Mantaua, Adaiiistiatinira al fltfinii: : MA$OV4J, piaţa mar« Nr *?. Scrisori nefrancate nu ae primase*, Manua^itp e nu m re- trimiu! Birourile de unnau: Ir/ţşovO, piaţa «tara Nr. 22. Inserate mai primesc* tn Vlaaa: Bndolf Monte, HanttnaUtn 4k Yogltr (Otta Mom), Beinrich Hchalek, Aloi» Etmdl, M.Duket, A. Oppelik,J. Dan-mtbtrg; In Budapesta: A. Y.Gold* itrger, Anton Menei, Bckxttnn Bemat; InFrankflirt: 6. L. Danie; in Ham* b«rg: A. Stemer. Preţul* inserţiuniloru: oaeriă gamondâ pe o col6nă 6 or. ii 80 er. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiţii. Reclame pe pagina ni-a o seri* 10 er. v. a. s6u 30 bani. J i V ‘Gaaeta" ieae in fle-care ca „fiă-care a-mică ală ideei de stată maghiară a salutată cu bucuriă cuvintele ni-micitare cu cari regele încoronată a condamnată uneltirile episcopului de Diacovar în contra statului şi a bisericeiw. „ Peşti Napld44 dă o importanţă istorică episodului din Belovar. „Regele încoronată44, 4ice ©ltt, „şî-a pronunţată sentinţa asupra agitai ţiunei panslaviste în stată şi ’n biserică44. „Egyetertds44 în fine este şi elă de astă dată veselă, şi 4ice în-tr’ună articulă întitulată „Leterem-tett puspdJc“: „Pentru noi e lucru de căpeteniă că acele cuvinte (a-decă cuvintele Mai. Sale) s’au pronunţată şi că nu s’au retă-cută.44 Pressa din Austria într’aceea este mai reservată, atară de foile Grermaniloră suprematiştî. fir câtă pentru foile din Berlină, acestea aprăbă cu multă satisfacţiă dojenirea dată lui Strossmayer. (După „Beme Bleue*.) III „Vexaţiunile, tirănia administrativă n’are nici o înrîurire asupra vieţei sociale şi nu se pote conta la prestigiulă civilisaţiunei maghiare spre a seduce şi a trage pe partea sa spiritele, mai alesă după ce limba ungurescă n’are nici o înrudire cu limbile ce se vorbescă în jurulă ei. Dialectală turco-finică altt 4escendenţiloră lui Arpadă este ună anachronismă în Europa actuală şi pune Ungaria într’o ade-vărfej' stare de isolare în ce pri* vesce lumea intelectuală. Nu este totă aşa cu limbile croată, cehă, slovenă şi cu diferitele ididme slave ce se vorbescă în Austria. Tote prin structura, rădăcina şi gramatica loră, doyedescu aceeaşi origine, şi legăturile loră de rudire suntă celă puţină aşa de strînse ca acelea dintre limba francesă, italiană şi spaniolă/4 „In asemeni condiţiunl, nu se potă vede de locă binefacerile ce le-ară pute reserva dominaţiunea ungurescă poporeloră slave şi române, maghiarisându-le pe vieţă pe morte, şi impunendu-le folosirea unei limbi asiatice. Inse se pote esplica fărte bine resentimentulă ce’lă provă că şi ce’lă întreţine între naţionalităţile disidente aceste friguri de dominaţiune. Proba cea mai frapantă a acestei animositâţî reiese din taptulă cum deodată tote aceste popore s’au armată în contra Maghiariloră la isbucnirea răsboiului insurecţională dela 1848. In momentulă chiar când parla-mentulă din Pesta organisa guver-nuîă "naţională sub direcţiunea lui Kossuth, o dietă croată proclamă separarea sa de Ungaria; ea a dată împăratului o armată viteză şi disciplinată sub comanda faimosului Iellacicî, care a fostă prin-cipalulă erou ală răsboiului, şi care câteva săptămâni mai târ4iu, a participată la luarea Pestei. Şi confiniile militare s’au ridicată în rnasse sub comanda unui generală improvisată, Stratimiro viei, care a dovedită ună talentă forte remarcabilă : „Noi ne vomă bate, 4icea elă cătră soldaţi, contra a-celora cari nu voescă libertatea decâtă pentru ei înşişi, cari pre- tindă de-a nu folosi decâtă numai în profitulă minorităţii maghiare ună tesaură adunată prin sudorea Slaviloră, Grermaniloră şi Româ-nilorft41. Blovacii, la nordă, au ur* (înath aob^tă‘ esemplu, şi moiiar-chia austriacă a fostă astfelă apărată de tăie poporeie pe cari de două secole le-a fostă lăsată pe mâna supremaţiei trufaşe a Maghiariloră. Pentru tote popdrele aceste desmoştenite desastrulu Maghiariloră a fostă finitulu unui re-gimu opresivă şi a unei tirănii seculare. A fostă emancipâţi-unea.u „Astfelă, în acesta crisă inte-rioră, dinastia de Habsburg, pe care pressa nostră liberală o stig-matisa pe atunci ca pe ună cam-pionu ală absolutismului, se lupta din contră,do constanţă admirabilă, contra unei oligarchii, contra pri-vilegiaţiloru cari s’au resculată spre a-şl manţine nedreptele prerogative. Maghiarii înşişi erau aşa de puţini campioni ai libertăţii, ai egalităţii popdreloiă, încâtă au aşteptată pănă în pelu din urmă momentă, pănă la uîti-mulă desastru, spre a se resigna, avăndă cuţitală la gâtă, se recu-noscâ egalitatea rasseloră (dieta., din Debreţină, 28 Iulie 1849). Acesta trăsură caracteristică cuprinde în sine tată moralitatea insurecţiu-nei unguresc!.44 „Decă pressa liberală francesă în locă de-a privi pe Unguri ca apărătorii cei mai obstinaţi şi cei mai îndârjiţi ai dreptului de con-chistă şi opresiune feudală, îi consideră ea amici ar libertăţii, Gfer-manii suntă departe de-a comite o asemenea: erăre. Simpatiile loră pentru Unguri au fostă totdeuna mai precugetate şi mai înţelepte, decâtă ale nostre. Dib bună vreme ei au înţelesă strînsa solidaritate, nu de sentimente şi de aspiraţiunî umanitare, ci de pofte lacome şi „Marfa lâudată-a ta !... „Eu nu lasă aici pe nixne, „Nici pe tata ctecă vine!...u Eră baba-i (fice-aşa : — „Decă şi nu-i cumpăra „Măcar ţî-o voiu arăta!...“ Şi cu asta densa scosă Din coşarca ei frumosă Peptănulti înveninaţii ' Peptăntt rău şi fermecata Şi la fată-’ld arăta Er fetiţa frumuşea De peptănti se îndrăgea Şi aşa dragii ela ’i pica Câta în mână îla lua Picândfl că-la va cumpăra!... Ea atuncea îşi uitasă Sfătuia buna ce-’la căpătasă Şi muerea o lăsa Er în casă de întrâ. Ea aici când se vedea La fetiţă-aşa-i (ficea: — „Stăi drăguţă fetişoră „Cu ochiţi de porumbioră „Să petăna odată eu „Păruşorula mole-ala tău!...“ Şi cum peptănu-’mplânta In frumosula păra la ea Capula i se-’nvenina Şi josa mortă er cădea...44 — „N’a mai fi şi-acum frumosă „Şi în ţeră mai alesă!44 Pisă densa hohotindfi Şi cu glasd drăcesca rîdânda... JosA ea apoi o trântesce Şi la cale se pornesce... Der spre-a fetei norocire Şi spre marea-i fericire, Ntt multa timpa că mai trecea Pănă ce se însera Şi piticii lucru-şî lasă Şi vina veseli cătră casă. Cum acasă ei sosiră Şi pe vatră o găsiră Ei îndată se gândiră Că maştera o-a ’nşelata Ceva erăşi de ’i-a data Iute susa o ridicară Şi tota trupula ’i cercară Pănă !n capula ei aflară Peptănula cela necurata Ce era-’n păra împlântaţii. Iute dânşii se grăbiră Şi afară îla smuciră Şi oh, câta se bucurau, Când cu ochii er vedeau Că fetiţa se mişca Semne de vieţă da, Şi multa timpa nici că trecu Pănă yiă erăşi fu. Fata decă se trezi Lora erăşi le povesti Tote cum s’au întâmplata Cum muerea o-a-’nşelata. Şi ei er o sfâtuiră vŞi prea multe-’i povestiră Şi-o jurau ca’n a lora casă Pe nime să nu mai lasă... Er împărăteasă mare Mersă multa voiosă tare Păn la cartea ’mpărătească Păn la curtea ei domnească, Dâr pe când ajunse acasă Şi Albuşîcâ înviasă. Ea spre-oglindă se ’ndreptâ Şi voidsă o-’ntrebâ: — „Oglinduţă şciutore „De frumseţă spunătore „Spune-mî mie adevărata „Prin ala tău graiu minunata: „Acum cine’i mai frumâsă „Şi la toţi mai drăgostâsâ?...44 Er oglinda respundea Cătră ea ^icenda aşa: — „Precum mie mi s’arată „Prin vedenie fermecată „Tn ai fi cea mai frumosă Şi hi ţeră mai aleasă, Dâră peste şepte munţi „Coperiţî de bra<}l cărunţi „La cei şepte omeni mici „Ce le ejiefi şepte pitici „Mândruliţa Albuşică „De mii de-oiî e mai voinică, „De mii de-ori e mai frumosă „Ca şi tine ’mpărătesă!...“ Când ea erăşi aucfia Domne sfinte, ce făcea! Aşa rău şe mânia Câta tota păru’şi despletea Peste pepta mi se lovea, Nr. 194 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. de interese materiale, carî legau rassa germana şi maghiară. Ceea ce Maghiarii urmărescu în Croaţia, în Serbia, în Transilvania, este deocamdată aservirea, er apoi ni* micirea rasseloru slave şi române. Ei bine, Germanii urmărescă acelaşi scopu în Bohemia, în Carintia, în Carniolia, în Dalmaţia, pretutindeni, cu unu cuventu. unde rassa loru e genată în tendenţa iresisti-bilă de-a predomina. Şi pretutindeni pangermanismulu găsesce poporaţium slave stabilite de secuii, cari vreu să rămână stăpâne la ele acasă, se-şl conserve autonomia, tradiţiunile şi limba loru şi cari se împotrivescu culturei germane. “ „In secululu ultimu acestu an-tagonismu nu exista încă. Cehii erau de-o sută de ani într’o stare de oboselă care făcea se se credă, că naţionalitatea loru nu se va ridica din lovirile sdrobitdre ce le-a primită în 1620; Bohemia părea germanisată. Limba slavă despre» preţuită de cătră aristocraţiă şi clasele mijlocie, era alungată la sate ca celu mai vulgară limbagiu ală norodului. Acesta ţeră a fostă considerată de tJtă Europă şi clas-sată în tote geografiile ca provincia germană; şi cu acestă titlu Bohemia a fostă, în 1815, băgată în confederaţiunea germană.“ „Printr’o singulară coincidinţă, tocmai în acestă epocă naţionalitatea slavă s’a deşteptată din letargia sa, şi după doue secule, ig-norândă ca Epimenide ceea ce s’a petrecută pe câtă timpu a dur-mită, ea a ridicată pretenţiunea cu totulă deosebită de a remânea acasă la densa în Bohemia reconstruind moralamente regatulă sfântului Wenceslas, care va se 4i°ă grupându împrejurulă ei Moravia şi Silesia austriacă subă înfluinţa limbei şi a culturei sale intelectuale. Şi acestă pretenţiune secundată de o minunată renascere a arteloră şi a sciinţeloră a totă crescută şi s’a desvoltată, deve-nindă una din trăsurile cele mai surprindătore şi mai caracteristice ale istoriei secuiului ală XlX-lea. 2DHîT „Norddeutsche Allg. Ztg.u respun^end diarelorQ ruseşcl carî atacă politica germană pentru atitudinea sa ostilă reginei Serbiei, dice că o politică tare nu trebue să atârne de cestiunile de simţimentă. Regina Serbiei câtă a fostă la Belgradă s’a arătată tot-d’auna în publică inamică Germaniei; ea n’a ascunsă nici odată sim-ţimintele sale ostile influenţei germane. Regele Milană, din potrivă, a apreciată tot-d’auna bunele raporturi ce există între Germania şi Serbia şi a regretatei forte multă că n’a putută modifica atitudinea ostilă a reginei. E deci explicabilă că Germania n’a avută nici ună motivă de a arăta amiciţie reginei Serbiei, nici de a ’i da sprijinulă ei. In politică prevalează vechiulă principiu: ,,A fi amiculă amiciloră noştri, şi inami-culă inamiciloră noştri“. Politica nu permite să se deosebâscă sexulă, ori rangulă. % Din incidentulă călătoriei preşedintelui Republi cei han cese Caraot în Cher-bourg, se scrie de acolo: La prânefulă de gală dată în onorea lui Carnot, acesta a ţinută o vorbire în care s’a esprimată în modulă următoră: „încrederea naţiu-nei faţă cu guvemulă acesta işvoresce din convingerea, că printr’însa ’i se va da Franciei acea putere neinvincibilă ce ţera doresce s’o aibă şi care contri-bue aşa de multă la susţinerea păcei. Guvernulă scie ce are să aştepte dela marina nostră vrednică de admirată, scie că în tote împrejurările pote conta la ea. Camerele încă o sciu acesta şi de aceea nici odată nu voră înceta eu sacrificiile ce se receră neapărată marinei “. * Scimă că Archiducele Aîbrecht a călătorită 4ilele aceste la Berlină. Din incidentulă acesta „Nordd. Allg. Ztg.u îlă salută în următorulu modă: „Berli-nulu cu totă onorea salută în mijloculă său pe Archiducele Aîbrecht, pe acestă ospe rară, care sosesce adî la noi. Fiu ală Archiducelui Carolă, a moştenită dela părintele său, victoriosulă dela A s p e r|n, tote însuşirile eminente ale unui ostaşă bună şi în timpă de 60 de ani câtă a servită în armată, s’a distinsă în timpă de răsboiu ca viteză invingătoră, er în timp de pace ca perfectă militară. Dintre succesorii de domnitori, afară de fericitulă Im-părată ’Wilhelm, singură Archiducele Al-brechtă se pote făli c’a servit mai multă ca ostasu, avândă încă întrega putere spirituală şi corporală. Ineoro-natulă generală şi amiculă Măjestăţii sale domnitorului nostru, va fi primită de cătră poporulă prusiană cu vii simpatii. “ Aperarea repi Serbiei Naţia. (Fine.) Der afară de observările făcute deja, eu n’am de gândă a mă dimite în combateri şi la acusările contra mea, ce jalba Maiestăţii Sale le află îndreptăţite; nu voiu mai cumpăni, esplica şi arăta însemnătatea aceloră garanţii ale căsăto- riei, carî le dă biserica şi societatea în interesulă .ausţinerei ei, nu voescă să citezi nici măoarfi legile nari Oprâscă despărţirea fără cause în de ajunsă probate. Pe lângă t6te astea eu mai am o mulţime de documente în. scrisă, cu care potă ori şi când mărturisi faţă cu înal-tulă meu bărbată despre atitudinea mea, şi cari documente ar da lucrului cu totulă o altă faţă decum se află elă es-pusă în jalba Maiestăţii Sale. Mă potă provoca şi la o mulţime de martori, carî ocupă posiţiunl însemnate şi carî se bucură de mare văcfă în societate şi în stată, mă potă provoca dicu la o mulţime de martori, carî potă mărturisi ori şi când, că eu numai binele l’am voită bărbatului meu regelui şi ţărei, şi decă am făcuta ceva, am făcută pătrunsă fiindă de spiritulă iubirei de soţă şi de patriă. Der eu nu voi să mă provocă la aceste, fiindcă nutrescă pururea speranţa, că-mî va succede a mă împăca cu înal-tulă meu bărbată, şi spre împlinirea a-cestei dorinţe, înalţă în tote (filele rugăciuni fierbinţi cătră celă atotă-puternică. Decă însă, spre durerea mea, pe lângă tote stăruinţele nu vom ajunge la o împăcare, voin fi silită cu ocasiunea pertractărei să-mi <*pără drepturile şi demnitatea mea de mamă şi regină cu mijlocele ce-mi stau la disposiţiă. Nimeni nu mî-ar putea lua în nume de rău acesta, pentru că nimeni nu păte pretinde dela mine că sub ori şi ce împrejurări să mă subtragă dela apărare şi să lasă ca vreodată istoria să cjică despre mine, că cea dinteiu regină a Serbiei a dată ansă la ună divorţă şi că ansa acesta n’a fostă îndreptăţită. Şi chiar pentru că dorescă ca să succedă unirea şi pacea şi cu acesta deodată să se încunjure pertractarea nefavorabilă pentru noi, şi totodată să ’i se dea ocasiune înaltului meu bărbată ca pe basa fapteloră să-şi formuleze o altă părere despre mine, er mai departe ca uniculă nostru fiu să nu fiă adusă acolo încâtă în frageda-i etate să vedă acestă jocă nenorocită ală sorţii şi ca să-lă scu-timă de acea durere sufletescă, ce-ar simţi-o elă vădendă nenorociţii lui părinţi, pe care-i iubesce de-o potrivă, în ce modă tirană se tracteză unulă pe altulă — tocmai pentru aceea dică, mă dore, că consistoriulă nu s’a ţinută strict de regulele acele, după care trebue judecată acestă afacere. încercările de împăciuire între cele două părţi învrăjbite se dispună şi se prevedă atâtă în § 98 din colecţiunea de legi civile, câtă şi în paragrafii ca-ndneloră bisericescl, precum în §§ 129, 180, 131, 183, 134, 135, 142, 143 şi 145. Nu sufere îndoielâ, că Consistoriulă cunosce destulă de bine aceşti paragraf! şi nu se pote presupune, că Consistoriul să nu fiă îu clară cu disposiţiunile loră. Cine scie greutăţile ce suntă împreunate cu căsătoria, de sigură trebue să scie pentru ce legile referitore la căuşele a-cestea trebue să fiă aşa de clare. De oe n’a procedată consistoriulă amăsurată ©anoneloră, de ce nu s’a ţinută de §§ 142 şi 143, carî dispună în astfelă de cestiunl, nu pot se sciu; sciu însă că acesta nu s’a făcută din causa necunoscinţii de legi, ci probabilă pentru una din urmă-torele două cause: S’au pentru că Consistoriulă a fostă de părerea, că episco-pulă Demetriu a făcută încercările de împăcare încă în Wiesbaden, seu că elă gândesc©, că regelui şi reginei cu totulă altfelă trebue să li se tacă dreptate, decum dispună legile. Prima suposiţiune e forte greşită; er a dona ar fi o rătăcire periculosă. Consistoriulă seu nu este competentă a judeca asupra regelui şi a reginei, seu decă e îndreptăţită a face dreptate, este datoră a se ţine strictă de hotărîrile legiloră esistente re-ferităre la divorţă; der fiindcă nu s’au făcută încercările de împăciuire carî se receră pentru ca prin asta să se satisfacă legiloră, aşa se vede că ar fi de lipsă să se îndrepteze acuma lucrulu şi să se facă o încercare de împăciuire. Disposiţiunile legiloră stabilite pentru ambele părţi divorţante pretindă ca aceste să se presenteze în personă înaintea forului judiţială. Recerinţele a-ceste regulamentare suntă totă în aee-laşă modă imperativă naturale ca şi cele privitore la încercările comune de împăciuire, cu deosebire, că suntă mai rigu-rose, pentru-că pretindă nu numai pre-senţa personeloru divorţante, ci eschidu ori şi ce representare în căuşele de divorţă. Decă acum mie nu ml-s’ar şi concede să mă presenteză în personă, consistoriulă ar fi oprită să aplice legea privitore la împregiurarea asta, atunci trebue să ţină de adevărată suposiţiunea, că vreţi se mă despoiaţi de dreptulă de-a mă apăra, şi ca şi asupra unei acusate, vreţi se judecaţi, fiindă eu departe în altă ţeră. Dreptulă de apărare personală înaintea legei nimeni nu l’a trasă la îndoială vre-odată nimănui nu numai în procesele de divorţă, ci şi în alte procese comune. Fără dreptulă acesta nu este dreptate, şi decă dreptulă acesta nimă-nuia nu ’i s’a denegată pănă acuma în Serbia, e lucru firescă că nici măcaru a cugeta pote este permisă, ca elă să fiă subtrasă reginei Serbiei. Eu nu sunt învoită cu divorţulu, pen-trucă nu suntă motive legale pe basa cărora s’ar pute procede la ună astfelă de lucru durerosă şi pentru-că eu ca fiică credinciosă a bisericei mele mă îngro-zescă de aşa ceva, în fine pentrucă da-torinţa mea ca soţiă şi mamă impune se facă aşa. De aceea rugarea mea cătră Yeneratulă Consistoriu este următorea. De măniă mai turba f Şi’n măniă aşa striga: — „Stai tu fată blăstămată, Că ’ţî facă eu leculă îndată!...“ Şi cu asta ea se dusă Intr’o casă mică-ascunsă Unde nime n’o vedea Că ce face şi ce vrea. Aci apoi s’apuca Şi ună mără îşi pregătea Care aşa frumosă era, Câtă ori cine Tar zări Multă la elă ar lăcomi: Jumătate înroşită Jumătate ’ngălbinită. Mărulu ea’lă învenina Şi aşa mi-’lă fermeca Că numai de l’o vedea Albuşica frumuşea: Ea să-şi uite atunci îndată De-a sa mamă, de-ală său tată Şi de lumea cealaltă Şi la mără să lăcomescă Dela dânsa să-lă poftescă, C’apoi ea d’ac’o mânca Numa-o mică bucăţea Vai va fi pe veci de ea!... Mărulă decă şî-lă gătâ Faţa erăşî şl-o schimbă Şi la drumă prin munţi plecă, Şi străbate dimineţâ Prin celă codru plin de vieţă Pânla fata frumuşică La drăguţa Albuşică. Când ajunse er aci Ea la uşă tocăni Şi din gură aşa grăi: — „Nu-i cumpăra boeresă „Nesee mere dulci, frumose?tt Albuşica audindu Şi că cine-i nesciindă Capu-afară îşi vîrî Pe muere de-o privi Ear din gură aşa grăi: „Dute-’n trebă-ţî dela mine ! „Eu nu lasă aici pe nime. „Cei pitici mî-a poruncită, „Şi-aşa ei m’au juruită!..“ Ear muerea dice aşa: — „D’apoi bine draga mea, „Tu nu iei mere de-a mele „Ori câtu-să de frumuşele, „De vrei ţi-le-oiu arăta „Şi-’n cinste unulă ţl-oiu da !u Şi cum asta o 41cea Meru-afară ’lă scotea Şi la fată-’lă arăta. Ear ea vai, cum îlu vedea Iute tote îşi uita; — Şi er babei îi grăia : — „Nu-mi trebe, nu mă rn voescă, „Nu potă nici cum să primescă! “ Baba-atuncî ’i răspundea : — „Temite dor’ draga mea „Că-i ună mără rău, necurată, „Seu că doră-i fermecată?.. „Stăi,... spre a te ’ncredinţa „Jumătate l’oiu mânca, „Jumătate ţi-l’oiu da!“ Şi cu asta s’apucâ Meru-’n două mi-lu tăia Apoi sieşi îşi lăsă Partea albă şi curată Ce nu era-’nveninată, Ear la fata lăcomosă Dase partea mai frumosă Jumătatea cealaltă De otravă încărcată... Abia fata că muşca Şi din mără ună pică gusta Când deodată josă pica Fără sufletă şi putere Şi — muri în chinuri grele/... .... Blăstăm ata-’mpărătesă Cea a doua de frumosă Cum vădu că a picată Şi vieţa-i s’a gătată începu în hohotă mare A striga şl-a rîde tare, Şi drăcesce cum rîdea Ea din graiu aşa grăia: — „Ei! tu mândră Albuşică „Cea în ţeră mai voinică, „Tu!... cea albă ca şi neua „Mândră ca şi vioreua, „Tu!... cu faţa rumenită „Ca de sânge înroşită: „Fii şi-acum cea mai frumosă „Şi la toţi mai drăgostosă! „Tu!... cu părulă de argintă „Taci şi bagăte’n pămentă, „Nouă4ecI pitici de-ar vrea „Mai multă nu te-oră învia!!....“ Şi cum asta cuvânta Veselă se depărta Cătră casă se’ndreptâ Şi acasă cum ajunse La oglindă dreptă se duse Inainte-i s’aşe4â Şi aşa o întreba: — „Oglinduţă sciutore „De frumseţă spunătore „Spune-mi mie-adevăratu „Prin ală tâu graiu minunată „Care-aeum-i mai frumosă „Şi în ţeră mai alesă ?...“ Şi abia acum odată Cea oglindă minunată, ’I răspunse ei aşa Precum era voia sa: — „Vădă că mie mi-s’arată „Prin vedenie fermecată „Că tu eşti cea mai frumosă „Şi la toţi mai drăgostosă. (Va urma.) i , 194 1. Consistorialii în cestiunea acesta •ă procedă conformii prescrierilorii § 98 'lift legei civile, precum ţi conformii ce* lorft prevâ^ute în §§-ii 129, lâO,' 131, 133, 184, 135 şi 145 din legea biseri-oescă, er in deosebi conformii §§ 142 şi 143; 2. Consistoriulii în sensulii §§ 137, 140, 141 şi 142 ai legei să ne citeze înaintea sa spre împăciuire, şi decă acâsta nu ar succede, să ne citeze la pertractarea procesului şi la aducerea sentinţă. La dreptulîi de-a mă apăra în perenă nu voiu renunţa nîoî-odată. Decă esercitarea dreptului acestuia mî-s’ăr ¥ , _ , ,|pue piedecî pnn forţă, atunci ori şi ce 4r face tribunalele înaintea mea nu va ave nici o însemnătate. «a Şi în urmă, decă Consistoriulii pro-cede aşa după cum prescriu legile bise-,ricescl şi civile, e datorii să-mi asculte J . 'f rugarea şi să mă încunosciinţeze despre ceea ce a hotărîtii. Credinciosă şi supusă fiică a bise-ricei ortodoxe. Yersailles,8 (20) Aug. 1888. Natalia44: SCffiILE PILEI. '■ Cetimii în „Egyetertes44 dela 12 Septemvre: „Dascălulu valahii din Reşiţa, pe care curtea cu juraţi din Aradii J’a condamnaţii la unfi anii închisore de .stată, la pertractare a vorbiţii nemţesce a distt că nu scie limba ungureseă. După informaţiunile ce sosescft acum, dascălulfi a studiata în Kecskemet 5 clase si în 1873 a obţinută diploma de învăţătorii poporala la preparandia din • Deva în urma esamenelora, ce le-a făcută pentru scolele cu limba de propunere maghiară, germană şi română cu •sueeesft eminenta. Pentru progresulfi ftenta în limba maghiară a fosta şi premiată. Pe acesta agitatorii fanatica, care se lapădă de limba ungureseă, „Reuniunea din Oraviţa pentru propagarea limbai unguresci44, ala căreia membru • fa comiteta a fosta, l’a ştersa acum din şirula membrilora săi din causa crimei «omise contra naţiunei ungurescl.u * * * V In Seghedina s’a arestata o mare ■hndâ de falsificatori, care se compune din 43 de persone, sub conducerea a .-doi indivi^, anume Frischman şi Ro-|bert Situs. Dânşii au falsificata mai a-|lB8ă bilete de câte una florina. Atelie-|>ele s’ar afla în România şi Serbia. Biletele s’au venduta ca marfă printre :;popnlaţiunea comitatelora Baoiu şi Cion-Igradfi. Pentru 5000 florini bilete false, Imenşii au primita numai 1000 florini în %onedă bună. * $ Sji r La finea anului scolastica 1887/8 ;>ţu fosta în Braşova 877 învăţăcei mese-\ şaşî, cari au cercetata şcolele. Dintre i Aceştia 521 au cercetata şcola comunală ’de săra, âră 352 şcola de stata. Dintre >eei cari au cercetata scola comunală de (Serb au fosta 266 Germani, 109 Maghiari ,Ş 146 Români. După localitate au fosta f&n Braşova 333, din Transilvania 176 v'ş din 8treinătate 12. •: „Românului * * a i se comunică din Viena următorele: O conferinţă s’a ti- f*V # ■ Jbutfi între omenii politici din Cis şi /Translaitania, în care s’a decisa, de a ||jice:o oposiţiune solidară şi mai energică în contra dualismului şi în contra «infliririţei maghiare şi prusiane. După pum. aucjimfi, s’a mai decisa de a fonda în Viena una cjiara antidualisticfi şi anti-.prusianfi pentru apărarea ideei de stata austriace şi intereseloril naţionale ale Ro-mânibru şi Slaviloru din monarchia austriacă, precum şi din peninsula bal-yOanică. îf5 * * Scima, că ministrula legaţiunei Republicai francese în România, D-la de Coutouli, a făcutu printr’una rescripta ■din,4 (16) August a. c. cunoscuta per GAZETA TRANSILVANIEI. •onelorfi, cari doresefi să expuie în secţiunea română a exposiţiunei universale deţa ParisQ din|4Ş89, că pentru tote lămuririle de cârd pottt avd nevdiă în privinţa acestui mare concursă internaţionala, trebue să se adreseze de aci înainte, nu la legaţiunea republicei, ci prinţului George Bihescu, delegatula comitetului naţionala româna şi acreditata ca atare pe lângă d-nulfi ministru ala comerciului Franciei, comisara generala ala Exposiţiunei. Acmn publică foile de peste, Carpaţl o scrisore a d-lui Berger, direc-torula generala ala exposiţiunei din Pa-risa, adresată prinţului George Ribescpj ca „comisarii generalii ala Românieiu pentru exposiţia din Paris a, în care între altele, ’i face acestuia cunoscuta, că mai târ4iu îi va cere să determine, în unire cu comitetula naţionala, persdnele cari vorfi pute face parte din juriulă internaţionalii pentru recompense. * $ * Agiulu 'în România a îiiceputfi să se mai urce.' Dela V2V0 a ajunsa deja să varieze între 90 şi 1*10°/^. * * * La 15 Octomvre se va ţine congre-sulă internaţională de ingineri la Barcelona. România va fi representată de unulu din inginerii direcţiunei căilora ferate române. * * * In „Asilulu Elena Domnaa din Bu-curescl au fosta primite de r.ândulfi a-cesta 19 bursiere. Numărula aspirante-lorfi a trecuta peste 400. S’au mai primita încă şi alte 30 cu plată: prin a-cesta locurile vacante sunta deja 0-cupate. * * * La marile manevre ale armatei române, ce se vor a ţine între Băicoiu şi Sinaia, vora lua parte vre-o 30,000 soldaţi. * * * Cununia d-lui Basiliu Mmteană alias Oprea, învăţătora româna, cu d-ra Alexandrina G. Ciupală din Bacifalău (Săcele) se va săvârşi Dumineca viitore în biserica română de acolo. Aniversarea iplei ăe 30 Aapstfi ia România. piua de 30 Augusta st. v., în oare Românii de peste Carpaţl sărbătorescâ aniversarea luării Griviţei, a fosta şi în anula acesta sărbătorită de fraţii noştri din regatula României cu pompă deosebită. In BucurescI s’a oficiata în acestă di la Metropoliă unu Te-Deum, la care au asistata d-nii miniştri, representanţii Palatului, representanţl ai legaţiunilora străine, mai mulţi ofiţeri superiori din garnisdnă, şi una numărosa publica. Cu mai mare pompă s’a sărbătorita acestă gloriosă di la Sinaia, unde s’au întrunită în juritla Suveranilora României toţi oficerii superiori din BucurescI. De multa timpa nu s’a mai văcjut la Sinaia atâta afluenţă de lume ca acum. Sărbătorirea aniversărei luărei Griviţei, precum se raporteză, s’a săvîrşita aci în moda escepţionala de frumosa. Serviciula divina a fosta oficiata de I. P. S. S. Metropolitula-primata, şi au asistata la acesta serviciu MM. LL. Regele şi Regina, ataşaţii militari, d. generala Cernatfi, d. prefeeta ala Capitalei şi alţi oficerl superiori şi inferiori. După serviciulu divinu M.M. L. L. au primita, defilarea trupeloră garnisonate acolo. La dej unuia ce s’a luăta sub una pavilona. Regele a rostita una toasta. Invitaţii erau ca la 140. Sera a urmata retragere cu torţe. întâmplări diferite. Vengare de fete române la Con-stantinopolu. Cu totă rigorea persecu-ţiunilora ce se faca în contra Evreilora, cari se ocupă cu ruşinosa şi infama iue-seriă privitore la vendarea femeilora, a-cesta negoţa urmeză a se practica pe o scară câta să pote de întinsă în Basarabia. pilele trecute poliţia din ChişinăU a pusâ mâna pe o agenţiă, care expor-teză femei la Constantinopole. 6tă ce 1 se scrie în acâstă privinţă „Telegrafului41 din BucurescI : „In 4iua d® 18 Augusta curenta, poliţia a arestata pe d. Taube, una Evreu avuta, ale cărui antecedente sunta de o natură câta se pote de compromiţetore. Acestă d. Taube a, fostă proprietara de case publice la Odesa, unde a comisa mai multe delicte pentru care' a fosta condamnată la amemjî şi închisori. A-cum 4ece ani, Taube s’a ş,şe4ata la noi, deschu|ânda una comptuara pentru servitori, servitdre, bone, guverfianţe etă. Poliţia bănuinda, că Taube face negoţa ilicta cu femei, s’a pusa la pândă şi a a descoperita, că acesta Evreu prim totfi felula de înşălăciunl agajazănisce tinere fete în calitate de servitore pentru străinătate. Nenorocitele victime, atrase prin promisiuni câta să pote de pompdse, con-tracteză cu Evreula şi apoi plecă la O-desa, unde alţi Evrei le îmbarcheză „pe vt’untt vaportt. La Constantinopole aceste fete sunta vândute în casele de prostituţia seu în haremuri. Poliţia ndstră a dovedita, că luna trecută Taube a expediata la Constantinopole pe două fice ale sâtenului din Sahaidaca Avrama Pă-puşe, ambele de o frumseţă cunoscută satului întregă; asemenea cu Todoriţa şi Catinca Păpuşe, a fosta estpediată la Constantinopole şi copila Maria Sapainicova, de naţionalitate rusă, precum şi femeia Anim Avacumu din sătulă Vornicenl, Pentru descoperirea acestora nevinovate, s’a telegrafata ambasadei ruse la Constan-tinopole.44 Literatură. Icona sufletului, carte de rugăciuni şi cântări bisericesc!, prelucrată şi edată cu permisiunea Măritului Ordinariata die-cesana gr. cat. de Gherla, prin Vasiliu Patcaşu, preottt gr. cat. în Ho toana. E-diţiunea II coresă şi amplificată. Gherla, imprimăria „Aurora44 p. A. Todoranfi. 1888. — Sub titlula acesta a eşita de sub tipara ediţia a 2-a a cărţii de rugăciuni vIcona sufletului44, care cuprinde o colecţiă forte frumosă de rugăciuni la diverse ocasiunl, precum: Rugăciuni de dimineţa, la mânecată, la s. liturgiă, pentru reposaţl, dela însăratfi, de seră, învăţătură şi rugăciuni privitore la s. mărturisire şi s. cuminecătură; Canona de mângăere cătră S. năsoătore de Dum-ne4«u; Rugăciuni de folosa pentru deosebite trebuinţe; Cântări la îmormântare; Catavasiele dela Bunavestire, Nascerea Domnului, învierea, piua Crucii, înălţarea îndreptări la punerea catavasielora peste ana; Cătră D. I. „Chrisţosa. (versa pentru săptămâna patimiloril); Tropare şi con-dace etc. Se mai află pe lângă asta şi 10 ilustraţiunl frumdse. Cartea cuprinde 227 pag., e scrisă pe hârtiă fină şi are formata estetica. Ce privesce valorea cărţii, ajunge să spunema, că D-la Pat-caşa a trebuita să scotă a 2-a ediţiune, er ediţiunea acâsta a 2-a este mai amplificată, mai îngrijată în tote privinţele şi mai are intercalate în texta şi 10 ilustraţiunl alese. Cartea se pote procura directa dela autorula:, Vasilie Patcaşa, preota în Hotvana (Er-Hatvan; p. u. Ţasnâd-Szâuto—Szilâgymegye). Preţuia unui exemplara legata în pânză 50 cr, în legătură de pânză fină peste totfi şi cu gravuri aurite 75 cr; în legătură elegantă de luxfi: 1 fi 25 cr, 2 fi, 8 fi 20 cr. Portula poştala rămâne în sarcina prenirmărantului. Dela 10 esemplare, u-nulfi se dă rebatfi. UECROLOSU. Rosalia Moldovanfi născută Popfi, în numele seu şi alfi fiicelorfi sale Sidonia şi Alma şi alfi lui Ştefana MoldovanfiPre-positfi Capitularfi ca tată, — alfiLetiţiei Contese Normanfi şi Adolfinei văduve Olteana ca surori,— al lui Nicolae Popfi parochii în Cluşfi-Monosterfi cu Maria coţia lui ca socri — al lui Ioanfi, Valeriu, Maria, Ana şi Lucreţia ea cumnaţi şi cumnate, cu inima* adâncii întristată faefi cunoscuta cumcă: Iustinii Moldovanll, Protopopii alţi Districtului Cudsirului, ParochîL gr.-cat. alfi Orăştiei, Inspectorii ala Scolelora uistrictuall .şi Asesora la S. Scaunu Consisto -riald. după unfi morbfi greu provă4utfi cu s-le Secramente a repausatfi în Domnul 1888. *4* la 8 6re d. m. în anultt alfi 46-lea alfi. etăţei şT 20 1114 preoţiei. Ră^ măsiţele pămentesol se vorfi înmormânta în 14 Septemvrie după amie4fi la 4 ore. Orăştiă, 12 Sept. 1888. Fiă-’i memoria neuitată l SCml TELEGRAFICE. Bucurescî, 14 Septemvre. Regina Natalia â Serbiei a fosta primită erî în modă oficială de cătră Maiestăţile Loră Regele şi Regina României. Bucurescî, 14 Septemvre. 282 de Şerbi, cari trăescă în Rusia, au predată Reginei Natalia o a-dresă, în care îşi esprimă devo-tamentulă şi adenca loră compătimire din incidentulă nedreptăţii strigătore la ceriu, ce a avută s’o sufere. In fruntea adresei se află numele fostului Metropolită ser-bescu Mihailă. Bucurescî, 14 Septemvre. Camerele voră fi desolvate în 8 (20) Septemvre. NouSle alegeri se voră începe la 4 (16) Octomvre. Berlină, 14 Septemvre. Dojenirea Episcopului Strosmayer a tăcută aici cea mai mare sensaţiâ. Ea se aprobă din partea tuturoru. Belgradu, 14 Septemvre. 14 e-migranţl bulgari, provăcjuţl cu pa-şapdrte rusesc!, au plecată cu va-porulă dela Belgradă la Bucu-rescî. Bel Io vară, 14 Septemvre. înainte de a pleca de aici, Episcopulă Strossmayer fiindă salutată de-o deputaţiune de clerici, lî-a răspunsă acestora, că cu totă dojenirea > ce a întâmpinat'o din partea Maiestăţii Sale, densulu (Strosmayer) va rămă/ni" credincioşii pănâ la morte principiiloră ce le-a profesată în totă vieţa sa. Suakim, 14 Septemvre. Trupele lui Osman Digma au atacată forturile din afară, der au fostă respinse cu însămnate perderl de cătră artileriă. Cursulu pieţei Braşovu din 14 Septemvre st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 9.44 Vând. 9.48 Arginta românesca . n 9.40 r 9.44 Napoleon-d’orî . . . n 9.63 fi 9.65 Lire turcescl . . . n 10.94 11.— Imperiali n 9.94 »1 10.— Galbini n 5.70 r» 6.72 Scris. fonc. „Albinau6% r> 101.— ■ n —.— n n ii 5% n 98.- n 98.50 Ruble rusesc! . . . n 122.— 123.— Disconfculu .... G1ji—8% pe and. Cnrsolfi la bursa de Viena din 13 Septemvre st. n. 1888. Renta de aurii 4"/0 ."............. 100.25 Renta de hârtiă 5°/0................90.70 Imprumutttlfi căiiorfi ferate ungare . ,146.50 Amortisarea datoriei căilorh ferate de ostii ungare (1-ma emisiune) . . 97.75 Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostil nngare (2-a emisiune) . . —.— Amortisarea datoriei căilorii terate de ostii ungare (3-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare Bonuri cu clasa de sortare . Bonuri rurale Banatii-TimişU Bonuri ou ci. de sortare * . Bonuri rurale transilvane . . Bonuri croato-siavone . . . Despăgubirea pentru dijma de vinii unguresefi....................... Imprumutula cu premiulti ungureseă Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedinului............ Renta de hârtiă austriacă Renta de arginta austriacă Renta de aura austriacă . Losuri din 1860 .... Acţiunile băncei austro-ungare Acţiunile băncei de credita ungar Acţiunile băncei de credita austr Galbeni împărătesei .... Napoleon-d’ori................. Mărci 100 împ. germane . . . Londra 10 Livres sterlinge . . 113.26 104.65 104.65 104.65 104.50 104.40 104.— 99.75 130.— 125.— 81.40 82.40 110.45 189.75 879.— 305.— 312.80 5.76 . 9.65 V, 59.60 121.90 Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei44 â 5 cr. se potu cumpăra în tutungeria I. (*rosSţ în librăria Nicolae Ciur cu şi Adolt Albredit» Editorii şi Redactorii responsabila: Dr. Aurel Mureşianu, Nr. 194 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. i QosTCTzrsz&’tr.isofi-'1 Pentru ocuparea postului de alţi doilea învăţătorii la sc6la română gr. cat. din Rebra măre în districtulu Nă să udului se escrie prin acesta concursă pănă la ÎS Septemvrie a. c. st. n. Emolumentele împreunate cu acesttt postă suntă: salară anuală de 160 fl. v. a. Suplicele instruite cu documentele recerute prin lege suntă a se adresa la senatulă scdlei gr. cat. românesc! din Rebra mare. ; 1 Dini şedinţa, senatului şcolară gr. cat. Onisimft Rotarin, preşedinte. Constantinii Sncin, notară. Şe caută uuft instruetorft liă distinsă din Braşovă. Se cere cunoscinţa limbei române, germm şi încâtva a limbei francese. Voră fi preferiţi studenţii români, şi mai alesă aceia, cari suntă şi muşi caii. Instructorulă va ave.tdtH întreţinerea, cvartiră, mâncare, încălcată, luminată etc. Tinerii cari dorescă a ocupa acestă postă de instructorii să se adreseze la d-lă Koeniges, strada Furcoiei nr. 72. 146,3-8 r -om-o-mom-o- Turnătoria de feru şi OWOW-O-rxîO-WOWOWO de maşini a lui SCHL1CK SOCIETATE PE FABRICA ŞI DIRECŢIUNEA: YI. Âeussere Waitznerstrasse 1696/1699. s BIROUL® IN ORAŞ® ŞI DEPOSITULfi: YI. Waitznerring 57. Tocitori Maşini de s&m&nată în brazdă „TRIUMFH“ şi „HALADAS“ patentate ale Ini SCHLICK Maşini de sămănată care împrăştie grăunţele; Pluguri patent, ale lui Schlick cu 2şi3 fiare Plugurl-Rayol patent, ale lui SCHLICK. Pluguri cu ună feră originale Sclfi-liclr şi T7"idLa/ts, Unelte agricole, grape, fărîmătorl de bulgări, iiiiiorl âs sfieli, sasşias piatra aiaiii ât Ml, bătăii ⧠perambS, (cucuruza; Mori piatra îMaată. C3-ax3D.Itij.rI de txelerat-ă. cu -vaporij. şi cu. irâsctej-u. (3-Spel). Mori pentru curăţita, Mori pentru măcinata. Părţi aparţinăore de tote sistemele de pluguri pentru reservâ se află la depositu. Preţurile cele mai eftine. — Condiţiunile de plată forte favorabile. — Preţurî-Gurente la cerere gratis şi franco. osss Ne onorămă a aduce la cunoscinţa p. t. D-lorti Clienţi, că de şi amti mutatU partea cea mai mare a birourilor^ nostre ce se aflau în Budapesta VI., Waitzner-Boulevard No. 57, în etablisementulă fabrice! nostre aflătorii: Budapesta, VI., Âussere Waitznerstrasse Nru 1696—99, totuşi susţinemtt în intereşulă şi pentru comoditatea onor. d-nl clienţi unti birou în oraşti, în localitatea de pănă acum, unde s6 află unti de-positii cu tote productele nostre de obiecte pentru codiri şi de maşini agricole. Cu înaltă stimă 28,18—12 -O-M Direcţia turnătoriei de feţru şi a fabricei de maşini a lui Schlick, societate pe acţii. -O- owowei I d I AŢA MARE Nr. 22, înfiinţată cu începerea anului acestuia, proviîdută cu cele mai nouă mijloce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri, primesce şi efectuezâ totu felulu de lucrări tipografice, precum: Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în auru, argintii şi colori, tabele, etichete de totu feliulu şi esecutat elegantu. Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, factnre, liste cu preţuri curente, avisurl, reco- mandaţiunl, cerculare ş. a. Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore. z —------------------- U Dispunendă de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulă nostru tipograficii este în posiţiune a eseuta orl-ce comandă în modulă celfi mai esactii şi estetică precum şi cu preţurile cele mai moderate. Comandele eventuale se primescă în biuroulu tipografiei, Braşovă, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I, cătră stradă. Comandele din afară rugâmă a le adresa la Tipografia A. MITEEŞIANU, Braşovă. Tipografia A. MUREŞIANU Braşov u,