lediciimiea. AdmiHisuaiinnea si Tipoîiaîa:
BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Bcrisorî neiraacate nu se pri-mescfl, Manuscripte nu se retrimită!
Birourile de annncmn:
Brtţovu, piaţa mare Nr. 22. InaeratemaiprimesctiinVIsna:
BudolfMosse, Haasensiem & Vogler (OttsMaas), Heinrich Schalek, Alois Herndl, M.Ihikes, A. Oppelik, J. Dan-neitrg: în Budapesta: A. 7. Oold-iitrgtr. Anton Mezei, Ecksttin Bernat; inrrankfUrt: G.L.DaubeînHam-burg: A. Steiner.
Preţulfi insorţinniloril: oseriă gnnaondtt pe o col6n& 8 cr. fi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifa ai învoidlă. Kc.’.lame pe pagina IlI-a o se-■'nă 10 cr. v. a. său 30 bani.
Nr. 197.	Braşovii, Mercur! 7 (19) Septemvre
“Gazeta- iese In 66-oăre di.
A&onaniente penîrs Anstro-UngGia
Pe unu anu 12 fl., pe şăse Iun 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe unu anii 40 franci,pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Se prenumeră la tdte ofi-ciele' poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul! pentru Braşov!:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.pe unu ană 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2fl. 50.cr. Cu dusulu,ln casă: Pe' unii anii 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unii esemplară 5 cr, v. a. său 15 bani.
Atâtu abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
1888.
BraşovQ, 6 Septemvre st. v.
„Fierbe marea şi cere victimele saleu.
Astăc[î cere una, mâne două. E nesăţiosă pofta undeloru înfuriate.
Erî s’a, înmulţi tu şirulti condam-natilorii noştri politici prin verdic-tulă, ce l’a pronunţată juriulG din Aradn asupra generalului Traianu
Doda.
Şi decă se pote 4i°e despre procesele de pressâ ale foiloru românesc!, că au fostă intentate şi duse la sferşitu din motive ale politicei militante dela noi, atunci acesta cu atâtă mai vîrtosu sun-temu în drepţii a-o susţine faţa cu procesulu, ce s’a pertractată erî în Aradu.
Nu s’a tractată în casulu generalului Doda nici de liniştea publică, care n’a fostu prin nimicii turburată, nici de autoritatea legii, care n’a fostu vătămată, ci s’a tractată de aceea, ca se se dea o lovitură mortală unui bărbată română de înaltă posiţiune şi de mari merite pentru tronă, patriă şi naţiunea sa, din causâ că a a-vută „cutezarea44 de a pune autoritatea sa şi eminentele sale calităţi în serviciulă causei drepte a limbei şi a naţionalităţii românesc!.
Este aşaderă ună procesă eminamente politică, ce s’a deslăşu-rată er! înaintea curţii cu juraţ! din Aradă.
Fierbe marea şi cere victimele sale!
Guvernulă şi partisanii lui — nî-o spună organele de publicitate unguresc! mai în fiăcare (ţi—este hotărîtă de a curăţi loculă de pretinşii „agitator!u, car! nu se sfiescă a lupta pe faţă cu curagiu pentru drepturile neînstrăinabile ale poporului.
,, Agitatorii “ se fia mai întăiu sdrobiţ! de „mâna cea tare44 a
FOILETONULtJ -GAZ. TRANS.“
Uatim statore în scola poporala:*)
Motto : „Eu nu recunoscă nici o instrucţiune, ce nu lucră în modă educatoră.“ (Herbart.)
„Instrucţiunea trebue se fiă subordinată scopului educaţiunei.
(Pestalozzi.)
Am amintita cu altă ocasiune, că scola poporală trebne să fiă mai întâi de tote o scolâ de educaţiune, adecă ea trebue să recunoscâ, că adevăratulă scopu alâ educaţiunei este formarea caracterului morală şi acestă scopă să se şi nisuescă a-ld ajunge. Asemenea am arătată în trăsuri generali, că acestu scopă se pote ajunge prin instrucţiune, prin disciplină şcolară şi prin vieţa şcolară.
Miji ocult) principală la ajungerea scopului educaţiunei este instrucţiunea. Fără de instrucţiune nici nu se pote în-
*) A se vede „Gaz. Trans.“ A-rii 80—84 din anuiu curentă.
d-lui Tisza şi atunci ne mai fiindă cine să-şî ridice glasulă pentru poporă, va fi linişte şi pace în ţeră!
Acesta este credeulă politicei militante unguresc! dela noi; aşa vciescă -eei dela putere să reeălve cestiunea naţionalităţiloră în Ungaria şi Transilvania.
A fostu mai greu pănă ce prin aparatulă pressei s’a stabilită în opiniunea publică a celoră dela putere opiniunea, că toţî bărbaţii nemaghiarî, car! facă într’unu felă seu altulă oposiţiă stăriloră actuale, snntă „agitator!44, „duşman! ai naţionalităţii maghiare şi ai statului “ ; îndată ce înse au ajunsă lucrurile aşa departe, încâtă or! şi ce mişcare oposiţiunală, fără considerare decă trece or! nu peste -marginele legale, este stigmatisată ca „trădare de patriă44, politica de prigonire merge strună şi procu-roriloră le este forte uşoră de a interpreta taptele „agitatoriloru44 aşa ca totdeuna ei să remână deasupra
Aşa s’a întâmplată şi în pro-cesulă intentată generalului Doda.
Faptulă că acestă distinsă şi vrednică ostaşă prin meritele sale şi prin trecutulu său oferă o garanţia personală în contra suspi-ţiuniloră, că ar fi voită să turbure pacea dintre naţionalităţî; împrejurarea că generalulă Doda a'stată în calitate de deputată ală .Caran-sebeşeniloră pe terămulă legală, şi a lucrată aşa cum i-a impusă consciinţa sa şi datoria ce o ave faţă cu alegătorii sei şi cu interesele loră de vieţă naţionale: t6te aceste n’au valorată nimică înaintea procurorului. A fostă de a-junsă ca foile maghiare să declare pe generalulă Doda de „periculosă agitatorii “ ca să fiă urmărită fără de milă ca ună duşmană declarată ală naţionalităţii maghiare.
împrejurările, între car! s’a adus verdictnlă de er! în Aradă suntă
chipul vre-o educaţiune ! Cu acestă o-casiune mă voiu şi încerca dâră a vorbi mai pe largii despre acestă mijlocii de educaţiune.
Pe câtă de puţină suntă uniţi între sine pedagogii asupra scopului educaţiunei, pe atâtă de puţină suntă uniţi şi asupra scopului instrucţiunei.
înainte de Pestalozzi tendinţa era de a ajunge mai multă scopulă materială ală instrucţiunei, adecă câştigarea cu-noscinţeloril. Scola Pestalozziană, din contră, a intonată mai multă scopulă formală ală instrucţiunei, adecă cultivarea puteriloră.
In timpulă presentă s’au încercată unii scriitori pedagogici să mijlocescă o contopire a acestoră două unilateralităţi în o unitate mai înaltă. Ei au fostă de credinţa, că acea contopire ar fi aflată în determinarea scopului următoră:
Scopulă instrucţiunei constă în împărtăşirea sciinţeloru şi a cunoscinteloru în unu modă culţi vătoru de spiritu. Acesta este forte nepotrivită, pentru-că în scopulă acesta, cum este elă determinată, scopulă materială erăşl apare ca lucru de căpeteniă şi celă formalii ca lucru de
afară de cele 4ise atâtu de ciudate şi escepţionale, încâtu prin acesta tdtă afacerea apare într’o lumină şi mai odiosă.
N’amtt primită încă unu raport detailată despre decursulă proce-. sului. Nu 'scimă cum s’a făcută că pertractarea, care s’a fostă a-mânată pe (ţiua de 30 Octomvre, s’a fixată deodată pentru 17 Septemvre. Ne este necunoscută causa pentru care deodată nu s’a mai luată în considerare starea sănătăţii generalului. Scimă numai că d-lă Doda nu s’a înfăţişată şi că nici apărătorului lui nu i s’a dată voiă se vorbescă.
Pană ce vomă fi informaţi despre tote aceste, constatămă numai adenculu resentimentă ce l’a produsă sentinţa dela Aradă în sî-nulă poporului română.
Decă acesta au voit’o guvernulă şi procurorulu, atunci ş!-au ajunsă scopulă pre deplină.
Eată actulă de acusare ală procurorului generală îndreptată în contra generalului Doda:
Onorabilă judecătoriă de pressă!
In tipografia „Posauneu din Timi-şora a eşită cu data 14 Oct. 1887 şi cu subscrierea generalului Traianu Doda o tipăritură, contra căreia am intentată procesă prin însciinţarea mea dela 8 Februarie a. c. Nr. 799.
In acestă tipăritură, care este adreT satâ cătră alegătorii cercului electorală ală Caransebeşului şi s’a împărţită între locuitorii din oraşulă şi giurulă Caransebeşului, spune Traiană Doda următo-rele :
„Poporală română, prin apucături de forţă şi machinatiunî, a fostu scosu din tote posiţiunile luptei constituţionalei;
„ne pregâtimu de luptă mare şi obositor ea;
„astăcfi nu e vorba de ună locă şi de ună votă în parlamentulă ungară, — nu e vorba mai multă de câteva concesiuni mici naţionale de limbă seu politice, — ci onorea naţională a poporului română este pusă în jocui
a doua mână, căci acesta figureză aici numai ca determinarea „modului.u
In doctrina acesta falsă zace causa cea adevărată, pentru care s’a îngrămădită în planurile de instrucţiune mai nouă atâta materiâ sciintifică.
Genialulă Pestalozzi a opinată bine, când a disă, că cultivarea puteriloră spirituali este de a se socoti maipesusă de câştigarea cunoscinţeloră:
Decă voimă o unitate mai înaltă absolută a celoră două determinări unilaterali ale scopului, amintite mai susă, a-tuncl trebue să dieemă în spiritulă lui Pestalozzi, că: instrucţiunea are de scopu cultivarea spiritului prin câştigarea decu-noscinţe şi de dexteriţâţî. Aici scopulă celă mai înaltă ocupă loculă celă din-tâiu şi celâlaltă loculă ală doilea.
Scopului formală ’i se cade pentru tote timpurile rangulă celă dintâiu, şi celui materială ■ rangulă ală doilea. — Acesta este şpjritulă Pesta}pzziană şi la acesta trebue erăşl se ne întorcemă.
Cu reîntorcerea la spiritulă Pestalozziană scola nostră se va vindeca de bună semă de îngrămădirea prea multă cu sciinţe, va lucra mâi multă ca pănă j
Acestă tipăritură, în pasagele ei mai susă citate, impută poporului maghiară, unei părţi din naţiunea politică ungară, o astfelă de procedere ca şi cândă acâsta, prin apucăturile ei de forţă şi prin ma-chinaţiunile ei, ar vătăma naţionalitatea româsă în drepturile ei constituţionale, de altă parte îndemnă pe naţionalitatea română să păşească pe ună terenă de activitate, care cade afară de marginile luptei constituţionale; şi prin tote acestea e pe deplină acomodată numita tipăritură pentru a agita la ură în contra naţionalităţii maghiare partea mai uşoră de amăgită a poporului română. Astfelă lăţirea acestei tipărituri cuprinde delictulă de agitaţiune, prevăzută în alineatulă 2 ală §-lui 172 din codulă penală.
Er fiindcă în decursulă cercetării Traiană Doda â recunoscută, că elă este autorulă acestei tipărituri şi elă a şi pu-bbcat’o; aşternândă aici sub ./* actele cercetării terminate, pe basa §-lui citată acusă pe Traiană Doda, generală c. r. în pensiune şi locuitoră în Caransebeşă, pentru dilictulă de agitafe în contra unei naţionalităţi, comisă prin tipăritura redactată şi publicată de elă cu datulă 14 Oct. 1887, şi cu totă onorea rogă pe dlă presidentă ală judecătoriei de pressă, ca pentru cercetarea şi judecarea legală a acestei cause, s<5 hotărască o di de pertractare, la acesta sS citeze pe acusatulă şi despre disposiţiunile sale în acestă privinţă să mă însciinţeze şi pe mine.
IDI2ST u^IF^IEeJL-
Multă îşi mai sdrobescă capnlă încă şi acum politicii capitaleloră celoră două state aliate, ai căroră domnitori, se voră întâlni în Roma, Diplomaţia germană şi cea italiană, caută ca întâlnirea dela Roma, sâ nu vateme nici suveranitatea Papei, nici cea a regelui Humberto. Despre întâlnirea acesta se scriu sub reservă următdrele din Roma: „Visita va ave unu caracteru privată şi va fi lipsită de ori ce pompă pănă la porta Vaticanului. Bulevardulă „Petru“ va fi ocupată de gendarmeriă şi nici de cum de miliţiă, pentru ca să nu se dea prilejă la suscep-
aci în modă educătoră şi pentru aceea va câştiga mai multă iubirea poporului şi sprijinirea familiei.
Carolă Scbmidt ’şl esprimă înopulă său despre educaţiune şi religiuneu plângerile sale asupra direcţiunei unilaterali a pedagogicei prin următorele cuvinte :
„Pedagogica nostră progresistă a statorită ca scopă ală omeniloră sciinţa şi pentru aceea şi educă omeni raţionali. Acea pedagogică este de părere, că priceperea este spiritulă. — Tote se învertu în jurulă câştigărei de cunoscinţe în măsură mare. — Prin cultivarea perfectă a raţiunei, prin însuşirea generală de cu-noseinţe şi sciinţe se aşteptă, ca acestea să aibă de resultată moralitatea, re-ligiunea, pietatea, tăria şi caracterulă. Cultivarea nostră a devenită prea din semă afară cultivare a raţiunei. Dra-culă reflexiunei s’a încuibată în noi şi ne-a roşă pănă dincolo, ne-a răpită totă colorea din vieţandstră, a enervată lumea şi a făcută ca raţiunea să fiă socotită ca ună Dumnedeu şi ca ună magistru. Fiind-că nU se cuteză a se începe la o reformaţiune a scoleloră nostre raţionali, ca să se facă din ele nisce institute pentru cducaţiunea omenimei, cari să nu mai desvolte o parte a spiritului în dau. na celeialalte părţi, de aici apoi pro_
Nr. 197
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
tibilitatea regelui. îndată ce împăratule 'W'ilhelm, care este însoţită de contele Herbert Bismark, va trece prin porta aşa numită de bronză, visita lui va lua ună caracteră publică. împăratule după ee va fi ajunsă pe „Scala Regiau, unde îlă va saluta garda elveţiană a Papei, ce va forma spaliră, păşesce în sala de aşteptare, unde este aşteptată de Papa îmbrăcata în vestminte albe pompose, cu o cruce de briliante pe pieptă. La dorinţa sa împăratule nu se va întreţină între patru ochi cu papa, der se pote că programulă său cela puţină în privinţa acesta să şi-lă modifice. In sala de primire va fi bufetu. De altmintrelea Papa a încunosciinţată diplomaţia vati-cană, că se va presenta în personă la primirea împăratului.
*
Despre posiţiunea Austro- Ungariei în liga de pace scrie „Petersburgskija Yie-domosti“ următorele:
„Celora „trei membri; cari formeză liga de pace, li s’au împărţită rolele. Ne mai vorbindă nimica despre conducăto-rulă Bismark, Austro-Ungaria are porunca să întărite pe Rusia, er Italia pe Francia. Am văcjută câtă de multă a ţinut jocula îndreptată contra Rusiei, şi ve-demă la ce ne duce. Rusia, în mănia pregătiriloră austro-ungare la graniţa Ga-liţiei, şi-a păstrată liniştea şi astfelă planulă cu Austro-Ungaria nu i-a rău-şită lui Bismark: pe Rusia n’a aţîţat’o. Rusia nu face nimică pripită şi ea este convinsă că pierderea influinţei sale în peninsula balcanică e numai temporală, iiindă că lucrurile de acolo în fine totuşi voră căde în mâna aceluia, în a căruia suntă ursite să cadă. Rusia scie şi sâmte, că decă seminţiile slave vreu să joce ună rolă independentă în istoria lumei, ele nu voră pute s’o ajungă acesta decâtă numai sub conducerea şi protectoratulă Rusiei... Ce interese şi ce scopuri au atras’o pe Austro-Ungaria în faimosa ligă de pace? Ce urmăresce .acestă ligă şi la ce resultate a ajunsă?
Vorbindă despre resboiu, memora-tulă 4iarG 4ice: «Ce s’ar întîmpla cu Austro-Ungaria decă ar pierde răsboiulă ? Dor ’i va sări în ajutoră alianţa germană?... Ţinuturile germane ale Austriei de multă tăinuescă în ele dorinţa de-a se alipi la imperiulă germană. Şi ore ună momentă nenorocită pentru Austria nr i-ar fi binevenită lui Bismarck ca să realiseze dorinţele Germaniloră austriac!, care e şi dorinţa sa? Cu totă dreptulă se pote suspiţiona politica lui Bismarck în sensulă acesta pentru ce chiar însuşi a declarată, că politica sa se baseză pe socoteli. In modulă acesta trăgănarea unui răsboiu cu Rusia, pentru Austro-Ungaria devine o cestiune de esistenţă. Imperiulă acesta chiar şi în momentele
vine acea massă de netrunl raţionali în tote păturile societăţii. — Fiind-că se neglege desvoltarea semţămăntului şi a voiei, de aici provine apoi acel scepti-cismă, care negă pe Dumne4eu şi pe omonime, şi ală cărui resultată finală este căutarea arbitrară libertăţii în măsură câtă se pote de mare şi în moleşirea şi slăbiciunea de pe câmpulă fapte-loră.“
AtarI cuvinte ale unui pedagogă aşa eminentă, precum este K. Schmidt, merită să fiă esaminate.
Despre scopulă educaţiunei Herbart opineză în modă câtă se pote de simplu, 4icendă că: instrucţiunea are se în-fluinţeze în modu educatori). — Cu aceste cuvinte s’a iţisu totu câtă este de lipsă. Scopulă instrucţiunei concade aşaderă cu scopulă educaţiunei. Elă constă mai nainte de tote în cultivarea voinţei morale, în cultivarea caracterului moralii.
Acestă scopă are să se ajungă prin o cultivare armonică a spiritului şi prin împărtăşiri de sciinţe şi de putinţe. — „Cultivaţi voinţa, cultivaţi caracterulu şi forte multe voră fi mai bmie,u — 4ise profesorală Vogt cu oeasiunea unei di-sertaţiunl publice din oraşulă Berna, —
mai puţină primejdidse fece totă cu ri-siculă său şi n’are prospecte la nici ună câştigă chiar şi la câaulă când ar invinge, ceea ce cu greu se pote admite....u
6 îiftrevorbire cu Strdsâvnajfer.
Ună corespondenţă ală 4iaruhu „Nem-zetu scrie, că a făcută o visită episcopului Strossmayer în Bolovar. Despre acesta raporteză următorele: Episco-pulă Strossmayer în totă timpulă petre-cerei Maiestăţii Sale aici n’a fostă numai singură. Cu elă împreună era pururea episcopulă Htranilovicî şi alţi soţi de principii ai săi. Episcopulă m’a întâmpinată în pragulă uşei şi întin4endu-ml mâna m’a invitată să şedă pe ună fotoliu. Statura lui e înaltă, sveltă, are ochi ageri şi privire pătrundătâre, er când vorbesce strigă tare. Elă ml-a spusă, că l’a cercetată ună 4iaristă, şi a declarată, că dela elă să nu aştepte nimeni declarări politice. „Nu-mi place a vorbi despre politica mea — aşa 4icea elă — şi nici nu vorbescă, fiindcă nu e nevoe s’o facă a-cesta. Eu sunt o carte deschisă, pote ori cine se citescă în mine. Pe mine mulţi mă cunoscă rău, şi multe neadevăruri se vorbescă şi se scriu prin 4iare despre mine. Eu cinstescă pressa, der numai atunci când vorbesce adevărală. Despre politica mea nu am să dau semă decâtă înaintea eonsciinţei şi a lui Dumne4eu.u
După aceea, — 4i°e raportorulă, — m’am depărtată. Ună deputată din Za-grabia, soţă de principii cu Strossmayer şi care se afla şi elă de faţă, s’a legată de mine încependă să-mi vorbescă cu multă focă despre vătămările ce le-a suferită Croaţia şi despre nisuinţele lui Strossmayer. Elă negă că partida episcopului ar face politică panslavă seu rusofilă, declară însă că află firesc ii paşulă poporului croată atunci, cândă ajunsă la desperare prin şicanele şi asupririle Ma-ghiariloră, cercă se fiă scutită şi apărată de aceia, cari îlă compătimescă. De pre-sentă Croaţia aşa e de apăsată, ca Ungaria sub Schmerling. Tote ni s’au luată — 4i°e deputatulă, şi vreu să ne-maghiariseze cu puterea. De ce nu ne amă alipi de Strossmayer, decă elă a făcută mai multă pentru interesele Croaţiei decâtă a stricată Banulă — şi Ba-nulă multă nl-a stricată. Cea mai mare greşelă este, că Maghiarii şi Ungaria nu cunoscă relaţiunile Croaţiei, noi suntemă convinşi, că decă Maghiarii ne-ar cunos-ce, s’ar pute multă îndrepta răulă. Pre-tindemă libertatea dreptului electorală, de care amă fostă despoiaţi în urma con-tinueloră presiuni oficiose, pretindemă să fiă şi la noi libertatea de pressă aşa ca în Ungaria, pretindemă ca în afacerile de pressă să ne judece ună juriu dreptă şi vremă ca din ţinuturile croate
„Capacitate de resistenţă a corpului şi capacitate de resistenţă a caracterului în contra multoră pericule din vieţa naturală şi omenescă ar trebui să fiă ide-alulă educaţiunei nostre. Ştiinţa cea multă nu este nici cultivare, nici virtute.“
Acestă voce a unui bărbată, ce nu este pedagogă, a unui medică, arată, că în cătrău a cârnită scola.
Introducerea acesta generală asupra scopului educaţiunei am cre4ut’o de lipsă pentru de a servi ca temeiu la cele următore.
Acum se nasce întrebarea: cum cultivă instrucţinnea voinţa morală, carae-terulă? Cari principii generali şi speciali suntă aici dătătore de tonă?
Sub principii generali de instrucţiune noi înţelegemă atarî principii, cari se referescă la tote resorturile în privinţa materiei, a cursului de învăţământ şi a modului de învăţare.
Dintre numărosele principii amin-timă aici numai următorele patru, ca valorabile:
1)	Principiulti desvoltării şi alic conformităţii naturali.
să formămă o adevărată Croaţiă! Decă d-vostră Maghiarii vreţi să cun6 sceţl cu adevărată Croaţia şi poporală croată, nu întrebaţi pe renegaţi şi nu vă informaţi despre noi dela ei şi dela cei ne-chiemaţî, ci întrebaţi pe poporală însuşi căci elă este sinceră.
Nu judecaţi Croaţia după partida guvernamentală — 4i°e corespondentulă că i-a 4i®h Strossmayer — fiind-că membrii acestui partidă ascundă starea adevărată a lucrului; decă vreţi se vă convingeţi, poftiţi a călători prin ţâră, a comunica cu poporală, cu omenii independenţi şi veţi vede şi veţi cunosce apoi relaţiunile croate şi ţinta nisuinţe-loră nostre.
Strossmayer şi pssa slavă.
Organulă episcopului Strossmayer „Obzoru din Zagrabia a fostă confiscată şi redactorulă său închisă pentru ună articulă ce-a apărută Sâmbăta trecută, în care se 4ice: Slavii iubescă pe Rusia şi o voră iubi totdeuna tocmai aşa precum iubescă Bavaresii şi Saşii pe Germania. Cu câtă mai multă voră fi o-primate sentimentele nostre, cu atâtă mai rău va fi, deorece ne silescă la o protestaţiune, care nu pote să aibă altă urmare, decâtă că sentimentele nostre îşi voră face odată dramă în forţă elementară.
„Politiku din Praga protesteză e-nergică în contra cuvinteloră domnitorului ca şi când ele s’ară referi nu la Strossmayer, ci la Cehi, Slavi şi Croaţi. Făcut’au vre-odată Cehii, Slavii şi Croaţii demonstraţiunl panslaviste ? întrebă „Politiku. Strossmayer din mai multe cause s’a bucurată de mari simpatii la noi şi de-aceea nu ne-amă simţită chemaţi să-lă combatemă pentru telegrama sa; şi de-aceea cuvintele domnitorului ne privescă şi pe noi!
„Hlas Narodau ia notiţă cu multă mulţămire de ovaţiunile ce i s’au făcută lui Strossmayer la Kreutz în trecerea lui din Belovar. piarulă lui Rieger publică acâsta sub titlulă „Conştiinţa mea e curatăa şi finesce cu aceea, că : Strossmayer este conducătorulă spirituală ală partidului croată, pe care Banulă vre să-lă suprime cu forţa. “
„ Gazeta Naradovau asemenea scrie ună articulă din incidentulă dela Belo-vară în care între altele 4ice, că per-secuţiunea ce-o îndură Croaţii din partea Unguriloră, de aici înainte se va mai mări, der credinţa lui Strossmayer faţă cu împăratulă nu va slăbi pnn acesta, pentru că elă a dovedită mai multă alipire faţă cu monarchulă, decâtă Maghiarii. Croaţii îşi voră aduce aminte de acesta!
2)	Principiulu unităţii de conştiinţă;
3)	Principiulu cultivării armonice a puteriloru;
4)	Mai nainte de tote cultivarea conştiinţa ideiloru morali.
1. Principiul desvoltării şi al conformităţii naturali. Pestalozzi a recunoscut conformitatea naturală ca principiulă supremă pedagogică. Elă, care în intuiţiunea sa religiosă asupra lumii a recunoscută natura de sântă, a recunoscută în procedura conformă naturei cuprinsulă între-gei înţelepciuni pedagogice. Din acesta resultă pentru instrucţiune, că ea aflân-du-se pe ori care treptă trebue să se a-lăture tuturoră poncteloră de vedere a copilului. — Punctulă spirituală ală copilului este pretutindenea dătătoră de tonă pentru alegerea materiei de instrucţiune. Puterea spirituală cresce mai a lesă prin automaticiă. — Invăţătorulă să nu înveţe, ci să desvolte, să promoveze desvoltarea independentă a spiritului. Instrucţiunea să se baseze pe in-tuiţiune, ea să deştepte interesulu şcolarului. De aceea trebue să se împedece îngrămădirea din semă afară a materialului de sciinţă. Trebue să se delăture
Foile rusesc! 4ică, că din inciden tulă dela Belovar se potă nasce orecarî diferinţe între Austria şi Rusia. TonulCt pressei austriaco aşa este de inimică Rusiei, încâtă, 4i°e „Novoje Vremja“, politica austriacă ne duce la rău sfîrşită. „Novosti“ mai departe susţine, că foile vienese fără de nici o causă accentu-eză cuvintele împăratului îndreptate câ-tră Strossmayer şi că incidentulă acesta va esercita o penibilă impresiune asupra Slaviloră austriacl, a cărora mişcare astfelă nutrită va cresce din ce în ce mai multă.
Aiurări de renegată.
Cunoscutulă publicistă din Pesta br. Ivor Kaas, care, precum arată numele lui, nu este de origine ungură, şî-a des-voltată Domineca trecută programa sa într’o adunare de alegători dietall din Pesta. Fiindcă d-lă Kaas' este a4l unul din publiciştii de frunte unguresc!, merită a fi remarcată ună pasagiu din dis-cursulă său, în care vorbesce despre „stată“ şi „ naţiune*. Elă 4ise adecă între altele:
„Ungaria este încunjurată de elemente duşmane. Ori încătrău privimfl, se înfiinţâză şi se întărescă în Europa state naţionale. Vedemă în jurulă nostru numai state naţionale, alecăroră as-piraţiunl ţintescă a distrage ţâra nostră. Faţă cu acesta este convingerea mea, că Ungaria nu se pote să mergă în contra curentului europeană şi că şi noi trebue să creămă ună stătu naţionalii maghiară (Aprobări şi „eljen“-urî îndelungate). Sub acesta nu înţelegă asuprirea naţionalităţiloră nemaghiare, pentru că prin libertate şi nu prin forţă, prin dreptate şi nu prin nedreptate, prin legalitate şi nu prin nelegalitate voescu se dobendescă eu ca fiăcare cetăţenă ală acestei ţări să se alipescă de naţiunea maghiară, entusiasmată de iubirea de patriă, („Eljenu-url sgomotose), der fără a tolera agitaţiunile secrete şi trădătore. Şi eu, precum şi noi toţi, cari după originea nostră n’am venită cu Arpad din Sc-itia, noi scimă, că nu pretindemă nimică dela acele naţionalităţi, decă di* cemă: fiţi toţi aşa de buni patrioţi, cum suntemă noi (viuă aprobări).
Şi adecă ce voesce să 4h& br. Ivor Kaas ? — Cum m’am renegată eu şi am devenită Unguri, să se renege toţi eeia-lalţî şi să se alipescă de naţiunea maghiară. Aşa ’şl închipuesce elă crearea unui stată naţională maghiară. Aşa vrea elă să promoveze iubirea de patriă. Ei bine, întrebămă, decă toţi şi pretutindeni ară face aşa ca d. Ivor Kaas, a-tunel cum ar mai pute esista state naţionale în Europa? Unde ar mai fi cu-rentulă puternică de naţionalitate din Europa, decă ară 4ice toţi ca d-sa: Fiţi j totă aşa de mari renegaţi, cum suntă eu, | Şi ce-i mai ciudată, br. Kaas crede po- j sibilă o asemenea deşertare în massă. ; Ce aiurări păcătose!
totă ce conturbă intuiţiunea clară, auto-maticia şcolarului, interesulă său participarea şi temeinicia sa.
Unitatea conştiinţei. Imputarea de căpeteniă, ce se face scolei, constă în aceea, că ea ofere multifariă materii de instrucţiune prea împrăştiate şi fără legătură. — Când suntă pre multe ima-ginaţiunl disparate şi fără legătură în spirită, atunci cugetarea se îngreunezi Imaginaţiunile şi conceptele trebue sg fiă cunoscute mai multă din raporturile loră reciproce. Materiile de instrucţiune trebuescă să fiă mai strînsă între sine legate. Concentraţiunea instrucţiunei este a se duce în îndeplinire fără de acausa daună în independinţa îndreptăţită are-sorturiloră. Desemnulă şi geometria, istoria şi geografia, fisica şi matematica, religiunea, istoria şi limba trebue să se ajute împrumutată şi să se întregesc! Tote acestea resorturi se atingă în pre-lecţiunl. Cartea de cetire este punctul!! de căpetenia comună ală instrucţiunei Prin acesta se produce unitatea şi soliditatea în cugetare.
3.	Cultivarea armonică a pnteriM. Ună omă, ale cărui puteri de pricep"
Jfr. 197
GAZETA TRANSILVANIEI.
SCIRILE PILEI.
In adunarea comitatensă a comitatului Bistriţa-Nâs&udă, ţinută la 12 Sep-temvre n. c. inspectorulă r. de scole Havas G-yula s’a plânsă contra autorită-tăţiloră comunale, sub cuvânta că acestea nu ar purcede cu destulă energia la încassarea amendeloră pentru ab-senţiile şcolare şi aducândă ca motivă împrejurarea, că pedepsiţii nu ară avâ avere mobilă, mulţi se scutescă dela aceste amende. In urma acesta adunarea a dată ordină strictă respectiveloră autorităţi, ca să încasseze amendele şi din a-verea imobilă. S’a plânsă mai departe iuspectorulă, că în Rodna vecină înscrierea copiiloră obligaţi la şc61ă s’ar fi făcută forte defectuosă din care causă a ordonată a se face pe spesele comunei o nouă înscriere. Comisiunea însărcinată cu esaminarea proiectului inspectorului r. de şcole, de a se înfiinţa şi la sate grădini şi asilurl de copii, s’a declarată în raportulă său în contra acestui proiectă deorece comunele nu se potă constrânge la înfiinţarea unoră instituţiunî pentru crescerea poporului, cari nu stau sub imediata inspecţiune a preoţiloră şi bisericilor fi.	In urma acesta inspec-
torulă r. a propusă să se trâcă la ordinea <Ş.ilei, „pentru ca nu cumva să se nască din cestiunea acesta o cestiune de naţionalitate^
*
* *
In luna lui Augustă s’au estradată din comitatulă Turda-Arieşă 17 paşaporte pentru liberă trecere în România. Focă «’a ivită în 6 comune causândă pagube mari; asiguraţi au fostă numai 50 fi. Inspectorulă de dare e desperată; în a-dunarea comitatensă s’a plânsă grozavă din causă că nu pote şi nu are de unde incassa dările. Suntă restanţe 341,877 fl. 64 cr. dare directă şi 19,667 fi. 11 cr. dare militară.
*
s£ $
Directorul periodicului „Romănische Revue“ d. Dr. Comeliu TJiaconovits a fostă numită la 9 Sept. a. c. membru onorară - corespondentă ală Academiei „Stella d’Italiau în Chieti.
*
* *
In 11 (23) Septemvre a. c. se va serba în Oraviţa-montană jubileulă de 50 de ani ca învgţâtorâ ală d-lui Iosi/u No-vacu, actualulă şi vredniculă învăţătoră română gr. or. de acolo. Din inciden-tulă acestui jubileu s’a constituită în 0-raviţa-montană ună comitetă arangiatoră, care a compusă în scopulă acestei serbări ună programă interesantă.
*
* *
După rKurjer LwovsMu, Rutenii din Galiţia, per4endu-şl paciinţa, au hotărîtă ca la viitorea adunare generală a par-
tidei naţionale s£ declare pasivitatea, âr pe deputaţii diferiteloră cercuri electorale şi ai oraşeloră să-i provdce a-şî depune mandatele.
*
* *
Producţmnea viUoru in România este în anulă acesta, atâtă ca calitate, câtă şi ca cantitate, forte satisf&cătore. „Cur. Fin.a scrie, că viile din judeţulă Putna şi părţile din judeţele limitrofe, afară de mici escepţiunl care au suferită din causa grindinei o reducere de 20—30 la sută se află în plină abondenţă, totă ca a-nul trecut, sperându-se a se rec cita peste şese milione decalitri.
*
* *
pilele acestea au sosită la Anversa 153.783 hectolitri grâne din care 32.772 din Indiile orientale, 7770 din America; 104.893 din România şi 8348 din Marea Neagră.
Abisinia şi Rusia.
înainte de a pleca în Rusia meridională, Ţarulă Alexandru a primită în audienţă pe doi preoţi abisinienl, cari au venită la Kiew cu ocasiunea jubileului încreştinării Rusiei şi au fostă însărcinaţi cu misiunea să aducă Ţarului salutările regelui Ioană ală Abisiniei şi să se informeze despre sortea unei cruci de aură trimisă de regele Ioană acum 4©c© ani răposatului împărată Alexandru II.
Ţarulă, care la începută nu era dispusă a acorda audienţa, a consimţita la acesta după ce ’i s’a atrasă atenţia asupra sorţii ce ameninţă pe cei doi preoţi în casă când n’ară reuşi în misiunea loră. Insă preoţii n’au fostă primiţi ca trimişi ai regelui Ioană, ci numai ca persăne private, deci audienţei nu ’i se pote a-tribui nici o importanţă politică.
Ţarulă a însărcinată pe preoţi să transmită regelui expresiunea sentimen-teloră sale binevoitore şi mulţumiri pentru menţionata cruce de aură, ce s’a găsită într’o biserică imperială din Livadai.
Coinuli României cu ţerile streine.
„Monitorulă oficialăw din Bucurescl publică mişcarea comerciului României cu ţările streine în ală doilea semestru (Iulie-Decemvre) pe anii 1886 şi 1887.
Din acâstă dare de semă vedemă:
Cu privire la importă: S’au introdusă în ală doilea semestru din 1886 mărfuri: în greutate de 237.571.539 kilograme, în valore de 137.153.729 lei, şi pentru care s’a percepută 8.336.621 lei taxe vamale.
In ală doilea semestru din 1887 s’au introdusă mărfuri: în greutate de 228.388.387 kilograme, în valore de 157.478.813 lei, pentru care s’a percepută 11.006.480 lei taxe vamale.
şi de raţiune suntă deşteptate şi exercitate, a cărui voiă este întărită şi îndreptată spre bine, este ună omă cultivată şi va da dovec|I, că este aptă şi pentru diferitele ocupaţiunî ale chiă-mării sale. Decă îi mai lipsescă cunos-cinţe şi îndemânări, acestea|le pote câştiga cu uşurinţă elă însuşi, decă cumva scola nu i-a omorîtă prin îngrămădirea cu materii scientifice totă voia şi iubirea ocupaţiunei spirituale.
Prin urmare scopulă principală ală instrucţiunei nu este mijlocirea de a-şl câştiga cunoscinţe şi îndemânări, ci acea exercitare, întărire şi nobilitare a cuge-tărei, a simţirei şi a voinţei, adecă cultivarea formală, cultivarea spirituală a puteriloră. In acestă privinţă a dată Pestalozzi directivă adevărată pentru tote timpurile. Unii bărbaţi din scola Pestalozziană au comisă şi în acesta o unilateralitate, exercitândă în modă predominantă numai facultatea de cugetare creândă omenii raţionali, despre cari şl-a dată părerea K. Schmidt. Măestrulă Pestalozzi însă a pledată pentru o cultivare armonică a spiritului, „pentru e-quilibrulă puteriloră inimei, ale spiritului
şi ale arţiiw, precum şi pentru equili-brulă dintre cunoscinţe şi îndemânări, seu dexterităţi. Omulă raţională unilaterală devine egoistică şi fără inimă, omulă simţitoră unilaterală, ună fanatică şi celă ce posede în modă unilaterală numai voinţa, devine despotă seu fanatică. Insă omulă cultivată în modă armonică se pote ridica la o personalitate ideală, aşa ca să-şi potă ajunge chiămarea sa morală; numai elă singură pote să aspire cu resultată la perfecţiune.
Prin urmare instrucţiunea educatore are să îmbogăţescă nu numai intuiţiu-nile, imaginaţiunile şi conceptele, pro-movândă prin -acestea puterile cugetărei şi ale raţiunei, ci trebue să cultive şi simţămentulă adevărului, simţămintele estetice, celea religioso-morall, trebue să disciplineze boldurile, să promoveze socotinţa, să sprijinescă înfrînarea şi ab-negarea de sine şi să împinteneze voinţa cea capace de fapte spre împlinirea binelui, şi spre acesta instrucţiunea posede mijloce bogate în religiune, în morală, în istoriă şi în limba maternă.
(Va urma.)
In ce privesce exportulă: In ală doilea semestru din 1886 s'au exportată mărfuri: în greutate de 1.039.730.679 kilograme, în valâre cjj© 168.690.217 lei, şi pentru care s'a percepută 1358 lei taxe vamale.
In ală doilea semestru din, 1887 s’au exportată mărfuri: în greutate de 1.080.476,493 kilograme; în valore de 171.241,842 lei şi pentru care s’a percepută 506 lei taxe vamale.
. Corespondenţa „Caretei Transilvaniei.'1
BraşovQ, 6 (18) Sept. 1888.
După cum se pote vedâ din programa gimnasiului română gr. or. de aci, museulă s’a îmulţită considerabilă. Cabinetulă zoologică are cu o 160 de exemplare mai multă ca anulă trecută. Intre acestea se află paseri şi mamifere umplute apoi, reptile şi batraciane în spirtă, precum şi unele cranii preparate, de cea mai mare importanţă. După cum să scie, tote acestea le-a dăruită d-lă Retrache Zânescu, care cu ună zelă deosebita şi demnă de imitată s’a nisuită şi se nisuesce a forma din museulă gimnasiului nostru română ună adevărată te-saură.
Domnulă Zănescu şl’a dată silinţa de a îmulţi nu numai numărulă pieseloră museului, der s’a străduită a procura şi exemplare de acelea, cari nu se află des prin colecţiunile zoologice de pe la noi.
Nu potă să nu amintescă, că d-lă Petrache Zănescu este unulă dintre acei Români, a cărui inimă bate adevărată ro-mânesce şi că d-lui este unulă dintre urzitorii tuturoră întreprinderiloră de progresă naţională.
Dorimă multă succesă D*lui Zănescu în întreprinderile sale de soiulă acesta, şi dorimă şi mai multă, ca să aibă câtă mai mulţi imitatori!
Literatură.
„Romănische Revue“. A apărută cicululă pentru Septemvre, conţine ună raportă detaiată despre proce de pressă, pertractată la Aradă, în Aug., dimpreună cu articolii încrimii Acestă raportă a apărută şi în ediţ separată. Preţulă 50 cr. Se căpăta Direcţiune în Reşiţa.
Intemplărî diferite.
Focă. Nî-se scrie din comuna Ra-coviţa de lângă Sibiiu: „Aid s’a întâmplată Miercuri pe la 6 ore sera o mare nenorocire prin focă. Nisce băeţî ju-cându-se „de-a foculău înaintea unei şuri, schinteile ajutate şi de puţină ventă, îm-prăsciindu-se, după câte-va momente, flăcările au cuprinsă superedificatele a 14 economi. Bieţiloră ţeranî ll-s’a prefăcută în cenuşă totă recolta anului, lăsându-i în prejma iemei fără nici ună codru de pâne. Mulţămită braviloră pompieri din comunile învecinate Avrigă, Bradă, Porceşti şi Talmaciu, cari aucjindă de veste au alergată în ajutorarea periclitatei comune şi au localisată foculăA
Telepma particulară a „Gaz. Trans."
Aradu, 17 Septemvre. Sentinţa adusă pe basa verdictului juriului in contumaciam în contra generalului Doda a produsă o penibilă impre-siune, care s’a potenţată prin în-prejurarea ne mai pomenită, că apărarea advocatului Eotvos nici nu s’a admisă.
SCIRÎ TELEGRAFICE.
Aradu, 18 Septemvre. Juriulă a declarată în unanimitate pe ge-neralulă Traiană Doda vinovată, pentru delictulă de agitaţiune în contra naţiunei maghiare, comisă
1888.
prin ţipară; er tribunalulă l’a condamnată pe basa acesta la 2 ani închisore şi 1000 de florini a-mendă *).
Berlinii, 18 Septemvre. Tote foile vorbescă pe largă despre a-ceea că „Norddeutsche Allg. Ztg.u a reprodusă în modă bătetoru la ochi articululă din „Independance Belge“ asupra retragerii eventuale a principelui Bismark. Foile credu, că eaistă o diferenţă între împăratulă şi principele Bismark asupra reformei constituţiei imperiale.
DIVERSE.
Coda pisicei. Mulţi omeni multe o-biceiurf au. Bufion nu scria ună rendă pănă ce nu se pudra, nu încingea sabia şi nn’şl punea mangetele de dantelă. Cre-billon, din contră, îmbracă hainele cele mai. murdare şi scria stândă în verfală unei scări. Mehulă compunea, punândă
ună capă de mortQ pe piano. Acum
se caracterisâză originalitatea unui mare industriaşă americană, care se tine de de-visa englesă : „timpulă e banău. Elă a-vea o pisică forte frumosă şi cu coda lungă de totă. De câte ori pisica eşia din casă, americanulă îi deschidea uşa. Intr’o cji însă a observată, că trebuia să ţină multă uşa deschisă pentru ca să âsă pisica, cu codă cu totă. Atunci a-mericanulă ’şl f&că următdrea socotelă: pisica ese de 4©c© ori afară, pentru fiă-care dată trebue să ţină uşa deschisă o minută. Intr’ună ană acesta face cinci cjile. Cinci 411© p© ană numai pentru coda pisicei, — acesta e prea multă! Ca să scape d’acesta, tăia coda pisicei. In urmă într’o clipă, pisica eşia afară din casă. Fără ’ndoelă, americanulă era omă practică; decă şi noi amă fi totă aşa de înţelepţi ca elă, amă controla tote mişcările nostre, amă observa, că petrecem mai multă de jumătate din 4i per-4ândă timpulă cu nimicuri
Unii ou de 4000 lei. —Ună ou de Alea, pasăre din familia Pingurilor, care se nutresce cu pesce şi a cărei existenţă se credea stinsă, s’a vândută în luna lui Maiu la Londra cu 4000 lei. In colecţiunile publice şi particulare din întrega lume se află 66 ouă de Alea, dintre cari 43 în Anglia.
*) Acestă telegramă ne vine dela biroulti da corespondenţe din Festa.—Red.
Cursulu pieţei Braşovâ
din 18 Septemvre st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		9.44	Vend.	9.48
Argintă româneseti .	n	9.40	r	9.44
Napoleon-d’orI . . .	n	9.68	fi	9.65
Lire turcesc! . . .	J1	10.94	n	11—
Imperiali .....	n	9.94	V)	10—
Galbinl		n	5.70	r	5.72
Scris. fonc. „Albina" 6°/0	n	101.—	n	——
n n ii 5°/o	n	98—	n	98.50
Ruble rusescl . . .	n	124—	V	125—
Discontulti ....	«V.-	8°/o Pe	anii.	
97.60
113—
Cursulă la bursa de Viena
din 17 Septemvre st. n. 1888.
Renta de aurii 4°/0.................100.—
Renta de hârtiă5°/0................90.35
Imprumutulti căilorti ferate ungare . 146.50 Amortisarea datoriei căilorti ferate de ostii ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căilorti ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căilorti terate de ostii ungare (3-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare..........104.65
Bonuri cu clasa de sortare	....	104.65
Bonuri rurale Banată-Timişă	.	.	.	104.65
Bonuri cu cl. de sortare......104.50
Bonuri rurale transilvane.....104.60
Bonuri croato-siavone...........104—
Despăgubirea pentru dijma de vinii
ungureseti.....................
împrumutul ti. Q u premiulti ungureseti Dosurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului.............
Renta de hârtiă austriacă Renta de argintii austriacă . ,
Renta de aurii austriacă . . .
LosurI din 1860	.............
Acţiunile băncei austro-ungare Acţiunile băncei de cr ediţii ungar Acţiunile băncei de credită austr
Galbeni împărătesei ..........
Napoleon-d’orI................
Mărci 100 împ. germane . . -Londra 10 Livres sterlinge . ,
99.75
130.10
124.25 84.80 82.60
110.70
139.60
878—
304.25
312.25 5.77 9.64 7»
59.65
122.10
Editoră şi Redactoră responsabilă:
Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 197
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888..
DE VENQARE. '
Casa din prundulâ Scheiloră Nru 1687 constătătore diţi: O boltă în colţii cu două odăi alăturea, precum şi alte trei locuinţe, este de vencjare c’unu preţu moderată.
Condiţiunile se pottt afla la baia de aburu.	145,3-a
Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei“ â, 5 cr. se potii cumpăra în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al brecht & Zillich.
Recvisite pentru învăţarea»
>3
(B
&
a
3
&
s
»
a
o
a
&
O
'5-
&
a
"O
(fl
e
L
fiL
Depositulu produseloru
împletite şi tricotate mehanicil din fabrica lui
M. fOBILSASg
din lână şi bumbacti, calitatea cea mai bună, precum: Ciorapi lungi şi scurţi, laibere Iersey, tălii sadele şi soutaşate, haine pentru copii, haine de bumbacu, tricouri pentru copii ş. a.
se află la
SOFIE OBERT.
t Târgulu. csuiloriă. SS.
152,3—2
Celu mai bunu săpunii pentru rufe £
a
<D
3
B)>
3

I.
irennrilorD si
Plecarea trenurilorii:
A
Ifi
I. Dela Braşovu la Pesta:
Trenulă de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera.
Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovii la Bucurescî:
Trenulă accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa.
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amedL
n. Sosirea trenurilorii:
I. Dela Pesta la Braşovd:
Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de ameflî. Trenulă .mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucurescî la Braşovd:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amecfl.
Trenulă accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
A.	Plecarea postelorii:
a)	Dela Braşovă la JFleşnovu-Zernesci-Branu: 12 ore 30 m. după ameţii
b)	„	„	„	Zizinu: 4 ore după amecjl.
c)	7	„	în	Secuime [S. Georgi]: 1 oră 30 minute noptea.
d)	v	„	la	Fâgăraşu: 4 ore dimineţa.
e)	„	„	la	Săcele: 4 ore dimineţa.
B.	Sosirea postelorii:
a)	Dela Reşnovu-Zernescî-Branu la Braşovă: 10 ore înainte de amedi.
b)	„ Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovă: 6 ore^sera.
d)	„ Fâgăraşu la Braşovă: 2 ore dimineca.
e)	„ Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera.
Se deschide abonamentu pre anulă 1888
la
AMICULU FAMILIEI. Piară beletristicii şi enciclopedicn-literaru — cu ilustraţiuni.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 (ţi a lunei în numeri câte de 2—8 c6le cu ilustraţiuni frumdse; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totti nisuesce a întinde tuturora indivicjiloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulu întregu e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMÂNO. piaru bisericescu, şcolara şi literara — cu ilustraţiuni. — Cursulu XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 27-2 — 37* cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloru mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-traţiunî, — mai departe arţiclii din sfera tuturora sciinţeloru teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesu funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totu soiulu de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoru din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregu e 4 fl.—^ pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Golectanţii primescu gratisu totu alu patrulea esemplaru.
dumeri «le probă se triinitu gratisii ori-cul cere.
A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.— Transilvania.
Totu de aci se mai potu procura şi următorele cărţi din editura propriă:
Apologie. DiscusiunI filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românescT în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă .broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura UI. 30 cr. Tote trei împreună 1 ,fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste anu, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări biseriâescl întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzarlulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulu perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omu de bine. Novelă originală. — Continuarea novelei: Idea-iuid pierduţii de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreanu craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Uitimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elu trebue se se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. P. Negruţu. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după ’Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermanti şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Mor arin. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5. acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantuld. Comedia în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. ...
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, III, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte mia deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amu-sante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comercin şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptării teoreticii şi practicii pentru învăţământul^ intuitivii în folosulă elevii oră normali (preparandialî), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învăţătorii oră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulu de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Bnteanu, prof. gimn. Ună volurţiă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negraţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprin4endă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă i fl. 10 cr.
Nu me uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparanejî- Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesc! forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
MiculQ mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplaru broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânciă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50—3 fior.: 100—5 fl.
Visulă Prea Sântei Vergure Maria a Născetorei de D-deu urmata de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone fru-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞLANU Braşovu.