Mctisnea, AdiiaisiraiitinK' si Tipuraiia:
BRAŞOVU, piaţa mare Hr 22.
Scrisori nefrancate nu Be pri-mescn. Manuscrip t nu se re* trimită!
Birourile de amcinn:
Brifovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primescii in Vleaa:
huiolf Bosse. Haasemtem <fe Yogler (Ottn Maus), Heinrich Schalek, Alois Rirndl.M.Ihtkes, A.Oppelik,J. Dan-ultrg; in Budapesta: A. F. Oold-Urger, Anton Mesei, Eckstein Bernut; in Frankflirt: G.L.Daube; înHam-burg: A. Steiner.
Preţul* inserţiuniloru: oseriA gKrmondft pe o colAnft 6 cr. fi «HO cr. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiălă. Reclame pe pagina III-a o senă 10 cr. v. a. său 30 bani.
Nr. 196.
-â.OiT-CrX/â’ ll
___	-..Ai.......... --
BraşovtL, Luni, Marţi 6 (18) Septemvre
“Gazeta* iese In fie-care (ţi.
ADonameate pentrn Anstro-Uig.ria
Pe nnti ann 12 fl., pe ş6se Iun 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentrn România si străinătate:
Pe unii ană. 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni IO franci.
Seprenumeră la t6te oficiale poştale din intru ţi din afară şi la dd. colectori.
AOonamentnln pentru Braşevn:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiuln I.: pe unii anu 10 fl., pe şăse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulă în casă: Pe unu anu 12 fl., pe şăee luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâtu abonamentele cătu ţi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
1888.
Cestiunea panii.
i.
Braşovu 8 Sept. st. v. 1888.
O ceşti une totu atâttt de mulţii agitată ca «şi cestiunea naţionali-tăţilorii, se impune din nou acjî la ordinea cailei şl aşteptă grabnică soluţiune. Acesta este „ces-tiunea panii", care în timpulă din urmă a pusu în mişcare în unele state europene masse întregi de poporaţiune, provocându turburărî însemnate. N’avemă decâtu să ne reamintimii desele greve iscate cu deosebire în Francia şi Belgia şi emigrările continue, mai alesu că-tră continentele noue, şi trebue se ajungemu la idea, că mai cu-rendu orî mai târcjiu „cestiunea paniiu va deveni celu mai mare mobilii în viaţa stateloru şi singura preocupaţiune a guverne-loru.
Ce e dreptu de vre-o câţî-va ani încăce aprope tote consiliile de miniştri şi tote parlamentele din statele mai însemnate europene se ocupă cu resolvarea de cestiunî de ordine economică. Insă în cele mai multe caşuri consultările şi decisiunile în locu se aibă de obiectă îmbunătăţirea sorţii indivizii oră şi nivelarea tuturoră trebuinţeloră şi escedenteloră fără deosebire şi prin acesta alipirea loru cătră stată, ele au fostă şi suntă îndreptate în prima liniă spre aflarea de resurse mari şi continue cerute de trebuinţele reale şi închipuite ale loru.
In locă ca statele se caute a reduce neîncetată sarcinile şi jertfele, pe cari indivicfii trebue se le presteze loră, acele sarcini şi a-cele jertfe se înmulţescă şi crescă pe (ţi ce merge şi prestaţiunile in-divicţiloră ajungă a fi atâtu de disproporţionate în comporaţiune cu agonisirile loru, încâtu nu le rămâne alta decâtă a recurge la cele două mijloce arătate mai susu: la grevă şi emigraţiune, căci nici
o forţă nu este în stare a reprima trebuinţa naturală şi cea mai im-periosă, trebuinţa de a se nutri.
Ună principiu vechiu cunoscut este, că fiăcare individă atâta da-toresce statului câtă primesce de la elă în siguranţă publică, dreptate şi echitate, câtă mulţămire are dela elă în drumuri şi canale navigabile, în instituţiunî de totă felulă întreţinute din visteriile sale, în fine în alte multe mijldce, cari contribuescă la înaintarea şi bunăstarea fisică, intelectuală şi morală a cetăţeniloră; er pe de altă parte statulă trebue să ofere flăcărui cetăţenii ală său atâtea contra-servicii, câte sarcine şi jertfe a cerută elă dela acesta şi nimică mai multă. Scurtă, trebue să-i dea echivalentulă valoriloră primite sub cele mai diferite forme.
Numai atunci pote fi ajunsă la adevărata lui valore principiulă care predomineză la formarea statului, numai atunci siguranţa şi încrederea reciprocă îşî au teme-iulă loră de a esista. Numai a-tuncî pote cere ună individă dela stată se-i pună la disposiţiă diferitele contravalori şi contraservicii când individulă şî-a îndeplinită elă însuşi datoria, şi dincontră numai atunci pote cere statulă sacrificii şi jertfe dela cetăţenii săi, când le inspiră şi le oferă vădită deplină încredere şi siguranţă; când împarte cu mână dreptă şi echitabilă beneficiile sale fără distinc-ţiune la toţi cetăţenii săi ; când nu favoriseză pe nici unulă în de-trimentulă celuilaltă şi când înaintea autorităţiloră fiecare individă este egală îndreptăţită, are aceeaşi valore; când din relaţiu-nile statului cu vecinii sei resultă egale beneficii pentru toţi deo-rece datoria îi impune de a susţine astfelă de raporturi, cari să nu fiă în detrimentulă cetăţeniloră săi.
Totă atâtă de naturală este însă şi aceea, că nici ună poporă
să nu-şî inchipuescă statulă ca ună munjfce în care se află grămădite bogăţii imense de unde p6te lua fiecare după placă, seu ca ună capitalistă, care să distribue la fiecare după trebuinţă, ci cetăţenii să primescă în stată numai o in-stiiiiţmne, care are chiamarea a fi ună judecătoră dreptă şi binevo-itoră, unu ocrotitoră şi sprijinitoră ală intereseloră sale, scurtă statulă să subsiste şi să prospereze prin bunăstarea şi prosperitatea poporului seu, er indivizi să se semtă bine în stată.
Cetăţenii şi statulă trebue să mergă mână în mână în lucrarea şi tendinţele loră, căci sciută este ca numai printr’o conlucrare armonică să pote ajunge la consolidare şi putere..
Din acestea resultă, că ori de câte orî vre-ună guvernă per de din vedere şi sacrifică interesele cetăţeniloră, desface câte o mică pe-tricică dela temelia edificiului celui mare, contribue la clătinarea si dărîmarea lui. Cu alte cuvinte măsurile luate de guvernă trebue se fiă atâtă de bine chibsuite, încâtă să nu jignesca de locă pe ce-tăţenu în desvoltarea lui, ci din contră să-i ajute şi se-lu încurajeze.
iDinsr
Ună corespondenta din Petersburg ala charului d Moskovslcija Viedomostiu pretinde a sci din isvora sigura, că întâlnirea dela Peterhof a folosit’o Herbert Bismark pentru ca să scie ce poftesce Rusia în cestiunea bulgară. Giers a declarata, că Rusia voesce alungarea principelui Coburg din Bulgaria, er Bulgaria în sensula tractatului dela Berlina, prin o Sobraniă să-şi alegă una candidata la trona, care va fi câştigată întărirea tuturora puterilora. Giersu a primita promisiunea, că Germania se va nisui a face să i se împlinescă pretenţiunile Rusiei. Acum însă, după două luni, a primita vestea din isvore competente, că Germania fără de-a mai ascunde nimica de-
clară, că ea nu este în posiţiunea de-a satisface tuturora pretenţiunilora rusesc! în cestiunea bulgară, fiindcă după întâlnirea dela Peterhof din esperienţe forte pronunţate s’a convinsa, că Austro-Un-garia nu se unesc© cu esecutarea programului rusesca în cestiunea bulgară. Germania nici chiar pe cale diplomatică nu pote apăra nisuinţele Rusiei, pentru că o contra-procedură s’ar opune rela-ţiunilora de alianţă ce le are cu Aus-tro-Ungaria. Corespondentula află de a-vantagiose pentru Rusia hotărîrile Germaniei, fiindcă o părtinire a Germaniei ar deobliga pe Rusia şi ar face-o ca a-cesta să nu aibă mână liberă în planurile sale, ceea ce ea nu voesce. Ce pri-vesce cestiunea bulgară, findcă o să vină momentulă potrivită, Zice fioia ru-sescă, o va resolva şi Rusia singură, aşa după cum află ea de bine, fără de-a mai pofti şi pe alţii.
*
Ocupându-se de cestiunea Mas-saului, diarulă „Republique Frangaisu în-trună articulă întitulată „Francia şi Italiau recomandă guvernului francesă următorele: Lăsaţi în pace cestiunea Mas-sauahului, er celui italiană ’i dice: Vouă vă place să vă ambiţionaţi pe ţărmulă mărei roşia; aveţi lipsă de-o casă de pază în calea ce duce spre India englesă; vouă vă place să arătaţi prin semne es-teme, că voi, ca poporă ală mărei a-driatice. v’aţl mestecată în ocupaţiunea englesă a Egiptului. Fiă der aşa! Mergeţi chiar şi în Tripolis, decă inima vostră vă trage într’acolo şi decă vă va suferi sultanulă, care şi fără de a-şl scote sabia, aduce asupra comerciului şi marinei vostre desastre înfiorătore, prin a-ceea, că vă închide porturile sale. Mergeţi der acolo! Noi nu putemă decâtă numai să câştigămă; voi însă politicesce veţi fi siliţi să fiţi aliaţii noştri, la ca-sulă când se va deştepta spiritulă musulmană. Seu doră ne turbură pe noi Spaniolii în Marocco?
*
Cu tote măsurile luate spre a nu se serba onomastica reginei Natalia, Sârbii totuşi nu s’au putută stăpâni de-a nu face demonstraţiunl pentru regina loră.
Aşa-mi vine câte-odată Să dau cu cuţitivn petră Să iasă din petră focă Se facă la inimă locă.
FOILETONUL^ „GAZ. TRANSA
Cântece poporale,
culese de Dionisiu Iuga.
Bordeaşă, bordeiu-bordeiu Cu căpriore de teiu Se’ncuibă dragostea în ei.
Bordeaşă fără gerliciu Tu mă faci să vină pe aici Desculţă şi fără opinci.
Bordeaşu întunecosă Multu-ml eşti de drăgăstosă De mă faci să vină pe josă Inteiu pe-aicî când veniamă Patru junei eu înjugamă,
Dar’ acum nici unulă n’am Că-i beui şi îi mâneai.
Vai de mine ce făcui Că beui totă ce avui Şi de nimică mă făcui.
Aseră şi-alaltă seră
M’a cercată dorulă pe-afară,
De m'ar cerca şi deseră M’aşă duce cu elă în ţeră;
Când să mergă, când să mă’ntorcă La pustiulă de sorocă Ca’n cjiuă să fiu la locă.
Câte frumjuliţe’n pomu Ku-i ca urîtulă de omă
Că frunZa din pomă se gată Urîtulă de omă te sacă.
De ai sci bade ce nu scii N’ai ţine ca se nu vii C’ai venită o seră două Şi ml-ai ruptă inima’n două.
Busiocă cu măciulie Spune badiului să vie Ca să’lă vădă şi să mă vedâ Cum zacă de doru-i bolnavă. Spune-i că de n’a veni Blăstăma’lă voiu şl-o muri Şi-oiu ruga pe sântulă sore Se’lă usce de pe piciore,
Şi-oiu ruga pe sânta lună,
Pe stele pe vreme bună,
Şi-oiu ruga câmpulă cu flori Şi anulă cu sărbători:
Ele tote să mi-lă bată De-a minţi ce-a disă odată De nu şl-a ţine cuventulă Să nu’lă primescă pămentulă Şi să moră cum nu more Nice omă nici sburătore Câtu-i lungulă pe sub sore.
Pentr’unu puiu şi pentru-o dragă Am oftată o vară întregă, Pentru-o dragă pentru ună puiu
Era viaţa să ml-o puiu.
Cărarea de peste delă Făcută-i de ală meu amară, Cărarea de peste rîtă Făcută-i de ală meu urîtu.
Spune-mi mândro unde meri?
—	In grădina cu doi perl După dragostea de ieri.
—	Spune-mi mândro und’ te duci
—	La grădina cu doi nuci După dragostea de-atuncl.
Face-ml-aşă şură şi casă Der glăjuţa-i totă pe masă, Face-ml-aşă casă şi şură Der glăjuţa-i totă la gură.
Eu me jură, maica mă crede,
Şi iubescă când nu me vede;
Eu mă jură maica mă ’nveţă Să iubescă când nu-i acasă.
Bătă-te bădişoră bată Câtă frundă într’o livadă,
Câtă flore se închină Cătră-a sorelui lumină Şl-apoi bade-o dorulă meu
Piua noptea totă mereu C’am fostă fată desmerdată Şi cu dragulă ne’nvăţată.
Ochii tăi ma înşelată Der tu iute mai lăsată,
Mai lăsată în sînişoră Cu multă drag şi cu multă dor Dragulă portă în sinişore Dorulă tău în lăcrămiore,
Dragu-lă plânge să trăiescă,
Dorulă să mă prăpădescă
Mers’a vestea măi bădiţă Că’nşell mândre copiliţe,
Tragi eu geana, bei la vină Şi ’nşell inima din sînă Mers’a vestea, scii tu bine Că ’nşell inima din mine De ml-oiu face bade-o cruce Şi m’oiu prinde şi m’oiu duce Totă în cote şi ’ngenunchl Nouă ţări şi nouă munţi Dimineţa pe răcore Sera pe sfinţită de sore M’oiu ruga să scapi de rău Der să mori de dorulă meu.
Stau în locu şi ardă în focă,
Esă afară arcjil în pară,
Esă la câmpă ca să mă .stingă Bate ună ventu, mai rău m’aprind.
Totă de doră, de doră, de dora
Nr. 196
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Autorităţile poliţienesc! nu mai ajungă a pedepsi pe neascultătorii de ordinii. In mai multe oraşe, precum în ^NŞă, Cacak, Sabatz şi altele, s’a serbată onomastica reginei în modă demonstrativă cu iluminări şi arborări de stoguri, Din multe oraşe, i s’au trimisă reginei seri-» sori de felicitare, precum din Belgradă şi din Sabatz. Fiindă că depeşile nu Se puteau da din Belgradă, s’au trimisă din Zimony şi Panciova. Intre cei cari au gratulată reginei se află toţi foştii miniştri, Garaşanin şi tote reuniunile fe-meiloră din Serbia. In cele mai multe depeşl, regina Natalia a fostă apostrofată de „mamă a ţărei.**
Fortificaţiile României.
Sub titlulă acesta cetimu în „Egve-tertes** dela 14 Septemvre unu articulă în care vorbindti, despre fortificaţiile României, se cjice între altele:	■ -
Avem adese-orl prilegiul, săprivimă cu ochi pismătareţl şi cu inimă duiosă la in-dependenţaRomânieifericite,care face totă ce-i stă în putere în interesulâ patriei şi a politicei sale, totă ce se pare că-i folosesce şi la ce-i dă mâna să facă.
România îşi fortifică graniţele, îşi face politica independentă, precând noi Maghiarii privimă cu îngrijire la graniţele Ardeiului, ce stau deschise şi neapărate. Politicii maghiari independenţi au f&cută destule-ori atentă guvemulă la punctele periclitate. Der generalii austriac! nu-si bată capulă cu Ardelulă şi cu maghiarimea lui, espusă periculului. Pe când din partea de me4ă-nopte Galiţia trebue să susţină primulă atacă, pe atunci din partea de cătră Ardelă nu putemă fi de locă liniştiţi. Cu îngrozire ne-amă gândită adeseori la ce ar fi espUsă maghiarimea dela hotarăle ţărei, „nobilii** Săcui şi proprietarii maghiari , decă o putere străină ar da mâna cuValahimea duşmănOsă şi ar năvăli asupra Ardeiului.
Politica actuală a României, ce-i dreptă, este liniştitor©, ba încă întărirea Focşaniloră, intri o privinţă, ne apără şi pe noi. Ne cuprinde însă ruşinea, când ne aducemă aminte, că siguranţa fraţiloră noştri din Ardelă, celă puţină în parte, depinde dela vecinii noştri români, în cari nu putemă ave garanţa, că ne voră fi tot-dâuna buni vecini, ba jîncă chiar şi în contra loră ar trebui să întă-rimă Ardelulă.
Voci asupra afacerei Strossmayer.
Din incidentulă dela Belovar, pressa de tote nuanţele se ocupă cu episcopulă Strossmayer. Se
întrectt foile maghiare una pe alta în floricele de stilu şi espresiunî caracteristice. . Aşa 'în priinulu aău dela 14 1. c^Egyet&tes^ scrie următorele:	1	y c-, i
„Nu numai pressa miftghiaeră, ci putemă 4ice că şi pek! austriaoă-germană se ocupă de acea nenorocită creaturii, cară şi pănă acum a fostă vrednică de sute şi mii de ori, ca pe-o cale mai scurtă să fiălipsită de posiţia splendidă şi închisă în vre-ună claustra tăcută, unde neconturbată ar pute medita la „sublima missiune lu-mescă, dată de Dumne40u** poporului ru-sescă şi imperiului său. Nicl-odată n’amtt avută ocasiune să vedemă atâta conglă-suire, atâta înţelegere şi atâta comunitate de idei ca acum în afacerea Strossmayer. **
„Suntă vrednici de sortea loră agitatorii. Celă puţină episcopulă sbiciută prin cuvintele regelui o merită acesta, pentru-că elă în locă de a-şl reveni în fire şi a-şl recunosc© păcatulă r îşff itdiCă fruntea îndârjită şi faţă cu regele afirmă că „conştiinţa lui e curată*, pe când tineriloră, cari stau dupiă spatele sale şi cari nu peste multă voră fi şi ei conducători naţionali, nu se sfiesce a le Spune că în mânia dojenirei regelui elă va rămâne credinciosă principieloră sale, pe cari le-a profesată şi pănă acuma şi pentru cari domnulă şi mai marele său l’a dojenită astfelă.... Majestatea Sa de sigură că a avută dreptate când a emisii, că omulă acesta nu e la minţi omulu, a-cesta e nebună. Pe terenulă agitaţiuniloră politice, nebunii suntă cei mai periculoşi şi nu este bine ca ună nebună sănebu-nescă şi pe alţii cu sutele. **
„Ellenzek** în trei cj.il0 de-arendulti numai cu Strossmayer se ocupă. In-triună articulă „Le a reverendâval** (Jos cu reverenda) cji00 între altele:
„Acestă popă agitatoră, fără îndo-elă că trebue împrocesuată, fiindcă elă agiteză în modă primejdiosă în contra autorităţii, a puterei publice, a constitu-ţiunei şi a datoriei faţă cu legea. Pe fruntea acestui popă trebue cetită acelă articulă din codulă penală care dicteză pedepsă aspră asupra agitatoriloră. Trebue să-lă estradeze biserica, să ni-lă dea nouă. Trebue să se pretindă ca însăşi biserica să intervină ca Strossmayer să fiă lipsită de demnitatea ce-o o-cupă...
Intr’ună altă articulă aceeaşi foiă cjice: „Pansdaviştii suntă inimicii esis-tenţei patriei maghiare. Cine ţine cu ei, s’a făcută inimiculă patriei sale... Strossmayer, episcopulă de Diacovar, este capulă declarată ală panslaviştiloră din Austro-Ungaria. In momentulă când se voră realisa aspiraţiunile lui Strossmayer, se va sdrobi acea formaţiune istorică, care arealisată Ungaria şi a dat casei de Habsburgă ună tronă. In ast-
felă de împrejurări nu pdte cji°e d-lă Strossmayer, că consciinţa sa e curată ; der dUpă «fie a c^is-o odată' acesta, şi după ce â' mersă cu obrăznicia pănă a-colpV încâtă â refusată invitarea regelui la maşă, guyemulă nu se pote opri la A, di trebue să (jică şi pe B..; Scaunulă episcopală din Cartagena e vacant, trebue ocupată cu Strossmayer4*.
Dintre (jiarele germane de dincolo de Laita, celă mai fără milă e „W. Allg. Ztg.«, cârâ dice între altele : „Ună supusă ală domnitorului austro-ungară doresc© cu „consciinţă curată** lăţirea domniei Ţarismului gloriosă, cu „consciinţă curată** a oftată ună episcopă catolică unirea tuturoră Slaviloră, facă-se acesta chiar şi sub domnia bisericei ortodoxe. Cu-o claritate ce nu mai lasă nimică de dorită regele a declarată trebile lui Strossmayer cu Slavii de tradare de patriă şi cuvintele lui sdrobitore, oe le-a adresată episcopului, suntă pentru urechile tuturoră acelora, cari vreu să rupă barierele ce suntă puse conţra invasiunei slavis-mului.“
Aşa secondeză şi „Deutsche Zei-tung“ şi „N. W. Tagbl.“ şi „W. Tagbl“ şi alte multe di are prusofile de diferite nuanţe; politice.
încâtă privesce pressa Cehiloră, „ Na-rodni Listy** a luată în apărare pe episcopă în ună numără mai prospătă, care s’a şi confişcată. Din causâ acesta s!au confiscată şi mai multe foi clericale.
O parte a pressei franeese părtinesce pe episcopulă Strossmayer.
Dna Metropolito resboiiico.
Pressa germană înregistreză cu multă îngrijire ună episodă importantă petrecută între Ţarulă Alexandru ală III-lea şi între Nicanor metropolitulă ortodoxă-rusescă ală eparchiei Chersonesă - 0-dessa, în Ielisavetgradă. Metropolitulă a întâmpinată pe Ţarulă c’o vorbire sen-saţională răsboinică, declarândă susă şi tare, că Ţarulă de aceea s’a presentată aici, ca să-şi încheiă marea sa operă: „ Acolo — vorbindă deţermulă sudică ală mărei — ca şi aici, tu pregătesd mij-locele resboiului; acolo pentru lupta de pe mare, aici pentru atacurile de pe uscată şi în amândouă locurile spre apărarea patriei. Ce-i dreptă, ţinta vieţei este, pacea, dâr după legile ulteriore ale vieţii, răsboiulă este mijloculă celă mai bună ală păcii, decă elă se face pentru dreptate. Pregătirile de răsboiu suntă o da-toriă, deşi grea, der neîncungiurabilă a domnitoriloră, ce le-a dat’o Domnitorulă domnitoriloră.**
„Pressa germană, elice „Kolozsvâr**, se ocupă dinadinsă cu vorbirea acesta, care apare cu atâtă mai interesantă, cu câtă ea a eşită din gura unui demnitară
Totă de doră vădă c’o să moră, Totă de dondă unui ce Nu potă spune pentru cfe.
Cine ’ndemnă la urîtă N’ar avea locă în pământă; Ascunde-te lună ’n noră Să mă ducă la cin’ mi-i doră.
Sulimană dela potică Face pe mândra voinică Ea simbria dintr’ună ană Şl-a dato pe sulimană.
Cu rochiţa cumpărată Dela târgă din dalbă şatră,
Cu rochiţa dalbă’n flori Ca la PascI în sărbători,
Şi cu doră, cu doră bădiţă Şi cu fragedă guriţă.
Der te bată măi bădiţă Dorulă meu şl-a mea credinţă, Farmecile maiceloră Lacrimile mândreloră Şi-ai muri nespovedită Că prea tare te-am iubită.
Spusu-ţl-am mândruţo spusă, Spusu-ţl-am de mii de ori Să nu porţi cepţă cu flori Că mă j unghie une-orl De gândescă că-’ndată moriu.
Bate vântulă la fereşti Ce pui mândro, ce sădescl?
—	Trandafiră şi flori domnescl! Ce să faci mândruţo dragă?
—	Să le pună badiului penă Că’lă duce eră cătană.
Astă ernă’n postulă mare Câtă gheţă fii pe cale Tină mare pe cărare,
Der tu bade bădişoră Osteneai la noi cu doră.
Acum vera la Rusale Punte nouă-i peste vale Erba-i verde peste cale Der tu bade bădişoră Ţi ai uitată de ală meu doră. De-aşă sci bade c’ai veni Penă verde ţî-aşă găti Totă cu flori cu bobocei înfloriţi ca ochii tei,
Cu rapiţa rugului Din mijloculă stratului Şi te-aşă aştepta pe pragă Să vădă câtu-’ml eşti de dragă
Câte mândre răsărite Tote-ml pară flori înflorite.
Cum aşă face, cum aşă drege Că pe tote le-aşă culege Să trăescă şl-apoi să moră Legănată pe sînulă loră.
Foe verde alăută
Drage ne-amă fostă şi ne-amă urîtă Nu sciu cine ne-a făcută N’ar avea locă în păînentă Nici lumină la mormântă.
Trandafiră braşovenescă O să moră n’o să trăescă C’am iubită şi totă iubescă O să moră nepricopsită Din pricină c’am iubită.
O să moră dragă ca mâne întinsă pe braţe la tine,
Eu de doru-ţl mă usucă Tu dorulă puiu sub păpucă, Eu de doru-ţl mă omoră Tu’lă pui dorulă sub picioră.
Prin pădurea rară ’n josă Trece badiulă celă frumosă, Când păşia pena-i clătea Ochii şi gura-i ridea.
Spune-mi maico adevărată In ce scaldă m’ai scăldată?
In scaldă de Luni sera Să-mi fie dragă lumea,
Ori în scaldă de bujoră Să-mi petrecă lumea cu doră.
biserieescă. La totă easulă e ună lucru neobicinuită că ună metropolită se face interpretălă nisuinţeloră răsboinice. De altmintrelea pressa germană presupune că metropolitulă de sigură n’ar fi vorbită astfelă de cumva Ţarului nu i-ar plicea astfelă de glasuri.**
SCHULE PILEI.
înălţimea Sa archiducele Carolu Lu-dorică, împreună cu înalta sa soţiă ar-chiducesa Maria Teresa, se află de erl sera în Braşovă. Astăcjî a fostă pe Tâmpa şi după aceea archiducesa, care se pricepe forte bine în arta fotografică, a visitată atelierulă fotografului Adler de aici, unde cu aparatele lui a fotografiată mai multe grupe de ţărance române, săsescl şi ciangăiescl, cari au fost anume aduse cu birjile la fotografulă. Aflămă că înălţimile loră voră visita pe Suveranii României la Sinaia şi se voră întorce erăşl aici, de unde voră face escursiunî în,satele dimprejură.
*
* *
Cu finea lui Augt. n. c. datoria statului ungară a fostă: în note de 1 fl. 69,043.4505. în note de 5 fl. 221,429.425 fl., în note de 50fl. 124,710.800fl. Laolaltă 315,183.675 fl. Er în scrisuri salinare 96,815.047 fl. 50 cr. Aşader cu finea lui Augustă datoria pendentă a statului a fostă: pen-tru-sute-unspre40ce milione, nouă-sute-nouă-4ecI-şi-optă de mii, şepte-sute-două-4ecI-şi-doi fl. şi 50 cr.
*
*	A
Ministerulă de comunicaţiune a dată contelui Marcă PejacevicI concesiune prealabilă pentru construirea unei căi ferate vicinale, care va ave să ducă dela staţiunea Braniclca la Hălmagiu cu atingerea comuneloră Bezan, Fornădia, Se-liştiora, Vălişora, Bradă, Mesteacănă, Ce-bea, Baia de Crişiu, PrihodescI, Aciu şi Ocişoră. Acesta ar ave să fiă o încercare de a împreuna părţile Murăşului şi ale Crişului din comitatulă Hunedorei. *
*	*
Regele României â^1 decorată cu or-dinulă Corona României în gradulă de ca-valeră pe dlă Dr. Ioană Hosanu, lăudatulă medică română ală băiloră dela G-roe-fenbergă, care a făcută Regelui eminente servicii în timpulă câtă acesta a petrecută la Graefenberg.
*
* *
D-lă Alexandru 1. Ghica este numită consulă generală la Budapesta, în loculă d-lui Al. Fara.
*
* *
„Românulă** ’i se spune, că împre-jurulă oraşului Ruzeu se voră vidica for-tificaţiunî. Acesta din punctă de vedere ală interesului strategică. Fortificaţiu-nile dinprejurulă GalaUloru voră conţine
Leliţo cu gălbiori
De nu te iubescă totă moriu
—	Pe mine nu mă-i iubi Măcară tomna de ai muri.
Decă eşti badeo viteză Fă-ţl grădină cu prilază Şi ’n grădină o fântână Să fie cu apă bună De ve4l maica cum mă mână De trei ori în săptămână.
Frun4ă verde de cicore Bat’o crucea mrjitore,
Că a ursită binele La tote bolundele,
Numai mie ml-a ursită Să plângă noptea ’n aşternută.
—	Ursitore de te-aşă sci Noptea unde-i odihni Eu la tine aşă veni
Şi frumosă mi te-aşă ruga Să nu mai urseşcî aşa,
Nici la duşmanulă celă rău Să pătimescă ca eu,
Că pe mine m’ai ursită Să-mi ducă traiulă năcăjită.
1838.
t. 196
tibrtaiî, er cele. dela Focşani 15. De a-semenea se voră instala şi copole.
*
* *
Fondulă pentru ridicarea statuei regretatului generalii românii Davila se urcă pănă în presentă la suma de 13,525 lei 10 bani. Suntă încă mai multe liste, cari nu s’au primită de comitetulă de iniţiativă.
*
# *
Convocarea şi disolvarea cameriloră în Bomânia s’a hotărîtă definitivă pentru <jiua de 8 Septemvre. Alegerile se vorti face în 8, 9 şi 10 Octomvre.
*
* *
Ni-se scrie, că Societatea literară a studen-ţilorti din Blaşft în şedinţa dela 6 Sept. n. c., ţinută sub preşedinţa dlui profesorii Se-bastiană P. Radu, s’a constituită pentru a-nulft şcolastică 1888—9 în modulă următorii : De vice-preşedinte ală societăţii s’a alesă Liviu Penciu stud. de CI. VIII gimn. Redactoră ală foei societăţii ,Filomelau. Iustinian Har şea, stud. de cl. VIII. gimn; Notară ală şedinţeloră şi ală corespon-dinţeloră esterne Ioană L- Hossu stud, de Cl. VIII gimn.; Casar: Virgiliu Boeriu, stud. de Cl. VII gimn.; Controloră: Ştefană Boşian stud. de Cl. VIII gimn.; Bibliotecară: Nicolae Popii jun. stud. de Cl. VIII. gimn.; Vice-bibliotecară Silviu Vuia stud. de Cl. VII gimn. In fine s’a alesă o comisiune ddfi membri pentru criticarea operateloră incurse la redacţi-unea foei.
*
# *
.	„ Naţiunea u află, că ună mare fa-
bricanţii depostavă din Braşovă va construi o asemenea fabrică în Focşani.
*
* *
Anulă acesta, în luna Septemvre, se va ţine congresulă internaţionalii de drepţii tmemală la Anvers. „Naţiunea4* scrie, că gnvemulă română, ca respuns la cestiona-ţulft trămis de delegaţiunea congresului, a "înaintată o lucrare făcută de d. I. Ră-doiu, preşedintele tribunalului Hfovă, secuimea comercială; în acelaşă timpă a delegată, pentru a-lă representa, pe distin-aulă jurisconsultă d. Al. Degrea.
I
ţ
>,
r
; Escelenţa Sa Metropolitulă Mironii 'Bmanulu convocă congresulă naţională bisericescă ală provinciei Metropolitane .gr. or. române prin următorea cerculară:
i.Nr. 137 Metr.
^IlrorL\i,
fan indurarea lui Dumnecţeu archiepiscopu aM bisericei ortodocse în Transilvania şi metropolitu ulii Bomâniloră greco- orientali din Ungaria şi Transilvania. Preasânţiţiloră fraţi episcopl; venerabile-Joră consistorii eparchiale; iubiţiloră şi onorabililoră deputaţi congresuall; iubi-"tclui cleră şi poporă din provincia Noştri metropolitană: Dar şi milă dela Dum-; ne4eu, şi salutarea nostră cordială!
Avendu în vedere §§. 151 şi 152 din atatutulu organicii, con-vocămă şi prin acestea dechiarămu de convocaţii congresulii ordinarii naţionalu-bisericescu ală provinciei Sâstre metropolitane la biserica parochială din cetatea Sibiiu, pe Sâmbăta ce cade. în 1 (13) Octomvrie
o.	c. la 9 ore înainte de mia4ă4b în carea cji după terminarea rituale-loră bisericesc! va urma numai decâtă deschiderea congresului şi se voră începe lucrările congre-auall conformii regulamentului afa-*ceriloră interne.
; Dată în reşedinţa Nostră archie-piscopescă-metropolitană în Sibiiu, la 17 (29) Augustă 1888.
Mironâ Romanulu, m. p.
• Ci se aftministreza banii publici ia Ungaria?
Ca să mai spunemă, cum se admi-ristreză banii publici in Ungaria nu cre-demă că-i de lipsă, căci acesta este ună lucru de multă cunoscută; defraudările continue ce ce înregistreză pe fiă-care

GAZETA TRANSILVANIEI.
4i din partea fiincţionariloră unguresc! suntă totă atâtea dovecjl despre modulă cum se administrâză la noi banii publici. Abstragen’dă dela ne’ntreruptele defrau-dărl şi neregularităţl, de cari suntă pline colonele monitoreloră oficiale din Budapesta, ne m&rginimă de astă-dată a înregistra, după „E.-s“, următorulă casă, întâmplată nu în provincia, ci chiar în capitala şi sub ochii guvernului Ungariei :
La primăria cercului ală VII. din Budapesta s’a întâmplată o defraudare asupra căreia fâcendu-se cercetare s’a descoperită, câf defraudatorulă este func-ţionarulă Kaszap Geza. Kaszap a de-fraudată din taxele regalieloră şi ale concesiuniloră pentru meseriă: în 1885— 1288 fi.; în 1888-3830 fi.; în 1887-7410 fL şi în primele trei luni ale anului 1888—1600 fi. Pe lângă asta a de-fraudată diferite sume mai mici, aşa că suma baniloră defraudaţl face 14,215 fi. Afară de aceştia mai lipsescă 219 fi. 70 cr., despre cart primarulă afirmă, că asemenea au fostă defraudaţl de Kaszap, der acesta nu s’a putută dovedi.
Rămâne deră suma minimă a acestei defraudări 14,215 fi. Decă s’ar fi putută face însă o cercetare minuţiosă, de sigură suma baniloră defraudaţl ar fi multă mai mare; cercetare munuţidsă însă nu,s’a putută face, pentru-că 4&rtidtt şi protocolele sunt câtă se pote de încurcate, defectuose şi negligiate. Kaszap a dată concesiunile de meserii şi regale sub numără, cart nu esistă. Dâcă domnii dela manipulaţiă şî-ar fi luată oste-nela, ca să cerceteze, decă consună ort nu numărulă libeleloră date de Kaszap cu numărulă din protocolă, ară fi putută descoperi uşoră meşteşugurile lui Kaszap. Der, precum se vede, şi atâta ll-a fostă greu să facă. Primarulă, notarulă şi su-plenţii loră au iscălită orbesce totă hârtia ce lî-a pus’o Kaszap înainte. De sine se ’nţelege, că astfelă stândă trebile, suma de mai susă pote că este încă numai o ne’nsămnată parte din totalulă de-fraudăriloră.
S’a constatată, că^protocolele au fostă purtate în celă mai neregulată modă. Despre măsurarea beuturiloră nu s’a purtată protocolă de 3 mi de cţile. Adecă Kaszap, când a vătfiită, că aici tote se potă face fără de a fi trasă la răspundere din partea nimănui, a aflată de bine să nu-şl mai bată capulă cu nici ună protocolă. Ani de dţile a mersă asta totă aşa. Funcţionari dinjurulălui Kaszap trebue că său n’au controlată de locă pe Kaszap, seu au trecută cu vederea păcatele lui Kaszap, după principiulu: o mână spală pe cealaltă.
Cumcă nimenea nu s’a îngrijită de manipularea baniloră o dovedesce împrejurarea, că din 99 incassări făcute la în-ceputulă acestui ană, Kaszap a defrau-dată 96 şi pănă în luna lui Aprilie numai 3 incassări a îmânată locuriloră competente, adecă în locă de 1120 fi. a îmânată 40 fi.
Ce-i dreptă, defraudatorulă je trasă în cercetare şi eventuală p6te voră fi traşi şi ceialalţî complici ai lui, der ce-folosescă acestea contribuabilului, după ce ’i s’au mâncată banii storşî: adese-orl cu esecuţia din spinarea lui? —Nu este acesta primulă şi desigură nici ultimulă casă; întemplă-se de acestea în capitală, întemplă-se pe fiă-care di în provin-ciă.
Aniversarea luărei Griviţei.
Amă spusă, că în diua de 30 Augustă st. v. s’a serbată la Sinaia cu mai m^re pompă ca în totă loculă a ll-a a-niversare a luărei Griviţei. Reprodu-cemă acum discursurile ce s’au rostită la Sinaia cu ocasiunea prâncjului festivă ce s’a dată în aceea <fi în ună frumosă pavilionă împodobită cu verdeţă şi drapele tricolore şi în care multe inscrip-ţiunl frumose aminteau faptele gloriOse ale resbelului trecută. Etâ cuvintele M.
S.	Regelui:
„Cu viuă mulţumire serbăm aniversarea dela Griviţa erăşl în mijldculă batalionului 2 de vânători, ală cărui nume-este aşa de strînsă legată cu ăcâstă stră-' • lucită isbândă.
„Aştăcfi suntă 11 ani de când vitejia Venătoriloră a sfărîmată resistenţa înverşunată a vrăşmaşului, învingândă tote pedicile sub o ploiă de glonţe, care as-vârleau mdrtea în rândurile năvălitorilor Neuitată trebue să rămână der în mintea şi inima v6stră acestă faptă măreţă căruia datoraţi strălucirea „Stelei României4* de pe steagulă vostru ca semnă statornică ală voiniciei fraţiloră voştri.
„piua de - 30 Augustă va fi vecî-nică scumpă pentru oştire, care pri-mindă botezulă de focă în o luptă aşa de grea şi sângerosă, şl-a dobândită ună locă vrednică printre, tăte ârmatele. Datoria năstră, silinţa năstrft este . că să păstrămă ce am câştigată cu multe jertfe pe câmpulă de onore şi ca să. muncimă neîncetată spre a rămânea la înălţimea renumelui nostru, şi a răspunde la încrederea ce ţera pune în puterea sa militară. Sigură fundă, că armata va fi de-a pururea fida României, ridică acesta pahar în onorulă batalionului 2 de vânători şi în amintirea eroiloră că4uţl, strigândă din totă sufletulă : Să trăiască scumpa mea armată !u
Cuvintele Maiestăţii Sale au fostă acoperite de aclamările frenetice ale in-vitaţiloră şi trupei, cari, părăsindă mesele, venise să asculte augusta cuvântare.
După acesta d. generală Cernată a adusă următărea urare.:
„Maiestăţile Vostfe!
Pe când mai t6tă Ţera era îngri-jată şi se îndoia despre valorea armatei, Maiestatea Vostră, avendă deplină con-fienţă, V’aţI pusă în capulă nostru şi prin esemplu de curagiu şi bărbăţiă aţi făcută să reînvieze gloria străbună, dândă independenţa Ţărei şi câştigându-ne stima tuturoră naţiuniloră.
Mândri de aceste resultate, serbămă cu bucuriă acestă (fi j ea he amintesce cu fericire luarea Griviţei şi îutâiulă boteză cu sânge ală armatei năstre.
Armata, pururea recunoscătore şi devotată, ureză Maiestăţii Vostre şi Maiestăţii Sale Reginei, muma răniţiloră, ani mulţi şi fericiţi pe tronulă României.
Să trăiţi Maiestăţile Vostre!“
In urmă, d. maioră Vidulescu, co-mandantulă batalionului, a ţinută , următorea cuvântare:
„Sire,
Decă istoria este facla trecutului unui poporă, luminându-ne virtuţile lui, serbările fapteloră gloriose este foculă ce încăl4esce inimele ostaşiloră car con-tribuescă s’o întreţină.
Ele vorbescă tineriloră generaţii militare de vitejie, jertfe şi devotamentă pentru Patrie şi tronă, îndemnându-le să urmeze pe calea însemnată de eroii cart au înscrisă „ Griviţau alături cu „(7a-lugărenîu şi în fruntea cărora strălucescl Maiestatea Ta; er nouă ne amintescă recunoscinţa ce vă datorămă, că după trei secole aprope, aţi redeşteptată gloria străbună şi aceloră Umbre-Sacre, care că-4endă pe câmpulă de bătaiă, smălţară cu sângele loră corona regatului ro mână.
Să trăescî Maiestate ani mulţi şi fericiţi pe tronulă României.
Să trăescă Maiestatea Sa Regina, care în timpă de resbelă a fostă ună angelă de mângăere şi în timpă de pace ună angelă de lumină.u
După sfârşitulă dejunului s’a încinsă o horă în mijloculă căreia Maiestăţile Loră au stată multă timpă, privindă jo-culă soldaţiloră şi locuitoriloră cari venise cu femeile loră spre a lua parte la acesta serbare naţională.
La 6rele 4, Maiestăţile Loră, după ce au arătată înaltele Loră mulţămirl d-lui maioră Vidulescu pentru îngrijirea ce şl-a dată cu pregătirea acestei serbări, au părăsită cantonamentulă în mijloculă aclamărilorQ entusiaste ale soldaţiloră şi mulţimei, cari priveau la ple-care* Maiestăţiloră Loră.
Procesulu generalului Doda.
(Telegrame part. ale „Gaz. Trans.“)
Aradu, 17 Septemvre. Gene-ralulu Doda, care nu era pre-sentu, a fostu declaratu vinovaţii de juriu, fără de a i se
da voiă apărătorului să vor-băscă, şi osânditâ la doi ani încliisăre şi 1000 de florini a-meudă.
AradD, 17 Septemvre. Geuera-lulu Doda a fostu condamnaţii adi, în urma verdictului unanimii alu juriului^ la doi ani închisăre şi 1000 florini amendă, împreună cu cheltueUle procesului. Acusatulîi n’a foştii pre-sentU, pe apărătorii nu Fau lă-satu să vorbăscă.
Acăsta sentinţă a produsă aici sensaţiune mare, mai alesă între Români. Desără e banchetă. Publiculă română din provincîă este representată în modă demonstrativă.
SCIRl TELEGRAFICE.
Viena, 17 Sept. Ministrulti de externe contele Kalnoky acompaniată de secretarulu de legaţiune Yy-denbruck, a plecată la Friedrichs-ruhe.
Viena, 17 Sept. In corpulă statului majoră-generală suntă în a-junu a se face mar! schimbări personale. Şefulă biroului sţatu-lui-majoră generală operativă ge-neralulă Fiedler va lua comanda unei brigade de infanteria. In loculă lui va veni colonelulă Hor-setzky.
Belfort, 17 Septemvre. DerouUde a făcută cu liga patriotică o de-monstraţiune cerândă revisiunea păcii dela Francfurt şi a constituţiunei dela Versailles.
BucurescY, 17 Septemvre. Im-prumutulă bulgară proiectată n’a răuşită. Ministrulă Nacevicî plecă astătji de aic! spre a saluta pe principele bulgară Ferdinandă care va sosi pentru revista trupeloră în Rusciucă.
DIVERSE.
Descoperirea unei insule. — Căpi-
tanulă unui batelă englesă, Samarang, a adresată Amiralităţii ună raportă relativă la descoperirea unei insule cu totulă împădurită, care nu figureză încă pe nici o cartă marină. Acestă insulă este situată la vestulă insuleloră Salamă şi Timoră. Ea are cam 2 mile de lungime şi 2/3 milă de lărgime.
Curgulii pieţei Braşovă
din 17 Septemvre st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		9,44 Vând.		9.48
Argintă românescă .	n	9.40	r	9.44
Napoleon-d’orî . . .	n	9.63	r>	9.65
Lire turcescl . < .	n	10.94	n	ÎL—
Imperiali			9.94	n	10.—
GalbinI		«	5.70	ii	5.72
Scris. fonc. „Albina416°/0	n	101.—	rt	
n n »i ®°/o	n	98.-	n	98.50
Ruble rusescl . . .	ii	124.—	ii	125.—
Discontulă ....	«V	■8% pe	ană.	
Cursnlă la bursa de Viena
din 15 Septemvre st. n. 1888.
Renta de auri 4°/0..................
Renta de hârti&5°/0.................
Imprnmutulti căiioră ferate ungare . Amortisarea datoriei căilord ferate de ostil ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostil ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei cădloril terate de ostil ungare (8-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare................
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale BanatU-Timişil .
Bonuri cu cl. de sortare............
Bonuri rurale transilvane...........
Bonuri croato-slavone...............
Despâgubirea pentru dijma de vină
ungurescii......................
împrumutul!! 0 u premiulti ungurescii Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului......................
Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintii austriacă ....
Renta de aurii austriacă............
Losuri din 1860	..................
Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credită ungar. . Acţiunile băncei de credită austr . .
Galbeni împărătesei ................
Napoleon-d’orî......................
Mărci 100 împ. germane..............
Londra 10 Livres sterlinge ....
100.50 90.55
146.50
98.25
118.25
104.65
104.65
104.65
104.50 104.40 104.-
99.75
130.—
81.45
82.55
110.70
139.75
879.-
813.90
5.76
9.641/,
59.621/,
122.10
Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.

■Nr. 196
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
C©3*TCTT^STT-
150,8-3
■ Pentru ocuparea postului de alu doilea învăţătorii la scola română gr. nat. din Rebră apa^re în districtulu NSsSudului se escrie prin acesta concurau pănă la ÎS Septemvrie a. c. st. n.
Emolumentele împreunate cu acestu postă suntu: salarii anuală de 160 fl. v. a.
' Suplicele instruite cu documentele recerute prin lege suntu a se adresa la senatulu scdlei gr. cat. românesc! din Rebra mare.
Bpttra mare, în 2 Augusta 1888.
Din şedinţa senatului şcolară gr. cat.
Onisimfl Rotariu, preşedinte.	Constantină Suciu, notară.
comis (calfă,)
din branşa de băcănia şi coloniale află imediaţii angajamentii la subsemnata firmă. Se cere să cundscă limba română, germană şi ungurească.
loanu Dusoiu & fiiu.
153,2— 2
Avisu d-lorU abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiascâ â scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită (Jiaruiă nostru până acuma.
m $i
i.
Mori si pstBlorfl in
Plecarea trenurilor*:
I. Dela Braşovu la Pesta:
Trenulă de persone Nr. 307: 7 ore 10 de minute sera.
Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovă la Bucurescî:
Trenulă accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa.
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amedl.
n. Sosirea trenurilor*:
I. Dela Pesta la Braşovă:
Trenulă de,persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amedl. Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucurescî la Braşovă:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 6re 32 minute după ameefi-Trenulă accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sâra.
A.	Plecarea poştelor*:
a)	Dela Braşovă la R^şnovă-Z^rnescî-Brană: 12 ore 30 m. după amedl
b)	i	„	„	„	Zizinu: 4 ore după ameţii.
c)	„	„	în	Secuime [S. Georgî]: 1 oră 30 minute noptea.
d)	n	„	la	Făgăraşu: 4 ore dimineţa.
e)	7	r	la	Săcele: 4 6re dimineţa.
B.	Sosirea poştelor*:
a)	Dela Reşnovu-Zernescî-Brană la Braşovă: 10 6re înainte de ametfl.
b)	„ Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovă: 6 ore sera.
d)	„ Făgăraşu la Braşovă: 2 ore dimineţa.
e)	„ Săcele la Braşovă; 6 ore 30 minute sera.
ta
Se deschide abonamente pre anulă 1888
la
AMICULU FAMILIEI, ipiaru beletristică şi enciclopedicu-literaru — cu ilustraţiuni.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 4i a lunei în numeri câte de 2—3 c61e cu ilustraţiuni frum6se; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patria şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate- nisuesce a face câte o 6ra plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoru indiviefiloru din familia, o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 1, pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de banca ori maree poştali.
PREOTULU ROMĂNU. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiuni. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2Va — 3V2 c61e; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-traţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torl şi diverse ocasiunî, mai alesă funebrall, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi soiri cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primescu gratisu totu alfi patrulea esemplară.
Wumerî de probă se trimită gratisu ori-eni cere*
W9T A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. "Ui
Tottl de aci se mai pottt procura şi următdrele cărţi din editura propria:
Apologie. Discusiunî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc!în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericesc! ia tote sărbătorile de peste ană, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fi.
Barbu cobzariulă. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealuld perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală. — Continuarea novelei: Idea-lulti pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreanu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimulu Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elfl trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Waehsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probţtatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermană şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedîă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulu. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Yasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulti dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, EH, IY, cuprindă mâterii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fi. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 er.
îndreptară teoretică şi practică pentru învâţământulu intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţuia unui esemplară cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De Y. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministerială de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Bnteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fi.
Manuală de stilistică de Ioauă F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprincjendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosu de cătră preoţi, învă" ţătorî şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fi. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparanc}!. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră prep aran-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni;
Mărgăritaruid sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesc! forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fi., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculd mărgăritard sufletescd. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânejă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50—3 fior. ; 100=5 fi.
Visulu Prea Sântei Vergure Maria a NăSCâtorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fi., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia 0. N. isusd Christosu.
Preţulu unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.