Maiiistratiuea si Tiwiala: , pl»|a mar» ir 22. nefraacuto nu se |>ri-. Mums:np u nu se re* trimi îl! ' Wnirile ie macini 1. , piaţa mare. Nr. 22. Bjnaiprimeac.uîn Vlena: , Haasenaietn n: A. Steiner. [14 inserţiunilorfl: o seria " pt o col6nă 6 cr. t. timbru pentru o pu-u Publicări mai dese dspi tarifă si învoială. M pe pagina IlI-a o serii 10 er. v, a. seu 30 bani. TJ'XaTJ TJX. “Qaseta* iese tn fle-oare t}i. Afeoianeite peitrn Anstro-Uiaari Pe uni and 12 fl., pe şăse Iun 6 fl., pe trei luni 3 fi. Peitrn România şi străinătate; Pe unii anii 40 frânei, pe s6se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la tAte ofi-ciele poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori. AtKmameiLtală peitrn Braşov!: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unii ană 10 â., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu d u s u 1 ii în casă: Pe unu anu 12 fl., pe şAse luni 6 fl-, pe trei luni 3 fl. Unu esemplară 6 cr. v. a. său 15 bani. Atâtfi abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 198. Braşovt, Joi 8 (20) Septemvre 1888. Din cnusa sf. sârMtoii de mâne, diarultt H tb apAre pănă Vineri săra. Procesulti generalulni Doda. b... Braşovu, 7 Sept. st. v. înainte de a fi în posiţiune s6 publicam fi rap or tulii nostru detailată originalu asupra decursului procesului d-lui generală Doda, credemu a face unu serviciu ce-titoriloru noştri împărtăşindu-le ra-portulu telegrafică ce l’a primită dela Pesta „Neue Freie Presse“. Este cu atâtă mai interesantă acesfcu raportă cu câtă corespondentului numitei foi susţine rela-ţiunî intime cu cercurile guvernamentale din Pesta şi ne descopere unele impresiunî torte caracteristice. Pentru acfiL ne absţinemă de orî-ce comentară. Etă ce i se ra-porteză făiei vienese: După raporturile sosite din Aradă l’a înfăţişată aşa de multă lume la pro-cesfi, încâta aucjitorii n’au mai putută îucflpe în sală. Cei mai mulţi dintre a-sistenţl erau mai alesa curioşi de a vede pe generalula Doda, deorece acesta se bncoră de orecare ver|ă şi înaintea nu-meroşilora Români din ţinutul a Aradului. Der generalula Doda nici nu s’a presentata la pertractare din causa să-n&tftţii sale sdruncinate, ci a fosta însărcinată pe deputatula Carola EOtvOs de «la representa. Eotvos a propusa să se facă pertrac--tarea deşi era absenta acusatulă, pe când representantula procuraturei de stata s’a pronunţata în contra acestei propuneri. Decisiunea tribunalului a admisa pertractarea imediată a procesului, der totodată a refusata admiterea lui Carolul Eotvos ca jţpărătoră, deorece acesta nu s’a putută legitima decâta numai cu o pleni-potenţă verbală diu partea acusatului şi după lege nici că putea fi privita ca a-pfir&toră. In realitate s’a şi începută apoi pertractarea fără de a se mai îngriji nimeni de apărare, deorece preşedintele n’a mai concesa deputatului Carola Eotvos să vorbescă, ceea ce a îndemnata pe acesta de a însinua imediata recursă^de nulitate. Procurorula a ceruta apoi cetirea ac-telora încheiate înaintea judelui de instrucţiune, cari conţină justificarea aeu-satului. Din aceste resultă, că Doda a recunoscuta că este autorula cunoscutului apela electorala şi a luata asuprăşî responsabilitatea pentru ela. In acesta apelu nu se cuprinde vreo ură în contra naţiunei maghiare şi nici n’a fosta niciodată întenţiunea sa (a generalului) de a aţîţa în contra naţiunei maghiare. Mai departe acusatula s’a străduita a dovedi în depunerile sale, că espresiu-nile încriminate nu învolvă nimica, ce ar veni în colisiune cu legea penală. Procurorula şl-a ţinuta apoi discur-sula de acusare şi a susţinuta, că pro-clamaţiunea publicată în cursula alegerei lui Doda conţine agitaţiune în contra naţiunei maghiare. Juraţii s’au retrasa apoi în sala de consultare. După o scurtă sfâtuire preşedintele lora a enunciata următorula verdicta : La prima întrebare, decă Doda este autorula articulului încriminata? au răspunsa toţi juraţii cu „da;u asemenea au răspunsa cu „dau la întrebarea a doua: decă conţine memoratul a articula agitaţiune în contra naţiunei maghiare? — Tota aşa au răspunsa şi la a treia întrebare, decă este vinovata Doda, unanima cu „da.u Procurorula Cserna a observata cu privire la măsurarea pedepsei, că pentru Doda nu pledeză nici o împrejurare atenuantă; din contră delictula său se agra-veză prin posiţiunea sa socială, prin cultura sa şi prin aceea că a foştii alesa de şese ori deputata pentru dietă, precum şi prin aceea, că ca generala ces. şireg. în pensiune agiteză în contra statului. Procurorula ceru aplicarea §-lui 90 ala codicelui penala şi măsurarea celei mai grele pedepse. La 11 ore s’a publicata sentinţa, în urma căreia Doda fu condamnata pentru agitaţiune în contra statului la închisore de doi ani şi 1000 fl. amendă. După acesta pertractarea se încheia între strigări de „eljenu ale auditorilor a. Resultatula acestui procesa — scrie mai departe raportorula pestana ala lui „N. tr. Presse — ocupă viu cercurile politice. Atâta foia guvernului „Nem-zctu, câta şi oposiţionalula „Peşti Naj)lou găsesce o legătură spirituală între aser-ţiuhilef monarchului în contra lui Stross-mayer şi între verdictula unanima ala ju-raţilora din Aradă. Diarulă oposiţiunei spune clara şi limpede, că rigorositatea sentinţei contra lui Doda nici nu se pote cugeta fără siguranţa aserţiuniloru împăratului, pre când rNcmzet“ pretinde că Doda se provocă tocmai ca şi Stross-mayer la aceea, că consciinţa îi este curată. Vocile pressei unguresc!, ce suntă cunoscute pănă acuma, arată cea mai mare mulţumire asupra resultatului procesului; cu tote acestea însă se esprimă bănuieli fiinda că apărătorula numai din cause formale n’a fostă admisa într’una procesa politica. Una mijloca de corectare este data însă în aceea, că Curia reg. pote să schimbe sentinţa şi să ordone o nouă pertractare. Dealtmintrelea se pare că în Bucu-rescl s’au luata tote măsurile spre a fructifica politicesce procesula lui Doda. Una (fiara de acolo a debutată cu soirea, că deputatula dietala Carola Eotvos, care s’a presentata adî ca apărătoru înaintea curţii cu juraţi din Arada, voiesce să folosescă procesula lui Doda spre a desfăşura steagula unei partide nouă compuse din trei bărbaţi, care şi-ar alege ca problemă împăcarea naţionalităţilora în Ungaria. Afară de Eotvos să rficea că vora aparţine acestei partide încă Dio-nisiu Pazmandy şi Ludovică Mocsary din stânga estremă. Politicula din urmă s’a făcuta ce e drepta de multa campionula împăcării, der nu i-a fosta posibila se capete în Ungaria una mandata cu programa de împăcare şi a trebuita să primescă man-datula din Caransebeşa din mânile gră-niţerilora români. Câta pentru Eotvos şi Pazmandy nu se pote admite însă nicidecum, că ar voi să se facă soţii lui Mocsary, care pănă acum a fosta pe deplina isolata şi părăsita. Aici în Pesta se aşteptă, că resul- tatula procesului va face multă velvă în Transilvania şi în Bucurescl. Procesula lai Doda ai foile aapresci. Gf u vernam entalulu „ Kolossvar “ scrie între altele: ...Procuratura reggscă, împlinindu-şl datoria ce o are ca representantă ala legilora şi ala statului unguresca, a intentata procesa aceluia, care vatămă legile, ignoreză funcţionarii şi agiteză contra poporului şi contra ordinei publice în stata, a intentata procesa acestui pensionata ala statului şi cetăţenă unguresca, şi a ceruta satisfacţiune în numele demnităţii şi autorităţii statului. Der impertinenţa cerbicosă a lui Traiana Doda, generala pensionata şi cetăţena ala statului maghiara, nu s’a oprita numai la atâta A pusa pedecî chiara şi mersului regulata ala justiţiei, nimicinda primulă termina ala pertractării sub cuvântă că e bolnava, er la pertractarea finală nu s’a presentata, vo-inda să fiă representata numai prin ple-nipotenţiata, la ceea ce însă tribunalula nu s’a învoita şi pe basa verdictului u-nanima ala juriului, l’a condamnata pe acusata in contumaciam. Agitatorii naţionalităţilora au ajunsa vremuri grele. Maiestatea Sa, la Be-lovar, sdrobeşce cu fulgerula pedepsitora ala cuvintelora sale capula şerpelui panslavismului, de altă parte la Arada curtea cu juraţi a cetăţenilora independenţi cu verdictula său unanima strivesce pe sobolula daco-românismului. Strossmayer pote a creduta, că păretele apărătora ala bisericei îi oferă scutula sub care să-şi potă continua nepedepsita uneltirile sale trădătore faţă cu monarchia şi faţă cu ţera. Traian’a Doda pote că a privita ca neasaltabilă posiţia ce o are în armata comună şi acrecfiitD, că din acestă posiţiă pote să-şi bată joca de legisla-ţiunea maghiară, de legile criminale şi de calumniata naţiune maghiară unitară. Der corona, constituţia şi dreptatea, unite fiinda între sine, sunta multa mai puternice, decâta să li să potă pune în cale nisce factori ca aceştia, ce se te-răsca prin ţărînă.... Satisfacţiunea ce ’i FOUETONULtf „GAZ. TRANSA tore îd (Urmare.) 4. Cultivarea consciinţei ideiloriX momii Binele este însămnata prin ideile morali. Cele mai înalte idei morali sunta: adevtrulit, libertatea, iubirea, dreptatea, ab-wgarea, şi înfrmar ea de sine. — Realisa-Ma ideilora morali este lucrula voinţei. Voinţei ’i se reveleză acestea prin raţiune. Instrucţiunea religioso-morală şi istorică sunta purtătorele acestei reve-lsţiunl. Decă voinţa este tare şi curată, atunci ea duce în îndeplinire ideile morali, şi ele devină fapte şi realitate. — Caracterula morala se reveleză prin o voinţă tare şi curată. Caracterula cela dură posede numai o voinţă tare, a-decă energia; energia este numai voinţa cultivată în moda formala, i Conţinutula voinţei caracterului dura rămâne egoismula în orecare formă, precum ambiţiune, lăcomia de a domni, pofta de plăceri, avariţia ş. a. — La edu- caţiunea în sensula mai strînsa ala cuvântului totula se referesce într’acolo, ca nu egoismula să devină motiva ala faptei, ci idea morală. Dumnedeu este bunula absoluta; ela este încorporarea ideei morali. Religiunea mijlocesce ra-ţiunei cunoscerea acestora idei. Ea este mijlocula cela mai esenţiala de educa-ţiune a scolei. Inţeleptula Solomona (fice : Frica lui Dumnedeu este începu-tula înţelepciunei. Cunoscerea binelui este înţelepciune, puterea binelui este vertute. Idealulu instrucţiunei cducatore este câştigarea înţelepciunei şi a vertutii. Ele sunta şi soopula întregei activităţi educative. Pe revelaţiunea ideilora morali se baseză consciinţa, carea este funda-mentula vieţii morali. Vertutea să baseză aşadâră pe cu-noscerea şi pe puterea binelui. Din tote acestea resultă, că cultivarea unui caractera morala şi prin ela scopula instrucţiunei şi ala educaţiunei se promoveză prin aceea, că se inteme-ieză cultivarea armonică a puterilora spirituali şi cultivarea principiilora morali prin o instrucţiune conformă naturei, desvoltătăre şi concentrată. O atare instrucţiune promoveză starea de moralitate a şcolarului în deosebite moduri, căci: 1. Ea lucră împotriva isbuc-nirei poftelora şi pasiunilor puternice. 2. Ea alungă lenea, urîtula şi lipsa de simţire 3. Ea învetă apreţiarea adevărată a tuturora obiectelora oftărei omenesc!. 4. Ea conduce multilateralitatea voinţei şi a intereselora. 5. Ea procură naturei mai înalte şi raţionali a omului superioriratea peste sensualitate. Prin îmbogăţirea şi nobilitarea cercului de cugetare instrucţiunea nobili-teză şi cultivă aşaderă voinţa şcolarului. In acesta constă însămnătatea educatore a instrucţiună. Unei instrucţiuni însă ce ţintesoe numai asupra cunoscinţelorQ şi dexterităţilortt ’i lipsesce însămnătatea educatore. Cu ce are să contribue singuraticului resortu alui instrucţiunei? 1. Instrucţiunea religioso-morală. Re-liunea este unirea cu Dumnezeu. Cine este bună însă nu este religiosu, încă este împreunată cu Dumnezeu, der în modă incon sciu. — Instrucţiunea religiosă n’are să nisuescă ca să împărtăşescă din semă afară sciinţă multă religiăsă, ci ea are să deştepte mai multă semţămintele religiăse, să cultive judecata morală, cosciinţa morală. — Isusă, întemeiătorulă religiunei nos-tre, a recunoscută, că sufletulă, inima şi voinţa aduse lui Dumnedeu ca jertfă curată este scopulă cela mai înaltă ală omului. Acelă omii, carele va ajunge a-cestă scopfi, este mântuită. Instrucţiunea religiăsă are deci să cultive mai ’nainte de tote semţămintele evlaviose, curate şi negoistice. Semţămintele religi-ose suntă între altele: frica de Dumnezeu, veneraţiunea, umilinţa, încrederea în DumneZeu, iubirea; ele întărescă judecata morală şi chiarifică dispuseţiu- nea. Mijloculă de căpetenia însă este e-semplulă religiositatea cea viă a învăţătorului şi a părinţiloră, căldura religidsă, convingerea, însufleţirea. Mai multă depinde instrucţiunea relig. 3să dela acestea, Nr. 198 GAZETA TRANSILVANIEI. s’a dată statului maghiara şi dreptului lui publica prin verdictulil cetăţenilora din Arad a este refrenula vrednica .ala judecăţii dela Belovar a regelui. Unde corona şi naţiunea stau şi lucreză în ast-feliu de înţelegere, acolo viitorula patriei este asigurata....w Gestiunea pânii. n. încă pe la începutulu secuiului presentu se aflau în cea mai mare fierbere ideile diametrală o-puse despre raporturile ce esistă între stată şi cetăţenii sei, întru eâtu trebue se se ajute reciprocă, întru câtă interesele lor reciproce trebue sâ fiă în perfectă armoniă. De atunci deja cestiunea paupe-rismului, în urma progreseloră civilisaţiunei, umplea de îngrijire inimile generdse. A trecută însă ună seculă fără ca nici măcară ună guvernă se fi ajunsă la convingerea deplină, că tendinţa lui trebue se fiă îndreptată necontenită spre îmbunătăţirea sorţii poporului. Să ne întrebămă, ce măsuri a luată d. e. Anglia pentru a scote pe Irlandesî din miseria nespusă în care se află? In locă ca ea să-şî îndrepteze privirile asupra miseriei de acasă, să îngrijescă ca să nu lipsescă pânea poporului său, s’a aruncată peste mări şi ţări, a vărsată sânge şi sume e-norme pentru a civilisa şi „ţine în robia “ mulţime de popăre. Şi cari suntu urmările acestei negligerî faţă cu poporaţiunea de acasă? Nemulţumire înlăîntru şi o luptă necontenită a Irlandesiloră „flămâncjiu în contra supremaţiei englese, care cu dreptă cuventă o putemă numi „luptă pentru pânew, căci dăcă într’acolo ar fi fostă îndreptate privirile Angliei, Irlanda, — deşi nu prea favorisată dela natură — totuşi se putea ridica econo-micesce şi poporulă, odată în bună stare şi independentă, se alipia de bună-voiâ de Anglia şi astfelă se punea capătă frecări lor ă interne, cruţândă timpulă pentru alte opere mai măreţe esterne şi premergendă cu esemplu tuturoră coloniiloră estra-europene, cari mai curendă ori mai târc|iu de sigură voră căuta a se libera. Ceva mai circumspectă a fostă legislaţiunea germană, care, înainte cu vre-o trei ani, pentru a pa-ralisa influinţele desastruose ale socialismului, ce lua dimensiuni es-traordinare printre ună poporă compusă celă puţină a treia parte decâtă dela mulţimea oreloră de prelegere şi dela memorisarea materialului religioşii. Pentru aceea trebue respectată posiţiunea învăţătorului, căci fără de a-eâsta însufleţirea lui nu este posibilă. Ună altă mijlocii este şi participarea la darea de elemosină în caşuri nenorocite. 2. Instrucţiunea limbistică. Acesta ram de instrucţiune încă ocupă o posiţiune distinsă în intructiunea educatore. Mij-locula principala ala acestei instrucţiuni este cartea de cetire, în care se aţin ga de altmintrelea şi resorturile realistice cu instrucţiunea limbistică. Prin cartea de cetire şcolarula ’şl câştigă o mulţime de cugete. Prin cartea de cetire ela vine în atingere cu limba cea frumosă a poeţilora. Limba deşteptă în ela simţăminte, cari „dur-meau mai nainte în inima luiu, puterea simţămintelora, îla răpesce pănă la însufleţire îla determină la luarea deci-siunilora, principiile ’i sunta cultivate, voinţa-i este îndreptată spre lucruri bune. La cuprinderea nemijlocită a frum- rii greveloră erau hmenî parveniţi din Germania, ori din alte părţi şi numai arareori indigeni. Cu ună cuventu, „cestiunea pânii “, care în ce privesce statele amintite se traduce în „socialismă“, a luată şi ea dimensiuni totă mai mari, devine totă mai îngrijităre, şi în curendă va lua loculă tuturoră celorlalte cestiunî. Guvernele voră trebui vrendă nevrendă se o considere ca cea mai de că-peteniă problemă a loră. La noi „cestiunea pânii“ esistă asemenea şi încă de multă timpă, der se vede, că „părintesculă“ guvernă seu nu o vede, seu decă o vede aşteptă soluţiunea ei dela mâna nevăcţută a Provedinţei. Ce e dreptă, la noi nu se potă înscena greve cum se întâmplă în celelalte state mari europene. Causa este forte uşoră de aflată. Mai ântâiu industriă mare nu avemă şi nici că vomă ave în curendă stabilimente, care se p6tă aduna mii şi mii de lucrători într’ună singură atelieră. Ală doilea, poporaţiunea nostră se ocupă în genere cu a-gricultura, care ocupaţiune nu permite o convenire a unui mare numără de lucrători, ci din contră îi ţine împrăştiaţi, ocupândă aprăpe tăte braţele disponibile. Ală treilea, poporaţiunea nostră este cu multă prea rară în proporţiune cu necesitatea de braţe, şi în fine agricultura, ramura principală de ocupaţiune a poporului, este o ocupaţiune atâtă de grea şi de brută, încâtă cei cari se ocupă cu ea rară au ocasiune de a se ridica peste nivelulă unei cui ture intelectuale forte rudimentare şi trăescă cea mai mare parte în modulă celă mai primitivă, fără a presimţi măcară, că în curendă va ajunge cu-ţitulă la osă, spre care efectă suntă destulă doi trei ani de recoltă slabă. In aceste împrejurări este a se căuta causa, pentru ce la noi mişcarea este atâtă de neînsemnată, încâtă nu atrage atenţiunea guvernului. Forte îngrijitdre este însă a doua urmare a stării materiale rele, adecă emigraţiunea. Au dâră (focile de mii de emigranţi, cari iesă în fiecare ană din acestă „pă-mentă ală făgăduinţă“ pentru a se aşecja parte în ţările trans-oce-nice, parte în România şi ţările învecinate, nu este ună semnă forte evidentă despre faptulă tristă, că la noi, într’o ţeră atâtă de rău împopulată, lipsesce pânea? Nu cumva numai plăcerea de a călători îi scâte dela căminele loră 1888. * pentru a-i arunca în nisce ţinuturi necunoscute ? De sigură nu acestea suntă căuşele, ci necesitatea de a se nutri. Mai adăugendă la acesta şi prigonirile de totă felulu, amă schiţată tabloulă stăriloră nostre economice. Se nasce întrebarea, ce tace acum şi ce trebue să facă guver-nulă pentru a obvia acestei stări de lucruri triste ? Afacerea Strossmayer. Sensaţiunea ce a făcut’o afacerea Strossmayer în loc fi de a se potoli 9e pare că din ce în ce cresce. Din soirile cele dese, ce ne vină din afară, se pite clarii vedâ, că acestă cestiune atinge şi cercurile politice externe. Din Parisă se anunţă, că mai multe (fiare vădă cu cea mai mare mulţumire în afacerea Strossmayer ună impulsii dată Slavii oră din Austro-Ungaria, casS facă demonstraţiunl contra alianţei cu Germania. piarului „Neue freie Presseu ’i se anunţă din Petersburg, că în urma afacere! Strossmayer au începută a se forma păreri dubiose despre raporturile amicale dintre Austro-Ungaria şi Rusia. Se mai spune, că tonulă în care scriu (fiarele austro-ungare despre acâstă cestiune este atâtă de duşmănoşii, încâtă se pare a fi forte greu ca cfiar0le rusescl să’şl păstreze reserva de pănă acum. Din Petersburgu se telegrafiază cu data de 17 Septemvre următorele : Dojenirea lui Strossmayer face aici mare sensaţiă, pentru că este privită ca o dovadă, că cercurile oficiale austriace suntQ duşmane Rusiei. Foile rusescl pună în legătură arti-culula cela mai nou din „Nordd. allg. Ztg.u, scrisa în contra reginei Natalia, cu dojenirea numitului episcopa, spre a conchide de aici în moda consunătoriVla atitudinea duşmânosă faţă cu Rusia a gu-vernelora ţăriloră vecine. „Petersburgija Viedomostiu vede îu atitudinea Austro-Ungariei una lucru ce pote mângâia pe Ruşi. Monarchia aus-tro-ungară dă pe faţă consciinţa slăbiciune! sale şi presemţirea catastrofei ce se apropiă. Der — adauge numitula (fiară — numai Rusia e de vină, că se potă petrece astfela de lucruri, deorece pdrtă o politică precautu, care degenerâză în nelucrare şi deşteptă în străinătate părerea, că Rusia ar renunţa peste totă la conservarea şi apărarea intereseloră sale europene. SOIRILE I)ILEI. Cu ocasiunea inaugurărei teatrului Tcodorini din Craiova, ce s’a săvârşită în 8 (15) Septemvre a. c., d-şăra Teo- din proletari, luâ măsuri estra-ordinare, prin introducerea u-noru legi de asigurare şi păstrare pentru clasşele uvriere (lucrătâre). Şi aceste măsuri însă, ca ori ce disposiţiunî stârse cu forţa dela patroni, pentru uşurarea esistenţei lucratoriloru săi, sunt departe de-a satisface trebuinţeloru şi astfelu se pare, că tendinţele de coloni-sare germane suntu alte nouă remedii. Viitorulu forte apropiată ne va arăta, întru câtu aceste măsuri au seu nu eficacitatea dorită, cu atâtu mai mulţii, cu câtu ele suntu aplicate într’unu stătu, care are tendinţa de a ridica câtu se p6te de susu funcţionarismulu şi a face câtu se pote de multă lume dependentă de stătu pentru a pute dispune de ea. In Francia, ţeră eminamente industrială, grevele au fost cu mult mai dese ca ori şi unde airea. Cunoscută este însă, că de câţiva am încoce totă lumea comercială şi cu ea tote celelalte clase, trecă printr’o crisă mare, provocată parte prin abundanţa prea mare de producte, parte prin producţiunea es-cesivă industrială. In urma a-cestei crise tote industriile resimtă o stagnaţiune forte persistentă, stockurile crescă, circulaţiunea devine din ce în ce mai greoiă şi urmarea naturală este micşorarea speseloră de producţiune şi prin acesta a salareloră. De aici greva, şi oricâtă şî-ar da guvemulă silinţă, nu o pote împiedeca fără a ruina pe producători şi cu aceştia industria. Aci ajută numai nisce factori esternî independenţi de voinţa orî-cărui guvernă. Totă ce păte face în aceste împrejurări ună guvernă, este să ţină ordinea şi se apere usinele de furia greviştiloră, cari la re-peţite ocasiunî au nimicită capitale imense. Tot-deodată ordonarea de anchete şi de cele mai multe ori aplanarea cu bună succesă a diferenţeloră vine se mărescă ingerinţa statului spre salvarea intereseloră fără daunare reciprocă. Tot asemenea stă lucrulă şi în Belgia. In amândouă statele a-ceste trebue se observămă, că poporulă de rendă are de multe ori cu multă mai multă venită decâtă fruntaşiii noştri de pe sate şi trăesce în modă cu multă mai satisfâcătoră. Pe lângă acesta mai este şi o însuşire naturală a poporului, care îlu conduce de multe ori la escese, anume însuşirea de a se încrede preâ uşoră în conducerea altuia, căci forte desă s’a observată, că conducăto- seţei formali şi frumseţei cugeteloră unei bucăţi de cetire servesce cetirea înainte a învăţătorului. Cetirea bună înainte este o esplicare de jumătate. La trac-tarea bucăţei de cetire să se ferescă în-văţătorulă de esplicărl netrăbuinciose de cuvinte, ca să nu restrîngă influinţa nemijlocită a materiei asupra spiritului şcolarului. Orele de cetire să fiă astfelă alese, ca să cuprindă pe omă întregii, să-lă înalţe şi nobiliteze. La o tractare bună se recere însă: scoterea la ivelă a cugeteloril fundamentali, caracteristica persăneloră şi orga-nisaţiunea întregului. Şi aici, ca şi la instrucţiunea religiăsă morală, este de-a se pune pondulîi principală pe semţă-mentulă personeloră seu a poetului. Pe lângă acesta este de a se exercita cu fundamentă vorbirea şi scrierea şcolarului. Limba are să se înveţe mai multă prin eserciţiu decâtă prin învăţătură. La eserciţiulă limbistică este a se griji, ca să se vorbescă şi săase scrie curată, şi — prin reproducţiunl şi decla- maţiunl — să i-se dea şcolarului prilejă la vorbiri lungi. Fiăcare învăţătoră să grijescă, ca să aibă o bibliotecă şcolară. Elă să supravegheze lectura privată a scolariloră, să le sternescă gustulă pentru lucrurile classice, ca astfelă să-i scutescă pentru mai târcfiu de literatura murdară. .9. Instrucţiunea din istoria. Acesta este partea de căpetenia a instrucţiunei educătore. Istoria lărgesce conversa-ţiunea nostră cu omenii; oferesce ome-niloră cunoscinţe şi esperienţe; ea arată lupta principiilor bune şi rele, a simţământului nobilă cu egoismulă, ea arată sem-ţămintele omeniloră şi urmările loră; ea face judecată asupra celoră buni şi a-supra celoră răi şi rostesce sentinţa; ea ne arată omenii în iubirea loră de pa-triă, în jertfa loră, şi deşteptă participarea şcolarului. Ca să aibă însă instrucţiunea acestă influinţă, nu trebue să constea materia din numeri şi numiri sarbede, şi să nu fiă tractată în modă generală şi sarbedă, ci materia trebue să fiă depinsă pănă în amănuntele sale cu bogăţiă de colori, să-lă transpună pe şcolară mai multă în mijloculă acţiunei, să descopere boldurile acţiunei, să depingă simţămintele şi caracterele, şi să cuprindă prin vivacitate inima şi voinţa. De aceea să se restrîngă materia numai asupra momen-teloră mai însemnate din istoria patriei şi din cea universală. Prin cetire, scriere şi enarare, materia oferită devine prin exerciţiu o proprietate ce nu se mai pierde. Mai multă însă influinţeză aici învăţătorulă prin o prelegere liberă, însufleţită şi călduros!. Materia istorică are să fiă pentru învâţă-toră mai nainte de tote o materiă de semţăminte, nu însă o materiă, ce are să se îngrămădescă în massă în memoriă, ca să fiă recitată spre mirarea lumei la examene. Nu sciinţa istorică este sco-pulă principală, ci cultivarea simţământului estetică, a jertfirei pentru binele comună şi a iubirei şi însufleţirei pentru adevără şi dreptate. ___________ (Va urma.) Nr. 198 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. dorini a cântată piesele din programă cu celă mai strălucită succesă. D-sa a rugată pe d-lă prefectă ală judeţului să încurageze teatrală Teodorini, care a fostă fundată de părinţii săi, să aibă grijă de mamă-sa, şi a declarată, că ori ce s’ar cjice, a rămasă totă Română, că va veni câtă de desă printre confraţii *ăi Români ţi că singura sa dorinţă este de a se pute stabili definitivă în România, ceea ce speră că va pute face în curândă. „Românulă44 scrie, că teatrală este unulă din cele mai frumdse. Are 3 rânduri de câte 24 loge, e luminată prin electricitate şi e construit cu multă gustă. Marea artistă Teodorini purta toaletele cele mai elegante ; în partea I a representaţiunei ea a apărută acoperită de brilante, purtându medalia Iwie-merenti la estremitatea unui şerpe de briliante, care pleca dela umărulă celă dreptă şi se termina la celă stângă. * * * Restanţele de dare în comitatulu Făgăraşului au fostă cu finea lui Augustă: 88,709 fi. 48 cr. dare directă şi 3878 fi. 84 cr. dare militară. * * * Din Pojună se telegrafiază, că doi copii au aflată lângă o barieră a căii ferate o ladă de dinamită. Copiii au luat din ladă ca ună kilogramă de dinamită pe care o duseră în oraşă arătându-o la unulă şi la altuia. Ună fostă lucrătoră la o fabrică de dinamită, observândă a-câsta, a denunţată casulă la poliţiă. S’a constatată, că în ladă au trebuită se fiă ca la 20 klgr. de dinamită, dintre cari, afară de ceea ce au luată copiii, lipsiau 4% kilograme. Asemenea s’a constatată, că dinamita a fostă furată dela fabrica de dinamită din Pojună, cu ocasiunea transportărei aceleia pe calea ferată. Au fostă aflate în colţulă unui vagonă şi cele 4% klgr. cari lipseau. * * * In decursulă lunei acesteia şi a celei următore va umbla o comisiune din ală 9-lea reg. de husari în diferite locuri ale ţârei spre a cumpăra cai dela 5—8 ani. * * * Târgulă de ţeră ală Sibiiului din tomna acesta a fostă cu multă mai bine cercetată decâtă cele de vr’o doi ani în-coce. La tergulă de vite s’au adusă vite din tote părţile şi n’au lipsită nici cumpărătorii. Astfeliu din 8000 de vite cornute s’au vândută 3405; din 1000 de cai s’au vândută 551; din 8000 de oi s’au vândută 7000; rîmătorii încă s’au căutată. Târgulă liberă a dovedită multă mişcare, negustorii şi industriaşii, cari şl-au desfăcută marfa pe pieţele Sibiiului s’au bucurată de mulţi „muşterii14. Preţuia bucateloră încă s’a urcată în modă simţi toră. Contele Kalnoly şi prinţi BisiearL Scimă, că contele Kalnoky a plecat la Friedriohsruhe pentru a se întâlni cu cancelarulă germană. întâlnirea acesta, obicinuită a se face în fiă-care ană, merită de astădată o atenţiune deosebită din punctulă de vedere ală raporturiloră politice dintre Austro-Ungari a şi Germania-, de o parte pentru că a fostă precedată de călătoria la Berlină a ar-ohiducelui Albrecht, pe care călătoriă întrâga pressă germană a considerat’o ca o garanţiâ a alianţei dintre ambele imperii; de altă parte călătoria la Fried-richsruhe a ministrului de esterne Kalnoky e de interesă deosebită şi pentru aceea, pentru-că după întâlnirea împăra-ţiloră dela Peterhoff aceşti doi bărbaţi de stată, Kalnoky şi Bismark, acum dau pentru prima oră faţă unulă cu altuia şi ministrulă de esterne austro-ungară va ave acum ocasiune să primescă din cele mai autentice isvore informaţiunl despre resultatele întâlnirei împăraţiloră de la Peterhoff şi despre eventualele hotă-rîrl ce s’au luată cu acea ocasiune atâtă cu privire la situaţiunea Europei în genere, câtă şi cu privire la atitudinea ce este a se lua faţă cu Rusia, cu deosebire în ceea ce privesce cestiunea bulgară. Curândă după întâlnirea dela Fried-richsruhe va urma visita împăratului Wilhelm II la Viena, când se crede cu probabilitate, că se va stabili atitudinea hotărîtă ce are s’o ia Germania şi Aus-tro-Ungaria faţă cu Rusia, mai vîrtosă în ceea ce privesce cestiunea bulgară. Atentată la Ţinta lai Nacevicî. Cetimu în „România Liberă“ dela 18 Septemvre: 0 încercare din cele mai mişelescl a fostă comisă pe solulă nostru în contra vieţii ministrului de finanţe din Bulgaria. Atentatulă contra d-lui Mantoff are astădl ună complimentă, din fericire însă şi mai puţină gravă. Credemă, că de astădată mărinimia juraţiloră nu va încuraja mai departe violaţiunea flagrantă a ospitalităţii ce unii omeni primescă largă în România. Aseră, când trenulă Bucurescî-Giur-giu ajunsese în gara Bănesa, ună Tânără bulgară originară din Şistovă, d. Constantină Kisselow, deschidândă com-partimentulă în care se găsea d. Nacevicî, a trasă asupra ministrului 5 focuri de revolveră, cari din fericire nu au a-tinsă pe nimeni. Ucigaşulă, arestată imediată, a declarată, că voia se răsbune patria lui pe care d. Nacevicî ar fi dus’o la ruină. Kisselow e bine cunoscută în societatea bucurescenă. Mai multă timpă ataşată la agenţia diplomatică bulgară, s’a căsătorită cu d-ra Filipescu, sora directorului prefecturei de Constanţa, înrudită cu cele mai bune familii din România. Nenorocita tânără nevastă este în nesciinţa oribilei fapte comise de Kisselow, trăindă de mai bine de şese săptămâni retrasă cu copilulă ei la Câm-pulungă. Kisselow în timpulă din urmă re-sida la Odesa ; se presupune, că a venită în ţeră pe la 17 Maiu. Ancheta se instruesce cu vigore; procurorulă generală în personă s’a dus la Giurgiu pentru a supraveghia dea-prope instrucţiunea. Se va sci astfelă, pote, decă Kisselow nu a fostă decâtă ună agentă orbă ală vre unoră instigatori. Toţi Românii voră simţi o viă bu-curiă, că printr’ună miraculă providenţială atentatulă nu a isbutită... D. Nacevicî e acum în Rusciucă. Doctorală, care l’a visitată, a constatat trei contusiunl pe pieptă şi două în partea dreptă a corpului, der tote uşore. In cupeulă trenului în care era d. Nacevicî s’au găsită trei glonţe. Despre visita monarchului nostru la Roma^ „Staaten Corespondenz44 pri-mesce dela corespondentulu ei din Roma urmatorele: Guvernulă italiană se miră mai multă decâtă pressa chiar despre svonulă ce s’a respândită, că se proiecteză o vi-sită a împăratului Francisca Iosifă la Roma. * In cercurile bine informate din Roma nici nu se dă celă mai mică credămentă unui ast-felă de svonă. Decă elă s’ar adeveri, acestă visită a împăratului Francisca Iosifă ar ave o importanţă cu multă mai mare chiar decâtă aceea a lui Wilhelm II ală Germaniei, căci ea va fi ună manifestă ală unirei tuturoră stateloră mari pentru pace. Tote partidele naţional-libere do-rescă din sufletă ca Franciscă Iosifă să visiteze Quirinalulă câtă se pote de curândă. Numai câte-va diare iridentic^, cari dorescă să semene pretutindenea discordia pretindă că buna înţelegere între ambele state: Austria şi Italia, nu pote să esiste din causa Vaticanului. Leonă XIII. a dedată, că nu va primi în visită pe nici ună suverană, care ar veni la Roma ca ospeţe ală guvernului italiană. Decând |Papa s’a pronunţată astfelă, s’a renunţată atâtă în Viena câtă şi în Roma a se mai vorbi de o atare visită. Acestă svonă după câtă se scie se cj.ce că ar fi provenită din Francia, căci ea doresce ca Italia să rămâe isolată, singură, fără a ave alianţă cu vr’o putere, mai alesă de cândă cu chestia Ma-sauahului. Clericalii se sforţeză din tote puterile ca să scotă din reliefă tote acestea. Dâr Italia scie să pue la respectă bine pe aceşti scribi prin tăcerea şi dispreţulă ce-lă dă. ProgramulQ. partidei naţionale liberale din Prusia. Din incidentulă viitoreloră alegeri pentru dieta prussiană, cari se crede că voră fi la începutulă lui Novembre, partida naţională liberală din Prusia a dată ună apelă cătră alegători. In acestă a-pelă se cuprindă totodată şi următdrele puncte din programulă susă disei partide liberale: Patidulă cere o puternică autoritate regală, care să asigure ordinea şi libertatea cetăţeniloră; cere legislaţiune potrivită, guvernă cruţătoră şi consciu de chiămarea sa, judecătoria independentă, libertatea scrutăriloră sciinţifice, instrucţiune poporală universală, precum şi e-galitatea şi garanţia de-opotrivă a drep-turiloră statului pentru fiă-care confesiune. Cere mai vîrtosă îmbunătăţirea sorţii clas-sei muncitoriloră, reformarea legei pri-vitore la dările directe astfeliu, ca darea pentru cei mai puţini avuţi să se uşureze ; cere revisuirea legei privitore la darea pentru obiectele industriale; cere să se înceteze a se mai pune sarcini pe comune, să se micşoreze competenţele de timbru la vâncjarea proprietăţiloră de pămentă, er statulă să ia asupra sa mai multe din sarcinele puse pe şcoli. Cere lărgirea sferei de activitate a guvernului independenta şi se declară în contra tendinţeloră hierarchice ale bise-ricei evangelice; primesce tot-odată împăciuirea cu biserica Romei presupunândă, că pacea va fi restabilită, prin concesiunile ce se voră face din partea statului şi că ne ’nţelegerile nu să voră prolun-gi prin cererea din partea statului a u-noră nouă concesiuni, ce nu s’ar uni cu raportulă dintre stată şi confesiuni; cere înfiinţarea unei legi şcolare, care să asigure scolele poporale contra a ori ce ingerinţă păgubitore provenită din părţi necompetente. In fine partidulă recomandă alegerea unoră bărbaţi de principii liberale moderate. Baiu în Năsădii. Dr. A. P. Alexi în numele comitetului arangiatoră invită la balulă ce se va arangia cu ocasiunea onomasticei Maiestăţii Sale Impăratului-Rege Fran-ciscă-Iosifă I., a iubileului de 25 ani a „Gimnasiului superioră gr. cat. româ-liescă din Năsăudtt44, precum şi a sân-ţirei noului edificiu gimnasială, la 4 Oc-tomvre st. n. 1888 în noulă edificiu gimnasială din Năsăudă. Venitulă este destinată pentru fon-dulă scolariloră morboşî. începutulă la 8 ore sera. Preţuia de intrare de personă 2 fl., de personă în familiă 1 fl. 50 cr. v. a. Bilete de intrare se voră vinde în librăria „Concordia44 şi sera la casă. SCIRt TELEGRAFICE. Parisu, 19 Septemvre. ţfiarula „Liberteu esprimă convingerea, că visita Contelui Kalnoky la Bismark are o însemnătate favorabilă păcii. Bismark vre pace; elu a influin-ţatu asupra lui Crispi cu scopu de a se evita conflictulu în apusă. Petersburgu, 19 Septemvre. Cea mai mare parte a cjiarelorh de aici declară, că visita contelui Kalnoky la Friederichsruhe este o dovadă, cumcă cabinetulu din Viena vede şi recunbsce necesitatea de a se resolva cestiunea bulgară, chiar şi cu periculuM de a aţîţa pe Maghiari. Bucurescî, 19 Septemvre. Ar-chiducele Carol Ludwig a avutu în Sinaia şi o misiune politică. Elu a dusu regelui Carolu invitarea împăratului Austriei, ca cu ocasiunea visitei ce o va face Imperatulu Germaniei la Viena se vină şi densulă acolo. Belgradtt, 19 Septemvre. Faima despre decretarea stării de asediu în t6tă ţera e nefundată, asemenea este prematură şi sgomo-tulu despre o schimbare de cabi-netu, cu tbte că în cercurile guvernamental^ se admite posibilitatea unei astfeliu de schimbări. DIVERSE. Coeciugulti lui Cristof Columbă Es- tragemă din „Figaro44 următorele : Nu de multă oraşulă San-Domingo avea nevoe de bani şi a trimisă pe ună delegată la Londra să facă ună împrumută pentru oraşă în sumă de 100,000 franci; atunci proprietarulă de circă Bar-num propuse oraşului să’i încredinţeze cenuşa descoperitorului Americei, Cris-tofă Columbă, spre a-o expune. Bar-num promise oraşului o sumă ore-care şi o parte de 40 la sută din câştigulă curată ce va resulta din expunerea cosciugului, etc. Intreprindătorulă americană avea de gândă să cutriere totă America şi să expue resturile mortale ale lui Columbă şi cosciugulă lui făcândă reclame ne mai pomenite. Optă soldaţi într’o uniformă de paradă, compusă anume de Barnum, precum şi patru preoţi negri în vestminte albe, aveau să formeze garda de ondre a cosciugului. Barnum se o-bligâ să întâmpine tote cheltuelile pe dramă, propuindă comunei ună contractă pe patru ani. Cosiliulă comunală respinse propunerea ciudată şi impiă a întreprinzătorului, tratându’lă cu nisce calificative puţină măgulitore. Barnum furiosă îşi propuse şă-şl răsbune. Elă publica în foile americane o scrisore, în care declară, că San-Domingo nu-i pote primi propunerea, pentru că mausoleulă lui Columbă e golă de multă. In anulă 1795 resturile marelui navigatoră ar fi fostă duse la Havana, unde s’ar fi gă-sindă şi acum. Adevărulă este, că oraşulă Cuba are rămăşiţele fiului lui Co-lumbus, Diego şi ale fratelui său, Bar-tolomeiu Columbă. Se înţelege, că s’a dată o desminţire la scrisorea lui Barnum, der mulţi au rămasă în credinţa, ca în San-Domingo nu se mai află ade-văratulă Columbă. Şi apoi Barnum nu se sparie cu una cu două. Cursulă la bursa de Viena din 18 Septemvre st. n. 1888. Renta de aurii 4°/0................. Renta de hârtiă 5°/................. Imprumutulii căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră terate de ostii ungare (3-a emisiune) . . Bonuri ruraje ungare................ Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banată-Timişă . . . Bonuri cu cl. de sortare............ Bonuri rurale transilvane........... Bonuri croato-slavone............... Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă...................... Imprumutulii 0 u premiulă ungurescă Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedinului..................... Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintă austriacă .... Renta de auru austriacă............. LosurI din 1860 ................... Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credită ungar. . Acţiunile băncei de credită austr . . Galbeni împărătesc! ................ Napoleon-d’orI ..................... Mărci 100 împ. germane.............. Londra 10 Livres sterlinge .... 100.15 90.45 146.50 97.80 112.50 104.50 104.50 104.50 104.50 104.60 104.- 99.75 130.— 124.50 81.50 82.95 110.50 139.74 878.- 307.50 314.75 5.77 9.631/2 59.55 121.95 Editoră şi Redactoră responsabilă: Or. Aurel Mureşianu.’ o Nr. 198 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. Nru. 1926—1888. 25 M 2-1 PUBLICAŢIUNE. Oficiulft orfanală orăşănescfi, ca o-ficiu pentru pertractarea de rămasuri, face tuturoril cunoscuţii, că, la 21 Septemvrie 1888 st. n. dela 9—12 a. m. şi dela 3—5 p. m. se voră vinde prin licitaţia publică celorii c“ voră oferi mai multă, în casa din Blumena No. 73 (casa d-lui Thomas Bosini) efectele din rfima-sulă după Friderică Kleisser c. r. majoră, decedata la 7 Augusta 1888 şi anume: Haine, rufăriă, giuvaere, hamuri, obiecte pentru echipare şi alte diferite lucruri. Braşovă, 18 Septemvre 1888. Bursa de Bncurescî. Cotă oficială dela 5 Septemvre st. v. 1888. Cump. vând. Renta română 5°/0 — — —.— Renta rom. arnort. 5°/0 . . . 96.7, 97.— Renta convert. 6"/n — Impr. oraş. Rue. 10 fr. . . . 45.- 50. - Credit fonc. rural 7°/0 • . • 107.’/4 107.3/4 n n ii o°/o 97.- 97-3/4 „ „ urban 7%. . . . 106. Vi 107’— n » n 6% .... —.— ., „ „ 5 J/0. 94.*/4 95.— Banca naţ. a Rom. 500 Lei. . —.— Ac. de asig. Dacia-Roin.. . . Auru contra bilete de bancă . 1* V 4 i-M. Bancnote austr. contra aurtl. . — —.— Aurh contra arginta seu bilete i-V4 i-7, Florina valore austriacă . . . 2.08 Va 2.09 % Ceea ce este bunii durâză eternii! Dovadă despre avântul ti, ce-lu face vestita în lume Pasta Pompadour originală a medicului Dr. A. BIX. Este unu fapta cunoscutu, că singuratice femei au fosta în posesiunea de mijloce, care le-au conservata pănă la versta cea mai înaintată aparenţa tinereţei şi tote calităţile lora es-terne, precum: frăgedime, frnmseţă şi netedimea pielei. Renumita Madame Pompadour la curtea lui Ludovica XV-lea poseda o astfela de recetă, care de asemenea ’i asigură calităţile ce le-a moştenită din neama, pănă în anii verstei sale înaintate şciindtt sâ ascundă acesta dinaintea lumei întregi. Hârtii, în care era păstrată acestă recetă, ajunseră în posesiunea unei familii din nobilimea înaltă a cărei frnmseţă a pielei încă şi a .A. TI APA MINERALA tle "T© "e-1 A i-n” ,,_LTC JC_i «fcr ^ .L introdusă numai de scurta timpa în comerţa. în urma cualităţilorii ei superidre precum şi a gustului escelentu este deja în generala recunoscută şi plăcută. Se află totdeauna prospetă în cele mai multe băcănii, magazinul’! de vina, farmacii şi restauraţiunî, precum şi pentru cumpărări en-gros la Depositul principala K. GIESEL, Braşovu, Strada, Teatr-u.l-u.1 ISTr. 31.2. -Ă. TI o Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.