■>r- m. l Mgttun. iUiiiiatUUM ti MMMV, plata am Ir St. I iaoif nttnaMta nu ae pn-aaaaeft, Munwonptenu aera- trimită! Biroorilt ie mmm: •nşşvt, piaţa nare Br.22. Inferate maiprimeaoMn Vtaaa: Amtotf Jfem, EaasensitmAb Iqgkr (Oth Maat), B$mrich SchaUk, Aloi* EtmdlHjMm, X.Ofptlfi, J.Skm-#*b*rg; tn Bedapeata: Â. V. Gold-btrotr, Ante# Metti, BcksMnBermat; tnFraakfnrt: Q.L.Dambt; t&Haai-kar|: i. 8tet#*r. PreţolA inaerţiruulor&: oaerift ganumdfl pa o col6n& 4 er. ■» 80 er. timbru pentru o publicare. Publicări mai deee după tarifă si Învoiţii. Reclame pa pagina IlI-a o Benă 10 or. v. a. atu 90 bani. - a*»ea ■Qaaeta" ieae In fla-aare 4» pairi j _ ,P# *0 «■imcî.pe I luni 20 nranel. pe trei luni . . (. ac. , ■ ii * Saprenumer* la tdte ofi-•W* paptala din Intru pi diji afară şi la ddl colectori. IMtuiemil jektn Brssorti q a a ţi. Pe. urî. and. I* fl.,. p» şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Uqrţ esemplart 5 or. ▼. a. atn 15 bani. . . AfcAfcfl abonamentele cAtâ şi inserţiunlle sunt a. ae plăti tn&inte. , • Nr. 192. Eraşorti, M 1 (13) Septcmpe m Mm faiailii 9 jMk.‘ I. Am ti reprodus^ în numSrulu trecuţii câteva pasftge din nisce articulî ai f6iei periodice „Revue Bleue“ din Parieây cari se ocupă de situaţiunea monarchiei ndstre şi au fostu forte remarcaţi în cercurile politice. Acestii ciclu de articulî a fostă scrisă din inci-dentulă cunoscutului discursă ală d-lui Tisza, pronunţată în parla-mentulă ungară în afacerea participării la esposiţiunea din Paris, discursă care, precum scimă, a produsă o impresiune aşa de rea în Francia. In numărulă său din Iulie „Revue Bleu“ vrândă să esplice rolulă ee-lă j6că şi influenţa ce-o exercităză d-lă Tisza cu ai săi, face o privire retrospectivă asupra embriogeniei, asupra formaţiunei şi a consecinţeloră regimului dualistă dela noi, pe care o repro-ducemă aici, pentru ca să vedă şi cetitorii noştri, în ce măsură s’au schimbată vederile Francesi-loru cu privire la situaţiunea in-teriără din Austro-Ungaria. Etă ce scrie „Revue Bleu“ sub titlulă „Originea dualismului în Austria:u „Se scie cum s’a formată puterea monarchiei Habsburgiloră, aglomeraţiune de state şi de naţionalităţi heterogene, care pană la începutulă şeclului nostru a fostă confundată în Europa feudală cu imperiulă Germaniei şi care, folosindu-se de reminiscenţele romane, şi imitândumai ales Bisanţulă, ală căruia moştenitorii era cu multe titluri, mai alesă în ce privesce poporaţiunile Dunărei, acestă monarchiă a fostă destulă de tare pentru a aspira şi a pretinde în timpă de unu secolă ori două supremaţia asupra întregei Europe. Austerlitz a pusă capătă acestei posiţiuni şi a redusă pe HabsburgI la statele lor ereditare, Inse aceste state formeză ună grupă destulă de compactă, din punctă de vedere ală teritorieloră şi alţi poporaţiuniloră, spre 3, constitui una din cele mai puternice monarchii ale lumei“. „Cele mai frumăse două po-dobe ale acestei cordne au foştii regătulă^ Btflremiei şi ală TJ igariei, pe cari căsătorii încieiate cu di-* băciă le-au reunită cu domeniulă patrimonială ală Habsburgiloră, însă noroculă acestoră două state dela încorporaţiunea loră cu Austria a fostă fdrte diferi tu“. „Boemia, patria lui I6nu Huss, a lui Ziska, a. lui George Podie-brad, s’a aruncată la începutul soclului ală XVII-lea în turburările răsbdieloră religiose. Ea şi-a pierdută atunci autonomia sa, şi dela desastrale ce le-a suferită dela a-cestă epocă încoce, ea a fostă tot-deuna tractata ca provinciă cucerită. Bunurile nobilimei naţionale au fostă confiscate şi date cava-leriloră germani seu curtesaniloră puterei victori <3 se; administraţiu-nea a devenită germană; în fine limba naţională, proscrisă fiindă ca complice a insurecţiunei, a decă-4ută la rangulă unei limbe vulgare a norodului. Numai de vre-o jumătate de seculu încăce, ea s’a ridicată erăşi din acăşta cădere, graţiă sforţăriloră 6 menii oră literaţi, artişti şi a bărbaţiloră de stată eminenţi patrioţiw. „Cu totulă altfelă şi multă mai norocită a fostă destinulă regatului ungurescă. Cucerită şi nimicită de Musulmani la începutulă secuiului ală XVI-lea, acestă regată a rămasă timpă de 150 de ani sub jugulă otomană. In 1682 Buda şi Pesta erau încă oraşe turcesc!. Ungaria a fostă redobândită pasă de pasă de cătră armatele imperiale. Mântuirea ei definitivă nu se dateză decâtă dela bătălia din Petrovaradia, adecă dela 1716“. „Asemenea antecedenţe ar fi trebuită, aşa se vede, se facă pe Maghiari modeşti în ambiţiunile loră; se miră omulă chiar, că iaeâ autonomiei loră nu s’a înecată de totă într’ună asemenea naufragiu. Insă, pţinţtr’Q bizareria desţulă de adese âparăntâ în istoriă, cucerirea străină a servită naţionalităţii ungare ca preservativă contra încălcărilor^ şi chiar contra pretensiuniloru coloră mai Intime ale puterei centrale. De câte ori privilegiele ei erau ameninţate, Ungaria austriacă scia să se în-ţelegă cu Ungaria musulmană. Tăkăly, Rakotzy, toţi eroii legendari ai Ungariei şi-au cucerită re-putaţiunea loră aci conspirândă aci legându-se pe faţă cu Turcii în contra Austriaciloră, a liberatorilor lor. Graţiă |acestei atitudini echivoce, Ungaria a sciută să intimideze mai totdeuna cabinetulă de Viena şi să se sustragă velei*; tăţiloră absolutiste ale lui Leo-pold, Iosif î şi Carolă ală VI-lea.“ rxnsr .aj’.a.irJL. Privitorii la relaţiunile comerciale dintre Italia şi Francia, secretarulă de stată italiană Ettena a ţinută cătră alegătorii săi o importantă vorbire. După o telegramă din Roma, Ettena a espli-cată desbaterile privitdre la convenţiu-nea comercială cu Francia , precum şi urmările semţite de amândouă puterile din causa ruperei relaţiuniloră economice. Deputatulă a pomenită cu ore-care laudă de reserva d-lui Crispi manifestată din incidentulă desbateriloră, şi a enunciată susă şi tare, oă elă nioî-odată n’a confundată interesele politice cu cele comerciale. Esemplu, strălucită despre acâsta, Ettena, suotă Germania şi Austro-Ungaria, cari state, deşi în privinţa politică se înţelegă forte bine, totuşi • diferinţele loră economice, cari e-sistă de 10 anî deja, nicidecum nu suntă aplanate. Cuvintele lui Bismarck rostite în adunarea dela 1876 voră remâne pururea memorabile, (jice deputatulă ita-Kană. Bismarck a cjisă, că ună adevă- rată perioulă 8’aT nasce atuUcI, decă careva dintre puteri ar cere dela Rusia ÎU' virtutea concesiuniloră politice, avanta-gii econoipice. Elă arată, mai departe, că în urma celoră întâmplate, singură Francia e responsabilă şi adauge, că de cinci luni de. 4ile, de când tarifulă generală este în «^licăre, importulă a soă-4uta cu .142 milidne, pe când esportulă numai oşi 38 mi^f^e. Tţalia, 4ice Ettena şl-a deschisă alte debuşează şî-a construită fabrici nouă;, îi eres ce esportulă mătăsăriiloră şi face să progreseze puterea de producţinne a docunloră plantate cu viţă de vină. In fine vorbito-rulă declară, că se încrede în productele italiano şi speră că Italia va învinge. Din Serbia sosesee, soirea că între regele Milanii şi fostulă său ministru totuşi s’a făcută 6re-care învoire în Abbazia. Că unde voră duce stările a-normale din Serbia şi în ce direcţiune se voră mai desvolta, sigură nu se p6te sci. O scire din 4iarulă „Zastava“ a născută în mulţi nedumerire. Se cfice adecă în amintitulă ^iară, că regina Na-talia, care a fostă primită ou mari simpatii din partea Sârbiloră locuitori în România, ar fi întinsă mâna unui emi- ' grantă sârbescă ’ (numele nu i se scie) şi i-a ^isă „nu despera în lupta pentru patriă.u Er când s*a depărtată, i-a ^isă regina: „La revedere câtă mai curândă în iubita nostră patriă.u Pressa opori-ţîonală din Sârbia dă mare însemnătate incidentului acestuia, legândă mari speranţe de cuvintele ultime ale regiuei Natalia. * Despre revolta din Afganistană „No-voje Vremja" împărfcăşesce cetitoriloră săi soirea, că totă ţinutulă de Nordă ală Afganistanului s’a declarată pentru Khan-Isac. Intre cetele sale răsboinice şi cele ale lui Abdurrahaman s’a întâmplată ună atacă nedecisivă. F6ia ru-sescă crede, că răscdla va nasce multe complicaţiunl, şi recomandă ca Anglia şi Rusia se împartă între ele Afganistanul &. Heratulă sub conducerea lui Isac Khan să fiă ală Rusiei, er Anglia se stăpânâscă părţile de meq[ă-4i sub Abdurrahman. FOILETONUL^ „GAZ. TRANS. AT.-nTT^Tn A Poveste. (Urmare.) Fata apoi cum scăpâ Iute iuga o luâ Şi-’n tufişă se cufunda. Eară blândulă vânătoră Ce-o scăpase de omoră Jalnică după ea căta Pân’ din zare o perdea; Apoi elă se apucâ Şi ’n pădure se luâ, Der pe aicea cum mergea Ii părea că’lă apăsa Pe inimă-o pâtră grea Că pe fată o lăsase Şi de mdrte o scăpase. Şi la asta cum gândea Etă, frate, că-’ntâlnea Ună purcelă mică păduratică Ună purcelă de poroă sălbatică; Cum purcelulă elă zărea Arculă iute-şl încorda Şi spre elă îlă descărca; Er săgeata zângănindă Pe purcelă bine lovindă Capu-’n două-i despica Şi pe locă mortă îlă lăsa!.. Yenătorulă din elă sc6te Mărunţişurile tote Maiulă şi splina luândă; — Apoi fără gryl plecândă Cătră curtea ’mpărătâsoă Curte mare şi domnescă Ca să dea la domna mare O deplină ’ncredinţare Câ elă tote a ’mplinită Precum ea i-a poruncită Eară Domna când vedea Maiu şi splina-’n mâna sa Socăciţii poruncea -Să le frigă câtă mai tare Să-i-le facă de mâncare; Apoi multă pre liniscită Mancă maiu şi splină .friptă, Şi se ospetează bine Căci gândea acum în sine: Că singură-i mai frumosă Tuturoră mai drăgostosă !... Frumuşica Albuşică Prin pădure cum mergea Singurică vad de ea, T6tă, totă tremura Şi-aşa tare se temea Câtă pe ea o speria Chiar şl-a frun4eloră şoptire In a loră lină clătire. Ea plângândă şi suspinândă Şi prin Godri pribegindă Ce să facă nu scia Ci fiigia mereu, fiigia, Peste spini şi prin tufişă, Prin locă rău şi prin petrişă. Şi prin codru cum fugea De prin tufe scormonea Lupi şi urşi şi fiere rele Cu ageri dinţi şi măsele Der de ea t6te fugeau Şi nimică rău nu-i făceau... Pribegi o cji întrâgă Albuşică mândră dragă, Ear pe când se însera Ea abia se mai ducea, Căci mari şepte munţi suise Şi totă şepte coborîse, Câtă pici6rele-i slăbise, Şi acum abia putea Să se mişce de-icl cole. Când spre marea ei mirare Şi spre bucuria-i mare, Eată că nu-’n depărtare Yede de-o lumin’ o zare. Ea păşind ă acum mai tare Intr’acolo se-’ndrepta De-unde zarea ’i venia. Şi spre marea-i bucuriă Ea zăreşce-o căsuliă De totă mândră curăţică Der de formă tare mică ; — Spre căsuţă se’ndreptâ In lâuntru se uitâ Şi-’n lăuntru se băga, Ear de ce,aci vedea Şi mai tare se mira: T6te erau mici în casă!... Der curate şi frumosă, T6te erau curăţite Şi-’n şiră mândru rânduite, Cum nici că se p6te spune Căci erau ca de minune!... Şi era-’n mijlocă de casă O micuţă, mândră masă, Ear pe ea erau aiicl Şepte tăieraşe mici, Apoi încă rânduite Erau şepte mici cuţîte, Şepte linguri şi furcuţă Şl-apoi şepte păhăruţă; — Ear măsuţa cea-rnfiorită Era mândru coperită Cu o pânză aurită... Şi erăşi ea mai vedea Cum de fire atârna Şepte paturi mititele Ca şi şepte Jegănele, Cu albe pânze coperite Ear pe margini aurite..;. Fetişdra cea frumosă Multă flămândă şi setosă In căsuţă cum întrâ Iute mi-se apucâ Din totă loculă de luâ Câte-o mică bucătură, Nr. 192 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. Călătoriile lui Boulanger. piarele nu voră să rq^âi Incâteze cu scirile ce le aducă despre gânerflulă francesă. Pressa streină j^p. deq^ebl ur-măresce pasă de paşti totâă mişcările faimosului bărbaţii, care dă |4şa multă de lucru republicanilor^ din/Franoia. Aşa se 4i°e acum, că Boulangur a ajunsă $ă fiă sărbătorită nu numai în Parisâ ci chiar şi în Germania. Cu câteva dile înainte de asta s’a lăţită vestea, că ge-neraîulă ar fi călătorită peste Colonia în Hamburg, ba s’a semnalată şi aceea, că îh 1 Septemvre n. a ajunsă acolo. Generalulă, se tji©©? că ar fi petrecută o cji în Hamburgă, er după aceea şî-ar fi luată drumulă spre Danemarca, Şve-dia şi Rusia. ţfiarulă parisiană „Gil Blas“ încă în săptămâna trecută a luată o notiţă în care se c|ice (ironică), că Boulanger ar avă de gândă să se întâlnâscă cu Bis-marck. La soirea însă, că generalulă ar fi în Hamburg, berlinesulă „Nat. Ztga face următorea observare: „Gil BlasM aş aderă îşi p6te continua gluma şi pote face alusiune la aceea, că Friedrichsruhe este aprope de Hamburgă. Merită amintire şi aceea, că la timpulă său şi Gam-betta a făcută călătorii prin Germania de nordă, ceea Ce atunci se numea „călătoria oficiosă în jurulă lui Bismarcku şi care ţintea la aceea, ca pe conducă-torulă republicană să’lă facă posibilă pentru guvernă. Gambetta însă a combătută scirile acestea cu trasa: „n’am voita decâtă se admiră fruncjişulă auriu ală păduriloră germane.u Fără ’ndoielă că că şi Boulanger află de binevenită tim-pulu, ca să admire fruncjişulă de tomnă ală păduriloră germane. “ In Parisă circulă două versiuni pri-vitore la călătoria lui Boulanger. După cea dintâiu generalulă, într’adevără, a vi-sitatupe cancelarulu germanii, după a doua însă elă s’ar fi dusă în Şvedia ca de acolo să-’şl continue calea] spre Pe-tersburgă, unde se încheie alianţa ruso-francesă. „Credeamă — scrie diarulă „Patrieu — că generalulă, mergândă în Svedia, face numai ună încungiură ca să potă merge în Rusia, unde a fostă cu câteva luni înainte de asta celă maiîncrecjută şi mai fidelă omă ală său. Noi nu credemă că amă strica generalului, seu amă pune piedici planuriloră sale prin aceea, că vorbimă despre călătoria lui pe faţă. Din contră, noi ’i folosimă prin a-cesta fiindcă îlă încredinţămă că elă se va bucura de-o primire însufleţitore din partea vitejiloră Ruşi, cari aşa de multă iubescă patria nostră. Generalulă e forte populară în Rusia şi vecia lui nu pote decâtă să crescă mergendă la Peters-burgă seu la Moscva. Noi trebue să-i spunemă francă ce (jic© despre elă ună corespondentă ală nostru, că adecă în 1ă lui se „yădă cele nj^i înalte ^per? ** cabinetul^ ţartifcti.% • .. k care djatre*cele dfeiă |Jianţ& umblă Boulaneer î Dftpă $a ge!rmanSjp orî dhpă cea rusfec㪠■■ ,i \ !’ Mulţi susţină părerea că Boulanger nu caută nici alianţa cu Germania, nici cea cu Rusia, ci că privirile lui ar fi întdrse spre apusă, cătră Spania. Foile parisiane însă, ocupându-se 4in adinşă de scopurile ce le urmăresce Boulanger prin călătoriele sale, care de care vreu se gîcescă adevăratele intenţiunl ale generalului. Se va vede decă nu cumva Bismark se va pomeni într’o cji cu alianţa fran-ceso-rusescă! Sj) *■ SCIRILE pILEI. Cetimă în „Kolozsvaru dela 11 Septemvre : „ Ura ce o nutrescă locuitorii din Turotz-Sânmărtină contra Maghiari-loră a ajunsă aşa de departe, încâtă câţl-va din ei au cutezată să demonstreze contra archiducelui maghiarii Iosifu pe timpulă petrecerei sale în Turotz-Sânmărtin: In ondrea archiducelui Iosifă, care fu primită cu entusiasmă, sera s’a iluminată oraşulă în modă strălucita. Faţă eu manifestările de aderinţă sinceră a locuitoriloră din oraşă, s’a observată, că câţl-va panslaviştî de renume şi-au lăsată neiluminate ferestrile loră. Ei au dedată, că nu voră să se facă părtaşi la iluminare, pentru-că archiducele Iosifă este principalulu apărătorii alu „Kulturegylet“-ului din Ungaria de susu.u Demonstraţia acesta, scrie „K-ru, a scandalisat adâncă nu numaipelocuitorii maghiari, ci şi pe locuitorii slovaci cu bune simţăminte din Turotz-Sânmărtină, căci pănă acum nu s’auprea dată asemenea caşuri, ca cineva să profite de presenţa unui arohiduce regescă pentru a-şl face cunoscute în asemenea mod ti intenţiunile sale antipatriotice.u # * * „Biserica şi Şcola* din Aradă inre-gistrâză îmbucurătorea scire, că în vederea urcării preţului vinarsului preoţii şi învăţătorii noştri din unele comune din acele părţi au întrunită poporulă în adunări şi au luată hotărîrea de a se absţine cu totulii dela beutura de vinarsii şi a se constitui în reuniuni de moderaţiune. — Atragemă deosebita atenţiune a cetito-riloră noştri asupra acestoră nobile şi prea salutari esemple pentru a căroră imitare, mai vîrtosă fruntaşii poporului nostru de pretutindenea, ară trebui să facă continuă propagandă cu cuventulă şi cu fapta. * * * Petrecerea studenţiloru universitari români din Braşovu, ce s’a dată Sâmbăta trecută în sala O telului „Nr. l.u dinlocă, fi fostă de rendulă acesta,slabă cercetată. * Tinerimea -ştia dată t6tă silinţa să co-răspundă aş^ptărei publicului «.şi, în ceea ce privesce ârangiarea, jŞăoare a trebuită să rămână pa deplină satiâfăciiţă. Petre-Tea 4 fostă fdrte animată şi aţv fi fostă şi mai animată, dâcă publiculft română ar fi documentată mai multă interesare faţă de ea, considerândă mai alesă, că scopulă. |ce-lă are în vedere tinerimea nostră academică prin arangiarea petre-ceriloră acestora, ee de ună timpă încoce se dau în fiă-care ană, este înfiinţarea unui fondă pentru aju torarea studenţi- loră săraci dela scdlele de aici. * * * Cetimă în „Româniaw: Bancherulă Iacob Neuchotz din Iaşi se găsesce în ultimele cjile de agoniă. Averea, ce va rămâne pe urma sa, se evalueză la 4 milidne. Ună testamentă există, prin care, între alte multe disposiţiunî, se lasă 0 sumă însemnată orfelinatului Iacob şi Bety Neuchotz, 20 mii franci Academiei române şi câte 5 fr. de ori-ce săracă se va presenţa a treia di după înmormântare. ★ * * , Acelaşă cjiară scrie: „Activitatea comercială în porturile nostrc face să înve-selescă pe întrega ţeră. Pe fiă-care cji se facă transacţiunl însemnate; pe fiă-care cji acele colosale vase cu abură părăsescă porturile, încărcate cu diverse cereale, pentru a lăsa loculă altoră nouă vase ce vină să încarce la rândulă loră.“ * * * Cei doi copii ai viceregelui din E-giptă, prinţulă moştenitoră Abbai, şi fratele seu mai mică Mahmet Ali-bej, Duminecă după amedă au sosită din Lem-bergă în Budapesta. După ce s’au restaurată puţină, au eşită la preumblare prin oraşă. * * * Ală treilea congresu internaţionalii pentru încuragiarea navigaţiunei internaţionale şl-a deschisă şedinţele sale la Francfort pe Meină. Căa mai mare parte din guvernele europene suntă representate a-colo. Scopulă e de a stimula desvolta-rea căiloră de comunicaţiune mai eftine decâtă căile ferate şi mai apte pentru transportulă mărfuriloră grele şi de mică valore, d’a studia cestiunile tehnice şi economice de ună interesă generală şi d’a aduce o înţelegere şi de se va pute o unitate în tipuiă lucrăriloră de artă şi esploatarea căiloră navigabile pentru a le asigura ună caracteră internaţională. Aprope 700 persone facă parte din con-gresă; alături de somităţile sciinţei şi înalţi funcţionari, se găsescă publicişti, neguţători şi simpli curioşi. * * * „Românulă“ scrie, că d-lă Pirotşa-nac, advocatulă M. S. Reginei Natalia, a sosită în Bucure^^ p'entru a sa înţelege cu M. S. asupra mai multoră afaceri. * * * piarulă din Cracovia vCzasu scrie, că- pe* timpulă întâlnirii împăraţi-loră la Peterhof, ‘Wilhelm H-lea când şl-a luată adio a r Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în aurii, argintii şi colori, tabele, etichete de tott feliulu şi esecutat eleganţii. Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisuri, reco- mandaţiuni, cerculare ş. a. Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore. Dispunăndii de maşini perfecţionate şi de isvbre eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulu nostru tipografică este în posiţiune a eseuta orx-ce comandă în modulă celti mai esacttl şi esteticii precum şi cu preţurile cele mai moderate. Comandele eventuale se primesctl în biuroulă tipografiei, Braşovfi, piaţa mare Nr. 22,etagiulă I, cătră stradă. Comandele din afară rugămîi a le adresa la Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu. Tipografia A. MUREŞIANU Braşov ii.