iiactiBiM, AdffliEistHtiRitt! si
. «RAŞOVU, piaţa mare Kr 22. Scrisori nelranc;u.<j nu se pri-nnct. Mftnus?np e nu se re-
trimi ii!
Biicnrile dR amciun:
Braaovi, piaţa marB Nr. 22. Inserate Tnaiprixnes(t4.tnVlena:
JMolfJKosae. HoasemUtn & Vogler (Otio haos), Semrich SchaMt, Aloi* 3*mdl,M.Ihikes, A.Oppelik,J. Dan-mbţrg; în Budapesta: A. v- Sold-Urger. Anton Xetei, Eckstein Bernai; InFrankfurt: G.L.Daube; înHam-burfl! A. Steiner.
Preţul* inserţiunilorâ: o seriă garxnondu pe o ool6n& 6 or. ăi SO or. timbru pentru o publicare. Public&ri mai dese după tariia şi învoială. Reclame pe pagina HI-a o se-riă 10 cr. v. a. s6u 30 bani.
“Queta* iese în fie-care di.
AtHmameiite pentru Anstro-Dagaria
Pe un* an* 12 fl., pe ş6se luni jB fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România si străinătate:
Pe un* an* 40 franci, pe ş^se luni 20 franol, pe trei luni 10 franci.
S e prenumeră la t6te oficiale poştale din întru şi din afară şl la dd. colectori.
ADonamentnlfi pentru Braşorn:
laadministraţinne, piaţa mare Nr. 22, etagiui* I.: pe un* an* 10'fl., pe şise luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul* în oasă: Pe un* an* 12 fl., pe s£se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un* esemplar* 5 cr. v. a. b6u 16 bani.
Atât* abonamentele cât* şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 200.
Braşov*, Duminecă 11 (23) Septemvre
1888.
se pote continua însă numai afară de cadrulă luptei constituţionale.
Der, Domniloră, ună stată, în ale căruia legi de naţionalitate £tă scrisă, că fiă-care cetăţenii de naţionalitate maghiară este egal îndreptăţită cu cetăţenulă de orî-ce naţionalitate, ună stată, care a civilisată (polgârositotta) chiar acele locuri dela graniţă, în cari Traian Doda & fostă alesă de 6 ori ca deputată, şi pe lucuitorî nu numai^că nui-a despoiată de drepturile loră, ci de voiă bună i-a înzestrată cu eserciarea drepturilorăconstituţionale : scopulă unui asemeni stată nu este să eschidăpe orî-ce cetăţenă dela eserciarea drepturiloră constituţionale/
Prea bine scimă, care este scopulă lui Traiană Doda şi semeniloră săi, ei îlă tăinuiescă, der totă lumea scie că, scopulă loră e realisarea unei Daco-Romanii mari, care să cuprindă în sine Bucovina, Ardelulă şi Ungaria pănă la Tisa. A-cestă utopiă nn se pote realisa f&răcu-tropirea coronei S-lui Ştefană, şi a or-dinei de stată.
D-vostră, d-loră juraţi, aţi văcărită o schinteiă mică ce se află în acestă proclamaţia şi nu este permisă să o igno-rămă, căci atmosfera în care apare este plină de o spuză, ce esploateză uşoră şi e periculosă.
Dela D-vostră, onoraţi juraţi, aşteptă să suprimaţi acea schinteiă, şi când vă rogă să osândiţi pe acusată, o facă din convingerea, că prin verdictulă osenditoră vă împliniţi nu numai dato-rinţa de judecători, ci şi de patrioţi.
Presidentulu: împrejurarea, că numai acusă există, mă disponseză dela repe-ţirea şi esplicarea celoră dise. Scurtă (jisu, cuprinsulă acusei e: că Traiană Doda, într'ună rescriptă adresată cătră presidentulă camerei, a declarată, că nici nu’şî depune mandatulă, nici nu’şl ocupă loculă în cameră, şi deodată cu comunicarea acestoră rescripte alegătoriloră săi, a publicată şi o proclamaţia, în care între altele dise, că e în curgere o luptă mare şi anevoiosă, că nu mai e vorba de ună locă, nu e vorba de concesiune politică, care locă legislativă e numai lucru secundară, ci totulă e o causă naţională, onorea naţională a poporului română e
pusă în cumpănă, şi prin acesta procla-matorulă îndemnă poporală românescă a păşi pe ună terenă de activitate, ce cade afară de cadrulă constituţiei, acestă proclamaţiă este potrivită pentru a îndemna partea mai puţină cultă a Ro-mâniloră la ură contra naţionalităţii maghiare. Acusatulă se silesce a presenta întregă lucrulă în colorea nevinovăţiei, însă tocmai fiind-că însuşi Zice, că nu e vorba de ună*scatmă, nu e lucru mică: de mare lucru e aici vorba, de marea Daco-Romaniă, ce e ascunsă în scopulă seu, der nu e exprimată. — Acesta este scurtulă cuprinsă ală acusei.	4
După acestea întrebă:
(Dr. Simon cetesce înterogatoriulă.)
Suntă juraţii convinşi în consciinţa loră :
1.	Că Traiană Doda, generală c. r. în pensiune, este autorulă proclamaţiei ro-mânescl, apărute în tipografia „Posaune“ din Timişora cu data 14 Octomvre 1887, adresată cătră alegătorii din cerculă Caransebeşului şi iscălită de Traiană Doda?
2.	Cuprinde-se în punctă 1 ală imprimatului din vorbă agitaţia de naţionalitate prevădută în alineatulă ală doilea din § 172 ală codicelui penală ?
3.	Pentru publicarea imprimatului, memorată în punctulă primă, vinovată este acusatulă de delictulă de agitaţiă contra unei naţionalităţi, prevăzută în alineatulă ală doilea din § 172 ală codicelui penală?
Presidentulu: Are acusatorulă ceva de observată?
Acusatorulu: N’am.
Presidentulu: Astfelă întrebările se subscriu.
Presidentulu: Ceră linisce! Când predau aceste întrebări împreună cu actele procesuale, d-loră juraţi, vă facă a-tenţl, că legea pentru aceea v’a încredinţată enunciarea sentinţei, pentru-că consciinţa viuă a omului cu mai mare siguritate judecă, decâtă litera mortă. Legea nu vă trage la răspundere pentru ceea ce simţiţi, nu vă arată reguli, după cari să vă faceţi judecata, nu vă de-mandă să recunosceţî tote faptele de a-devărate, ci pretinde numai, ca în inter-nulă D-vostră se vă întrebaţi consciinţa,
Procesul! ie pressă al! pnralnlni Doia,
pertractat* înaintea curţii cn juraţi din Arad* în 17 Sept. 1888.
(RaportO. stenografie* al* „Gaz. Trans.44)
(Pine).
Acusă procurorului Vincenţiu Cserna : Onorata juriu! Binevoiţi a ţine semă la aceea, că Traiană Doda, generală în pensiune, a fostă alesă deputată la anulă 1887 în cerculă Caransebeşului. Nu şî-a ocupată loculă, ci după deschiderea camerei a declarată în rescriptulă său, a-dresată cătră presidentulă camerei, că nici nu ’şl va presenta mandatulă, nici nu va abejice de elă. A aflată apoi de bine a tipări acestă rescriptă împreună cu o proclamaţia şi a-lă împărţi între alegătorii din Caranseboşă. Acestă proclamaţia, precum s’a intonată în a-cusa cetită, acusă naţionalitatea maghiară, că acesta a scostt naţionalitatea română din tote posiţiile luptei constituţionale, şi, sub cuventu, că e pusă în cumpănă ondrea naţională, îndemnă pe Români să păşescă pe ună astfelă de tăremă de activitate, ce cade afară de cadrulă luptei constituţionale.
Astfelă acestă prociamaţiă e întru tote potrivită ca să aţîţe la ură contra Maghiariloră partea mai uşoră de amă-măgită a Româniloră.
Onoraţi juraţi! Intr’o ţeră ca Ungaria, ce este patria atâtoră naţionalităţi, înţelegerea frăţescă şi pacinică a acestoră naţionalităţi este condiţia indispensabilă a esistenţei statului. Din causa asta s’a îngrijită legislaţiunea de a nu fi permisă a agita nepedepsitu o naţionalitate contra altei naţionalităţi, croindă, prin alineatulă ală 2-lea din § 172 ală codicelui penală, pedepsă asupra acelora, cari provocă la ură o naţionalitate contra celeilalte.
E întrebare acum, onoraţi juraţi, decă în pasagele incriminate din acestă proclamaţiă se cuprinde agitaţiă, orî nu?
Daţi-mi voiă să vă înşiră, să vă des-voltă căuşele pentru cari în părţile incriminate ale proclamaţiei se cuprinde într’adevără agitaţiă, pentru care Traiană Doda, care în cursulă investigaţiei a recunoscută, că densulu a publicată acea
FOILETONUL0 „GAZ. TRANS.u
(1)
Despre efajionea te sine însuşi*)
(Subiectul* unei conferinţe ţinute la Ateneul* din Craiova).
Schopenhauer împarte bunurile vieţii în trei clase, care suntă:
1.	Bunurile personale, adecă ceea ce este cineva; facultăţile sale fisice, morale şi intelectuale, cum suntă: sănătatea, puterea, framseţa caracterului morală, inteligenţa şi cultura acestora;
2.	Ceea ce are cineva, adecă proprietatea seu averea materială;
3.	Ceea ce represintâ seu însemnă cineva, ceea ce este în opiniunea altora; adecă onorea seu numele bună. rangulă şi gloria.
Din acestea cele mai însemnate pentru fericirea omului suntă bunurile personale, la care trebue să adaugemă în prima liniă şi amicia, pentru-că fără ea, şi pentru omulu celă inai înţeleptă, vieţa ar fi adeseori o povară prea grea.
*) După .,Convorbiri literare'-.
proclamaţia, este vinovată pentru delictulă agitaţiunei de naţionalitate:
Trăimă într’ună stată constituţională şi buna înţelegere între naţionalităţi, precum şi egalitatea juridică, e unulă dintre punctele cardinale ale constituţiei statului nostru. Statulă impune dato-rinţe egali tuturoră cetăţeniloră, der, în schimbă pentru acesta, le garanteză e-serciarea unoră drepturi autonome şi le dă cetăţeniloră dreptulă de a influinţa prin representanţii loră atâtă în modă mijlocită, câtă şi nemijlocită asupra a-faceriloră municipale şi asupra afaceri-loră statului. Acestă dreptă îi compete flăcărui cetăţenă din statulă maghiară: Maghiarului, Germanului, Croatului, Slovacului, Şerbului şi Românului deopotrivă.
Decă der statulă ar impune cuiva numai sarcini, er nu şi favorulă de a e-sercita drepturile constituţionale, acesta ar fi nedreptate; ba fiindcă prin lege îi suntă date cetăţenului asemeni drepturi, în casulă de mai susă s’ar comite o des-poiare de dreptă, ceea ce ar produce amărăciune şi ură în vieţa publică şi privată a cetăţeniloră, şi acesta a se face nn este la locă.
Decă Traiană Doda nu ar fi (Jisă nimică mai multă decâtă că: poporală română e scosă din tote posiţiile luptei constituţionale prin uneltiri, chiar şi numai asta ar fi o causă suficientă pentru a se pedepsi în sensulă § 172 din codicele penală. Der Traiană Doda nu s’a oprită aici, ci dânsulă, sub cuvântă ^ că e pusă în cumpănă onorea naţională a poporului românescă, provocă pe Români la o luptă mare şi anevoiosă. E dreptă, că densulă s’a încercată a netezi acesta şi a o presenta în colorea nevinovăţiei, der D-Vostră, onoraţi juraţi, uşoră puteţi observa, elă însuşi spune, că nu e vorba de ună locă, nu de concesiuni bagatele politice şi de limbă, şi decă ar fi voită să câştige numai alegerea, a fostă în posesiunea cercului electorală şi bine a sciută, că precum pănă acum n’a e-sistată contra lui agitaţiă, astfelă nici pe viitoră nu va esista, şi dice, că naţionalitatea română e scosă din tote posiţiile: o provocă deci la luptă, er acestă luptă
Celelalte bunuri încă contribuescă la mulţămirea nostră, precum lipsa loră ne pote causa multe suferinţe, împiedecându-ne în aspiraţiunile şi tendinţele nostre; însă nici bogăţia, nici posiţiunea socială nu ne potă face fericiţi. „Fericirea nu este lucru uşoră“, dice ună moralistă fran-cesă, Chamfort, „este fdrte greu de a o afla în noi inşi-ne, şi neputinţă de a o afla aiurea.u Facultăţile personale suntă cu atâtă mai de preferită, cu câtă dela ele atârnă, în mare parte, câştigarea şi păstrarea altoră bunuri morale şi materiale.
f
Ore nu este der o rătăcire a se îngriji cineva mai multă de avere, de îndestularea ambiţiunei şi de alte bunuri exteriore, decâtă de propria cultură, precum ar fi o rătăcire, decă ne-amu sili să lăsămă copiiloră noştri mai bine, avere decâtă o bună educaţiune?
Negreşită averea e necesară şi fiă-care e datoră a munci ca s’o câştige, atâtă pentru sine, câtă şi pentru ai sei. Pentru-că vieţuirea morală, e forte grea şi demulteorî cu neputinţă în lipsă de mij-loce materiale.
S’a observată că gradulă de moralitate a unei societăţi este de regulă în proporţiunecu bună-starea sa materială; er miseria, nu în tote, der în cele mai multe caşuri, este nedespărţită de imoralitate.
Nu e mai puţină însă adevărată, că averea nu este şi nu trebue să fiă decât ună mijlocă pentru cultura şi scopurile nostre morale, care singure înalţă vieţa şi-i dau însemnătatea şi sfinţenia ce trebue să o aibă. Pentru aceea nici po-porele nu păstreză în memoria loră decâtă numele aceloră omeni, cari s’au distinsă ca binefăcători ai omenirei seu ai nemului loră prin fapte şi sacrifici©, seu prin opere de sciinţă şi artă.
Averile singure şi plăcerile n’au câştigată nimănui respectulă şi iubirea nici a contemporaniloră săi, şi cu atâtă mai puţină a posterităţei, şi de sigură nici adevărata fericire. Pentru-că este o lege binecuvântată a firei omenesc!, că omulă nu pote fi fericită decâtă trăindă şi lucrândă pentru binele altora.
Şi cu tote acestea pentru mulţi, pote pentru cei mai mulţi, grija de tote
dilele, scopulă vieţei loră, este înmulţirea averei seu căutarea plăceriloră de rândă. Materialismulă şi sensualismui ă suntă tendinţele caracteristice ale mulţi-mei; şi numai ună mică numără îşi caută mulţumirea în ocupaţiunl intelectuale, în cultivarea arteloră, seu în întreprinderi de binefaceri şi de interesă, publică.
Acesta vine, fără îndoelă, din firea omenescă, care anevoe şi rară se pdte ridica de sine mai pe susă de trebuinţele materiale ale îngustului cercă în care trăesce; vine însă, în mare parte, şi din lipsa deprinderei de a reflecta a-supra sa însuşi, de a stărui pentru ameliorarea personală, din lipsa deprinderei de a se controla şi a se educa prin sine însuşi.
Vorba „educaţiuneu s’ar păre, că nu are înţelesă pentru omenii adulţi, pen-tra-că aceştia, bine, rău, şi-au făcută de- • ja educaţiunea. S’ar pare că educaţiu-nea e posibilă numai pentru âmenii tineri, pentru copii pănă la o etate ore-care. Acesta e adevărată într’ună sensă mai restrînsă, despre educaţiunea cu aju-
Nr; 200
GAZETA TRANSILVANIEI,
1888.
cum se cântăriţi cele petrecute, după facultatea judecăţii D-vostră să vă declaraţi cu curagiu bărbătescă pentru vinovăţia ori nevinovăţia acusatului, după cum îlă veţi fi aflată de vinovată, ori nevinovată
Juraţii se retragă.
Presidentulu: (trage clopoţelulă). CustodI păşiţi înainte, uşile să se încuie. Ridică şedinţa.
Juraţii se reîntorcă şi Dr. Ştefană Priegel publică verdictulă curţii cu juraţi.
Pe onorea şi consciinţa mea înaintea lui Dumnedeu şi a omeniloră ver-dictulă juriului e următorultt: la întrebarea primă: 12 da, la întrebarea a doua: 12 da, la întrebarea a treia: 12 da.
(Ună slabă „eljen“ se aude) JPresidentulu: Se voră mai ceti întrebările.
Dr. Simon: Le cetesce.
Presidentulu: poftesce pe acusatoră să se pronunţe asupra aplicării legii.
Acusatorulu: Fiindă vorba de judecarea acusatului, ’mî iau v6iă a me nronunţa şi asupra împrejurăriloră uşu-ratore şi agravatore:
împrejurare uşurătore de felă nu esistă! împrejurări agravatore suntă: că acusatulă în virtutea culturei sale a pre-vădută vătămarea legii comisă de dân-sulă; în virtutea posiţiei sale sociale şi a influinţei ce o are în Caransebeşă, ca unulă, care de 6 ori a fostă alesă deputată ală locuitoriloră, cuvintele lui suntă de o însemnătate estraordinară, în sfir-şită împrejurare agravatore e, că chiar faţă de acelă stată a comisă vătămarea, dela care şi acum trage pensiune.
Binevoiţi a lua în considerare dis-posiţiile §-lui 90 la dictarea pedepsei.
Tribunalulă se retrage pentru aducerea sentinţei.
In scurtă timpă se reîntorce. Presidentulu ordoneză a se ceti §§-ii 171, 172 şi 90 din codicele penală.
Dr. Simon-: cetesce paragrafii respectivi,
Presidentulu: publică următorea sentinţă :
Tribunalulă reg , în calitate de judecătoria de pressă, a judecată în numele Maiestăţii sale regelui:
Traiană Doda, generală c. r. în pensiune, născută în Prilipeţă, de 66 ani, se declară vinovată în delictulă de agitare contra naţionalităţii, prevădută în aliniatulă ală doilea din §. 172 ală co-dicelui penală, şi pentru acesta se condamnă, în sensulă § 172, cu aplicarea § 90, la 2 ani de robiă (âllamfoghâz) şi la o amendă în bani de 1000 fl. pentru scopurile amintite în § 1 ală art. de lege 8 din 1887, în casă de neplătire se judecă la prelungirea închisorii la 8 ani; mai departe datoră este în termină de
torulă altora. Er în înţelesulă largă ală cuvântului, întregă vieţa este o şcolă; educaţiunea nostră începe în legănă şi se termină în mormântă.
Instituţiunile firesc! pentru crescerea tinerimei suntă familia şi şcola. Acestea suntă însă numai o pregătire pentru soola vieţii, o pregătire în adeveră necesară, fără de care noi nici-o dată n’amă fi ceea ce amă pute se fimă, ori câtă de inclestraţî amă fi dela natură. Chiar între omenii celebri prin geniulă loră anevoe se va găsi vre-unulă, care să nu fi suptă pulberea scolei. Shakes-peare, pe care le place unora a şi-lă închipui ignorantă, se scie că şl-a terminată studiile liceale în Stratford şi cu-noscea limbele latină, grecă, francesă, italiană şi pote şi cea spaniolă. Vic-toră Hugo era forte familiară cu clas-sicii latini şi eleni, pe cari îi cetea în originală. Schiller, după-ce îşi făcu e-ducaţiunea clasică şi studia medicina, aprofundafilosofia luiKantşi,prin importantele sale studii, dădu o mai mare desvoltare esteticei acestuia. G-oethe, renumită ca poetă şi omă de sciinţă tot-
15 (ple a solvi 62 fi. 20 cr. spese viste-riei statului şi 4 fl. 40 cr. dragomanului, fiindă a se încassa aceste sume la casă de neplătire pe calea esecuţiunei.
Sgomotă mare în auditoriu. Nu s’au mai aucjită cuvintele din urmă ale procurorului.
Doda şi Strossmayer.
i.
Braşovu, 10 Septemvre st. v.
Foile şoviniştej unguresc! ga-sescu, că esistă o legătură între cuvintele dojenitore adresate de Majestatea sa monarchulu nostru episcopului Strossmayer la Belo-varu şi între judecata ce i-au făcut’o juraţii dela Aradă generalu-lului Traiană Doda.
„Traiană Doda“ — <ţice „Peşti Naplo“ —- „face ceea ce face şi Strossmayer. Şi decă regele a pronunţată asupra luiJ Strossmayer cea mai nimicitore sentinţă, de ce se fiă mai indulgentă curtea cu cu juraţi faţă cu Doda?“
„ Verdictuluu juriului din Arad se pune aşader pe aceeaş! treptă cu „ sentinţa“ monarchului. Acesta se întâmplă atunci, când sciutu este, că juriulu din Aradă n’a făcută alta decâtă a subscrie prin votulu seu cererea formulată în acusarea representantelui ministe-riului publică.
Autoritatea capului statului, care după tote prncipiile constituţionale trebue se stea totdeuna mai pe susă de luptele de partidă ca ună sanctuară neatacabilă, se trage astfelă de cătră şoviniştii pressei unguresc! în învălmăşela lupteloră pasionate politice şi se declară a fi solidară cu procurorii guvernului ungurescă şi cu tendinţele şi nisuinţele creatureloră acestuia ce au format juriul, într’un procesă ce l’a intentată partida dela putere unui bărbată de frunte din oposiţiunea naţionalităţiloră.
Acestă straniă şi ne mai pomenită manieră publicistică este cu atâtă mai surprinejetore, cu câtă ea este împreunată cu o mon-struosă denaturare a fapteloră petrecute.
„Traiană Doda,“ 4*°^ şoviniştii dela foia maghiară „face totă ceea ce face si Sţrossma-yeru.
Ajunge că o susţină, ca să-o şi dovedescă înse nici că se gân-descă. In cele din urmă autorulă articulului din vorbă ală lui „Peşti Naplo“ va fi fostă de ideă, că decă procurorulă şi decă juraţii din
deodată, şi adâncii cunoscătoră ală lite-raturiloră classice, vechi şi moder -ne, îşi făcu scolă din operele lui Spi-noza, pe care-lă considera ca maestrulă său în filosofiă. Schopenhauer, deopotrivă celebru ca filosofă şi ca scriitoră, asemenea măestrului său Platonă, era fi-ulă unui neguţătoră germană, care-lă luase dela scălă ca să urmeze meseria părintescă. Insă după mortea tatălui, spunându-i mumă-sa, că, decă nu-i place comerţulă, îi dă voe [să-şi urmeze stndiele liceale şi univesitare, elă vărsa lacrimi de bucuriă şi în scurtă timpă deveni unulă din cei mai iscusiţi'elenist! şi latinişti, pe lângă care vorbea cu eleganţă şi limbele culte ale Europei apusene; alegendu-şî apoi de specialitate filosofia, studia cu deamăruntulă literatura filosofică şi religiosă a Indiei şi operele lui Platonă şi ale lui Kant, pe care îşi în-temeieză sistema sa filosofică, ducândă mai departe cugetarea acestoră predecesori ai săi.
Ceea-ce este de regretată în operele celoră mai iubiţi din scriitorii noştri pănă la 1860, este tocmai defectuosa Iară edu-
Araţlh se identifică cu autoritatea supremă a capului statului, şi cuvintele lui suntu unu eflucsu alii acestei autorităţi. Prin urmare la ce ar mai trebui să şi le justifice cu dove4î?
Traianfi Doda face ce a făcută şi Strossmayer?
Noi scimu, că episcopulu dela Diakovar a fostă dojenită de cătră Majestatea Sa pentru cuprin-sulă unei telegrame, ce a adresat’o la Kiev, când cu aniversarea în-troducerei creştinismului în Rusia.
Adresatu-sa ore şi generalulu Doda cu vreo asemenea telegramă cătră vreo corporaţiune, societate seu vr’ună comitetă festivă din afară?
Nouă nu ne este cunoscută aşa ceva şi nicî procurorulă dela Aradă n’a putută produce ună asemenea faptă spre întărirea acusaţiunei sale.
Decă generalulă Doda s’a a-dresată vre-odată, cătră cineva în afacerea intereseloră vitale ale naţiunei sale, atunci acesta n’a fostă altulă decâtă însuşi Domni-torulă seu, marele seu căpitanii, căruia i-a servită cu credinţă nestrămutată şi cu celă mai mare devotamentă an! îndelungaţi.
A cerută generalulă nostru de pildă sprijinulă şi înaltulă scută ală Maiestăţii Sale pentru ca se se potă realisa vechia dorinţă a grăniţeniloră sei de a ave şi ei o scolă românescă în Caransebeşă, dorinţă care a întâmpinată celă mai categorică refusă din partea guvernului. A cerută acestă scută şi în alte cestiun! de vieţă ale poporului grăniţerescă.
Ore se fi făcută şi episcopulă Strossmayer asemenea în ceea ce privesce interesele de viaţă ale cre-dincioşiloră sei Croaţi? Nu ne în-doimă, că o va fi făcută, câc! dîn-sulă a fostă totdeuna considerată de ai sei ca ună luptătorii de frunte pentru drepturile, cultura şi bunăstarea Croaţiloru.
Se fiă bre aceste lapte ale e-piscopului croată, car! se pună a-lătur! cu faptele generalului Doda?
C um s ar p o t ri vi at un c! „ s en tinţa u maiestetică cu „ verdictulu “ jura-ţiloră din Aradă, căcî noi nu scimă ca Maiestatea Sa se fi imputată măcară c’ună singură cuvânt u lui Strossmayer la Belovar, că s’ar lupta pentru Croaţia se aibă scole şi drepturi.
Nu suntemă în stare a înţelege der nicidecum nexulă ce ar esistă după (fiarele şoviniste ma-
caţiune intelectuală din timpulă tinereţii provenită din lipsa de scoli bine organisate.
Să ne grăbimă a abserva însă, că şi cea mai bună scolă nu este decâtă ună mijlocă de a ne ajuta în lucrarea nostră de evoluţiune. Desvoltarea elevului prin propria sa activitate este scopulă scolei mai multă decâtă cunoscinţele ce-i pote da. Omenii cei mai practici şi mai în-treprimlâtorî suntă Englesii şi Americanii, pentru-că caracterulă distinctivă ală scoleloră loră este mai multă educaţiu-nea decâtă instrucţiunea. Apoi întregă educaţiunea este o afacere de deprindere ; şi, ca să fiă adevărată şi completă, acestă deprindere trebue făcută regulată, după o anumită ordine şi într’ună timpă îndelungat ceea ce este cu greu seu imposibil omului tânără fără ajutorulă scolei. Este o strînsă analogă între exerciţiulă unei arte, ală artei de a cânta [seu de a desemna, de exemplu, şi între educaţiunea propriu disă, care şi ea este o artă, pote cea mai grea şi de sigură cea mai însemnată din tote. _____________ (Va urma).
ghiare între cuvintele monarchului nostru şi verdictulă din Aradă.
Şi decă aceste 4iare totuşi susţin esistenţa acestui nexă, chiar cu risiculă de a lovi în autoritatea capului statului, atuncî căuşele trebue să fiă cu totulă altele decâtă cele cuprinse în dojenirea monarchului dela Belovar şi la rânduiţi său suntemă dator! de a le cerceta mai de aprope şi cu deamăruntulă.
Frocesnlo Ini Soia şi foile ipresci.
„Peşti Naplou, în articululă său de fondă dela 17 Septemvre, scrie sub tit-lulă „ Traiană Doda condamatu la doi anî“ — între altele :
. . . Forte mulţi voră fi, cari voră aduce aspra judecată din Aradă în legătură cu evenimentele dela Belovară, petrecute în curândă, şi voră fi convinşi că asupra curţii cu juraţi din Aradă a avută multă înrîurire acea rigore, cu care regele a apostrofată la Belovară pe Strossmayer.
Traiană Doda tace aceea ce face şi Strossmayer. Şi decă regele a pronunţată asupra lui Strossmayer cea mai nimicitore sentinţă, curtea cu juraţi din Aradă se fiă mai indulgentă cu Doda?
N’a fostă mai indulgentă. A pronunţată verdictulă şi nu a suferită jo-culă lui Doda, prin care a voită se facă preste putinţă aducerea verdictului, ab-sentândă dela pertractare.
Ca apărătoră ală lui Traiană Doda s’a presentată Carol Eotvos, deputată dietală. Der elă nu a voită să fiă numai apărătoră, ci totodată şi represen-tantulă lui Doda, care era absentă. Curtea cu juraţi nu l’a acceptată, si a fostă în dreptă se nu-lă accepteze. Şi după ce acusatulă nu a fostă represen-tată, ea nu a acceptată nici pe ape-rătoră.
Din punctă de vedere ală formei, şi acesta se pote motiva; der după părerea nostră, acesta este partea cea slabă a verdictului. Pentru că verdictul^ nu e numai de natură penală, ci de natură politică, şi faptulă, ca cineva — fie câtă de vinovată — sâ se condamne fără a se apăra, uşoră s’ar pute exploata pentru agitaţiuni politice.
Acesta se pote însă corege ; pentru că curia pote schimba verdictulă şi pote ordona o nouă pertractare, la care apoi Traiană Doda pote să fiă în personă de faţă şi pote să se folosescă de tote drepturile apărăili.
După ce înse acestă corectivă există, noi din parte-ne aprobămă pe deplină procederea de astăc}! a curţii cu juraţi din Aradă.
0 aprobămă încâtu piivesce efec-tulă ei morală şi o aprobămă mai departe de aceea, pentru că Traiană Doda s’a încercată să se joce şi cu curtea cu juraţii cum s’a jucată cu dieta ţării şi a voită să le porte pe amândouă de naşă. A fostă corectă a arăta lui Traiană Doda, că se pote aduce verdictă pentru delictă de agitare şi atunci, când vinovatulă încun-giură cu intenţiă pe judecătoria. A fostă bine să i se arete, că cu anumite absenţii continue nu pote să dăinuescă nici dieta, nici curtea cu juraţi...
SCIIti LE PILEI.
Joi, înălţimea Sa Archiducele Carol Ludvig1 împreună cu soţia Sa Archnlu-cesa Maria Teresia. au sosită dela Sinaia în Braşovă şi au făcută îndată o escur-siune de aici la Râşnovă, unde au visi-tată castelulă de acolo. Sera la 6% ore s’a întorsă în Braşovă şi a visitată biserica evangelică de aicea, ascultându la concertulu cu organele, dată de or-ganistulă Rudolf Lasl. Din biserică înalţii ospeţî s’au dusă la otelulă „Bu-curescîu, unde au primită comitetulă Reuniunei „Crucei roşieu. După primire a fostă masă, la care au fostă invitate 12 persone. Archiducele şi archiducesa au vorbită forte afabilă cu toţi membrii comitetului şi cu invitaţii. La 10 ore sera înălţimile loră au mersă la gară, de unde au plecată dimineţa la Sibiiu. *
* *
„Peşti Naplou reproduse în cailele acestea o scire, în sensulă căreia Ludovică Mocsary, Carol Eotvos şi Dionisiu Pasmandy
r. 200
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
ave de gândă să constitue o nouă îdă, cu scopulă de a urma o politică ş împăciuire cu naţionalităţile. Soirea îcesta produsă mare turburare între politicii unguri. Irftiru aceea însă unulă dintre membrii presupusului triumvirate, anume deputatulă dietală Dionisiu Paz-fflandy, se grăbi a linişti spiritele, adresând redactorului dela „Peşti Naplo“ o fcrisore, în care după ce îşi esprimă re-gretnlă, mai vîrtosă pentru-că acestă soire se aduce în legătură cu procesulă lui Traianfl Doda, face următdrea declara-
ţiune: „..Eu nu sciu pe ce basă pote
cineva să aducă numele meu în legătură cu uneltirile naţionalităţilor^. întregă activitatea mea politică stă în contrazicere cu acesta. Eu nicî-odată n’am tiinuită principiile mele de căpeteniă, Cari culmineză în aceea, că: eu nu cu-noscănicî ună felă de naţionalitate, ci cu-noscă numai cetăţeni maghiari şi că pentru supremaţia naţiunei maghiare sunt gata a jertfi totnlă.“
*
t	* *
0 nouă dovedă despre îngrijirea ce 0 manifestă administraţia ungurescă faţă cu instrucţiunea în scolele nostre românesc! nl-a dat’o de curendă comitetulti administrativii alii comitatului Hunedorei, restabilindu în postulă său pe ună învăţătorii, cu numele Petrişoră, care a fostă destituită din partea administraţiei fonduriloră grăniţăresci.
*
* *
Cu iSmgiarea venătârei din Gurghiu la care va sosi prinţulă de coronă Rudolf cu prinţulă de Wales în 8 seu 9 Oc-tomvre, este însărcinată br. Colomană Kemeny.
*
* *
Din Londra se telegrafiază, că cu ocasiunea constituirei biroului pentru congresulă geologică, ale căruia şedinţe s’au deschisă Lunea trecută, d-lă Ste-fkescu, profesoră la universitatea din BucurescI şi delegatulă României la a-celă congresă, a avută onorea a fi alesă printre vice-preşedinţl.
* k
„Ellenzekw află, că fişpanulă Desi-deriu Banffy plănuesce construirea unei <dt ferate vicinale, care plecândă dela staţiunea Betlenă a liniei ferate a Someşului, să mergă pănă la Itvanisa şi de aicea prin valea Ilvei, Dornei, Pulnei şi Moldovei la Câmpu-lungă, o staţiune a ciiloră ferate vicinale din Bucovina.
bri, cari în înţelesulă § 4 din Statute voră J devenindă necesară, corpurile legiuităre
Programa
Adunării generale a societăţii de fondă teatrală română şi a festivităţiloră ce se voră ţine la Lugoşă.
1. In 28. Septemvre 1888 Vineri. Primirea ospeţiloră la gara călei ferate din partea Comitetului arangiatoră. Incortelarea loru. Sera la 9 ore convenire de cunoscinţă împrumutată la Hotelă ,Concordia
II. In 29 Septemvre 1888 Sâmbătă.
1. Participare la|serviciulă D-<|eescă Sn biserica gr. cath. şi gr. orientală la 8*/2 6re. Cântările se voră esecuta prin thorulfi societăţii rom. de cântă din Ca-
2. La 10 6re se adună publiculă în sala şedinţeloră. Se alege o deputaţiune de 8 membri spre a învita pe preşedintele la adunarea generală.
8.	Preşedintele va deschide adunarea generală.
4.	Preşedintele şi ospeţii voră fi bi-neventaţl din partea comitetului aranjatorii în numele Lugoşeniloră.
5.	S’alegă doi notari pentru şedinţele adunării.
6.	Secretarulă societăţii va ceti ra-portulă cemitetului societăţii asupra lu-cr&rii sale dela adunarea gen. ultimă înooce.
7.	Se alege o comissiune de 5 membri pentru esaminarea raportului şi pentru propuneri.
8.	Cassariulă comitetului societăţii va I oeti raportulă despre starea cassei cu
sporiulă dela ultima adunare încoce şi peste totă despre averea ei.
9.	Se alege o comissiune de 5 membri pentru esaminarea raportului Cassa-riului.
10.	Se alege o comissiune de 5 mem-
câştiga răembri fundatori ordinari şifo-jutătorl pentru societate.
11.	Simion Popeţiu va ceti discur-sulă său.
12.	Preşedintele încheiă şedinţa.
III.	Săra concertă şi teatru.
Piesele şi personele se voră face cunoscute prin afişe.*)
13.	La concertă va cânta :
a)	. Chorulă bărbătescă ală Reuniu-nei române de cântări şi musica din Lugoşă.
b)	D-şora Tesdora Nedelcu.
c)	D-şora Sidonia Maioră
d)	D. Dr. Dem. Florescu şi d-sora Sofia Florescu.
e)	D-ş6ra Cornelia Beşană
f)	Chorulă mixtă ală Reuniunei rom. de cântă şi musica din Lugoşă.
14.	La teatru se va joca : „Tigrulă bengalică* său „modernulă Othellou Co-mediă în 1 act.
Persone:
D-şora Cornelia Ianculescu.
D-şora Emilia Cosgaria
D-lă Aug. Tuculia.
D-lă Virgilă Thomiciu.
Cinelă-cinelă, comediă poporală de V. Alexandri în 1 actă.
Persone:
D-şora Cornelia Ianculescu.
D-şora Emilia Cosgaria.
D-şora Teodora Nedelcu.
D-lă Dr. Dem. Florescu.
D-lă Aug. Tuculia
15.	Cina Comună.
IV.	In 30 Septemvre Duminecă.
16.	Preşedintele deschide şedinţa şi procesulă verbală ală şedinţei din 29 Sept. se cetesce şi autentică.
17.	Raportulă comissiunei pentru câştigarea membriloră noi.
18.	Raportulă comissiunei asupra so-coţîloră cassariului.
19.	Raportulăcomissiunei asupra raportului Comitetului şi alte propuneri în interesulă fondului de teatru.
20.	Propunerea adunării gen. din Şomcuta-mare despre ună premiu de 300 pentru cea mai bună piesă teatrală originală, conformă decisului de sub Nr. 6. a adunării gen. din Oraviţa.
21.	Se va decide loculă adunării gen. pro 1889.
22.	Se elege o comissiune de 3 membri spre autenticarea protocolului.
23.	Preşedintele încheiă şedinţa.
V.	Banchetă.
Corulă rom. din Caransebeşă şi Lugoşă va esecuta mai multe cântări.
24.	La 4 bre d. m. Emulaţiunea coruriloră plugariloră cu cântări vocale pentru premiile Lugoşieniloră:
1.	ună pocală d’argintă,
2.	ună băţă de taetă,
3.	ună accordion, şi a privaţiloră:
4.	Victor Mihâlyi,
5.	Michail Besân,
6.	Coriolan Brediceană.
Corulă reuniunei rom. de cânt. din
Caransebeşă deschide emulaţiunea cu o cântare, apoi voră emula corurile plugariloră cu câte o cântare din comuna Bab-şia, Belinţiu, Budinţiu, Bocşia rom., Cos-teiulă m., Gavoşdia, Gruină, Herendiescî, Ictară, Paniova, Rachitta, Satu mică, Sel-bagielă, Silha, Susanovetz.
Emulaţiunea se va încheia prin corulă bărbătescă a Reuniunei rom. de cant. şi musică din Lugoşă.
25.	Urmeză judecata juriului compusă de eătră subscrisulă comitetă arangiatoră din 5 bărbaţi de specialitate şi neinteresaţi, apoi împărţirea premiiloră.
Corulă care nu va obţine atare premiu, va primi litere de recunoscinţă şi de aducere aminte pentru conlucrarea la festivităţile adunărei generale.
VI.	Sera la 9 ore.
26.	Petrecere de jocă.
Dată din şedinţa comitetului arangiatoră ţinută în Lugoşă în 10 Septemvre 1888.
urmeză a fi disolvate, —se dă cetire următorului mesagiu de disolvare:
Carolă 1, Prin graţia lui Dumne4eu şi voinţa naţională Rege ală României. La toţi de faţă şi viitori sănătate.
Asupra raportului consiliului nostru de miniştri cu Nr. 448.
Avendă în vedere raportulă consiliului nostru de miniştri dela 1 Septemvre curentă sub Nr. 427.	9
In virtutea art. 95 din constituţiune am decretată şi decretămă cele ce urmeză :
Art. 1. Adunările legiuit&re suntă şi rămână disolvate.
Art. 2. Corpurile electorale pentru alegerea deputaţiloră şi senatoriloră vii-toreloră adunări legiuitore suntă convocate în ordinea şi termenii© de mai jos.
Pentru deputaţi
Colegiulu 1. în diua de Mercur! 12 Octomvre.
Colegiulu II în 4iua de Joi 13 Octomvre.	*
Colegiulu III în cjiua de Vineri 14 Octomvre.
In cjma de j Duminecă 2 Octomvre va avea locă alegerea delegaţiloră colegiului ală IlI-lea conformă art. 68 din legea electorală.
Pentru senatori
Colegiulă 1 în 4iua de Duminecă 16 Octomvre.
Colegiulu 11 în qfiua de Luni 17 Octomvre.
Colegiulu universitară din BucurescI şi Iaşi în cjiua de Marţi 18 Octomvre.
Art. 3. Adunările legiuitore suntă convocate în sesiune extraordinară în diua de 1 Noemvre.
Art. 4. Preşedintele consiliului nostru de miniştri este însărcinată cu aducerea la îndeplinire a presentului decret.
CABOLII.
Nr. 2607.
Sinaia, 8 (20) Sept. 1888.
Urmeză iscăliturile ministriloră.
Mich. D. Beşiann, preşed.
Dr. S. Petro viciu,
secretară.
Disolvarea Camerilortt române.
La 20 a 1. c. camerile române au fostă disolvate. După ce s’a făcută formalitatea deschiderei, cetindu-se ună scurtă mesagiu, prin care se enunţă, că senatorii şi deputaţii au fostă convocaţi în sesiune estraordinară spre a fi încu-nosciinţaţl, că ună apelă nou la ţeră
*) Deoă suntemă bine informaţi.
Red.
România şi Eiposiţia din Parii
„Epoca“ publică o nouă scrisore a d-lui G. Berger, directoră generală ală exploatărei la Exposiţia universală dela Parisă, adresată prinţului George Bibescu, preşedintele comitetului naţional română.
In acestă scrisore d-lă Berger face cunoscută, că pote pune la disposiţia Ex-poasnţiloră români o suprafaţă de peste 400 m. p. în galeriile diverseloră produse industriale. Acestă locă este aşe-4ată forte bine între Portugalia, Serbia, Luxemburg şi Statele-Unite ale Ameri-cei de Nordă; are în lăuntrulă său galerii şi o faţadă, pe ună drumă de comunicaţia însemnată, a cărei decorare pito-rescă va fi uşoră. La câţl-va metri dela acestă secţiune, la dorinţa comitetului naţională, s’a destinată, întră grădini, ună spaţiu menită pentru construirea unui restaurantă română. In sfârşită s’au luată măsurile necesare, ca să se cedeze României ună compartimentă de 200 m. p. în galeriile Agriculturei.
D-lă Berger îşi esprimă speranţa, că în aceste condiţiunî participarea indus-triaşiloră, meseriaşiloră şi agricultoriloră României va fi forte complectă şi strălucită. Reese din acestă scrisore a d-lui Berger, că comitetulă naţională română va avă la disposiţiă: ună compartimentă specială de peste 400, în faptă de 416 m. p.; ună locă pentru restaurantă de 200 m. p.; ună compartimentă în galeriile agriculturei de 200 m. p. Totală 816 m. p., în locă de 375 m. p., care’i fu-seră daţi la începută.
burbiulă „Porta Turnului “ spre repausă eternă.
Cuprinşi de adencă durere aducemă acestă jalnică scire tuturoră consânge-niloră şi cunoscuţiloră.
Sibiiu, 7 (19) Septem., 1888.
Simeonu de Horvdth, procuroră reg. de stată în Deva, ca sociu.r Camillu, Aurelia şi Costange de Horvdth, ca fii.; Ni-colau Lobonţiu, Iosefina Lobonţiu, văd. Dr. Demetriu Băcuciu, ca frate resp. soră.; Nicolau Lobonţiu şi Teodosie Lobonţiu, ca veri, lUna comtesă de Kun, măr. Nicolau Lobonţiu, Ana Sterca Şuluţiu măr. Nicolau Lobonţiu, ca cumnate.
SCIRÎ TELEGRAFICE.
Berlinu, 22 Septemvre. Foile scriu în modulii celtL mai simpaticii despre memoriile împăratului Fridericu. Unele 4i«LrV accen^u®z^' că în aceste memorii se găsescti surprincjetdre desluşiri cu privire la afacerile militare, şi că ele res-pândescii cea dintâiu lumină autentică asupra greutăţiloru ce le-a întempinatu fundarea împărăţiei germane la statele dela sudu. Foile esprimă dorinţa ca t6te aceste memorii se fiă publicate.
Bruxela, 22 Septemvre. In urma intervenţiunei regelui a căcjutu pro-iectulu, după care avea să se ţină unu meetingu alu catoliciloru din Belgia cu scopu de a protesta în contra călătoriei împăratului germană la Roma.
Sofia, 22 Septemvre. Cu tote că 4iarele continuă de a se ocupa cu situaţiunea în Macedonia, nu este nici o causă de neliniştire, de-6rece guvernulu bulgară a făcută categorice declaraţiunî în privinţa pasivităţii sale.
Roma, 22 Septemvre. Papa Leo XIII pregătesce ună discursă importantă asupra situaţiunei sfântului scaună, ce veiesce se-lă ţină în 28 Septemvre n. când va primi marele conductă de peregrini. P’aicî nu se crede, că se voră face schimbări în diecesa de Diakovar.
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei^ â 5 cr. se potu cumpăra în tutungeria I.	în li-
brăria NIcolae Ciureu şi Adolf Albrecht.
Cursul ii pieţei BraşovA
din 13 Septemvre st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		9.44 Vend.		9.48
Argintă românescă .	V	9.40		9.44
Napoleon-d’orI . . .	n	9.63	n	9.65
Lire turcescl . . .	n	10.94		11.-
Imperiali		n	9.94	J7	10.—
GalbinI		»!	5.70	n	5-72
Scris. fonc. „Albmau60/0	n	101.—	n	—.—
n >i n ^°/n	n	98.—	n	98.50
Ruble rusescl . . .	r>	124.-	» 125.-	
Discontulii
6Y2—8% p© ana.
NECROLOG?.
Eufemia de Horvâth născ. Lobonţiu, în anulîi ală 42 ală scumpei sale vieţi, şi ală 26 ală fericitei căsătorii, după lungi şi grele suferinţe, astă4l la 8>x/.2 ore dimineţa, fiindă împărtăşită cu sântele taine, şi-a dată nobilulă sufletă în mânile Creatorului. Rămăşiţele pămen-tescl ale scumpei defuncte se voră transporta Vineri, în 9/21 Septemvre a. c. la 4 ore după ame4ă, din casa părintescă, strada Măcelariloră Nr. 30, încimiterulă dela biserica ortodoxă română din
su-
98.50
112.50
Gnrsulă la bursa de Viena
din 21 Septemvre st. n. 1888.
Renta de aură 4(,/0 ....... 100.90
Renta de hârtiă5°/0.................90.95
Imprumutulă căiloră ferate ungare . 146.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) .	.
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră terate de ostă ungare (3-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare...............104.50
Bonuri cu clasa de sortare ....	104.50
Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.50
Bonuri cu cl. de sortare...........104.50
Bonuri rurale transilvane...........104.70
Bonuri croato-slavone...............104.—
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă.....................100.—
Imprumutulă cu premiulă ungurescă 130.75 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului............
Renta de hârtiă austriacă Renta de argintă austriacă .
Renta de aură austriacă .	.
LosurI din 1860	..........
Acţiunile băncei austro-ungare Acţiunile băncei de credită ungar.
Acţiunile băncei de credită austr .
Galbeni împărătesei ...........
Napoleon-d’orI.................
Mărci 100 împ. germane ....
Londra 10 Livres sterlinge . . .
124.39 81.60 82.65 110.80 139.75 878.-
306.50 312.90 5.77 9.62 V2
59.50 121.80
Editoră şi Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
yyuyyyyyyyyyyyyi
Nr. 200
GAZETA TRANSILVANIEI.
1000/
Farbige Seidenstoffe von!;
QC l||i bis ţi. 7.65 per îlîeter (ca. 2000 * 03 Iii ■ pcrfd^iebene ^arbert unb Defftns) nerfenbet robem unb ftiicfmetfe sotlfrci bas Fabrik-Depot ft. Henneberg (f.
f. Ejoflieferant), Ziirieh. IHufter umgefyenb. Brtcfc (O fr. Porto.
Ganzseidene bedruckte •Foulards von fl. 1.20
per HTcter nerfenbet robem unb ftiicfineife 3oIIfrei bas Fal»rili.-©epot G. Henneberg f
-}(f. f. f}offteferant), Kitricli. ITtufter umge= \
H i benb. Briefe 10 fr. porto.
:> '	20,24—17 2
Nru. 9315—1888.
26 M 1-1
PUBLICAŢIUNE.
Budgetulâ percepţiuniloră şi eroga-ţiunilorii comunei orăşenescîBraşovii pentru anulii 1889 dimpreună eu aparţină-torele aduse se află, conformă §. 125 ală art. fie lege XXII din 1886, în bi-roulă primarului, uliţa căldărariloru No. 519-a, în decursă de 15 chl® sPre esa" minare din partea fiecăruia.
Fiecărui supusă dârei comunale ’i stă în liberă voiă, ca pănă în 27 Septemvrie a. c. să ’şî aşternă la subscrisulă magistrată eventualele observaţiunî.
Braşovu, 11 Septemvre 1888.
Mi '
Care este cea mai bună hărtiă pentru ţigări?
■51
’N&ntMSIlAI*«3TUÎSWI
SIS!™'1
filo? y:'$i;dprj
Acestă întrebare forte importantă pentru fiă-care fumătorii de ţigări s’a stabilită dej a în modulă celă mai ne-dubiosv
Nu este reclamă golâ, ci ună faptă constatată prin autorităţi scientifice de primulă rangă pe basa analisei comparative a diferite-■ loră hărţii de ţigări mai bune, ce se află în comerţă, că h ărti a de ţigări
S «Mtnip vaturnu * sws peq« \ -------------siuţf------
UMVOIMflVJ UtnONtS
Ml31$MOV219 II1VMJ
IUL®C flDOWBîD ffl
BSSMPEKKSDHira RQGSaftSCt
HÎW&'jjr * u Ulflttl1» 3*«bî	|


S'*w» J nttojMoo iMvwan va 20 1 ji«*h	f
mzm * 3B30VJVMJIKW 15S0	«
•	________,___u
„LES DERNIERES CARTOUCHES“
•âAMSTtm
•wibwcmfc
§1
„DOROBANŢUL^44
din fabrica BRAUNSTEIN FRERES la Parisft,
65 Boulevard K\clmau§.
este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă.
După ce s’a stabilită acesta între altele prinjDr. Pohl, profesorii la facultatea tech-nică în Viena, Dr. Liebermann, profesorii şi conducătorii ală stabilimentului chemică de stată în Budapesta, şi o analisă comparativă, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătră Dr. Soyka, profesoră de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produsă chiar resultatulă strălucită, că hărtiele de ţigări ,,Les dernieres Car-touches44 şi „Dorobanţulă44 suntă cu 23—74% mai uşore, şi că împărtăşeşte fumului de tutună cu 23—77% mai puţine părţi streine, oa celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semenă cu desemnulă aci imprimată şi care ortă firma Braunstein Frferes.
Fabrica a deschisă ună deposită pentru ven4are en gros a hârtiei de ţigări şi a tu-buriioru pentru ţigări
193,50—40
WIEI, I. Bez.. Schottenrliig Mr. £5,
şi află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de vendare asemenea mărfuri.
Nro. 715 ex 1888.
Escriere de concurst.
a. f. sc. c. d.
La administraţiunea fonduriloră scolastice centrali din distric-tulu Năsăudului este de ocupată unfi postă de practicantă pentru ajutoriu la resolvirea pieseloră şi la ţinerea archivei.
Cu acestă postă e împreunată salariulă de patru sute florini v. a. pe ană.
Dela concurinte se recere ca să dovedescă cu documente valide după Lege că:
1.	A absolvată facultatea de drepturi ordinarminte.
2.	Ca scie limba română, maghiară şi germană în graiu şi în scrisă. Candidaţii de advocaţi voră fi preferiţi.
ir? De văngare.
Casa din Vâlcele (Elopatak) vis-ă-vis de Băile calde minerale, clădită după sistemulă nou, cu 29 odăi mobilate pentru âspeţî, este de vendare.
Informaţiunl mai de aprope împărtăşesce George Stefanovits, comersantă, Tergu cailoru No. 28.
149.2-2
Picăturile de stomachu MARIAZELLER,
care lucră escelentă în contra tuturorft boleloru de stomachti.
Neîntrecute pentru lipsa de apetită, slăbiciunea stomachului, res-piraţiunea cu miresfi greu, umflare (vânturi), răgăelă acră, colică, ca-taru de stomachti, acrelă, formarea de petră si năsipii, producerea esce-sivă de flegmă, gâlbinare, greaţă si vomare, durere de capii (decă provine dela stomachti), cârcei la stomachă, constipaţiune seu încuiare, încărcarea stomachului cu mâncări şi băuturi, limbrici, suferinţe de splină, ficatu şi de haemorhoide. — Preţuia unei sticle dinpreună cu pres-criereade întrebuinţare 40 cr., sticla îndoită de mare 70 cr. Espediţia centrală prin farmacistulă
Cari Brady, Kremsier (Moravia.)
Picăturile de stomachti Mariazeller nu sun ta unu remediu secretă. Părţile conţinătore sunta arătate în prescrierea de întrebuinţare, ce se ană la fie-care sticlă.
■VeritaToile se află» mai în tote farmaciile.
Âvertisnientă î Picăturile de stomacha Mariazeller se falsifică şi se imitâză de multe ori. — Ca semnă, că suntă veritabile, servesce învălitorea roşiă provădută cn marca de protecţiune de mai susă, şi afară de acesta pe fiecare prescriere de întrebuinţare, ce se află la fiecare sticlă, trebue să fie arătată, că acesta s’a tipărită în tipografia D-lui H. Gusek în Kremsier.
Veritabile se află: Braşovă, farmaciaFranz Kellemen, farmacia la „Biserica Alb&“; farm. I. Goos; farm. Iul. Hornung; farmacia F. IeTcelius’ W-we; farm. K. L. Schuster. farmacia Heinrich G. Obert; farmacia Fă. Kugler la „Higiea“.
Băile Tnşnadfl: farmacia Alex. Dobay. Cohalmă: farm. Fd. Melas, farmacia J. Wolţf, Feldidră: (Marienburg), farm. Wil. Schneider. Făgâraşă: farm. v. Bildner, farm. Hermann. Sz. Szt. Gybrgy: farm. Val. Beteg, farmBarabâs Fer.	13,52—27
'mu*
&cautzmarie.
Recvisite pentru învăţarea-
fi
L
a
3
L
+*
s
ii
a
a
a
s.
o
a
‘O
ui
o
L
a
Depositulu produselon
împletite si tricotate mehanică din fabrica lui
’ m. iQm&m
din lână şi bumb aed. calitatea cea mai bună, precum: Ciorapi lungi şi scurţi, laibere Iersey, tălii sadele şi soutaşate, haine pentru copii, haine de bumbacu, tricouri pentru copii ş. a,
se află la
SOFIE OBERT.
'X’drg'-a.l-uL cailoru 08.
152,3—r
Celu mai bună săpunu pentru rufe!
Suplicele cu documente cu totu se voru adresa la „Comisiunea administratore de fondurile scolastice centrali din districtulu Nâ-seudu“, în Năseudu pănă la 16 Octomvre, la 6 ore după amecţu.
Cari se voru trimite mai târiţiu nu se voru considera.
Din şedinţa comisiunei administratore de fondurile scolastice centrali districtuali.
Năseudu, la 28 Iuliu 1888.
Preşedintele:	Secretaruiii:
Sonii Ciocanii.	loachimu Mureşianu.
Besztercze, 1888 Sept. 15.	Lăttam:
Bâro Bânffy, m. p.
155,3—3	foispân, kir. biztos.
E 2=	X!
Sd
T
i>
8
APA MINERALA
de

99
introdusă numai de scurtu timpii în comerţă, în urma cualităţiloră ei superiore precum şi a gustului escelentă este deja în generală recunoscută şi plăcută.
Se află totdeauna prospetă în cele mai multe băcănii, magazinurî de vină, farmacii şi restauratiunî. precum şi pentru cumpărări en-gros la Depositul principală
G. GESEL,
130,12-8	IBra»so-^jL, Strstcla, Teatna.l-Q.1 ISTr. 3±2.
►I
n
i
• i
i
i
E • ^	TI
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.