Mkduu, AdiiiisîiatiMfc îi ^ TinjfiaSa:
BRAŞOVU, piaţa nara Ir 22. Perişori netra&oate na se pri-n-escti, M&nuacriple nu sere*
trimUa!
Birourile de 'ubicuu:
Eraşcvu, piaţa mare Ir. 22.
laeer«te mai primesob In Vlana: fatâolf Moaşe, Haasenslttn A Yogltr !Ott»Maa»),Hemrich Schalek, Alais Berndl, M.Dukee, A. Oppelik, J. Dan-ntberg; In Budapesta: 1. Y. Oold-berger. Anioti Mezel, EcksteinBemat; taFrankfurt: G.L.Davbt; tnHam-burg: A. Steiner.
Preţuit inserţitunloru: o eeri& gaimondu pe o coldnă 6 cr. ţi rii cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoiălă. Reclame pe pagina Ill-a o senă 10 er. v. a. său 80 bani.
«tiaxeta" iese In fle-care <ţt.
ADOBaneme pentru Aiitro-Oflimi
Pe ună ană 12 fi., pe şăse Iun 6 fi., pe trei luni 3 Jb
Pentru România si străinătate:
Pe ană ană 40 nanei, pe stse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la tdte oficiale poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori.
ADonamentnln pentru BraşoYă:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe unăană 10 fl., pe săse luni 6 fi., pe trei luni 2fi. 50 cr. Cu dusulă tn casă: Pe ună ană 12 fi., pe şăse luni G fi., pe trei luni 3 fi. Ună esemplară 5 or. v. a. său 15 bani.
Atâtă abonamentele cătă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 195.
BraşovH, Duminecă, 4 (16) Septemvre
1888.
Braşovâ 3 Septemvre st. v. 1888.
Incidentulu dela Bdlovar pare a li luminaţii unu momentu situa-ţiunea de faţă interi Oră şi esteri-oră a monarchiei ndstre, ca şi unu fulgeră care, străbătându în întu-nereculă nopţii, ne arata deodată conturele tărâmului ce ne încun-jură.
E naturală 'că diversitatea cea mare dintre cei ce au asistată ca privitori la acestu incidenţă, a trebuită se producă multă, puţină, păreri deosebite asupra însemnătăţii şi a urmăriloră lui.
Organulă d-lui Tisza, „Pester Lloyd*, găsesce că situaţiunea se esprimâ în faptulă, că cu o cţi înainte de a dojeni pe episcopulă Strossmayer pentru telegrama ce-a adresat’o la Kiev, în care vor-besce despre „misiunea universală ce-o are dela Dumne4eu Rusia*, Maiestatea Sa a ridicată ună toastu solemnelu în sănătatea împăratului Rusiei cu ocasiunea onomasticei sale. „Acesta*, 4ice numita foia, „caracterisezăîntrega nostra politică faţă cu Rusia. Nu în contra Rusiei ci în contra pan-rusismului, nu în contra slavismului ci în contra pan-slavism ului s’a îndreptată mânia maiestatică a regelui. Amiculu Ţarului nu pe acela îlă numesce trădătoru care pledeză pentru o pacînică convieţuire cuputemiculă imperiu nordică, ci pe acela care coche-tândă cu Starcevicî şi Barcicî, do-resce se audă tropotindu pe stradele din Agramu caii Cazaciloru..*
De siguru că nu este numai o simplă întâmplare, că tocmai a-cuma s’au reînbitu relaţiunile cordiale dintre Austro-Ungaria şi Germania prinprimireacăldurosa ce a avut’o Archiducele Albrecht în Berlină. Se crede că acestă intimitate supără pe cei din Pe-tersburgă şi ca ei se temă, că Germania nu va face nimicu pentru a împlini pretenţiunile rusesc! în Bulgaria, deorece Bulgaria nu
FOILETONUL!! „GAZ. TRANS. i
i
Poveste.
(Fine.)
Colea când se însera Cei pitici erăşî venea,
Der vai, cum se spăriară Când în casă ei intrară Şi pe mândra Al buşi că Feta lorCt cea frumuşică Joşii pe vatră o vedea
Fără vieţă că zăcea....
Iute susti o ridicară Şi totfl trupu-i căutară Der nimica nu aflară,
Nic-î ea nu se mai mişca Nici de vieţă semn fi nu da.... Ei adeneft se întristau RîurI de lacremî vărsau Când pe mesă o-aşecţară,
Ca pe mortă o gătară.
Trei lungi (file o jăleau Nici de lucru nu lucrau,
Nici mâncare nu mâncau,
Nici vino dulce nu gustau!.... In a treia cji se gată Mormentarea să i-o facă,
S’o aşecîe în loch sfântu
voesce să primesca programa ru-sescă.
Şi în privinţa acesta pote că s’a dată nutremântu bănuieliloru rusesc!, prin împrejurarea, că în-trega pressă berlineşă a aprobată în modă demonstrativă dojenirea episcopului Strossmayer, care trece ca representant alu aspiraţiuniloră slave din monarchiă.
Este sciutu că Slavii dela noi dorescu apropiarea de Rusia şi prin urmare părtinescă politica amicabilă Rusiei în cestiunea bulgară. Reprobarea atitudinei lui Strossmayer din partea monarchu-lui va fi privită der în Rusia ca ună semnă rău pentru viitărea a-titudine a Austro-Ungariei în cestiunea bulgară.
Aicî se întelnesce politica in-teriora cu cea esteridră şi ese la ivelă mişcarea slavă dela noi, fă-cendă se apară pe orisonu multă temutulă conflictă între slavismă şi germanismu.
„Orifiia ănalismnliii li Austria."
(După „Beme Bleue“.)
(Fine.)
„Cehii au recucerită scolele lor, colegiele lor, şî-au dat o universitate, o artă naţională, o literatură. Praga scăpândă de tutela germană a reluată antica fisionomiă slavă şi răspândesce astacţî ra4ele sale, ca ună focaru intelectuală, asupra tuturoru ţinuturiloră slave, ne-luându afara Polonia şi chiar şi Rusia.“
„ Aprope într’ună timpă s’au redeşteptată Stiria, Carintia, Car-niolia şi Dalmaţia, unde elemen-tulă slavă lânge4a de secuii într’o stare de neconsciinţă şi de pasivitate. Aceste ţări la rândulu loră au voită să se scape de germani-saţiune şi se devină ârăş! bule-vârdulă avansată ală lumei slave. Ele au pusă la ordinea 4ilei stu-diulă limbei slovene, idiomulă loră
Pe veci să dormă ’n pămenttt. Deră unuia dintre ei pişe cătră fraţii săi:
— „Dragii mei, scumpii mei fraţi, Mergeţi voi şi îi gătaţl Ei, de sticlă copârşău Şi ascultaţi-mi sfătuit! meu:
„In pământii să n’o băgămft „Ci afară s’o lăsămfl,
„S’o punemti pe verffl de munte „Lângă bradulfl fără frunte,
„Căci aci dec’o lăsămă „Măcară m6rtă-o mai vedemă „Nu vedeţi că-i tota frumâsă „Totă aşa-i de drăgostosă:
„De trei cfil0 a murită „Der de loca n’a veştedita!....“ Fraţii lui îla ascultară Şi sicriula îi gătară Şi în ela o aşedară;
Er pe densula era scrisa Precum feta a fosta (fistt :
Că-i copilă de-’mpărata Ce de morte a scăpata.
Şi cu slove aurite In sicriu mândru scobite Era scrisa numele ei De cei şepte mitutei....
Acum ei se apucară Şi sicriula aşezară
naţională; scole slovene s’au înfiinţată în Grratz, Laibach, Groriţia, centre pe car! fii lui Arminiu le considerau de multă timpă ca ac-visiţiun! germanice. Aceste scăle au făcută o concurenţă norocită pedagogiei nemţesc! şi au dată lâ o parte cultura germană. “
;,P6te sâ-ş! închipuescă cineva supărarea şi neliniştea ce-a cuprinsă pe German!. Pretutindeni, la nordă şi la sudă, Slavii au părăsită docilitatea loru seculară şi au luată ofensiva spre a cuceri pămentulă Austriei aşa de ane-voiosă cucerită pasă de pasă de cătră Grermania feudală.*
„Numai spre a salva domina-ţiunea loră ameninţata, Grermanii austriac! au încheiată alianţă cu Maghiarii, cu scopulă de-a suprima în comună sborulu şi des volt ar ea rasseloru slave*.
„Acestă acordă dintre cele doue minorităţi opresive, pentru a perpetua preponderanţa şi despotis-mulă loru, s’a stabilită spotaneu în prima jumătate a secolului nostru, şi acesta era adevăratulă scopă alu mişcării liberale, care afla în pressa nbstră simpatii atâtă de căldurose. Acestă uniune se manifesta în modă fârte visibilu între insurectiunea vienesă şi guver-nulă rebelă ală Ungariei. Fiacare succesă ală Unguriloru era aclamată la Viena cu entusiasmă. S’au începută negociăr! între cele două comitete pentr’o acţiune comună. Inse corpulă de armată trimisă de Kossuth spre a concurge la apărarea Vienei, a fostă biruită de trupele imperiale şi a trebuită să se retragă spre Pojonă (Presburg). *
„Astfâlă, dela 1848, liberalis-mulă germană şi oligarchia un-gurescă au proclamată solidaritatea loră contra monarchiei unitare şi contra emancipărei raseloru slave*.
„In timpulă acesta, pariamen-tulu din Francfurt a revindicatu moştenirea lui Ottone celă mare, a lui Fridericu Barbarossa şi a
SusG pe verfiilfi celtt de munte Lângă bradulti fără frunte;
Eară unulf! dintre ei Din cei şepte voinicei piua noptea o păza
Şi cum ea pe munte sta Mii de păsârl că veneau Rândfi pe rendG de o plângeau!...
Multă vreme-a stata aşa Frumuşica Albuşia In sicriula ei cela mica Paznica avenda una pitica Der tota nu mai veşteda La obraza nu se schimba,
Ci durmindă se părea:
Albă-’n ţaţă ca şi neaua,
Mândră ca şi vioreaua
Intr’o di s’a întâmplata Că-una feciora de împârata In pădure a noptata La casa celora pitici,
A celora şepte voinici.
Ela aci se aşădâ Peste nopte se culca Şi multe le povesti Cum ajuns’a ela aci... Dimineaţa se trezi Şi de druma mi-se găti.
propusă corbna imperială regelui Prusiei. Aceşta a fostă o întreprindere îndreptată dintr’odată în contra Austriei şi în contra Fran-ciei. Se vede, că dualismulu şi unitatea germană au apărută pe scena în aceeaşi 4i- Ele au trecută prin aceleaşi vicisitudini şi n’au încetată de-a forma aceeaşi raţiune socială ale căreia operaţiuni, trebue s’o mărturisimă, au dată de două4ec! de ani încoce frumose beneficii.*
„In 1848 întreprinderea a fostă prematură, idea încă confusă. Se scie, cum unitatea germană a rămasă în baltă. Regele Prusiei a fostă timidă şi nu se simţia destulă de t^re spre a juca o asemenea partia mare. Apoi asocia-rea cu principiulu revoluţionară nu convenia nici decum instinctului său monarchică. Unei alte mân! mai tar! şi mai puţină scru-pulose i-a fostă dată, 18 an! mai târ4iu, de-a readuna şi a închega aceste materialuri disparate şi de a-le cimenta cu politica de feră şi de sânge pentru de-a forma din -ele împeriulu germană*.
„Fost’a posibilă de-a preveni acestu triumfă sdrobitoră ală diplomaţiei prusiane? Fără îndoâlă, deca adversarii ei n’ar fi făcută necontenită treburile ei. Franciscă Iosifu, care n’a considerată regi-mulă dela 1850 decâtă ca ună felă de dictatură provisorică, a lucrată împreună cu şefii marelui partidă slavă, în deosebi cu venerabilulu Palacki, ilusţrulă istorică cehă, o constituţiune federalistă. Acestă constituţiune, care o consideră ca opera sa personală, şi care o ţinea în reservă, elă o oferi supuşiloru săi cu persistenţă în 1860, 1861 şi 1863. Egoismulă şi încăpăţina-rea Maghiariloră au făcută să nu isbutescă acestă frumosă concep-ţiune, care satisfăcândă într’o măsură dreptă tote naţionalităţile, ar fi pusă capătă tuturoră dificultă-ţiloră interiore ale Austriei.*
• „Consecenţele unei asemenea
Der afară când eşi:
Vede o fată adurmită
Că (făcea acoperită
Der tota mândră nepălită...
Ela pe coperişa cetinda Şi apoi cine-i, sciinda,
Aşa dragă ’i păru Câta în genunchi ela căclu Lângă ea se aşternu Sicriula îmbrăţişa Şi cu foca îltl săruta!...
Spre pitici se îndrepta Şi aşa le cuvânta:
—	„Dragii mei de omeni mici, „Dragii mei şepte pitici, „Faceţi-ml o bucurie
„Şi îmi daţi sicriula mie „Ori ce-ţl cere vă voiu da „Pentru fata frumuşea!...“
Der piticii i răspundea Cătră ela dicânda aşa:
„Câta arginta e-’n lumea mare „Şi câta aura pe sub sore „Pentru ea să-’la căpătăma „Pănă vii suntemh n’o dăma!...u Greu voinicula se măhni Ş’apoi erăşî le grăi:
—	„Decă plată nu primiţi „Dragii mei pitici iubiţi:
„Fiţi buni deră ml-o cinstiţi „Căci eu fără ea în lume
Nr. 195
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
restabiliri a unităţii în imperiulu austriacă, ară fi fostă considerabile în afară. l-ar fi asigurStă pre-ponderanţa în confederaţiunea germană. Şi acestă egemoniă ar fi fostă în modă esenţială pacifică, pentru-că ea ar fi protegiată statele secundare ale Germaniei, neu-ţralisândă ambiţiunea neînfrenată a Prusiei. Acestă influinţă austriacă se esercită deci în profi-tulă păcii europene şi în profitulă Franciei.“
„Cum a putută diplomaţia nos-tră francesă să ne cunoscă utilitatea ce o presentă acestă ele-mentu ponderatoră pentru interesele năstre? Ceea ce confundă raţiunea, ceea ce semăna a se fi sevârşită ca o fatalitate misteriăsă, acesta este orbia, este obstinaţiu-nea cu care noi amă atacată mai întâiu, după aceea amă ajutată a distruge o putere, care prin natura sa, posiţiunea sa, greutatea sa, era contra-fortulă şi stelpulă puterei ndstre, şi care pentru apărarea fruntăriiloră nos-tre era de acelaşă preţă, ca şi mai multe renduri de fortăreţe.
Din România.
0 corespondenţă din Bucurescî adresată di arului „Nme Fr. Pressea, cu data 6 Septemvre, spune urmă-torele:
Eri s’a ţinuta la Castelulă Peleşfi în Sinaia una consiliu de miniştri sub pre-sidiula regelui, dela care se aşteptă ho-tărîrile definitive cu privire la ficsarea terminului pentru chemarea Camerelorfi presente la ultima loră şedinţă, câtă şi pentru săvârşirea alegerilor^ nouă. Deşi grosulă maiorităţii din parlamenta stă în duşmăniă demonstrativă cu Cabinetulă Rosetti-Carp, şi deşi posiţiunea disiden-ţiloră liberall-naţionall, cari mergeau mai înainte cu oposiţiunea unită, precum şi aceea a vechilorfi conservativi faţă cu actualulfi cabinetă este dubiosă, totuşi se vorbesce prin cercurile administrative despre posibilitatea unei maiorităţî parlamentare, pentru ca să se potă esecuta programulă de reformă ală junimiştiloră pe terenulă financiarfi-politică şi administrativa. Cabinetula se ocupă deja cu desbaterea proiectelora de lege, ce vora fi presentate parlamentului nou alesfi.
Dintre acestea, după opinia generală, întrebarea despre valuta de aura câta şi aceea despre o reformă a organismului administraţiunei politice va preocupa cele dintâi şedinţe ale Gamerilora celora nouă. Ceea ce privesce întrebarea despre valuta de aura, a cărei resolvare formeză punctula principala
„Nu pota să am dile buiţe. „Nu pota nicl-cum să trăesca „Mai bine mă prăpădescfi !...u Şi piticii se’ndurară,
Cererea i-o ascultară Şi au data pe frumuşica Pe iubita Albuşica!
Ela apoi le mulţămi Şi îndată porunci Slugiloră să mi-ţ’o ia Şi să plece’n drumfi cu ea.
Ei voioşi apoi mergeau Şi cântânda mi-se duceau Prin pădurea cea umbrosă Cu-Albuşica cea frumosă.
Der pe-aicea cum mergeau Etă, slugii poticneau Intr’una lemna se’mpiedecau Şi cu faţa josa cădeau!...
Şi oh, lucru minunata:
Fata erăşl a’n viată!...
Căci cum slugii au picata Tare ea s’a scuturata Câta îndată i-a sărita Venin osulfi mărfi din gata!. După ce se deşteptă Din sicriu pe slugi strigă Să o scdtă iute-afarâ Căci acum e viiă eră!...
Când în laturi ea cătâ Speriată întrebă:
alfi politicei financiare a d-lui Carpfi, se pare că greutatea acesteia zace în întrebările detailate asupra transformării stocului de argintii ala băncei naţionale într’unfi tesaurtt de aur fi, respective în decisiunea despre aceea, ca cine să porte spesele acestei transformări. Despre una planii stabilita încă nu e vorbă; der totuşi se 4ice, că actuala direcţiune a băncei naţionale a refusatfi să ia parte la convertire, şi că attiicultfr personală alfi fostului ministru-preşedinte, Domnulfi Carada, care este unuia dintre membrii cu influinţă mai mare ai direcţiunei băncii naţionale, în casă, când s’ar rea-lisa proiectula de valută a lui Carp, are de gândii să-şi dea dimisiunea.
Cu multa mai lămurite suntfi lucrurile în ce privesce plănuitele reforme de administraţiune. Se scie nu numai că guvernula se străduesce a simplifica me-chanismulfi de administraţiune, der se cunoscfi şi măsurile de reformă ce vb-iesce a le pune în lucrare. România este actualmente împărţită în 32 de districte, şi fiecare din acestea are câte 6 până în 7 sub-prefecturî. Numai prefec-tula districtului stă în contacta directa pu guvernula şi este responsabilă pentru esecutarea ordineljrfi primite, pe care o încredinţeză subprefectului, seu decă cade în cerculfi de activitate alfi primarului, o concrede oficiului primăriei. Acesta drama de împătrită instanţă (guverna, prefecta, sub-prefecta şi primara) este însă fdrte desavantagiosa. Asta s’a a-rătata la împărţirea porumbului pe la ţăranii lipsiţi, cari au dusa o iernă plină de miseriă pănă când decisiunea trecendfi prin cele 4 instanţe a putută fi pusă în fine în esecuţiune. Asta încă a fosta o causă, ce a contribuita la turburările ţăranilora din ăsta ană. Afară de asta subprefecţii, rău plătiţi, în loca să supra-veghieze pe primarii satului, lucrau împreună cu aceştia şi cu proprietarii speculanţi în defavorulfi ţăranilora. Guvernul a crede, că va pute depărta ori ce feliu de neorânduell, împărţindfi districtele mari în alte cercuri mai mici seu cantone, ale cărora căpetenii vorfi comunica directa cu guvemulăJ
Demonstraţini patra Strossmayer.
Amu împărtăşită deja, ca episcopulu Strossmayer a fostu întâmpinată după incidentulu din Belovar de cătră tiderimea croată în modu simpatică. După plecarea sa din Belovar a fostă întâmpinată în multe localităţi de cătră poporaţiune. Aşa în Kreutz ’i s’au adusă ovaţiunî (conductă de torţe şi serenadă). La vorbirea de bineventare a primarului, Strossmayer a respunsă următo-rele :
—	„Domne, Dumnedeulfi meu, „Unde sunt acuma eu?...“
—	„Tu te afii’n braţulfi meu „Braţulft iubitului tău/u pişe fiiulfi de’mpăratu Când în braţe i-a picată...
O luâ apoi cu sine Intre vorbe dulci şi line Intr’ună locă pre minunată La ală taică-său paiaţă!...
Şi aicea cum sosi Elfi începe-ai povesti Cum prin codru a umblată In sicriu cum o-a aflată,
De pitici câtă s’a rugată Păn’ sicriulă ’i l’au dată,
Apoi cum li s’a-ntâmplată Decă er a înviată...
Şi de ea s’apropiâ Şi aşa i cuvânta:
—	„Fi tu dragă fericită!...
„Eu te am aşa iubită
„Ca pe nime pe sub sore,
„Ca pe nime’n lumea mare. „Ceriulă încă te îmbie Ca se-ml fi soţie mie!...“ Şi-Albuşica’lă asculta^
Şi de elă multă i plăcea Cu elă mâna îşi strîngea.
Apoi decă se’nvoiră La biserică porniră
„Pentru iubirea, veneraţiunea şi încrederea v6stră, vă mulţămescfi din a-dânculă inimei şi răspundă la aceste sentimente în deplină măsură: iubire cu iubire, veneraţiune cu veneraţiune, şi încredere cu încredere. Peptulfi meu creşte de mândriă din causa acestorfi dovedi strălucite de iubirea şi veneraţiunea vostră; o mândră consciinţă mă pătrunde când mă gândescfi că sunt cetăţânfi ală vechiului, patrioticului şi demnului oraşă Kreutz şi aflându-mă între d-vostră, sâmtfică-sfi în mijloculă amiciloră mei, a unorfi bărbaţi de înaltă patriotismfi. Totdeuna am întrunită iubirea şi credinţa cătră Dumnedeulfi meu atotputernică după o-ficiulă meu sfântă şi cu iubirea şi credinţa cătră persona Sacratiss. Maiest. Sale, aprea graţiosului nostru rege şi cătră dinastia prea înaltă, cu iubirea cea mai ferbinte şi nesfârşită cătră poporală meu, cătră patria mea. Dumnedeu să ţină şi să binecuvânteze poporală nostru, şi eu mă recomandă iubirei vostre, amiciţiei vostre şi mai alesă rugăciunilorfi vostre. (Zivio sgomotose şi îndelungatei
Cântarea musicei orăşănescî, ce a întonat’o ea după acesta, a fostu întreruptă de fetele oraşului, cari au cântată : ,,Ljubimo te naşa dika“ (Te iubimu, tu mândria nos-tră). Episcopulu a adresată acestora următbrele cuvinte :
„Mă simtă preste măsură fericită, că sunteţi astfelă de patriote şi să sciţ şi să vă însemnaţi, că ceea ce este întipărită în inima, în sufletulă femeii îşi are asigurată veclnicia şi nemurirea, şi poporală în sînulă căruia femeia se en-tusiasmeză, posede vieţă, putere, acestui poporă îi este garantată victoria, gloria şi viitorulă.u
Se pare ca demonstraţiunile în favorea episcopului Strossmayer au făcută o impresiune forte neplăcută în cercurile guvernamentale croate, şi mai multă încă pare a le indispune manifestaţiile continue ce se făcu în Bellovar pentru episcopulă de Diacovar.
Mare consternare a produsă în cercurile guvernamentale croate şi unguresc! cu deosebire rSspunsulu ce l’a dată episcopulu Strossmayer deputaţiunei de clerici care s’a fostu dusă la elă spre a-lu mângâia. Episcopulu să fi 4i9fi acestei de-putaţiunî, că cu t6tă dojenirea din partea coronei elu va remânea fidelă principiiloru sale pănă la mdrte.
Unulă din (fiarele din Pesta cere ca consiliarii tronului se recomande acestuia de-a trimite pe Strossmayer într’o mănăstire.
SOIRILE IUL01.
Esecutorii de dare din comitatulfi
Şl-ună ospăţă frumosă gătiră Câtă la elă se adunară Domnii toţi din a loră ţâră Şi trei (fii© s’ospătară....
La acestă ospăţă chemasă Şi pe marea ’mpărătesă.
Ea de ospăţă se şi gătâ Haine scumpe îmbrăca Spre oglindă se-’ndreptâ Şi aşa o întreba:
—	„Oglinduţă şciutore,
„De frumseţă spunătore, „Spune-mi chiar adevărată „Prin alfi tău graiu minunată: „Cine’n ţeră’i mai frumosă „Şi la toţi mai drăgostosă?...a Er oglinda respundea
Cătră ea clicendă aşa :
—	„Precum mie mi s’arată „Prin vedenie fermecată „Tu ai fi cea mai frumosă „Şi în ţâră mai aleasă.
„Deră Mândra Albuşică
„De mii de-orî e mai voinică,
„ Albuşica-’mpărătâsă
„De mii de-orî e mai frumosă
Şi în ţeră mai alâsă!...u
Când ea ăstea auda
începu a blăstăma
Pe câtă gura o ierta,
Albei de josă s’au purtată „fârte bine“ în cursulă lunei lui Augustă, căci în de-cursulfi acestei luni au storsfi de pe spinarea contribuabililor cu 34,509 fl. 33 cr. mai multă dare directă ca în aceeaşi lună a anului trecută; 2557 fl. 70 cr. s’au mai încassată în acestă lună ca dare militară, astfelă că restanţele dărei directe s’au redusă la 817,282 fl. 13y2 cr., er restanţele dărei militare pentru acest ană s’au redusă la 46,344 fl. 97 cr. Va sâ p© lângă tâtă hărnicia esecuto-rilorfi, restanţele de dare ale acestui co-mitatfi se apropiă la 900,000 fl.
*
* *
Bancnotele de 100 florini, care portă dată de 15 Ianuarie 1863, vorfi fi primite de banca austro-ungară numai pănă la 31 Octomvre 1888. De aci încolo nu vor mai circula; banca austro-ungară va refiisa şi de a-le schimba şi de a-le primi.
*
'	V *
Comuna Laufen din apropiere de Gratz a trimisă în 4il©l© aceste episcopului Strossmayer diploma de cetăţenă de onore. Strossmayer răspunse că este adâncă mişcată vă4©nclă câtă de multă creşce numârulfi drepturiloră sale de cetăţenii de onore în ţările slovene.
*
* *
Direcţiunea căiloră ferate r. u. a dată o ordinaţiune cătră toţi oficialii sei subalterni în care se dispune, ca toţi glo-taşii, medicii şi muncitorii stabili dela căile ferate sâ fiă înscrişi fără amânare într’o listă anumită, cela multă pănă în 15 Septemvre. Lista va fi trimisă apoi la locurile competente.
*
* *
Erăşl se plângă 4iar©l© unguresc! contra Româniloru grăniţen din Gominţa de pe teritoriulă României, despre car! spună, că 4il©l© trecute au provocată ună nou conflictă cu nisce locuitori de pe teritoriulă ungurescă. Anume se ciice, că o bandă de Români, constituită sub conducerea lui Ioană Java, ar fi atacată de repeţite-orl o turmă de oi, ală căreia păstoră îşi păscea oile sale în munţii aflători în proprietatea erariului ungurescă. Din incidentulă acestui conflictă, mai mulţi inşi au rămasă răniţi şi numai întrevenirei gendarmiloră ar fi a se datori, că conflictulă n'a avută urmări mai tragice.
*
* *
Pe teritoriulă comuneloră Vingardu, Postaţii (Hosszutelke) şi Springu din co mitatulă Albei de josă s’au înmulţită peste măsură porcii sălbatici, aşa că locuitorii nu se mai potă apăra contra pa-gubeloră mari ce li-se facă din partea a-cestora în cucuruze. După cum se scrie din acele părţi, locuitorii numiteloră comune s’au plânsă în privinţa acesta la comitetulă administrativă ală comitatului, care din oficiu a ordonată a se face
Oglinda din cuiu lua Josă de vatră o trântea Şi totă ţăndări o făcea!
Ce blăstămă pe ea, să credă Şi cu ochii ei să vedă Că Albuşica frumosă A ajunsă împărătesă!
La ospăţă der se ’ndreptâ Şi ’n casă când întră Pe-Albuşica când zări Pasulă iute îşi opri Şi stătu mai înlemnită De mâniă ’ncremenită!..
Dâră ce-o aştepta ore Pe urîta vrăjitore ?..:
Pe ea, frate, o aşteptau PăpucI de feră ce ardeau In focă, — pănă înroşiau,
Şi când roşii ei erau Pe ea iute-o apucară Şi cu ei mî-o încălţară Şi la jocă mi ţl-o luară Şi atâtă o totă jucară Pănă totă se ’nscrumi Şi ’naintea loră muri!...
Ce-au păţită nu sciu mai multe. Mulţumimă cui vru s’as culte. Bradu, Iuniu 1887.
loand Moţa.
r. 195
vânătore de 48 de ore pentru estir-Iparea acestoră animale sălbatice. — A-oesfcea suntă urmările dărei pe puşcă.
* *
Ună inginerii - arcbitectii Frideric Jlfaete (neaoşii maghiarii? Red.) a dăruit pe sima „Kulturegylet11-ului nu mai puţină decâtii 508 stoguri, unele mai mari, altele mai mici, şi vre-o 30 de insignii naţionale, cu scopulă de-a fi distribuite diferitelor^ scole, societăţi şi oorpora-ţiunlde ale „Kulturegylet“-ului. „Marini-mosultia donatorii drepţii mulţumită a fostă salutată din parte* adunărei cu strigări entusiaste de „eljen“; i s’a dată şi mulţămită protocolară. — Bine că mai pâfce progresa celă puţină industria de stoguri, decă ou cealaltă nu mai merge de locă.
*
< * *
In România mai mulţi ofiţeri din geniu se ocupă cu mare activitate ca să descopere cârma baloneloră. In fiă-care di se fecă esperienţe diferite cu ună ba-lonă adusă la BucurescI din partea guvernului română.
*
* #
Colaboratorulă foiei „Magyar Mercur“ (Mercurulă ungurescă), care esistă de XI ani şi este cunoscută ca organă specialistă în afaceri de bancă, finance, asecuraţiune, şi de dramă de fieră şi pentru publicarea trageriloră la ioteriă, se află de presentă în Braşovă în interesului foiei sale. Abonamentulă la a-câstă foiă e forte efbină şi redacţiunea ei oorespondâză cu abonenţii, cari se a-
dreseză la ea, pe propriele ei spese.
*
* *
Din socotelile d-lui Morini, impre-sariulă vestitei cântăreţe române Adelina Patti, reese, că venitulă domnei Patti din representaţiunile ce le-a dată în timpulă din urmă la Lisabona, Ma-dridă, Buenos-Ayres şi Montevideo se urcă la 1.020,147 franci. La Buenos-Ayres în o singură seră a avut un venit de
87,000	franci. Afară de asta d-na Patti a mai primită daruri însemnate, ală că-rortt preţă de sine formeză o avere frumosâ
*
* *
Muntele aşa numită Pisculv-cănelui, ce se află în faţa Sinaiei, acoperită cu ^păduri, a trecută, din proprietatea d-nei Zoe Brâncovenu, în proprietatea statului
română pentru suma de 410,000 lei.
*
* *
La viitorea esposiţiune din Parisă, a-fară de turnulă Eiffel şi de imposantulă globtt ală pământului, se va espune ună ală treilea lucra sensaţională. Acesta este noua locomotivă numită Parisienne, fabricată francesă. Uriaşa locomotivă are nisce rote a căroră diametru este de trei şi jumătate metri. Ea e construită de techniculă Estrade. S’au făcută şi es ■ perimente cu noua locomotivă, cari, se cjice, au succesă pe deplină. Celeritatea ei este grozavă.
Bonia şi resboinll vamalii ca Anstro-Uiaria,
"'“"'Vorbindii despre consecinţele râsboiului vamală faţă cu România, *Ee$boiulău din Bucurescî scrie între altele:
i
X Experienţele ce amă făcută de când cu rfisboiulă vamală cu Austro-Ungaria, artebui să ne servescă de normă la vi-it^rele negocieri pentru încheierea unei oonvenţiunl nouă.
Âmă fostă în tot-d’a una pentru în-clşerea unoră asemenea convenţiunl, însă potrivită cu împrejurările nostre economice, cruţândă pe câtă se pote mai multă inţerşsele ndstre agricole, comerciale şi ii^ustriale.
Li anulă 1875 s’a încheiată o asemenea convenţiă cu Austro-Ungaria. A-cesta fiindă primulă actă internaţională de asemeneajnatură, ce amă făcută în ca-httttfta tidstră de stată vasală, guvernulă d’atuncl a acordată în schimbă nişce concesiuni, pe care ţâră le-a plătită în urmă scumpă. Obicinuiţi cu acesta, vecinii
QAZgTA TRANSILVANIEI.
noştri s’au încercată a reînoi acea nenorocită convenţiune după expirarea ei şi neputendă dobândi acâsta, dânşii au provocată aşa numitulă răsboiu vamală, cară durâză deja de doi ani şi mai bine, sperândă că prin acestă mţjlocă extrem ne voră sili ca să cedămă cereriloră loră.
Vecinii noştri însă s’au înşelată a-mară de astă-dată, căci departe d’a ne fi putută constrînge prin acâstă măsură, nl-âu dată din contră ocasiă d’a ne convinge, că multă mai multă au păgubită ei şi tot-odată ne-au ffccută să găsimă aiurea alte debuşeurl pentru acele pro-ducţiunl, pe care le exportamă în Au-tro-Ungaria. Pe când la dânşii, cari altădată exportau la noi sutimi de articole industriale, au sărăcită localităţi întregi, din care unele cu greu voră pută să-şi vie în fire, ca bunăoră Braşovulă, care ne aprovisiona cu mărfurile sale în va-lore de mai multe miliâne în fie-care ană.
Esperienţa dâr, pe care amă f&cut’o în aceşti din urmă 12 ani, este fârte instructivă din tote punctele de vedere şi nu trebue să lipsimă d’a profita de ea în tâte modurile. Ne-amă convinsă pe deplină, că ţâra a putută suporta fără dificultate consecinţele, acestui răsboiu vamală, cu care s’a obicinuită acjl atâtă de bine, încâtă nu prea se mai grăbeşce lumea pentru încheerea unei oonvenţiunl nouă.
Noi, ca ţâră eminamente agricolă şi neavendă decâtă o forte mică industria, nu avemă să pretindemă multe, însă a-vemă de dată multe; nu ceremă decâtă protecţiunea producteloră nostre agricole, precum şi a câtor-va derivate ale loră, a viteloră şi p<5te încă 2—3 articole pe care le exportămă, şi nuneopunemă d’a acorda în schimbă avantage la o mulţime de produsuri industriale străine. Ast-felă fiindă, e naturală, că totă vecinii voră trage folose multă mai mari decâtă noi. Se înţelege, că acele lucruri, pe care le producemă deja sâu care se potă produce în ţâră, trebue pro-tegiate din partea ndstră, şi acâsta câtă de multă prin taxe mari vamale de importă, căci altfelă ar fi cu neputinţă verf-ce progresă industrială.
Insă şi aceste taxe protectore trebue să aibă o margine, căci în casă contrariu şi mai cu sâmă până când voră fi în vigore convenţiunile comerciale cu unele state, taxele prea mari, în locă d’a ne folosi, ne voră păgubi. Aşa d. es. acum diferite mărfuri austro-ungare, în valore de milione, suntă importate în România prin Germania, Engiitera, Elveţia etc., unde suntă naturalisate prin plata taxeloră vamale de acolo şi apoi tratate la noi pe basa convenţiuniloră ce avemă cu aceste din urmă state.
Era multă mai logică şi forte folo-sitoră pentru noi, dâcă tarifulă autonomă prevedea taxele ceva mai scădute pentru mărfurile în cestiune,şi atunci aceste erau să fiă aduse directă în ţâră la noi, producându-ne ună venită mai mare vamală.
Ne place a crede, că cei însărcinaţi cu negociarea viitorei convenţii comerciale cu Austro-Ungaria, precum şi ca-merile de comerţă, voră avâ în vedere tote acestea şi du voră ceda unoră pre-tenţiunî ca acelea ale delegaţiuniloră guvernului „sucursală44 din Budapesta, care sperămă, că se va fi convinsă adl, că a trecută timpulă ameninţări-loră sâu presiuniloră diplomatice de altădată.
întâmplări diferite.
Jertfele norocului. Foile din, Isa-mara relateză, că în dilele trecute au fostă omorîte în modă îngrozitoră trei * călugăriţe în sătulă Dubswoe, aprope de Isamara. Nenorocirea loră a fostă, că au găsită nisce bani. Mergândă din sată în sată şi adunândă milă, cele trei tfftlugâriţe, apropiindu-se de sătulă Dobs-woe, găsiră geantă cu însemnata sumă de 60,000 ruble în hărţii. Sosindă în Dubswoe, intrară într’ună hană peste
nâpte şi povestiră birtaşului şi altoră persâne că âu găsită băni.
In acea sâră birtaşulă nu primi pe nimeni în hană şi când adormiră cele trei nefericite călugăriţe, elă lnâ ună cuţită şi le tftiâ gâturile. Cum isprăvi acâstă faptă înfiorătore, etă că năvăli în casă ună Casacă dela Urală, care pierduse banii şi aucjise, că au fostă găsiţi. Asasinulă fă arestată şi dusă la în-chisore.
Literatură.
„Meserfaşulă Românii," foiă pentru învăţătură- şi petrecere, întocmită pentru meseriaşi şi toţi iubitorii de meserii. A-pare în Braşovă de 2 ori pe lună şi costă pe % ană 60 cr. sâu 2 franci. E-ditoră şi Redactoră: Bartolomeiu Baiu-lescu, preşedintele Reuniunei pentru sprijinirea meseriaşiloră români în Braşovă. — Nr. 17 dela 1 (13) Septemvre conţine: Lucrulă femeiloră şi copiilor; Cum se facă banii din jucării?; Turnulă Eiffel; Principalele alliage industriale, de A.
H.	Stefănescu; Aventura unei regine, de
I.	C.; Felurite pentru meseriaşi; Scirî economice şi industriale (Exposiţia din Parisă, O nouă fabrică în Transilvania, Scola industrială de ţăsută din Sibiiu, Raportulă anuală despre scola de mese-din Braşovă); Multe şi mărunte; Diverse; Glume; Concursă etc.
Cununia.
D-lă Alexandru Popă, proprietară în Prodănescî, s’a cununată în 9 Septemvre n. c. cu d-ra Amalia Paulii din Letca.
SCIRl TELEGRAFICE.
Agramu, 15 Septemvre. „Obzorw aduce o scire, ce 4i°e că a pri-mit’o din Buda-Pesta, şi după care episcop ulii Strossmayer ar fi chemaţii la Roma spre a ocupa unti locă în colegiulft de „propaganda fide“
BucurescI, 15 Septemvre. Mi-nistrulu bulgară Nacevici se află aicea. Se )crade că venirea lui în capitala română are de scopu s§ contracteze în piaţa de aici unii împrumută.
Bellovar, 14 Septemvre. După terminarea manevrelor, Maiestatea Sa a esprimată recunoscinţa Sa şi cea mai mare mulţămire asupra trupeloră şi în deosebi asupra hon-vecjimei. A însărcinată pe Banulă Croaţiei de-a esprima poporaţiunei mulţămirea şi recunoscinţa sa pentru lealitatea, supunerea şi iubirea de jertfa ce-a arătat’o, apoi a plecată la G-odOllo cu prinţulă de Walles.
DIVERSE.
Globii uriaşii. La exposiţia din Parisă ae va expune pe lângă alte curiosităţî şi ună globăpămentescă representândă a mi-liâna parte din mărimea adevărată a pământului, ou ună diametru de 40 metri. Parisulă va ocupa pe elă o estensiune de 12 milimetri. Totă în 24 ore globulă se va învârti în jurulă osiei sale. Pentru elă se va construi anume o sală pe a cărei galerii voră avâ locă 300 de persone. Globulă e încongiurată de meridiane şi cercuri paralele de fieră şi pentru studii geografice va fi întocmită cu mare acurateţă.
Somnfi-ambulismu In casarmă. Ună
casă estraordinară de scrmnă-ambulismă spună foile francese din Saintâes că s’a văzută la ună soldată de marină, care a fostă pusă observaţiuniloră mediciloră. In starea lui somnambulă respundea la tote întrebările ce ’i se puneau. Elă profeţesc© viitorulă, află lucrurile cele mai secrete şi vede în depărtări mari cu o alaritate ce. uimesce pe totl. Astfeliu cşteva luni înainte, doi soldaţi ai batalionului furară cafea dela administratorul
1888.
magazinului, pe care ovendurăunui pre-cupeţă pentru suma de 1 frc. 24 cts. de kilogramă. Mai multă ca 100 kl. dispăruse în modulă ăsta şi era fdrte greu de a descoperi pe făptuitori. Somn-ambu-lulă, întrebată fiindă despre acesta, spuse numele hoţiloră de cafea. Hoţii fură prinşi şi mărturisiră fapta loră. Ună altă casă: O cheiă, la carea multă se ţinea, se perduse; s’a căutată în tote unghiurile, dâr nu s’a aflată nicăirl. Som-nam-bululă spuse loculă unde se află cheia cu cea mai mare acurateţă. Cheia se găsi la loculă spusă de somnambulă. Mai curiosă e însă următorală casă: In astă stare de somnambulismă declară elă, că ună detaşamentă ală regimentului sâu, care mergea spre Noua-Caledoniă, a a-junsă aci în 14 Iulie c. şi că la 7 ore dimineţa s’a îmbarcată. Ca să se asigure despre acâsta, se telegrafâ imediată a-colo. Detaşamentulă în adevâră în 14 Iulie la 7 ore diminâţa s’a îmbarcată.
MllSZâj ! A păţit’o şi d-lă Tisza cu vameşulă dela podulă de vamă din Ora-dea-mare. Niclsă-i ficăcfută 10 esecutorî pe capă,nu puteau să-’lă ia mai aspra. Sâp-tâmânile trecute acestea adecă, ministrulă-preşedinte ungurescă d-lă Colomană Tisza, avendă unele afaceri la Oradea-mare, la intrarea în oraşă, vameşulă opri caii cu trăsura în locă strigândă : „Tes-sâk vâmot fizetni !u (Pofbimă a plăti vamă). „Nektink nem kell fizetnia (Noi nu trebue să plătimă) respunse vizitiulă. — rFizetni a Hercopâlemek is muszâj Ma-gyarorszâgon* (Şi Hercopater-ulă este datoră să plătescă în Ungaria) accentua vameşulă. Intr’aceea ministrulă-preşe-dinte ffccu semnă vizitiului să plătâscă şi plecară mai departe.
Mai frumosă ca tote broşurele de pănă acumă Să Înfăţişâză broşura a 17-a a jurnalului „Wiener-Mo d eu. Graţia figuriloră, precum şi gustulă fină ală toaleteloră şi variaţiunea bogată în motivele representate, suntă asemenea admirabile. Figuri pentru mode, ca cea colorată, mai departe Dama în mantaua de voiagiu — typulă Tieneseloră elegante, Yânătoresa, Dama în costumulă de visită ş. a. întrecă totă ce s’a văcjută pănă a-cum prin jurnale de mode. Aceste chipuri deosebită de valârea loră practică ar servi spre podoba celoră mai bune jurnale ilustrate. Asemenea şi partea lucruriloră de mână, este bogată şi bine ilustrată ca de obiceiu.
Curgulu pieţei Braşovu
din 14 Septemvre st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		9.44 Vend.		9.48
Argintă românescă .	r>	9.40		9.44
Napoleon-d’orI . . .	??	9.63	ft	9.65
Lire turcescl . . .	n	10.94	11	11.—
Imperiali		n	9.94	71	10.—
GalbinI		r	5.70		5.72
Scris. fonc. „Albina116u/0	»	101.—	71	—.—
» n n 5°/o		98.—	71	98.50
Ruble rusescl . . .	n	122.—	77	123.—
Discontulă ....	67*--	-8% pe	ană.	
Gursulă la bnrsa de Viena
din 14 Septemvre st. n. 1888.
Renta de fiură 4%.................. . 100.40
Renta de hârtiâ 5°/0..................90.05
ImprumutulU căiloră ferate ungare . 146.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostii ungare (1-ma emisiune) . .	98.25
Amortisarea datoriei căilorii ferate de
ostii ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căilorii ferate de
ostii ungare (8-a emisiune) . . 118.25 Bonuri rurale ungare ......	104.65
Bonuri cu clasa de sortare ....	104.60
Bonuri rurale Banatii-Timişă . . . 104.65
Bonuri cu cl. de sortare.............104.50
Bonuri rurale transilvane...........104.40
Bonuri croato-slavone.................104.—
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă . .....................99.75
Imprumutulă cu premiulă ungurescă 130.— Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmului...................... —.—
Renta de hârtiă austriacă ....	81.30
Renta de argintă austriacă ....	82.45
Renta de aură austriacă..............110.85
LosurI din 1860	  139.90
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 879.— Acţiunile băncei de credită ungar. . 304.25 Acţiunile băncei de credită austr . . 312.10
Galbeni împărătesei .................. 5.76
Napoleon-d*orI...................... 9.64'/2
Mărci 100 împ. germane . . . . ,. 59.70 Londra 10 Livres sterlinge . . .i . 122.15
Editoră şi Redactoră responsabilă -*
Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 195
GAZETA TRANSILVANIEI.
18S8.
Nru. 448—1888.
24 M.
• PUBL&AŢIUNE.
în urma emisului inclitului magistrată localii din 5 Iulie a. c. Nru 6494 se va ţinea Mercurl m 19 Septemvrie a. c. la 10 ore înainte deprându în oficiolatul oră-şenescă economicii pertractarea scripturis-tică de oferte referitore la predarea parţialei mutări în sulinare de Iută a apă-ductului din livadea „Iancsiu.
Se provocă deci toţi amatorii pentru amintita întreprindere, ca să'şî aşternă o-fertele scripturistice sigilate, provăzute cu timbru de 50 cr. şi vadiul de 10% din suma ce se pretinde pentru această întreprindere eelă multă până în 19 Sep-temvre a. c. 10 ore înainte de prârnfu la oficiolatulă orăşănescă economică.
Ofertele au ca să conţină amintirea în litere şi cifre a sumei ce se pretinde precum şi dechiraţiunea cum că oferen-tului ’i suntă cunoscute condiţiunile de oferte şi că se supune lorii.
Condiţiunile de oferte potă vede în decursulă oreloră oficiose la oficiolatulă orăşănescă economică.
Braşovă, 12 Septemvrie 1888.
Oâciolatulă orâsfinescu economicii.
gpSF* Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei“ ă 5 cr. se potă cumpera în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu şi Al brecht & Zillich.
Incunosciinţare.
într’o familiă bună din Braşovă, care locuesce în cetate, se primescă şcolari în costă şi cvartiră pe lângă condiţiunl moderate. In acestă familiă se vorbescă tote trei limbele ţării. InformaţiunI mai de aprope pote da aăministratiunea foiei nostre.	154,1 — 1
Nru. 5334—1888.
PUBLICAŢIUNE!
Pentru arendarea locului de păşunată oile în timpulă ernei 1888/9, pe terito-riulă Sighişorei, se va ţine licitaţiunea Sâmbătă în 17/29 Septemvre a. c. la 11 ore a. m. în cancelaria subscrisului magistrată.
Doritorii au a depune la începerea licitaţiunei suma de 50 fi. v. a. cavadiu, resp. a-i alătura ofertei în scrisă, care este a se preda înaintea începerei licitaţiunei verbale.
Condiţiunile licitaţiunei se potă vede în orele de oficiu la
Magistraţii oraşe»! din Siglişorâ.
DE VEN0ARE. **B
Casa din prundulă Scheiloră Nru 1887 constătătore din: O boltă în colţu ou două odăi alăturea, precum şi alte trei locuinţe, este de vencjaie c’unu preţu moderată.
Condiţiunile se potă afla la baia de aburii.	145,3-2

o
(0
■a
i2.
o
£i>
■5
■B
O
TI
(B
3
*
c
'B
"S
ii
Recvisite pentru înveîarea-
Depositulii produselor^
împletite şi tricotate mehanicu din fabrica Ini
IW]
din lână şi biimbacii, calitatea cea mai bună, precum: Ciorapi lungi şi scurţi, laibere Iersey, talii sadele şi soutaşate, haine pentru copii, haine de bumbacu, tricouri pentru copii ş. a.
se află la
SOFIE OBERT.
152,3—1
Terg-ulu. csiilor-a. SS.
Celu mai bunu săpunii pesntru rufe!
a
(D
3
B»
3
&}«
De vânzare.
Casa din Vâlcele (Elopatak) vis-ă-vis de Băile calde minerale, clădită după sistemulu nou, cu 29 odăi mobilate pentru ospeţî, este de vendare.
InformaţiunI mai de aprope împărtăşesce Geor ge Sfefanovits, comersanttî, Tergu cailoru No. 28.
149.2—1
Unu comis (calfă)
din branşa de băcăniă şi coloniale află imediată angajamentu la subsemnata firmă. Se cere să cunoscă limba română, germană şi ungur^scă.
loanu Duşoiu & fiiu-
Care este cea mai luna hartia pentru ţigări?
153,2—1
wwv.-ifâht #8inus;OT’•
Acestă întrebare forte importantă Njpentiu fiă-eare fu-.. ^jmătoră de ţigări s’a :	stabilită dej a în mo-
dulă celă mai ne-i dubiosv
Nu este reclamă gală, ci ună faptă constatată prin autorităţi scientifice de primulă rangă pe basa analisei comparative a diferite-loră hărţii de ţigări mai bune, ce se află în comerţO, că b ărti a de ţigări
«Ai
D9MM1P * <*nmu ■*	poo*
------SIUVJ-------
imninu n»no**t
a 19 c i?QOti7M®o
„LES DERNIERES CARTOUCHES11
MMRSTUR FttttS.MMă
,D0R0BANŢULlJ“
din fabrica BRAUNSTEIN FRERES la Parisil,
65 Bonlevard JExclinaiis.
este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă.
După ce s a stabilită acesta între altele prin jDr. Pohl, profesorii la facultatea tecb-nică în Viena, Dr. Liebermann, profesorii şi conducătorii alii stabilimentului chemică de statîi în Budapesta, şi o analisă comparativă, făcută în luliu 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătră Dr. Soyka, profesorii de Hygieniă la Universitatea nemţescâ din Praga, a produsă chiar resultatulu strălucită, că hărtiele de ţigări „Les dernieres Car-touches“ şi ,,Dorobanţulu“ suntă cu 23—74% mai uşore, şi că împărtăşeşte fumului de tutunu cu 23—77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă. a cărei Etiquetă semănă cu desemnulu aci imprimată şi care ortă firma Braunstein Freres.
Fabrica a deschisă unu depositu pentru vendare en gros a hârtiei de ţigări Şi a tu-buriloru pentru ţigări
193,50-39
WIEI, I. Bez.« Scliottenring’ Mr. 95,
şi află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de văndare asemenea mărfuri.
COIiTCTJ13STT.
150.3-2
Pentru ocuparea, postului de ală doilea înveţătoru la scdla română gr. cat. din Rebra mare în districtulu Naseudului se escrio prin acesta concursă până la 18 Septemvrie a. c. st. n.
Emolumentele împreunate cu acestu postă suntă: sal ară anuală de 160 fl. v. a.
Suplicele instruite cu documentele recerute prin lege suntă a sn adresa la senatulu scolei gr. cat. românesc! din Rebra mare.
Iicbra mare, în 2 Augustă 1888.
Din şedinţa senatului şcolară gr. cat.
Onisimă Rotariu, preşedinte.	Constantină Sncin, notarii.
M
I»
H
APA MINERALA
de
y\
asJaK W	mJms^îâ	mta*	«sfe ţ&m	mhm
99
introdusă numai de scurţii timpii în comerţu, în urma eualităţiloru ei superiore precum şi a gustului eseelentu este deja în generalii recunoscută şi plăcută.
Se află totdeauna prospetă în cele mai multe băcănii, magazinurî de vinii, farmacii şi restauratium, precum şi pentru cumpărări en-gros la Depositul principalii
G. DIESEL,
IBra,soTr-CLT Stra^d.a, Teatrului ZfcTr. 31.2.
* 7
130.12-6
►I
H
i
s
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.