele de vieţă ale naţionalităţiloră nemaghiare faţă cu naţionalitatea maghiară, remâindă între marginile legale.
Din nenorocire însă amă a-junsă în era şovinismului ungu-rescă aşa departe, încâtă se declară de „uneltire în contra statului" ori şi ce mişcare, care are de scopă apărarea şi întărirea e-lementeloră uemaghiare.
Decă ceremă scăle românesc! —uneltimă; decă pretindemă ca autorităţile şi funcţionarii publici să
tuţiuni publice, cum suntă mueeele, galeriile de tablouri, conservatoriele de mu-sică, statuele publice, şi cu deosebire teatrală şi biserica cu servi ciulă ei divină, când este organisată după nivelulă cul-turei acelora pentru care e destinată. Fiă-care individă pote trage cu atâtă mai mare folosă din aceste instituţiunl, cu câtă simte mai multă setea de a se cultiva.
*
* *
Educaţiunea de sine este astfelă nu numai posibilă, ci singură adevărată. In cultură şi în sciinţă nu este cale regală, cum a (fisă unui principe învăţătorală său; şi nu este nici cale democratică, adause ună altulă. Aci fiă-care trebue să lucreze însuşi pentru a se înavuţi şi înălţa, precum fiă-care trebue să mănânce însuşi pentru a se hrăni. Deosebirea este numai, că unii suntă mai bine pregătiţi decâtă alţii, fiă prin scolă, fiă dela natură, pentru marea artă a culturii de sine.
Ce trebue să facă acum omulă adultă pentru propria cultură?
Ca individă, ca membru*ală familiei, ca cetăţenă, omulă are o mulţime de
comunice cu noi în limba ndstră maternă — uneltimîi; decă ne plân-gemfi de nedreptăţile ce ne apasă — uneltimu; d£că nu mergetriu cu stegulu ungurescti înaintea kultur-egyletiştiloru — Uneltimă.
Şe ’nţelege că în astfelti de împrejurări le dste uşOră şoviniş-tiloră a găsi o legătură strînsă între cuvintele dojenitdre. ale mo-narchului nostru, dela Belovar, şi între verdictulu j uraţilor ft din Arad.
Der ar fi de tot tristă pentru ei, decă ne-ară crede atâtă de naivi ca să ne spăriămă de-o asemenea tactică pătimaşă şi bomată. —
Bolpii şi nUma Macedoniei.
Piarală oficiosă „Swobodau, organulă ministrului preşedinte Sţambulov, se o-cupă în timpulă din urmă forte multă de cestiunea Macedoniei. în dilele acestea a apărată în numita foiă ună articolă, care vorbindă despre situaţiunea Bulga-riloră în Macedonia, a produsă multă sânge rău în Constantinopolă.
„Pol. Korr.u află din Sofia, că Porta a însărcinată pe secretariulă comisariatului său din Sofia de a face paşii cuviincioşi la #uvemulă bulgară, că să înceteze asemeni publicaţiunî. Guvemulă bulgară a răspunsă, că după constituţia pressa bulgară e liberă şi că mai alesă în ce priveăce materia de discutată, ea nu se află sub controlulă guvernului. Afară de acesta, cfiarulă „Svobodaa nu este organă ală guvernului, ci organă ală partidei guvernului. Guvemulă bulgară crede, că celă mai bună mijlocă de a se face să amuţescă asemeni dis-cusiunî, este o faptică introducere a re-formeloră prevăzute în tractatulă de Berlină pentru Macedonia. Guvemulă se rogă ca secretarală comisariatului otomană să aducă la cunoscinţa marelui Viziră şi acestă punctă de vedere.
*
piarală „Neue freie Presse“ vorbindă totă despre acestă cestiune dice:
datorii şi trebuinţe, cari afară de cunoscinţele speciale, necesare pentru profesiunea ce şl-a alesă, ceră felinrite alte cunoscinţe, de fisică, de fisiologiă, de igienă, de pedagogiă, de chimiă, de economia casei, de organisarea şi legile statului şi ale comunei. Pentru orl-cine vre să se cultiveze, asemenea cunoscinţe îi suntă trebuitdre în prima liniă. In măsura, în care ele se răspăndescă, semic-şoreză mulţimea releloră şi neajunsuri-loră, cari le causeză lipsa loră şi care oprescă progresulă seu potă aduce căderea naţiuuiloră.
Afară de scolă, unde multe cunoscinţe mai puţină folositore s’ar pute înlocui cu cele menţionate, pentru cultura coloră adulţi, ar fi de dorită să se creeze şi la noi o literatură sciinţifică, populară, cum a începută a se face deja ici şi colo, şi cum se află în alte ţări, în tote ramurile sciinţeloră. Credă că o asemenea literatură este celă mai bună sprijină ală bunăstării şibogaţiei naţionale j este sămânţa roditore, care cu câtă se aruncă mai cu îmbelşugare pe brasde, cu atâtă aduce ună secerişă mai mănosă.
Der nu numai pentru îndestularea
Intre tdte ‘popdrele universului, Bulgarii au mai puţină dreptă de a fi. sumeţl şi îngâmfaţi. O naţiune, care încă tremură pentru existenţa sa, care e cârmuită de uiiă principe pe care constdulă germană refusă a-lă saluta şi căruia îi lipsesce legitimarea dreptului europeană, ună stată pe care unulă dintre cei mai puternici Monarchl îlă onorâză cu ura sa, ar pute fi ceva mai modestă. In Sofia însă, după cum se pare, a dispărută consciinţa si-tuaţiunei periculdse în care plutesce ţera. Bulgarii voiescă să prescrie Sultanului cum are să tracteze pe fraţii lor din Macedonia, ei vorbescă cu Suzeranulă într’uuă tonă care le şede forte rău.
Numai ună inimică- ală Bulgariei ar putea fi urtfitorulă unei cereri atâtă de.îndrăsneţe, ca- adecă Macedonia să fie pusă sub administraţiunea bulgară. Pe când «toţi bărbaţii de stată se încercă să potolescă şi să stingă cărbunii aprinşi din Orientă, vină acum aceşti nebuni (Bulgarii) şi: aţîţă foculă, ce le pericli-teză autonomia şi libertatea propriă.
In articululă său „Neue freie Presse" mai cfice, că nici o vorbă nu ar fi pre aspră ca să combată obrăsnicia cu care se încercă cei «fin Bulgaria a resolva cestiunea Macedoniei. Amintesce apoi, că Bulgaria ar fi putută să peră în casă cândă Turcia ar fi dirigeată ună corpă de armată cu ocasiunea revoluţiunei din Rumelia ostică. „ Turcia“, (fice, „e slabă der totuşi e încă ,atâtă de tare ca să prepare nisca 6re pline de amărăciune învingătoriloră dela Slivniţa, şi decă P6rta a cruţată pe vasalulă revoltată, asta nu a f&cut’o de frica unui desastra, ci numai nsiuindu-se a ocoli ori ce com-plicaţiune în Orientă.
„Brdsca, ce se umflă“, <fice «Neue Freie Presseu, „voesce să prescrie Sultanului cum are să tracteze cu supuşii săi şi-’i dă totdeodată sfatulă amicală a dărui cea mai mare provinciă, ce o posede încă în Europa, sceptralui prinţului Ferdinandă. „Cum ară fi decă Sultanulă ar fi cuprinsă de ună sâmţă de neîncredere faţă de Bulgaria?u Să găsescă în Europa puteri, cari ară fi gata să esploa-teze în modfi practică ună astfeliu de
trebuinţeloră materiale trăesce omulă. As-piraţiunile ndstre cătră adevără, cătră frumosă, cătră ideală şi fericire, ne arată calea unei destinaţiunl mai înalte. Nu-trimentulă pentru acestă scopă ni-lădau sciinţa mai înaltă, literatura, religiunea şi operele de artă. Fără ajutorulăj aces-* tora noi suntemă prea copleşiţi Jde munca şi grijile colnice, ca să ne putemă ridica din valurile vieţii ordinare într’o sferă de idei şi de simţiminte mai nobile şi mai demne de omă. Neîncetată avemă trebuinţă de mintea cea largă şi de su-fletulă celă mare ală omeniloră aleşi, ca să putemă privi lumea şi lucrurile suptă o lumină mai adevărată şi să simţimă mai adâncă însămnătatea şi scopulă morală ală vieţii. Operele loră suntă oglinda, care nî-o împrumută, ca să putemă vede ca dânşii. In cărţi şi în productele ar-teloră sântă depuse cele mai preţiose comori ale omenirii, comori deschise tuturora, din cari însă, fiă-care pote lua nu-măi atâta, câtă ajunge inteliginţa şi cultura sa.
Pe lângă ocupaţiunea clilei, să nu uitămă der a face în fiăcare $i câte ceva pentru cultivarea minţii prin cetirea ope-
Nr. 201
semţământă şi atunci s’aşţ $ul£ f|di|a o furtună, cu trăsnetele eijar aifUrâl în modă infiorătortl urechile* BiflgthiWră-,u
Nici nu se p6te închipui i'uţitl colţi mai mare — fjice diarulă vţ^neijfă -M decâtă o-fierbere în Macedoăia.Aeesţă ţeră se pote asemăna cu * burduful^ Im Aeolus, prin a cărţii desfundatură să dă libertate fortuneloră. Nu există nici ună poporă în Balcani, care nu ar face pretesiunea să domnescă peste Macedonia. Greci, Şerbi, Bulgari, chiar şi Români locuescă în acelă-ţinută, care" a fostă odinioră legănulţi unei monarchii universale, er acum este o vatră de frecări naţionale şi de intrigi diplomatice. In casă când Bulgaria ar întinde mâpa asupra Macidoniei, va fi încunjurată de inimici. Sultanulă va pretinde umilinţa cutezătorului vasal?. Serbia şi România, se voră teme de rivalulă loră şi Bulgarii voră nimici germenii, de bună voinţa ce o întâmpină din_partea veciniloră loră.
Planurile cu cari se ocupă Bulgaria nu mai se ţină de politică, ci suntă curată posnă. Bulgarii — încheiă N. Fr. Pr. — au destulă de lucru, ca să şe îp-grijescă de bunăstarea loră, şi să înlăture posiţia dubiosă în care se află.
Recursul! Je nulitate al! !-lni Traianu Doda.
In contra sentinţei de condamnare, pe care Tribunalulu r. din Aradu, ca judecătoria de pressă, a pronunţat’o asupra d-lui Traianu Doda pe -basa hotărîrei curţii cu juraţi dela 17 Şeptemvre a. c.,— deputatulu dietalu Carolu Eotvos, în numele d-lui Tr. Doda, ca aperătoru şi jurisconsultă ală acestuia, a aşternută la Tribunalulă din Aradă următorulă recursă de nulitate, constă tătoră din 11 puncte:
Onorată judeeâtoriâ de pressâl
Pe basa arătării acusatorului publică r. Nr. 1891—1888, la pertractarea curţii cu juraţi, ţinută la 17 Şeptemvre 1888, am fostă judecată ca vinovată in contumaciam şi condamnată la 2 ani în-chisore de stată şi 2000 fi. amendă. Contra acestei procederi şi sentinţe am o-norc a aşterne următorulă :
Recursă de nulitate!
I.
Juriulă s’a constituită în modă neo-bicinuită, necorectă, în contra legei şi în contra praxei legale.
Judecătoria n’a constituită juriulă în sala destinată pentru pertactare şi înaintea publicului aflătoră în acestă sală, va să cjică nu înaintea întregului publică, ci s’a retrasă într’o sală laterală şi acolo l’a constituită în presenţa unui publică restrînsă, cu eschiderea numerosului pu-
GAZETA TRANSILVANIEI.
iractafe şi
I f&M de*
*3
| d$|i ca|pa ştritiăţore^ ijiărft § ŞO dpţp procedură de pţessă yor-
legpa ji prax* de f-ed^re. Ar
.-‘>i hi
V,
y.
să doresc® pe apărătorulă iplenţpoten-*ţiată de]y| împlinirea nobilei şale chiă-
bescg? deepre|casulă, când acuşatulă2. nti se ppbsentezâ nici în persdnă, nici prin prin urmare acostă § nu se
re&resce -la c&sulă nysu de
întâiu: Juraţii, cari au fostă orânduiţi, der cari în mare parte nu s’att*jîfe-sentată, s’au întregită ntoiiăr dintre per-sonele că erau în sala laterală, âr nu dintre personele	pe.eraii în sala
hotărîtă pentru pertractare, -şi astfeliu la întregirea juriului s’a luată în consideraţia numai aceea parte, mică a publicului, care din întâmplare se afla în sala laterală;
ală doilea:• cei 12 juraţi traşi la sorţi — în totă timpulă câtă au‘stată membrii tribunalului în sala laterală şi în totă timpulă„ câtă a durată reîntor-cerea judecătorilpră în sala de pertractare şi ocuparea locuriloră loră — au comunicată liberă ou publiculă aflătorii în sala laterală ^i cu c^iariştii ce se a-flau în sînulă lui şi cari nutrescă sentimente duşmănose, precum şi cu alţii; ba mai multă, la intrarea în sala de pertractare au comunicată şi cu o parte a publicului mare de acolo fără nici o genă şi au fostă espuşl astfelă şopteloră şi informaţiuniloră cari nu suntă permise.	Ţ-
In casulă de faţă ambele aceste vătămări ale legei suntă a se considera ca forte graye, nu numai din puncţulă de vşdere ală principiului şi ală formei, ci şi. din puncţulă de vedere ală resulta-tului finală şi ală duşmăniei de care era aţîţată o parte preponderantă din publiculă aradană.
II.
Am fostă eschisă eu totulă dela eser-citarea dreptului de apărare. Eu suferă adecă de-o paralisiă continuă, care îmi împiedecă mişcarea şi obicinuita’ml iu-ţelă în cugetare şi care, din ^punctă de vedere individuală, mă silesce să încun-jură o întărîtare mai mare şi prin acesta o eventuală iritaţiă. Din asta causă nu m’am putută presenţa în personă la pertractare, der pentru a pute fi totuşi pre-sentată, am plenipotenţiată în loculă meu pe ună apărătoră.
Apărăfcorulă meu s’a presentată, şî-a arătată plenipotenţa, der judecătoria n’a concesă să-şi împlinescă însărcinarea de apărătoră.
Sciu, că după § 81 ală procedurei de pressă judecătoria nu este obligată să primescă apărătoră în loculă acusa-tului, care nu s’a presentată, der şi a-ceea o sciu, că nu esistă în patriă lege, care unui acusată, când nu se pote în personă presenţa, să-i denege dreptulă de a fi representată prin apărătoră, ;şi în sensulă căreia judecătoria ar fi datore
In fine legea pretutindenea, unde «ste îndoielă, seu unde permite o interpretare raţională, naturală şi dreptă, tot deuna.e a se interpreta în favorulă acu-satului-; aşa o pretinde dreptatea şi u-manitâtea. Şi după ce — în urma prac-^jj^gale şi a unoră lămurite analogii scdsp din aşe<jămintele nostre constituţionale — apărătorulă pretutindenea este îndreptăţit să represente înaintea judecătoriei drepturile . şi interesele, mandan-tului său, şi după ce — de nu cumva sunt râu informată — judecătoria de pressă din cerculă Pestei, în procesulă de pressă intentată la 1870 de Beliozay, ca acuşatoră, contra lui Ujlaky Jozsef, in absentia a concesă acusatului ca să fiă representată prin apărătoră şi acesta s’a aprobată şi din partea curiei reg., după ce prin urmare în asemeni ,casurl pe basa esempiului de mai ’nainte, dreptulă de a fi representată prin apărătoră se pote considera ca esistentă în praxa legală : din tote aceste cause respingerea apărătorului meu trebue să se considere în consecinţele ei ca o mare şi grea vătămare ; chiar şi numai din causa acesta pertractarea trebue să se anuleze.
Kt
Am fostă împiedecată a espune eausa pentru care nu m’am presentată şi astfelă am fostă împiedecată de a presenţa şi cererea mea pentru amânareă pertractării, prin ceea ce atâtă în formă câtă şi în fondă s’a vătămată § 81 ală procedurei.
Acestă lege adecă lămurită concede chiar şi consângeniloră şi amiciloră mei justificarea neînfăţişării mele şi cu tote acestea, când apărătorului meu ’i s’a respinsă cererea de intervenire meritoriă la pertractare şi când în urma acesta apărătorulă meu ceru repede cuvântulă înaintea judecătoriei, vrândă să aşternă două documente prin cari a voită mai cu sâmă să justifice neînfăţişarea mea provenită din necesitate şi să câră termină nou pentru pertractare: judecătoria l’a întreruptă în espunerea cererei lui şi de faptă ' ir-a interzisă espresă a preda acestă rugare. Apărătorulă meu din causa asta a şi insinuată numai decâtă recursulă său de nulitate. Incâtă a fostă motivată acestă recursă, acesta a dovedit’o lămurită, a-fară de cele mai susă (fise, şi modulă ul-terioră de procedere împreună cu resul-tatulă lui finală. Au dovedit’o lămurită şi tristă.
IV.
'Intriga procedere şi judecată a curţii
1888.
cş juraţi stă în contra-dicere cu legea, întru câtă acestă judecată se caracteriseză ca acţusă în 'contra mea ca absentă din obşti• nafyune.	•
' Obstinată este acela, care nici nu se presentă L terminulă citată prin lege, nici nu-şî trimite plenipotenţiată înaintea judecătoriei şi nu-şl justifică neînfăţişarea ca provenită din necesitate, şi în fine nici consângenii ori amicii săi nu justifică acâstă neînfiăţişare. ‘ După cş, îflgă eu mî-am trimisă plenipotenţiată şi apărătorii legală, care s’a presentată punctuală, şi după ce prin elă am avută de gândă să-mi justifică şi neînf&ţişarea mea ca provenită din necesitate şi în acesta singură numai judecătoria m’a împede-cată: din asta causă nici eu n’am putută fi considerală ca obstinată şi oontumace şi nici procederea mea nu s’a putută socoti ca provenită din obstinaţia.
V.
Textulu jurâmentului depusă de juraţi n’a corăspunsu procedurei.
Acestă vătămare a legei se pare că ar fi. mică şi numai formală, trebue însă cu tote acestea să o amintescă, fiindă-că e caracteristică, de orece juraţii au depusă jurământă că voră judeca „basaţ pe căuşele şi pe tăria acusaţiunei şi a ap&-râreiu. Acesta însă nu s’a făcută şi nici nu s’a putută face, de vreme ce apărarea a fostă cu totulă eschisă şi nu s’au putută pune în vederea juraţiloră căuşele şi tăria apărării.
VI.
Actulă de acusare a împărtăşită necorectă, în înţelesă falsă şi în parte falsificate acele pasagie din imprimată, cari au servită ca basă acusării, seu celu puţina unele din acele pasagie şi prin acesta s’a vătămată §20 ală procedurei de pressă.
In traducerea autentică, ce se află între acte şi care s’a tradusă şi autenticată prin tălmaciulă autorisată ală judecă* toriei, — nu se cuprindă nici acele cuvinte şi sentinţe şi nici acea ordine a cuvinteloră şi sentinţeloră, ce se află în textulă originală, la, care se provocă a-cusaţiunea. Textulă traducerei autentice, atâtă ce privesce cuvintele şi sentinţele singuratice, câtă şi ce privesce înţelesulă cuprinsului întregă, au cu totulă altă înţelesă, decum este acela oe se citeză în acusaţiune. Traducerea autentică, prin modulă cum suntă aşefiate cuvintele unulă lângă altulă, cuprinde la ună anumită locă o unică construc-ţiune şi în înţelesulă acestei construc-ţiuni se referesce la nouăle alegeri de deputaţi dietalî, ce aveau să urmeze, pe când în actulă de acusare se citeză singuraticele părţi ale acestei construcţiunl cu cuvinte deosebite şi în proposiţii de sine stătătore şi, fiă din neatenţiune, fiă cu scopulă de a duce în rătăcire pe ju-
reloră de sciinţă, şi pentru înfrumseţarea imaginaţiunei şi înobilarea inimei prin cetirea de scrieri literare. Fericită cine pote cultiva pentru acestă scopăşivre-o irtă, ca de exemplu musica ori pictura.
O singură carte bine alesă ne pote fi celă mai bună amică şi măestru; cetirea ei ne pote fi: mai folositore decâtă o mulţime de cărţi cetite în modă superficială şi neasimilate. Michelet ne spune, că elă a petrecută ani întregi cu Virgiliu, măestrulă lui Petrarca şi mai alesă ală lui Dante, care şi elă deveni mai târcliu poetulă de predilpcţiune ală lui Byron şi altora. „Vieţile omeniloră iluştri “ a lui Plutarchă a fostă cartea favorită a multoră omeni celebri: unora ll-a aprinsă şi ll-a nutrită foculă sacru pentru literatură, ca lui Schiller şi Al-fierl; altora ll-a insuflată virtuţi mari, servindă de conducătorii şi educatoră ală caractereloră, ca ală lui Franklin, Napo-leonă, Charlotte Corday ş. a. D-na Ro-land de mică copilă găsea atâta plăcere în Plutarch, încâtă Dumineca îlă ducea pe ascunsă la biserică şi-lă cetea n loculă cărţii de rugăciuni. La 14 ani |
se cfice, că plângea de părere deţ rău, că nu este o femee romană seu acedemo-niană. Acestă lectură avu multă influenţă asupra caracterului său mare şi mo-ravuriloră sale antice. Devenindă soţia lui Roland, ministru de interne ală Franciei, când isbucni revoluţiunea, ea fu închisă. Bărbatulă său părăsise Parisulă; der ea, asemenea aceloră senatori romani, cari păreau barbariloră Gali nisce dei, nu voi să fugă. La îndemnulă alorăsăi aprope se înduplecase a pleca, schimbată în haine de ţărancă. Der, „ml-e ruşineu — cfise ea — „de rolulă ce mă siliţi să jocă. Nu voiu nici să mă străvestescă, nici să-mi părăsescă casa. Decă va trebui se fiu asasinată, voiu fi în casa mea. 0-menii au dreptulă să aştepte dela mine acestă exemplu de curajă şi-lă voiu da." In închisore ’i se dede sfatulă să ia o-travă, ca alţi amici ai săi, pentru ca se scape de chinurile morţii ce o aşteptau, der ea refusâ; era hotărîtă să moră cu demnitate, victimă a causei pentru care trăise. Condusă la eşafodă, arăta ună curajă şi o mărime de sufletă demnă de eroinele, ale căroră imagini le văcfiiseîn Plutarch.
Operele literare ne aducă tinereţa, suntă conducătorii noştri în vîrsta bărbăţiei şi ne mângăiă bătrâneţele; ele în totdeuna ne împodobescă vieţa, şi orele consacrate lecturei loră, ca şi acele consacrate musicei seu teatrului, suntă pentru noi atâtea sărbători. In acelaşă timp ele ne curăţă sufletulă de patimile născute din egoismă şi nutrite prin năca-surl şi prin răutatea omeniloră. După lectura ticnică a unei cărţi bune, totă-deuna ne simţimă binevoitori, mai capabili de fapte bune. In influenţa bi-netăcătore ce au cărţile asupra inimei şi voinţei stă cea mai însemnată valore a loră. In acestă privinţă, ele suntă cu atâtă mai preţiose cu câtă ne stau mai la îndemână; ne suntă totdeuna mai accesibile, decâtă de esemplu teatrulă seu alte opere de artă, care au aceeaşi influenţă morală.
Tocmai pentru că acţiunea cărţiloră asupra sufletului este aşa de mare, e bine ca tinerimea să fiă cu multă grije în alegerea loră; şi să se ferescă mai a-lesă de curentulă literară ală acelui pe-simismă bolnăviciosă, care moleşesce şi slăbesce inimile, în locă să le purifice şi
să le înalţe. La noi încă a începută un asemenea curentă literară, mai alesă prin poesiile lui Eminescu şi Nicoleanu, pe cari îi urmeză alţi poeţi tineri. Ar fi ună mare rău, când o asemenea literatură a „desperării" ar influenţa educa-ţiunea tinerimei.
Vieţa este o luptă: cu natura, cu semenii noştri, cu noi înşi-ne. Pentru ca să putemă învinge în acestă luptă şi pentru ca atunci, când se voră termina scurtele minute, ce ne suntă date a petrece în lumina vieţii, să putemă fi mulţumiţi că ne-am împlinită chemarea, a-vem trebuinţă de curagiu şi de multă tăriă morală. Să căutămă acestă nutri-mentă acolo unde-lă găsimă, în literatura sănătosă şi plină de vigore.
In acestă privinţă, deşi pote mai puţină sciinţifice, scrierile literare ale unui Boliacă, C. Negruzzi, Bolintineanu, Bălcescu, şi a altoră striitorl din epoca enstusiasmului naţională, suntă de preferită multora din scrierile de astădl. Ele nu numai ne îmbuneză şi însenineză inima, ci aprindă în noi flacăra iubirii de patriă şi de neamulă română, care afară de lăudabile excepţiunl, pare atât de stinsă astăzi în junimea română.
(Va urma.)
Nr. 201
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
raţl şi pe judecători, singuraticele părţi ale, 'oonstrucţiuneî, ! fdnn&te în proposiţii dîr sine stătătdre, încă suntă citate în actulă de acusare în sensă contrară cu traducerea autejutîcă. Printr’o astfeliu. de procedere se pote pune sub acusă şi rugăciunea „Totalii nostru11 ,, ceea ce însă după § 20 ală procedurei de pressă nu p6te fi permisă.
(Va urma.)'
cunoscută generalului. Totă asemenea se întâmplă şi când ’i se trimise a 2-a citaţiune şi abia la 3-a citaţiune afla generalulă despre ceea ce-lă aşteptă. Atunci încredinţa apărarea vechiului său cunoscută Carolă Eotvos, care primi sarcina de apărătoră, der nu s’a , pusă de; a-junsă în înţelegere cu acusatulă.
Mai departe generalulă să se fi căită de greua pedâpsă ce s’a dictată contra lui ^icândă: n Acesta nu era ună .lucru de glumă pentru ună omă aşa bătrână, care totdeuna a servită cu credinţă pe suveranulă său,“ La observarea corespondentului ungură, că *pedepsa pote se va schimba, generalulă să fi răspunsă: „....Şi decă nu se va schimba, o voiu suporta. îmi voiu duce cu mine biblioteca şi uniforma mea de vânătorii. Ou aceste
dou£ şi la Vaţu voiu putâ eu sta.u *
* *
Foile din Peşta nu mai înceteză de a se octipa de afacerea Strossmayer. „Pester Lloydu anunţă acum cu multă satisfacţia, că Strossmayer a fostă citată la Roma şi că şi curia romană voiesce să-’lă tragă la răspundere pentru făimosa telegramă trimisă la Kiev.. Numita foiă
Procesnli lui Doila şi foile lipsei.
Oficiosulti „Nemzet“ scrie:
Judecata juriului şi a tribunalului din Aradă, prin care Traiană Doda a, fostă declarată vinovată pentru delictulă de a-gitare şi condamnată la doi ani închisore de stată, — a produsă viu interesă în t6te părţile. Energica procedere a tribunalului, prin care a pimicitp tactica lui Doda de a nu se presenta înaintea juriului şi de a face sfară ’n ţeră numai prin apărătorulă său — e pretutindenea aprobată (?? — Red. „Gaz.“) Cea mai mare parte a publicului însă nu cundsce dis-posiţiunile luate în privinţa acesta prin ordinaţiunea ministerială din 1887 privi- | yr£ sg mai scie, că Strossmayer a adre tore la procederea în căuşele de.pressă,
— cari disposiţiunl, după cum se scie, au fostă luate pe basa autorisaţiei dietei şiJn sensulă cărora nu încape îndoelă, cljtribunalulă n’a putută să procedă altmintrelea, decum a procedată, fără a vă-tfima prin acesta disposiţiunile legei.
ţ După acesta citeză foia ungu-r||că §§ 80, 81, 82, 88 şi 84 ai s$8ă 4isei ordinaţiunî ministeriale şfeapoi continuă astfeliu: ţ'v Din disposiţiunile acestei ordinaţiunî, ciri disposiţiunl suntă provădute cu putere de lege, se vede că Tribunalulă din Aradă n’a putută face altmintrelea, de cum a făcută; se vede tot-odată şi aceea, ci pe basa asta nu are locă recursulă de nulitate. Decă Traiană Doda se înfăţi-în timpulă hotarîtă prin § 82 ală şi probeză, că neînfăţisarea lm< la pertractare nu s’a întâmplată din renitenţă, ci din o causă fundată, atunci respectivulă Tribunală ordonă de sine o notiă pertractare, la care autorităţile legii îlă voră duce pe d-lă Doda chiar şi' ci*forţă armată. Şi aceea este clară, că pe basa asta nimenea nu pote învinovăţi legislaţiunea maghiară, că ar fi violentă, că ar pronunţa sentinţe fără a premerge apărarea din partea acusatului etc,, pentru-că § 84 ală numitei ordina-ţiunl espresă dice, că arestarea nu se pite săvîrşi fără o nouă pertractare a curţii cu juraţi, der la acestă nouă pertractare acusatulă pote să fiă cu forţa adusă, decă altmintrelea nu e cu putinţă.
Iaeasulă acesta dreptulă de a lua disposiţiunile necesari este ală respectivului Tribunală, care numai în acelă casă pâte să admită nulitatea, decă la aplicarea ordinaţiunej ministeriale s’ar fi vătămată formalităţile legei.
In cestiunea acesta şi mai bine justifică procederea Tribunalului acea împrejurare, că pertractarea în afacerea lui Doda s’a amânată de repeţite-orî şi încă tUbdeuna la cererea acusatului, şi că ul-ţtima amânare a pertractărei s’a făcută rab astfeliu de împrejurări, încâtă o nouă repetare a aceleia ar fi fostă o curată desfidere a Tribunalului.
SOIRILE (ULEI.
Ună corespundentă ală clarului un-gurescă „B. H.u scrie, că ar fi făcută (ptole acestea o visită generalului Doda in Caransebeşă. La întrebarea corespondentului ungură, generalulă să fi răspunsa, oă la pertractarea procesului său de pressă nu s’a presentat şi nici nu şl-a insinuată neinfăţişarea sa din motivulă, că pf> când ’i se trimise prima citaţiune fii atacată de o bolă grea, în urma că-J reiacă4u la pată; citaţiunea sosi la mâna unei surori mai mici a lui, care în urma consultărei medicului, n’a făcut’o acesta
sătfl ’|intt memoriu la Roma sgr$ & juş-tifica cuprinsulă telegramei sale, der fără de nici ună resultată, de aceea Papa sărlă fi provocată a veni. la Roma, spre a se justifica în personă. Versiunea a-cesta a foiei peştane însă pare a fi puţină probabilă.
< *
* *
îndată ce Maiestatea Sa se va în-torce dela Visegradă, se (jice că va fi publicată autografulă prin cară contele Albin Csaky este numită ministru de culte şi de instrucţiune publică în loculă lui Trefort.
*
* *
Impositele suplementare asupra spirtului în Transilvania şi Ungaria voră da după ună calculă aproximativă ună venită de vre-o trei milidne de fl. înfa-vărea visteriei statului. O mare parte din aceste imposite s’au şi plătită deja ‘din partea fabricanţiloră despirtă şi de licorurf.
* *
*
„Românulă“ scrie: „Kiselof atenta-torulă asupra vieţei d-lui ministru ală Bulgariei NacievicI, e supusă clinică u-nui nou interogatoriu. Resultă din instrucţia, că nu motive politice l’au împinsă pe Kiselof să comită acestă actă, după
cum pretindă unele 4iare“-*
* *
Se:vorbesce, că o societate de Unguri din Budapesta s’âr fi oferită să ia în arendă t tir gulii de rîmâtorî dela Se-verinu.
Printre foile lunilor$. să aflîţ o albă pentru însemnări! Partea1 Beletristică cuprinde: „Minunate suntă căile tale,u novelă, de Theocfiar Alexi. Patru ilustraţiunî cu. explicări. Mercuriulă seu argintulă viu, de Ioană î)ima Petraşbu. 1001,000 de franci cţestre, de Ernst Le-gouve. Solvirea unui contă de hotelă. Regele şi călăulă. Generalulă Traiană Doda (notiţa biografică). Păcăliţii păcăliţi,! poveste de Gr. Şima ală lui Ioană. Fost’a... poesiă de Stană. ^ Glume,. Că-lindarulă alfabetică. -Timbre', poŞtă, te-legrafă, târguri, anunţuri.
„Gazeta Săt6nuluia. Revistă ilus-trată pentru toţL Apare în R.-Sărată la 5 şi 20 a fiăcărei luni, cu ilustraţiunî negre şi colorate, dândă în cursulă a-nului celă puţină 12 tablouri mari colorate de încadrat. Abonamentele se' facpeu ună ană, începS dela 5 Febr. şi se plătesc4 înainte. Cei ce se aboneză în cursul anului primescă tote n-rile complete eşite dela 5 Februarie. N-ri de probă şi table de materii din toţi anii se trimită gratis. Fiăcare colecţiune e completă, are table de materii detaliate şi o elegantă copertă; er colecţiâ anului IV e trasă în colori cu două cromolitografii. — Nr. 15 (111) dela 5 Septemvre 1888 cuprinde: Kocsis Pâl urmeză: Kocsis Pal.
—	Cronica agricolă: C. C. Datculescii.
—	Insectele care atacă rădăcinile Salcâmului: C. C. D. — Oelă mai frumosă şoniferă din jUuaae: C. — Flori sălbatice din RoîMnia (urmare); Achantus Mollis, Euphorbia Lathyris, Atropa Beladona, Aster Amellus: C. C. D. — Strechia şi Tăunele: D. — Mixanctr^le şi Micşgne-lele: Untî amatoră de florii. — Prazuîă: C. — De ale deştepţiloră Unguri: Reporter. — Din ţeră: X. — Din localitate : X. — Buletinulă . comercială. — Miscellanea: Ună’ edonomă română. Se mai află diferite gravuri negre şi gravuri colorate.
CUNUNIA.
Dumineca trecută, în 4/16 Septemvre a. c. d-lă Dr. Ştefanii Petroviciu, adjunctă-concipiantă la notariulă publică-regescă în Lugoşă, Mihail Besanu, şl-a serbată cununia cu amabila domnă Aurelia Şer-bană, fiica d-lui Iuliană Ianculescu, direc-toră executivă la casa de păstrare, totă din Lugoşă. La actulă cununiei a participată elita inteligenţei române. Naşi au fostă d-lă advo.cată Coriolanu Bredi-ceanit cu soţia sa.
Sincerile nostre felicitări.
Dela camera comerciafă.
Liferaţiune de rufăriâ şi pantofi. Camerei de comerciu şi de industria din Braşovă ’i s’a trimisă, de cătră intendenţa c. r. a corpului de armată ală 12-lea din Sibiiu, publicaţiunea pentru liferaţia de rufe şi pantofi pentru spitală. Pertractarea oferteloră se va ţine în 18 Octom-vre a. c. la intendenţă. Condiţiunile detailate se cuprindă în caetele espuse la intendenţa corpului XII, precum şi la tote spitalurile militare şi la filiala depoului ae monture în Alba-Iulia. Despre acestă publicaţiune se potă informa cei interesaţi în biroulă camerei de comerciu şi de industriă din Braşovă.
Aceleiaşi camere i-s’a trimisă publi-caţiunea privităre la arendarea alimen-taţiunei în modă de restauraţiune a spi-taleloră din Caransebeşu, Biserica-Albă (Ung. Weisskirchen), Oradea mare şi Debreţinti.	Cei interesaţi se potă in-
forma la susă numita cameră în orele de oficiu.
Literatură.
Noulfi călindaru de casă pe anulă 1889. Anulă IX. Preţulă 30 crucerî. Braşovă, tipografia Alexi. Cuprinsulă: Generalulă Traiană Doda (portretă zinco-grafică.) Partea calendaristică cu călinda-rul iulian, gregorian, evreic şi mohamedan.
SCUtî TELEGRAFICE.
Reghinulu săsescu, 24 Sept. Ex-posiţia industrială s’a deschisă ieri după ame4ă în presenţa unui numeroşii publică. După vorbirea de deschidere â preşedintelui Schuster, a salutată primarulă Gollner pe cei de faţă, er după acesta au ţinută vorbiri delegaţii din Tergulă Mureşului. Exposiţiunea este abun-dantă de obiecte şi a dobândită ună frumosă succesă. Mai alesă des-părţămentulă lucrăriloră de mână femeescî conţine multe obiecte demne de v&4ută.
Viena, 24 Septemvre. Adunarea poporală conchemată pe 4iua de ieri cu programa: „partidele politice în Austria“ fu interdisă. Erî s’a făcută perchisiţiă domiciliară în locuinţa editorului 4ia" rului „Gleichheit“ (Egalitate), a-cesta fiindă în prepusă, că face parte dintr’o conjuraţiune secretă.
.f a«	,
? 0 StŞft interesaştă. Nu peste multă
vomă av& ocasiune d’a observa una din. cele mai estraordinare stele ale firmamentului în cea mai mare strălucire. A-cestă aspâctă favorabilă nu se va mai repeta în cursulă următoriloră optă ani. Astronomii au botezatfl * acesttf astru „Miraadică admirabilă, fiind-că ne în-făţîşeză diferite particularităţi enigmatice necomune altoră stele; particularităţi,’'penfru care săiinţa n’a găsită încă o esplicaţiune îndestulătore şi naturală. Acestă stea se află în constelaţiunea Chitului şi s’aratâ -ochiloră ca o stea de a treia mărime; puterea ei luminătore cresce treptată pănă spre finele lui Septemvre şt. v. şi după totă probabilitatea va fi atunci una din cele mai luminose stele ale firmamentului : nopturnă , rivalisândă prin lucirea sa cu stelele carului şi ursului mare. Apoi după ce „Mirau va fi păstrată câtva timpă acâstă estra-ordi-nară lucire, lumina sa va decresce, însă mai repede de câtă a crescută şi ema viitor e ochiulă celă mai bună nu va mai fi în stare s’o mai ve(jă; numai, cu aju-torulă unuiu bună telescopă se va descoperi ună mică punctă luminosă acolo, unde în Septemvre a fostă o stea din cele mai frumdse; Ocasiunea d’a observa acestă fenomenă estra-ordinară şi forte interesantă este câtă se pote de favorabilă în anulă curgătoră, fiind-că d’acum, când steaua n’a ajunsă încă la culmea strălu-cirei sale, puterea ei luminătore întredb forte multă acea a aniloră trecuţi şi se mai află crescândă; apoi în cursulă următoriloră doi ani steaua nu va fi vi-sibilă decâtă puţină timpă şi aeâsta numai după meclulă nopţei cu o lumină multă mai slabă. Dela anulă 1891 pănă la 1895 steaua nu se va vedâ de locă, fiind-că atunci se află în apropierea sd-relui. Celă ce voiesce să observe ună fenomenă atâtă de rară, câtă şi de interesantă, cum puterea luminătore a unui astru cresce şi decresce, are acum cea mai bună ocasiune. „Mirau este forte lesne de descoperită pe firmanentă: oricine cunosce grupa Pleiadeloră (conste-laţiune de şepte) care pe la meciulă nop- ! ţei se află în partea orientală a cerului, o pote găsi fără dificultate. Suptă Ple- ? iada se află constelaţiunea Hyadeloră cu „Aldebarana, o stea de prima mărime şi d’o lumină viuă roşiatică ; observatorului n’are, decâtă a trage o liniă verticală pe linia imaginară între ambele grupe d’o lungime îndoită, ca depărtarea acestortt constelaţiunl, şi acolo va găsi trei stele fOrmândă ună triunghiu în capulă con-stelaţiunei Chitulă, una din ele este steaua „Miraa.
DIVERSE.
La balii. Ună tânără elegantă consulta, la intrarea sa în lume, pe ună al-tulă mai în verstă decâtă elă. — Ce s§ vorbescă cu dănţuitorea mea ? — Apoi despre frumşeţea ei. — Der decă n’o fi frumosă ? — Atunci vorbesce-i de urîţenia celorlalte.
Logică copilărescă. Mama se adre-seză fetei: — Ce e asta Lili? Guvernanta se plânge mereu de purtarea ta?
Schimbă-o, mamă, fiindcă mă cresce aşa de rău.
Cursulă pieţei Braşovu
din 13 Septemvre st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 9.44 Vând. Arginta românescti.
Napoleon-d’orI Lire turcescl Imperiali . .
GalbinI .	.
Scris. fonc. „Albina116°/0
Ruble rusescl Discontulă
5°/o
„	9.40	„
„	9.63	„
n	10.94	„
„	9.94	„
„	5.70	„
„	101.—	„
„	98.	„
n	124—	„
6V2—8% pe ană.
9.48
9.44
9.65
11—
10.-r
5-72
98.50
125.—
Cursulă la bursa de Viena
din 22 Septemvre st. n. 1888.
Renta de aură 4%....................101.30
Renta de hârtiă 5°/0................90.95
Imprumutulă căiloră ferate ungare 146.75 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră terate de ostii ungare (3-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare .	.	.
Bonuri cu clasa de sortare .
Bonuri rurale Banatil-Timişii Bonuri cu cl. de sortare . .
Bonuri rurale transilvane . .
Bonuri croato-slavone . . .
Despăgubirea pentru dijma de
ungurescii..............
Renta de hârtiă austriacă Renta de argintii austriacă .
Renta de aurii austriacă .	.
LosurI din 1860	..........
Acţiunile băncei austro-ungare Acţiunile băncei de credită, ungar.
Acţiunile băncei de creditii austr .
Galbeni împărătesei .............
Napoleon-d’orI...................... 9.60 *
Mărci 100 împ. germane.............. 59.4272
Londra 10 Livres sterlinge .... 121.70
vinii
97.80
112.50
104.50
104.50
104.50
104.50 104.70 104.-
99.75
81.60
82.50 111— 139.60 876.-306.— 312.90
5.76
Editoră şi Redactoră responsabilă:
Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 201
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
(runstige Gelddarlehen
erhalten selbstândige Personen, welche eine ordentliche Jahres-wohnung und regelmâssigen Verdienst oder Einkommen haben und zw. Gewerbetreitoende, Kaufleute, Reunite, Ofiziere, Priyatiers, Grundhesitzer u. s. w. je nach Verhâltniss von 50 fl. bis 1000 fl. als Personalkredit gegen leichte monatliche oder dreimonatliche Abzahlung mit 6°/0 Verzinsung.
Auf grundbiicherliche Intabulation gegen 4V2°/0 und 5% auf Amortisation oder ohne solche. Năhere Auskunft ertheilt:
G. A. STEINER, Budapest
156,3—1	Gr. Kârolyi-utcza 12.
Brieflichen Anfragen sind 3 Jătuck Briefmarken beizuschlisesen.
Sz. 6513—1888. tkv. szâmhoz.
157
Arverâsi hirdetmânyi kivonat.
A brassoi kir. torvenyszek, mint telekkonyvi hatosâg kozhirre teszi, hogy Barszân Katharina vegrehajtatonak Dr. Otrobân Nândor vegrehajtâst szenvedo ©lleni 716 frt. tCkekoveteles es jâr. irânti vegrehajtâsi ugyeben a brassai kir. torvenyszek teruleten levo Brasso varos hatâraban fekvo a brassoi 6460 szâmu tjkben loglalt 24801/1, 24801/2, 24801/3 hrszâm ingatlanak es annak tartalekaira az ârverest 1272 fit. ezennel ingatlanokra kikiâltâsi ârban elrendelte, es hogy ezen ingatlanok az 1888 evi October ho 22-ik napjăn delelott 9 orakor ezen tlkvi hatosâg irodâjâban megtartando nyilvânos ârveresen a megâllapitott kikiâltâsi âron aloi is eladatni fognak.
Ârverezni szândekozok tartoznak az ingatlanok becsârânak 10°/0-ât 127 frt 20 kr. keszpenzben, vagy az 1881 evi LX. t.-cz. 42 §-âban jelzett ârfolyammal szâmi-tott es az 1881 evi november ho 1-en 3333. sz. alatt kelt igazsâgiigyministeri rendelet 8. §-âban kijelolt ovadekkepes ertekpapirban a kikiildott kezehez le-
tenni, avagy az 1881: LX. t.-cz. 170.. §-us ertelmeben a bânatpenznek a biro-sâgnâl eloleges elhelyezeserol kiâllitott szabâlyszerii elismervenyt âtszolgâltatni. Kelt Brassoban 1888 evi Iulius ho 18-ik napjân.
A kir. torvenyszek mint telekkonyvi hatosâg.
Ad. 6122—1888 tlkvi szâmhoz.
159
ArverSsi hirdetmenyi kivonat.
A brassai kir. torvenyszek, mint telekkonyvi hatosâg kozhirre teszi, hogy Muntean R. George vegrehajtonak nehai Avram Bukura sziil. Stojka vegrehajtâst szenvedo elleni 200 fit. tokekoveteles cs jâr. irânti vâgrehajtâsi iigyeben a brassai kir. torvenyszek teriileten lâvo Holbâk kozsegeben fekvo o-holbâki 176 szâmu tjkben 1085a/7, 10856/7, 1086a, 10866, 10876,1087a, 1088a, 10586 szâmok aloll foglalt fekvokre az ârverest 305 fit. ezennel megâllapitott kikiâltâsi ârban elrendelte âs hogy a fennebb ingatlanok az 1888 evi October ho 5-ik napjân delelott 9 orakor Holbâk kozsâge hazânâl megtartando nyilvânos ârveresen a megâllapitott kikiâltâsi âron albi is eladatni fognak.
Ârverezni szândekozok tartoznak az ingatlahok becsârânak 10%-ât vagyis 30 frt. 50 kr. keszpenzben, vagy az 1881 evi LX. t.-cz. 42 § âban jelzett ârfolyammal szâmitott es az 1881 evi november ho 1-en 3333. sz. allatt kelt igazsâgiigyministeri rendelet 8. §-âban kijelolt ovadekkepes ertekpapirban a kikiildott kezehez letenni, avagy âz 1881: LX. t.-cz. 170. §-us ârtelmeben a bânatpenznek a birosâgnâl eloleges elhelyezeserol kiâllitott szabâlyszerii elismervenyt âtszolgâltatni.
Kelt Brassoban 1888 evi Julius ho 4 napjân.
A kir. torvenyszek mint telekkonyvi hatosâg.
Avisn d-loru abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei. s6 binevoiască a scrie pe cupomilii mandatului poştalii şi numerii de pe făşia sub care au primiţii (Jiarulu nostru până acuma.
Domnii, ce se abonezâ din nou, să binevoiască a scrie adresa lâmuritii şi să arate şi posta ultimă.
Se deschide abonamenttt pre anulu 1888
la
AMICULU FAMILIEI, piaru beletristicii şi enciclopedicu-literaru — cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 cţi a lunei în numeri câte de 2—8 c6le cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoru indivifliloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregii e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMANU. ţ)iarti bisericescu, şcolarii şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulu XIV. — Apare în broşurî lunare câte de 272 — 372 c6le; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoru sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi' diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totu soiulu de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară.—Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregii e 4 fl.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primescâ gratisti totti alu patrulea esemplaru.
Numeri de probă se trimită gratisă ori-cui cere.
PT A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania.
_	__t-v |
Totu de aci se mai potti procura şi următorele cărţi din editura propriă:
Apologie. Discusiunî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-gorin Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi HI. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura Ut. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste anu, de I. Papiu. Ună volumă de preste; 26 cole. Acest opă de cuventări bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sSrbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulu perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idealulu pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreanu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimulă Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elu trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. P. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după "Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăria. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermanu şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfii. Preţulă 30 cr.
Petulantulă. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Pre-r ţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de auru. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Romând. Cartea I, II, HI, IY, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. H. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţămentulfi intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-vSţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de Y. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca oeloră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De Y. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculă mărgăritară sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântărî
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 flor.; 100=5 fl.
Visultf Prea Sântei Vergure Maria a Născetorei de D-ţjeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone fru-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. IsusG Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spe-datu franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.