Tipoarafla:
BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22.
Scrisori netrancahe nu ae pri-mescft. ilanuainp «nu se re-
trimi. a!
Birourile de atuaiii:
Brnşcvu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate maiprimeacălnVlsna:
JMolfMosxe, Haasenstem & Vogler (OUo Maus). Heinrich Schalek, Alois Etrnăl, M.Dukes, A. Oppelik, J. Dan-ntberg; în Budapesta: A. 7. Qold-btrger. Anton Meni, Eckstein Bernai; tnFrankfurt: G.L.Daube; înHam-tjurp: A. Steintr.
Preţuiţi inserţiuniloră: o seriă garmondft pe o colină 6 cr. ai 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiălă. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. său 30 bani.
-AJWtTXaTÎr
“Gazeta" iese In fie-care <!'•
Abonamente pentru Anstio-tJng. ri
Pe unu ană 12 fl., pe şâse ltm 6 fl., pe trei luni 3 fi.
Peitm România şi străinătate:
Pe ună ană 40 franci , pe săse luni 20 franci, pe ,&rei luni ‘ IQ franci.
Seprenumeră la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Aăonaientuln pentru Braşov!-:
laadministraţiune, piaţa mare Ni*. 22, etagiulă I.: pe unu ană 10 fl., pe şăse luni 5 fi., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulă în casă: Pe ună ană 12 fi., pe săsş luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. y. a. său 15 bani.
Atâtă abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 191.
Braşovti, Marţi, Mercuri 31 Augustă (12 Septemvre)
Braşovu, 30 Augustii st. v. 1888.
ţfiarele unguresc! iau notiţă de nisce articulî remarcabil! publicaţi în „Revue Bleue“, ce apare în Pa-risu, sub titlulu „Stabilirea dualismului austriacă şi consecinţele sale pentru politica generală a Eu-ropei.“ Reproducemu şi noi mai josă ună scurtă resumată din a-cestă articulă, credemă însă a fi de interesă pentru cetitorii noştri să cunOscă acele pasagie dintr’en-sulu, car! se referă la alianţa cu Germania şi la situaţiunea de faţă. Etă ce c[ice „Revue Bleue“ între altele:
„Contele Andrâssy a fostă fidelă originei sale. Ajunsă la cârma afacerii oră streine, principala şi unica sa preocupaţiune a fostă de-a strînge mai tare legăturile monar-chiei austriace cu Germania, care va se	de-a face ca Austria
se perdă totă ce-a mai putută păstra din independenţa sa după 1870 şi de-a confirma, ba de-a a-grava în tote împrejurările starea de vasalitate, la care a redus’o regimulă dualistă. Elă a fostă care a încheiată la 1879 acestă îăimdsă alianţă...“
„E de înţelesă recunoscinţa Un-guriloră pentru o transacţiune. care corespunde ambiţiunii oră loră egoiste şi întaresce preponderanţa loră în afacerile imperiului; însă care este valdrea acestui pactă din punctă de vedere austriacă? care sprijinulă, care adausulă la putere ce-lă câştigă Impăratulă Franciscă IosifB pentru răsboiele viit6re?w
„Singurulă angajamentă, ce l’a luată Germania faţă cu Austria în acestă tratată, este promisiunea unui ajutoră contra Rusiei. “
„Insă de ce acestă precauţiune din [partea Austriei ? In trecută Rusia i-a făcută serviţii eminente, în deoseb! la 1849, pe când Prusia conspira cu inimicii ei cei mai neîmpăcaţi. In presentă se vădă
FOILETONUL!) „GAZ. TRANS.
Poveste.
Era iarnă frigurosă Prin poene neauă grosă;
Eară gerulă era mare Ingheţândă totă ce-i sta-’n cale, Căci sufla celă Moşă Gerilă Moşă Gerilă frigurilâ,
Câtă şi lemnele crepa,
La focă apa îngheţa!
Fluturi albi de nea cădeau Şi pământulă copereau; —
Eâr o mândră-’mpărătesă Cea în ţeră mai alesă In mijlocă de iarnă grea La ferestră că stetea,
Cotele îşi răzima De feresta frumuşea Şi pe aură înşira C’ună acă dalbe mărgărele Mărgărele frumuşele;
Ear cu ochii se uita Neaua-’n fluturi cum pica Totă văzduhul ă de albea...
Şi cum sta şi cum căta Nici în semă nu lua Că mărgele înşirândă Aculă ei mereu greşindă Miculă degetă şi-lă împunse
ore conflicte de interese, se is-bescă 6re pasiunile contrare, suntă cestiun! iritante care-ară trebui fatalmente să se deslege printr’ună răsboiu?“
* „E de ajunsă de a arunca o privire asupra chartei spre a se asigura, că fiăcare dintre aceste doue state are sfera sa de acţiune bine distinctă. La nordă din cause fărte bine cunosute nici unulă din ele nu viseza la o estensiune asupra teritoriului vechei Polonie. La răsărită amendoue monarchiele suntă separate prin România, o naţiune care resistă or! cărei absorbiri. Nici Rusia, nici Austria nu potă se se cutropescă una pe alta. “
„Putemă adauge că or! cees-tindere în Orientă va fi ună isvoră de complicaţiunî interiăre pentru Austria. în situaţiunea actuală ea do-mineză, prin navigaţiunea şi comer-ciulă său, cursulă întregă ală Dunărei, ea trage din principate, din Turcia chiar imense profituri pe cari nimene nu se gândesce a i le disputa.“
„De ce folosă p6te se-i fiă der concursulă Germaniei în Carpaţî or! în Peninsula Balcanică contra Rusiei, mai alesă decă vomă avea în vedere, că acestă amici-ţiă protegătore, de totă inutilă, este pură concepţiune intelectuală ? Căcî decă din limbagiulă şi din actele d-lui Bismarck resultă ore-care învăţătură, acesta este că elă preferă alianţei austriace, amiciţia şi chiar simpla neutralitate a cabinetului de Petersburgă.“
„Pentru Unguri lucrulă stă alt-felă. Rusia e protectorea naturală a naţionalităţiloră slave pe car! ei voescă să le năbuşescă. Mai multă încă, Rusia a fostă la 1849 şi ea p6te să fia încă ocrotitorea Austriei însăşi, în contra insurecţiu-niloră maghiare. Este prin urmare pentru Maghiari ună interesă supremă de a împinge pe Rusia spre răsăritău....
Ear din degetă sânge curse,
Roşi trei picuri picurară Şi pe neauă se lăsară...
Când pe semă ea luâ In josă iute căuta Şi multa tar© că-i plăcea Câta de mândru că stetea Picuri roşi pe albă nea.
Şi cum sta şi cum căta Cătră sine-aşa (jicea:
— „Domne!... câta ar fi de bine „Se mai am pre lângă mine „O iubită fetişoră „Sprintenă şi rumeioră,
„Şi aşa de frumuşea „Cum frumosă-i alba nea „Cu cei picuri de pe ea...a
Nouă luni abia trecuse Şi ’mpărătesa născuse O fetiţă cum vrea ea Sprintenă şi frumuşea Albă-’n faţă ca şi neaua Mândră ca şi vioreaua;
Ear pe obrazulă ei de flore O roşeţă-’mbătătore Ca şi picurula de sânge Ce din degeta prospătă curge... Ca şi doi luceaferî rari,
Erau ochii ei cei mari,
Negrii ca mura erau Şi frumseţa i-o măreau!...
După aceste autorulă face întrebarea, cum vine că Germanii din Cislaitania, cari n’au nici o plângere faţă eu Rusia, au făcută causă comună cu Maghiarii, acla-mândă tractatulă îndreptată mai alesă contra cabinetului de St. Petersburg?“
„Causae, <ţice autorulă, că Germanii, mai ageri ca Ungurii, nu credă seriosă într’unu rSsboiu cu Rusia; ei nu vădă în tractatulă austro-germană decâtă solidaritatea şi pote chiar concursulă efectivă ală Austriei dată Germanici într’ună răsboiu contra Franeiei spre gloria patriei germane. Acesta ar însemna o reînoire a anului 1818. Şi cine scie? p6te voră ave chiar pe Rusia pe partea loru.“
„Acesta e visulă Austriaciloră — continuă „Revue Bleue* — şi trebue să mărturisimă că în acestă visă este o intuiţiune mai sigură şi mai înţeleptă a politicei bis-markiane, decâtă în profundele combinaţiunî ale Unguriloră. E-venimentele au probată acesta de şese Iun! încăce. Departe de a secunda, Germania, surdă la tote dojenirile Unguriloră, car! se sfor-ţeză a o teri într’o acţiune contra Rusiei, încarcă pe Impăratulă A-lexandru cu preveniri şi linguşiri^...
Desperaţi de acestă stare de lucruri, încheie autorulă, şi văc}ând că „Germanii nu voră se asigure pacea lumei sdrobindă pe Rusiau, Maghiarii ş!-au pusă t6te speranţele loră în conflictulă dintre Germania şi Francia, care le apare iminentă...
Despre celft din urmă consiliu de miniştri francesi ţinutti la 5 1. c. se scriu următorele din Parish: „Miniştrii s’au a-dunatii la 2 bre după amecjh în palatulâ Elyse sub preşedinţa lui Carnot. Preşedintele camerei Floquet şi ministrulâ
Eră p6ru-i de argintii Ajungea păn’ la pământii Şi aşa frumoşii lucea Câtă pe elă ochii fugea, La elă nu poteai căta Cum nu poţi căta la sore Nici la raza-i lucitore!...
Şi fiindcă ea era Albă ca şi albă nea „Albuşicău-i pusă nume Nume dragă pe astă lume.
Abia fata se născusă Şi abia puţină crescusă,
Când, o! D6mne ce păcată, Mamă-sa o-a lăsată.
Şi sburândă spre ceriuri susă Dela sînulă ei s’a dusă, Lăsândă fica ei iubită — Pe-astă lume urgisită.
Impăratulă o jălesce,
Ună ană totă se năcăjeşce După buna sa soţie Ce perit’a pe vecie.
Şi pe densulă îngrijată Cu fetiţa l’a lăsată....
Dup’ună ană acuma eră Se însoră-a doua oră,
Şi-’şi aduce elă în casă O nevastă-aşa frumoşi
de marină amiralulă Krantz raporteză numai decâtă despre impresiunile ce le-au primită în călătoria dela Toulon. Ei declară, că au fostă pe deplină mulţă-miţi cu dovedile de simpatiă cari le-au manifestată faţă de ei ofieerii spanioli şi portugesl. Amiralulă Krantz a dată in-formaţiunî exacte despre starea eminentă a flotei francese, şi despre deplinulă suc-cesă ală eserciţiiloră făcute. Miniştrii după aceea s’au ocupată de călătoria preşedintelui republicei în Normandia. Ministrulă de esteme Goblet face după aceea o scurtă espunere asupra respun-sului ce l’a dată lui Crispi în cestiunea Massauâhului. Marile puteri întru ade-vără, că au dată totă dreptatea guvernului francesă şi i-au aprobată pe deplină purtarea-’i corectă şi tonulă său moderată.u
*
Din Belgradă se ananţă, că regele Serbiei ar fi adresată cătră consistorulă din Belgradă următorea scrisdre: „A-flândă că soţia uostră Natalia a înaintată Consistorului răspunsulă la jalba nostră de divorţă, rugămă Consistorulă să ne trimită răspunsulă imediată şi să ne dea voiă de a mai da ore-cari suplimente la jalba nostră şi să ia în desba-tere afacerea numai după trei luni. — Milanu.u
Procesulă se scie că s’a amânată după dorinţa regelui. Căuşele pentrţi cari regele Milană a cerută amânarea, se crede că suntă de natură politică, der de astădată publicarea loră nu se pote face totă din consideraţiunl politice. In legătură cu acestea se scrie din Viena, că în cercurile politice de acolo, răspun-sulăj reginei Natalia a fostă privită ca aspru şi provocâtoră; er despre regina se telegrafiază din Bucuresci, că ea voesce să se aşeeje acolo stabilă. Spre scopulă acesta se c^ic®, că va cumpăra casele generalului Ar ionii. O altă telegramă din Petersburgă ne spune, că regina va vi-sita pe Ţarulă în Jelisavetgrad ca să-i câră părerea în causa divorţului, er în Petersburg deja e lăţită scirea, că Ţarulă va sprijini pe regina Natalia şi că cercurile influente de acolo au şi făcută
Cum în ţeră nu era Mai frumosă decâtă ea.
Deră noua lui miresă,
N6ua lui împărătesă Era măltă, multă mai fâlosă Şi multă mai răutăciosă Decâtă soţa-i ce trăise Intâiu cu elă, dâr murise. ... Impăratulă nostru avea In frumosă casa sa:
0 oglindă minunată Cu rămi de aură cungiurată Pe-ună cuiu de-aură acăţată, Care ori şi cui spunea Câtă de mândru că era Şi că cine suntă în ţâră Mai frumoşi decâtă elă doră. Şi când noua ’mpărăteeă Cea frumosă, der fălosă, Vrendă să mergă undeva De parade se găta,
Totdeuna se ducea La oglinda şciutore De frumseţă spunătore,
In oglindă să căta Cum scia ea să chitea Apoi astfelă o-’ntreba:
— „Oglinduţă şciutore „De frumseţă spunătâre, „Spune-mî mie-adevărată „Prin ală tău graiu minunată, „Cine-’n ţeră-i mai frumosă
Nr. 191
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
paşii necesari pe lângă Ţarulă, în inte-resulă reginei.
Răsboiulti vamala.
piarulă „Neue Freie Presseu publică conţinutulă petiţiunei adresate de consiliului comunalii alîi Vienei guvernului, în care tratatulă .cu comerciu cu România e ceruţii de insistenţă
Consiliul comunalii alţi Vienei arată mai înteiu, că exportulii acestui oraşii cătră România s’a redusă cu două din trei părţi pe câtă a fostă mai nainte. Causa acestei reduceri însemnate este că guvemulă austriacă a vrută să pro-tegă în chipă unilaterală interesele agri-cultoriloră, fâcândă imposibilă importulă viteloră şi ală cerealeloră românesc!.
Consiliulă comunală atrage apoi a-tenţia guvernului asupra faptului, că con-.sumaţiunea cărnii de vite comute scade şi că a cărnii de cală se îmulţesce.
Mai amintesce apoi, că industria cismăriei şi a hăinăriei e ameninţată cu o totală peire, că aceste industrii suntă din cele mai importante ale imperiului, că oraşulă Viena plătesce a cincea parte din contribuţiunile directe ale statului, şi că consiliulă comunală ală oraşului Viena insistă pe lângă guvernă, ca să nu fiă parţială cu agricultorii şi să încheia mai curândă ună tratată de co-merciu cu România.
Politica, TT zigrariei.
Ună Slavă catolică ocupându-se în mai mulţi articulî, publicaţi în revista parisiană „lîevue Bleue“, de politica Ungariei face interesante declarări despre mersulă politicei ungurescl. Elă se ascunde sub pseudonimulă „Roma slava“ şi pornesce dela idea fundamentală, că Austria în desvoltarea ei istorică a a-vutu principala chiămare de-a sprijini pe Francia. „Roma slavau dice după aceea, că Ungaria se află într’o stare privilegiată şi că ea a domnită c’o putere usurpătore asupra poporeloră slave de aici, der în urma revoluţiunei din 1848 ca şî-a mai pierdută avantagiile. Vor-bindu despre istoria Ungariei dela 1849 — 1867 dice că între Bismark şi Ungaria au esistată legături secrete, cari ţinteau la ruinarea monarchiei. Er politica Ungariei dela 1867 încoce o caracteri-seză astfelă:
„Pofta de gloriă şi pretensiunile Magic ariloră cresceau din cji în di totă mai multă ; ei au voită ună regată independentă, pentru ca pe calea acesta să domnescă asupra celorlalte părţi ale imperiului ca dintr’o citadelă. Acum rămnescă la Fiume, pe care voră să-lă anexeze, ca să aibă şi ei ună portă un-
„Şi la toţi mai drăgostosă?...“ . Ear oglinda-i răspundea: „Precum mie ml-s’arată „Prin vedenie fermecată '
„Ta eşti oea mai multă frumosă „Şi la toţi cea mai aleasă!...“ Ear ea multă se bucura Mângâiată se ducea Iu drumulă şi calea sa Căci prea bine ea şcia Că oglinda dreptă spunea...
Tnnpulă însă nu-?ntreba Ci mereu, mereu trecea Şi copila mitică Frumuşica Albuşică Pe ’ncetulă mereu creşeea,
Şi precum s’aridica Totă mai mândră se făcea...
Totă mai mândră mai frumosă, Ca şi diua luminosă,
Ca şi diua aurită De senină acoperită ; —
De ani şepte când era Ea acuma întrecea In frumseţea ei cea rară Ce n’avea seamănă în ţeră Chiar pe dalba-’mpărăteasă Pân’acum cea mai frumosă!...
In trio diuă luminosă,
Pi de veră căldurosă,
Dorana mare se găteşce,
gurescă în marea Adriatică. Mâne p6te voră pretinde nouă reţele de căi ferate ca să p6tă maghiarisa negoţulă dunăreană ; voră cere după aceea miliţiă maghiară pentru ca în casă de certă să p6tă ţine pieptă cu armata întregei mo-narchii. Acestea au formată la ei totă-deuna ceea ce se numesce ambiţiune ce nu să pote mistui. Monarchia tote li li-a dată; er acuma, când împăratulă ni-mică nu le mai pote da, se tocmescu în secretu cu Prusia, pentru o împărţire totală a Austriei.
In fine politica mai recentă a Ungariei astfelă o descrie „Roma slavau: „Maghiarii vâneză după incidente, cari pregătescă conflictulă; ei se nisuescă să nutrescâ certurile, să le aţîţe şi mai multă ca astfelă să pătă face din ele, la o bună ocasiă, ună casus belii, din care apoi să se nască conflagraţiunea ce ei a-tâtă de multă o dorescă. Ei voiescă cu ori ce preţă să câştige simpatiile Fran-ciei şi ori şi cândă călătoresce la Budapesta vre-ună diaristă francesă, pote fi sigură că Maghiarii îlă voră sărbători. Insă acestă onăre falsă, pe ori şi ce patriotă francesă îlă lasă rece, fiindcă Maghiarii nu suntu altceva decâtii clienţii Germaniei, şi cei mai zeloşi şi activi par-tisanî ai domniei germane peste Europa. Vorbirea ce a ţinut’o Tisza în cestiunea participării la esposiţna francesă, este cea mai mare dovadă ce rolă machia-velistică jocă Ungaria în politica eu-ropenă“.
Autorulă promite că-şî va continua articulii săi referitori la politica un-gurescă.
SCIKILE (ULM.
„Preotulă Română “ din Gherla publică ună conspectă despre starea fondu-riloru diecesei Lugoşului pe anulu 1888. Suma capitaleloră elocate cu finea anului 1886 era de 108,879 fi. 28 cr.; acestă sumă constă din următorele fundaţiuni: Rudolfiană 42,311; Chisiană970; Tiduo-orfanală 40,543; fondulă preoţiloră deficienţi 16,884; fondulă bisericei catedrale 3893; Cassa diecesană 677 ; funda-ţiunea Bobiană 880; fondulă districtului vicarială ală Haţegului 1777 şi Jova Pq-poviciu 1025 fi. D«pă aceste capitaluri competenţa de carnete pe 1886 a fostă de 6899 fi. 5 cr., dintre cari s’au primită numai 4972 fi. 91 V2cr. Restanţa de carnete
cu finea anului 1886 făcea 12,961 fi. 31 cr. *
* *
Vineri a trecută prin Oradea mare Escelenţa Sa Metropolitulă Mironu lio-manulu, însoţită de Ilustritatea Sa Epis-copulă loanu Meţianu şi mai mulţi preoţi din gremii pentru a săvârşi actulă sfin-ţirei unei nouă şi frumose biserici din comuna Medieşă, lângă Beiuşă, care co-
Se îmbracă, se chiteşce,
Vrendă să esă la primblare Căci era di mândră tare; —
Ea spre oglindă se-’ndreptâ Şi apoi o întreba :
—	„Oglinduţă sciutore „De frumseţă spunătore „Spune-mi mie-adevărată „Prin ală tău graiu minunată , „Cine’n ţeră-i mai frumosă
„Şi la toţi mai drăgostosă?...w Ear oglinda-i răspundea:
—	„Precum mie ml-s’arată „Prin vedenie fermecată,
„Tu ai fi cea mai frumosă „Şi la toţi nai drăgostosă;
„Der copila nostră mică „Frumuşica Albuşică
„Multă, prea multă e mai frumosă „De câtă tine ’mpărătesă!...u Ear când domna aucjiâ Tare că se spăria,
De măniă se umfla,
Totă mereu la feţi schimba,
Când roşia când înverdea Apoi er ingălbinea,
Sângele i se-’nfoca,
In peptă inima-i sărea.
Şi din ceasulă ăsta rău Ea îşi puse-’n gândulă său Pe Albuşică cea frumosă Cea în ţeră mai aleasă,
Cu-orI ce preţă s’o prăpădescă
mună este loculă nascerei Escelenţei Sale Metropolitului Mironă. piua sfinţirei bisericei a fostă fixată pe Dumineca trecută.
*
* *
Pentru diecesa Lugoşului au fostă primiţi anulă acesta la teologiă, dintre 8 concurenţi, numai 3; unulă din aceştia e trimisă la Pesta, er 2 la seminarulă din Blaşă. La preparandiă s’au primită 2; ambii s’au trimisă la preparandia din Oradea mare. Din fundaţiunea Rudolfiană au fostă provăduţî cu stipendii de câte 20—70 fi. peste 40 şcolari din gim-nasiu. Suma totală a acestoră stipendii
se urcă aprope la 1300 fi.
*
* *
D-ra Teodm-ini va merge dilele a-cestea la Sinaia, unde este chemată de
Maiestatea Sa Regina.
*
* *
Logodna principesei Letiţia Bona-parte cu principele de Aosta s’a întâmplată tocmai alaltăerl la 10 ore înainte de ame4ă în sala palatului regescă din Turmă. Cununia s’a făcută în capela „Du Saint Ciboirew cu care ocasiune e-piscopulă de Turină, cardinalulă Allis-muda a ţinută o cuvântare cătră tinera păreche. In onorea loră la orele 1 după ame4ă s’a dată ună banchetă. Rudele miriloră au surprinsă c’ună frumosă şi preţiosă dară pe episcopulă oraşului. Principesa purta o haină albă cusută cu bogate fire de aură şi înfrumseţată cu flori de portocală, er pe capă o diademă pomposă, vălulă ei albă era înfrumseţată cu gingaşi fluturi şi stele de aură. Principesa a primită o mulţime de daruri preţiose.
*
* *
Lângă comuna Podgradie (Dalmaţia) s’au începută a se face săpături pe loculă unde a stată odinioră cetatea romană Asseria. In urma acestoră săpături s’au aflată mulţime de obiecte ar-cheologice.
*
* *
Ni se scrie din Oradea mare: „In 5 Sept. s’a pertractată înaintea tribunalului criminală în Oradea mare causa dascălului calvină Szekely Sândor, pentru că a trasă cu revolverulă de două ori a-supra preotului calvină Bethlendi Sândor, amândoi din comuna Tămaşdaîn care populaţiunea jumătate este română, jumătate maghiară, în momentulă când înmormântau pe ună răposată. La pertractare s’a dovedită, că preotulă a voit să desonoreze pe soţia învăţătorului, apromiţându-i o vacă cu viţelă; s’a documentată, că pe bietulă învăţătoră, şi pe alţi cinci, i-a persecutată, i-a scosă din postă, vă4endu-se ăstmodă caracte-rulă lui răsbunătoră. Cu prima descăr-cătură a revolverului dascalulă l’a trântită pe popa la pământă, rănindu-lă
Vieţa să i-o nimicescă!...
Când la asta plănuia piua, noptea ’n casa s’a Liniscea nu şî-o afla.
Intr’o 4i ună vânătoră Mergea plină în peptă cu doră Ca să facă vânătore După cerbi şi căpriore,
Şl’n ală său drum cum mergea Elă pe uliţă trecea Dreptă de curtea ’mpărătescă, Curte mare şi domnescă,
Der pe aicea când trecea Domna mare că stetea Pe ferestră şi căuta La cei ce pe drum trecea,
Ea pe semă când luâ Pe vânătoră îlă striga Şi aşa ’i cuvânta:
— „Vânătorulă meu frumosă, „Vânătoră curagiosă,
„A41 eu ţie-ţl poruncescă „Cu graiu naltă împărătescă: „Ia această fetişoră „Şi o du şi o omoră „In pădurea ceea mare „Unde eşl la vânătore,
„Şl-o străpunge, şi ml-o taie „De vieţă ml-o despoie,
„Ear apoi ca să mă ’ncredă „Adă-ml mie ca să vădă „Maiulă şi splinuţa ei „Să le vedă cu ochii mei!..u
în umără; cu a doua descărcătură, când popa zăcea la pământă, nu l’a nimerită. Bietulă dascală a fostă condamnată la robiă de 3 ani, din cari unulă a împlinită în arestulă preventivă, plângea că ce se va alege din soţia sa şi din cei 6 copii ai săi ? Totuşi n’a apelată; eră popa, deşi scărmănată destulă de bine prin apărătorulă dascălului, a eşită cu faţa triumfătore din sala de judecată, fiindă că de ună ană de când decurge procesulă criminală, elă n’a mai fostă trasă în cercetare disciplinară de cătră cinstita autoritate bisericescă din causa intenţiunatei coruperi prin dăruirea unei vaci cu viţelă, care ve4l-bine că a trebuită să fiă şi cu lapte. “
*
* *
La 10 Octomvre se va deschide în Budapesta cursu de poştă şi telegrafii. După terminarea cursului, respectivii candidaţi la oficiile de poştă şi telegrafii voră avea să facă o praxă de 3 luni de 4ile, după care voră depune esamenulă şi voră fi aplicaţi în funcţiuni. Taxa de înscriere 10 fl., didactrulă 40 fl., taxa de esamenă 10 fl.
Corespondenţa „Gazetei Transilyaniei.,!
SSIagiu, 4 Sept. 1888.
piua de 2 Septemvre a fostă pentru noi o 4i însemnată, deoparte pentru ca în acestă 4* s’a sânţită biserica, parte de nou edificată, parte reparată şi aran-giată, a credincioşiloră gr. cat. din Ho-roată. Actulă ceremonială l’a săvârşită Rvds. d-nă Alimpiu Barboloviciu, vica-rulă Silvaniei, dimpreună cu mai mulţi preoţi din jură; er predica ocasională o-a rostita on. d-nă Ales. Vicaşiu preotă în Stîrciu. Multă poporă credinciosă s’a adunată pe acestă 4i la ceremonia sântă. Pe feţele unora se vedeau strălucindă ra4ele credinţei şi alipirei cătră sf. biserică, pe ale altora se vedea satisfac-ţiunea internă, pentru că şi-au putută duce în deplinire lucrulă. In fine îndes-tulirea şi veselia era generală.
La acestă locă notifică, că la provocarea Rvds. d-nă Alimpiu Barboloviciu, poporulă credinciosă, după putinţă, a plătită slujbe pentru sufletele repausa-ţiloră fraţi, părinţi, consângeni şi binefăcători. Suma baniloră incurşl, care este de 20 fl., e destinată pentru fondulă bisericei nou edificate.
Onore d-lui preotă locală Ioană Ilieşă! Onore şi recunoscinţă îi compete, căci abia în decursă de 2 ani, prin buna-i şi înţelepta-i conducere a credincioşiloră, deşi trăimă în timpuri grele de-a câştiga bani, a putută duce în deplinire a-cestă lucru măreţă şi lăudabilă. Destulă dovedă, că energia, tactica şi înţelepta diregere formeză fundamentulă celă mai tare pentru ori ce zîdă.
piua de 2 Septemvre a fostă di însămnată pentru noi şi pentru aceea, că în acestă 4h cu ocasiunea sânţirei de biserică, s’a aragiată o petrecere de veră în folosulă bisericei nou edificate. Că petrecerile nostre suntă 4He însămnate
Venătorulă s’apuca
Fetişoră o luâ
Spre pădure-apoi pleoâ,
Şi-’n pădure când era Elă fetiţa apuca Şi ochiţii ’i lega,
Eară apoi din curea Elă cuţitulă îşi scotea S’o străpungă, s’o omoră Ca pe-ună puiu de căprioră ; — Der fetiţa când simţi a Clasulă morţii că-i venea,
Calde lacrimi ea vărsa Şi aşa amară plângea Câtă şi codrulă tremura Frunda ’n elă se clătina Şi de mila ei plângea;
Şi chiar sărele plângea,
Şi de ce elă josu vedea Aşa tare se ’ngroza Câtă lumina-’şl ascundea!
Eară mica Albuşică Copiliţă frumuşică Pe vânătoră îlă ruga Cătră elă 4i°eIid'h aŞa:
— „Vânătoră, tăicuţul, meu „Rogu-te cu DMeu „Lasă nu mă omorî „Mu-mi vărsa sângele aci,
„Căci viă de mi-i lăsa „Prin pădure m’oi lua „Şl-oiu fugi câtă oiu vedea „Şi ’ndărăptă n’oiu înturna!

- Z. Y !* *■ S ■»*•♦/	■ ■ i T .	' 'i.
GAZETA TRANSILVANIEI.
h. 191
W pentru noi nu se p6te trage la îndoială, m căccî în dânsele convenimă mai cu dea-|i dinsulă şi ne mai însufleţimă în totîi ce-i I bună, frumoşii şi folositoră.
\ Petrecerea, în genere vorbindti, în j conformitate cu împrejurările tâmpului şi I locului, a fostă destulă de bine cercetată. S’a începută la 6 ore d. a. şi a durata pănă la 5 dimineţa.
In pausă s’au rostită mai multe to-uasturî: Rvdis. d-nă A. Barboloviciu toasta pentru On. D-nă Teodoră Len-gyelă preotă în Stremţă, căruia ’i gratuită şi mulţămesce pentru părintescile [ sfaturi, şi învăţături împărtăşite ginerelui D-sale, tânerului preotă I Ilieşu, care a stăruită la edificarea bisericei. Urmâză răspunsulă acomodată ală On. D-nă I Lengyelă.
D-lă Andrei Cosma toasta pentspi j femeile române, carii suntă stâlpii puternici ai casei şi petrile fundamentale pe | cari se clădescă crescea morală a prun-ciloră. D-lă Ioană Moldovană, preotă în Bănişoră, asemenea toasta pentru sănătatea şi prosperarea femeiloră române. 1 Totă în pausă o fetiţă cam de 10 ani a | perorată cu multă iscusinţă poesia de I. Yulcană „Nu desperaţi!11
Mulţămimă căldurosă tuturoră spriji-nitoriloră petrecerei, mulţămimă cu deosebire venerabileloră Domne şi amabile-loră Domnişore şi dorimă ca să ne mai vedemă desă la petrecerii şi sărbători de acestă felă.
V. P.
Flotila României.
Cu privire la Flotila României cetimu în „România Liberă“ ur-I mătorele:
Flotila, acestă armă importantă a ţârei se va îmbogăţi anulă acesta cu 7 bastimente, şi anume:
Incrucişatorulă ^Elisabeta*, canoni-S erele „ ()ltuluu, nSiretulău şi „Bistriţau şi ;	torpiărele vSmeuluu, „Nălucau şi „Sborulăa,
} cari acuma facă încercările de primire şi au să sosescă pănă la finea lunei Septemvrie la Galaţi.
;	0 comisiune se află în străinătate,
de mai multă timpă, fiindă însărcinată cu primirea acestoră bastimente şi a materialului de artileriă destinată pentru ele, ca tunuri, torpile etc.
\	După cum ni-se scrie,pănă acum s’a
primită pe lângă materialulă de artilerie, canoni erele Oltulă, Siretulu şi Bistriţ, cari au şi plecată spre Galaţi cu echipagiulă civilă. Aceste vase au fostă construite în Londra şi au ună deplasamentă de 100 tonne la o lungime de 30 şi o lărgime de 4 metri, au ajunsă la încercările făcute pe Tamisa o vitesă de 13 noduri pe oră cu 400 cai indicaţi, avândă la căldare tiragiu forţată. O viteză considerabilă pentru vase de aceste dimensiuni. Ele suntă destinate a servi la porturi pentru transporturi şi servicii militare. • Suntă armate cu tjinurî revolveră desis-temulă Hotchkiss.
Acum să termină încercările cu cele trei torpiăre construite la Havre la „For-ges et Chantiers de la Mediterranâe,a cari au reuşită forte bine ajungândă o vitesă de 20 noduri pe oră în mersă continuu de 2Va ore, va să clică, nu numai pe basă măsurată în timpă de 4—5 minute, cum se face s. e. la marina euglesă şi austriacă. Atâtă vasulă câtă şi în-trega maşinăriă s’au comportată excelentă .
Maşinile suntă cu triplă expansiune, cele dintâi de felulă acesta construite de FrancesI pentru torpidre şi mai bune decâtă cele ale lui Scidhau din Elbing (Germania), cari erau socotite ca cele mai bune pănă acum. Presiunea la căldare e de 11 kg. şi maşina face 320 ro-taţiunl pe minută. Torpidrele voră fi armate cu torpile automobile şi cu tunuri cu tiră repede sistemă Hotchkiss de 37 mm.
In curendă comisia plâcă la New-castele pentru a face încercările cu în-crucişătorulă „Elisabetau, ună vasă de 1200 tone. Acestă vasă va ave artileriă forte mare. Costulă lui e cu totă artileria de vr-o 2 milidne lei.
Literatură.
Poveşti ardelenesc!, culese din gura poporului de Ioană Popă-Peteganulă.
Editura librăriei Nicolae I. Giurcu, Bra-şovă. 1888. — Sub titlulă acesta a apărută în stabilimentulă tipografică A. Mu-reşianu din Braşovă o frumosă colecţiune de poveşti ardelenescl culese de zelosulă învăţătorii română, d-lă I. P. Reteganulă din Rodna vechia, cunoscută publicului română ca ună neobosită scrutatoră ală literaturei poporale. Colecţia d-sale de poveşti ardelenescl, pe care o anun-ţămă acum, cuprinde 5 părţi â 80 pa-gine formată 8°. Preţulă fiă-cărei părţi e 25 cr., şi ori care parte se vinde şi separată. Partea I. este premârsă de o prefaţă interesantă, scrisă de d-lă Alexiu Viciu, profesoră în Blaşiu. Urmeză por-tretulă dlui I. P. Reteganulă şi apoi poveştile. Partea I. cuprinde 8 poveşti; Partea II—5; Partea IH—7; Partea IV—8; Partea V—7 poveşti. Prin alcătuirea acestei colecţiunl de poveşti ardelenescl, d-lă I. P. Reteganulă şl-a câştigată ună nou şi netăgăduită merită pentru literatura poporală. Doritorii de a ave acestă colecţiune de poveşti ardelenesc! şl-o potă procura dela „Librăria Nicolau I. Ciurcu“ în Braşovă cu preţurile mai susă arătate.
*
D-lă Paulii Budiu, profesoră la gim-nasiulă română din Braşovă, .în colaborare cu d-nulă Ştefanii Iosifii, directoră şi profesoră, şi cu d-lă profesoră Andreiu Bârseană, a scosă de sub ţipară urmă-torele opuri prelucrate după sistemulă lui H. Perthes:
Esplicărî la cărţile de limba latină dentru clasa I. şi a II gimnasială, format 8° de 87 pag. Preţulă 60 cr.
Carte de cetire latină pentru cl. II gimnasială, formată 8° de 86 pag. şi: Vocabularu latină pentru cl. II gimnas., formată 8° de 128 pag. Preţulă amândurora 1 fl. 20 cr.
Convocare.
Toţi P. T. Membri ai „Reuniunei m-v&ţătoriloru români gr. or. din districtulâ ală X-lea ală ' Archidiecesei transilvaneu precum şi alte persone amice şcolei se invită prin acesta a lua parte la adunarea generală a acestei reuniuni, ce se va ţine la 11, 12 şi 13 Septemvre a. c. v. în comuna Bodă, cu următorea
Programă:
Duminecă, 11 Septemvre la 9 ore a. m. membrii reuniunei voră asista in corpore la serviciulă divină împreunată cu invocarea Spiritului Sântă şi paras-tasă în memoria membriloră decedaţi ai reuniunei.
Şedinţa La, Duminecă, 11 Septemvre la 3 dre p. m.: 1) Deschiderea şedinţei prin presidiu. 2)Apelulă nominală. 3) J Presentarea raporteloră comitetului cen-
trală -despre activitatea sa în decursulă anului reunională 1887/88. 4) Alegerea comisiuniloră pentru consurarea acestoră rapârte.
Şedinţa 11-a, Luni, 12 Septemvre la 9 ore a. m.: 5) Deliberare asupra temei pusă de M. Consistoră prin cerculariulă dtto Sibiiu, 16 Iunie a. c. Nr. 3195 scol.: „Observatu-sa dela introducerea Normativului şcolară vre-o disposiţiune a lui, la a cărei esecutare întîmpinămă greutăţi, cari nu se potă delătura şi anumit care suntă disposiţiunile de natura a-eesta? In casulă acesta ce modificări ar fi să se facă la o eventuală revisiune a acestui Normativă ?a
Şedinţa a IlI-a, Luni, 12 Septemvre la 3 ore p. m.: 6) Continuarea desbate-riloră asupra temei din şedinţa precedentă.
Şedinţa a IV-a, Marţi 13 Septemvre la 9 ore a. m.: 7) Desbaterî asupra temei: „Musica vocală în scola poporală şi mijlâcele prin cari s’ar pută ajunge mai cu înlesnire acestă scopă“. 8) Desbate-rea temei: „Cum s’ar pută forma ună coră 'centrală între membrii reuniunei n6stre?u
Şedinţa a V-a, Marţi, 13 Septemvre la 3 ore p. m.: 9) Raportele comisiuniloră. 10) Stabilirea bugetului pe an. 1888/89.
Din şedinţa comitetului centrală ală reuniunei, ţinută la 8 Iulie v. 1888 în Braşovă.
NB. Acei P. T. Domni, cari ar voi a diserta în adunare asupra vre-unui punctă din cele trei: 5, 7 şi 8 din acestă programă, suntă rugaţi a se anunţa la presidiulă reuniunei celă multă pănă la 1 Septem. a. c. v. când voră ave a pre-senta şi disertaţiunile în scrisă spre a se pute censura de comitetă.
G. Bellissimus m. p. I. Dariu m. p. v.-preşedinte.	secretarii I.
APELU
cătrâ toţi cei ce consimtă cu noi.
Doi ani acuşi se împlinescă de când se înfiinţa Comitetulă nostru de ajutorire cu abecedare şi legendare a eleviloră săraci şi cu tragere de inimă cătră învăţătură, dela şcolele române rurale din acestă patriă. In acestă intervală, precum arătarămă în mai multe rânduri, din partea acestui comitetă s’au provă-dută gratuită cu cărticele mulţi băeţl săraci şi adecă: în anulă şcolastică 1886/7 cu abcdare s’auprovădută 389 şi cu legendare 97, în anulă şcol. esp. 361 cu abcdare şi 108 cu legendare, adecă cu totulă 750 abcdâre şi 215 legendare. Nu e nu sciu ce sumă mare, — ar cjice cineva, der e multă mai multă decâtă nimica, dicemă noi. Pentru cumpărarea acestoră cărţi au încursă la acestă Comitetă dela mai mulţi marinimoşl, după cum arătarămă la timpulă său, sumele de 145 fl. 40 cr. şi 154 fl. 81 cr. Din suma incursă în a-nulu scolastică espirată nî-a mai rămasă pe anulă scolastică ce-lă începemă suma de 26 fl. 12 cr. v. a. precum şi 64 abcdare şi 2 legendare nedistribuite.
Ca să putemă ajutora şi în anulă scolastică ce se începe câtă mai mulţi elevi miserî şi cu tragere de inimă cătră învăţătură, ne luămă voiă a apela la toţi cei ce consimtă cu noi, să binevoescă a ne trimite spre acestă scopă, după voinţă şi putinţă: bani ori hârtii de valore de a patriei nostre, ori de a stateloră vecine, timbre, maree poştale, opuri şi cărţi de ori şi ce cuprinsă, cu ună cuvântă totă ce se pbte preface uşoră în bani, ca să putemă cumpăra abcdare şi legendare, cari apoi le vomă distribui gratuită eleviloră miserî dela şcolele române rurale din acestă patriă.
Asemenea suntă rugaţi domnii învăţători şi On. Senate ale scoleloră române rurale de aici, cari sciu că au elevi miserî, cari nu-şî potă procura cărţi, să ne scrie: de câte abcdare şi legendare au lipsă şi de ce autoră să fiă acelea?
Grăbescă deci, ne rugămă forte, a-tâtă generoşii donâtorî, cu trimiterea o-frandeloră: câtă şi domnii învăţători, cu înaintarea cereriloră, pentru ca de o parte să ne putemă orienta, er de alta să putemă satisface la timpă cereriloră intrate.
Totă ce privesce acestă afacere se va adresa secretarului acestui Comitetă.*)
Dela Comitetulă de ajutorire°cu a-becedare şi legendare a eleviloră miserî dela şcolele române rurale din Transilvania (Ungaria).
Bodna-vechiâ (O-Rodna) 7 Sept. 1888.
Porcius,	Ioană Popă Reteganulă,
preşedinte.	secretară I.
Tote foile române, împreună cu „Roma-nische Revue“, suntă rugate a reproduce acestă Apelă.	Comitetulă.
1888.
SCIRl TELEGRAFICE.
Berlinu, 10 Sept. fiarele „Post“ şi „Nordd. Alig. Zeitung“ des-mintă scirile privitdre la publicarea disposiţiunîloru testamentare ale împăratului Fridericu. Asemeni disposiţiunî nici nu există.
„Nordd. Allg. Ztg.u desminte asemenea scirea, că pentru uşurarea lucrului lui Bismarck s’ar aştepta ca postulu de ministru de comerţu se fiă ocupatu de altulă.
Belgradu, 10 Sept. piua reginei Nataliei a trecutu fiindtt linişte în ţeră, cu t6te că în multe locuri nu s’a respectată interdic-ţiunea de a se face serbarea publică.
Viena, 11 Sept, împSratulu Germaniei va sosi aici Miercuri în 4 Octomvre. Elu va locui în cas-telulu Schonbrunn.
Berlinu, 11 Sept. Cancelarulă germană nu se va reîntdree curendă la Berlinu, ci va petrece câtva timpă în Friedrichsruche.
Bruxella, 11 Sept. Partida lu-crătoriloră din Belgia a decisă a propune la congresulă socialişti-loră din Londra se se reînfiinţeze „ Internaţi onala “.
Belgradu, 11 Sept. Regele, fo-losindu-se de ocasiunea ce i s’a oferită, a exprimată din Acbazia cabinetului Cristicî încrederea s’a nestrămutată.
Mulţămită publică.
La „petrecerea de dansă a studen-ţiloră universitari români din Braşovău, s’au încasată următbrele suprasoivirî: Dela D-lă Lică Nedelcoviel din Giurgiu 8 fl; dela Dna Bălaşa Blebea 4 fl; dela D-lă P. Zănescu 4 fl; dela D-lă Gerendi şi Sanciali 4 fl. Comitetulă mulţămesce a-cestoră domni şi domne.
Comitetuld.
Cursulu pieţei Braşoiii
din 8 Septemvre st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		9.50 Vend.		9.55
Argintă românescă .	n	9.42	1'	9.50
Napoleon-d’orI . . .	n	9.61	71	9.63
Lire turcescl . . .	n	10.90	17	10.92
Imperiali			9.90	11	9.92
GalbinI		>i	5.72	77	5.79
Scris. fonc. „Albina" 6°/0	n	101.—	11	
ti n n 5°/0	n	98.-	71	98.50
Ruble rusescl . . .		123.—	77	124.—
Discontulă ....	«Vi-	’8°/o Pe	ană.	
Cnrsnlă la bursa de Viena
din 10 Septemvre st. n. 1888.
Renta de aură 4%........................100.75
Renta de hârtiă5°/0....................91.25
Imprumutulă căiloră ferate ungare .	146.50
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	97.50
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . .	—.—
Amortisarea datoriei căiloră terate de
ostă ungare (3-a emisiune) . . 113.25
Bonuri rurale ungare................105.—
Bonuri cu clasa ae sortare ....	104.—3/4
Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.75
Bonuri cu cl. de sortare..............104.50
Bonuri rurale transilvane.............104.40
Bonuri croato-siavone..................104.—
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă.......................100.—
Imprumutulă cu premiulă ungurescă 130.25 Dosurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmului........................125.75
Renta de hârtiă austriacă ....	81.60
Renta de argintă austriacă ....	82.10
Renta de aură austriacă...............101.50
LosurI din 1860	. ................. 139.75
Acţiunile bâncei austro-ungare . . . 882.— Acţiunile bâncei de credită ungar. . 307.50 Acţiunile băncei de credită austr . . 315.30
Galbeni împărătesei ................... 5.75
Napoleon-d’orI......................... 9.63
Mărci 100 împ. germane.............. 59.37‘/j
Londra 10 Livres sterlinge .... 121.80
Bursa de Bucuresc
Cotă oficială dela 28	Augustă st. v.	1888.
	Cump.	vend.
Renta română 5°/0 . .	. . . 93*/,	94.%
Renta rom. amort. 5%	. . . 9b.%	96.—
Renta convert. 6°/0 • •	. . . .97.7,	98.—
Impr. oraş. Buc. 10 fr.	. . . 38.—	42.-
Credit fonc. rural 7°/0	. . . 107.%	10Ş.V,
ti ti ti 5°/0	. . . 97.—	98.
n „ urban 7% .	. . . 106.—	107’—
r ti ti 6°/o.	. . . 99.7,	100.%
Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
„Lasă nu mâ omorî,
„Nu-mi vărsa sângele aci „Să te rabde Dumnecjeu „Frăţioră drăguţulă meu!“
Şi .amară cum ea plângea Şi de elă cum se ruga Venătorulă tremura Şi da milă se umplea Sângele-i se’nfierbenta In pieptă inima-i sărea Tainică mâna-i tremura De cuţitulă josă scăpa/...
Pe copilă o lăsa Şi din gură-i cuvânta:
—	„Du-te deră, du-te mică, „Du-te mândră Albuşică „Gâtă cu ochii vei vedea „Fugi de maşcera ta rea,
- „Der napoi să nu vii eră
• „Ci te du, te du prin ţeră „Căci napoi de-i mai veni „De cuţită tu vei peri !....“■
Er în sine elă clicea:
—	„Vai şi-amară de vieţa ta! „Totă tu viă nu-i scăpa:
„Fierele te voră afla „Şi amară te-oră sfâşia „Ca pe-o mioră te-oră mânca!...“
(Va urma.)
Nr. 191
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Cea mai bună «6,36-22
Hârtie de ţigarrete
este veritabilulA
fabricată francesă
de GrAWLEY & HENRY, în PARIS
A se feri de imitajiune.
Acostă hârtiă se recomandă cu căldură din partea domniloru Dr. J. J. Pohl, D. E. Ludwig, 1). M. Lippmann, profesori de chimie la universitatea din Viena, pentru curăţenia sa absolută şi pentru că nu are în consistenţa sa nici o materiă stricăciosă;
PT DE VENDARE.
Casa din prnndulu Scheilorâ Nru 1887 constătătore din: O boltă în colţii cu doue odăi alăturea, precum şi alte trei locuinţe, este de vencjare c’unfi preţă moderată.
Condiţiunile se potu afla la baia de aburu.	145,3-1
DOI SOOLAUÎ
se primescă într’o familiă germană cu t6tă întreţinerea (costă şi cuar-tiru), unde voră fi cu cea mai mare conscienţiositate suprave-gliiaţi şi pentru învăţarea lecţiiloră.
Informa,tiuni la Administraţiu-nea „Gazetei Transilvaniei*.
147,3—1
Se caută unu instructorii
pentr’unu copilă de op tu ani într’o familiă distinsă din Braşovă. Se cere cunoscinţa limbei române, germane şi încâtva a limbei francese. Voră fi preferiţi studenţii români, şi mai alesă aceia, cari suntu şi musicall. Instructorulă va ave totă întreţinerea, cvartiră, mâncare, încălcată, luminată etc.
Tinerii cari dorescă a ocupa acestă postă de instructorii se se adreseze la d-lă Koeniges, strada Furcdiei nr. 72.	146,3—1
ra $1
i
A
11L
I.
Plecarea trennriloru:
I. Dela Braşovu la Pesta:
Trenulă de persone Nr. 807: 7 ore 10 de minute sera.
Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa.
2. Dela Braşovâ la Bucuresci:
Trenulă accelerată Nr. 802: 5 ore 37 minute dimineţa.
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecfi-
II. Sosirea trennrilorft:
I. Dela Pesta la Braşovâ:
Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amedî. Trenulă mixtă Nr. 316': 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucuresci la Braşovu:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amedî.
Trenulă accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
A. Plecarea posteloru:
a) Dela Braşovă la Reşnovu-Zernescî-Branu: 12 ore 30 m. după amecfl
k) D	7)
c)
d)
e)
„ Zizinu: 4 ore după amecjl. în Sâcuime [S. GeorgI]: 1 oră 30 minute noptea. la Fâgâraşu: 4 ore dimineţa. la Săcele: 4 ore dimineţa.
B. Sosirea posteloru:
a)	Dela Reşnovu-Zernescî-Branu la Braşovă: 10 ore înainte de amedî.
b)	„ Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovă: 6 ore sera.
d)	„ Fâgâraşu la Braşovă: 2 ore dimineţa.
e)	„ Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera.
Se deschide abonamentu pre anulu 1888
.	la
AMICULU FAMILIEI, ţfiară beletristică şi enciclopedică-literaru — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 c|i a lunei în numeri câte de 2—-8 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteza cestiimî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivicjiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
PRE0TULU ROMÂNO. ţfiară bisericescu, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — 3Va c6le; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulu de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoru din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
Golectanţii primesett gratisu totă alu patrulea esemplaru.
Numeri de probă se trimită gratisu ori-cui cere.
IC* A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. “Oi
Totu de aci se mai potti procura şi următorele cărţi din editura propriă:
Apologie. DiscusiunI filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţuiţi 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi UI. Preţuiţi broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Unii volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestă' soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpultt întrodneerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţuiţi e 2 fi.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţuiţi 15 cr.
Puterea amorului. Novelă dePau-lîna C. Z. Rovinaru. Preţuiţi 20 cr.
Idealuld perdutu. Noveiă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţuiţi 15 cr.
Opera unui omb de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-lulu pierdută de Paulina C. Z. Rovi-naru. Preţuiţi 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţuiţi 10 cr.
Codreand craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţuiţi 10 cr.
Ultimulu Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţuiţi 10 cr.
Elb trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţti. Preţuiţi 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşti. Novelă istorică naţională. Preţuiţi 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţuiţi 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţuiţi 10 cr.
Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 or.
Petulantuld. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Piume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de auru. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Romând. Cartea I, II, UE, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fi. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de Ţ. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
Indreptaru teoreticu şi practicu pentru învăţământuld intuitivii în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-vâţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în mâsura în ca,re este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învâ-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la RomânY. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuald de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din NăsSudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cn rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fi.
Manuald de stilistică de Ioană F. Negraţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindândă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fi. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scota poporală pentru învăţători şi preparam}!. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţî de rugăciuni:
Mărgăritaruld sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 60 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fi., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculd mărgăritard sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fi.
Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-ţjeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone fru-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fi., 100 esemplare 5 fi. v. a.
Epistolia D. N. Isusd Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.

Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.