letactinuea, AdmisiTaţiuies şi Tipourala: BRAŞOVU, piaţa mar» ir 22. Scrisori nefrancate nu se pri-mescti, Hfannscxipta nu se re* trimită! Birourile de mmm: Braşovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesciv în Vlena: RudolfMosse, Saasemtem A Togler (Otie Mana), Beinrick Schalek, Alois Htrvdl, MMukes, A.Oppelik,J. Dan-neberg; în Budapesta: A. V- Qold-b«-r(;et .Anton Ale tei, EckxUin Bernat; înFranMurt: G.L.Daube; înHam-burg: A. Steiner. Preţuiţi inserţiuniloru: o seriă garmondu pe o colonă 6 cr. ai 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiălă. Reclame pe pagina IlI-a o senă 10 cr. v. a. s6u 30 banî. v - JZJXZTTJ'TJiJ’ “.Gazeta11 iese In fie-care 4>- Abonamente pentru Anstro-Bnaaiia Pe unu anu 12 fl., pe şăse luni 6 fi., pe trei luni 3 fl. Penrrn România şi străinătate: Pe ună ană 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la tdte ofi-ciele poştale din Intru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentnin pentru Braşovn: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe unu ană 10 fl., pe ş6se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu du s u 1 ii.’ în casă: Pe unu ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 6 cr. v. a. său 15 banî. At&tă abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 189. Braşovt, Sâmbătă 27 Augustt (8 Septemvre) 1888. Braşovu, 26 Augusta st. v. 1888. Cetitorii noştri cunoscu decur-sulu procesului de pressă alu foii „Românische Revueu, din rapor-tulu ce l’amu publicaţii în numerii trecuţi. Impresiunea, ce amii primit’o din cetirea acestui raportu numai bună nu p6te fi. Der fiindcă s’a tractatu de-o judecată, nu e atâta cestiune de ceea ce place seu nu unuia seu altuia, câtu mai multu de aceea că ore tacutu-s’a dreptate ori nu cetăţenului, care a fostă trasă la răspundere pentru doi ar-ticulî apăruţi în memorata foie? Decă s’a procedată după Lege orî nu în acestu procesă, nu voim să cercetămu aici. Ajunge să scimu, că apărătorulă acusatului a semnalată o mulţime de cause de nulitate. Der putea să mergă tote strictă după formele legale şi totuşi se remână deschisă întrebarea că ore facutu-s’a dreptate orî nu acusatului? In privinţa acesta însă a delă-turată orî şi ce îndoială însuşi a-cusatorulu publică, când a apelat la juraţi ca să-şî facă datoria ca Ung urî în prima liniă, adaugândă, că „astfelă de buruiene ca Ştefană Albu şi ca cei ce stau la spatele făiei „Românische Re-vuew, decă nu altfelu, trebue se fiă sterpite cu forţă brutală (erosszakkal kiirtani)u. Rău de totu trebue se stea cu dreptatea acolo, unde se ameninţă cu „ forţa brutalău. Raportulu nostru ne spune, că chiar Ungurii cei carî erau de faţă s’au scandalisată de cuvintele procurorului şi au a-plaudată pe apărătorulă Bredi-ceanu, când a cjisă, că atâta dis-preţă faţa cu libertatea şi cu ins-tituţiunile ei n’ar fi presupusă nicî odată din partea representan-telui puterei de stată, care nu res-pecteză nicî măcară decorulă jus- FOILETONULO „GAZ. TRANS. Aiintin din Pritiep dnpă 1848 de ioanO ghica. iii. Nro. XXIII. A. G. Golescu lui Ionii Ghica la Con-stantinopolu. (Fine.) „Iţi scriu încă în grabă la domnulă Vorovitz. Am văcuţă pe Ubicini, elfi ne va fi de mare ajutoră însă trebuescă bani pentru a publica oii şi ce şi banii nu-i putemă afla în împrejurările actuale. Este indispensabilii să ne putemă întâlni undeva. Francfurtulă, pe lângă totă depărtarea sa, este locuia cela mai acomodată spre acesta scopă. Yiena nu pote să ne mai servescă în urma sciri-loră ce le-am primită de-acolo. Fă cum vei face să ne întâlnimă undeva, fire-ar oii şi unde. După ce vă veţi fi înţeles, informaţi-mă numai şi voiu sbura la întâlnire, — bine înţelesă decă îmi voră rămâne parale spre acesta scopO, deorece de astădată nu dispună de câtă de 60 de galbeni, tocmai câtă îmi trebue să mergă la Londra unde trebue neapărată să mă ducă, deorece tiţiei şi stima ce o datoresce tribunalului. In acelaşi momentu când pro-curorulă ungurescu ridică acusa-rea contra unui Română pentru că ar fi aţîţată la „ură contra naţiu-nei maghiarew, elă apeleză la juraţii ungurî vorbindu-le de datoria ce o au „ca Unguri “ faţa cu acusatulă şi sumuţându-i în contra lui şi a conaţionaliloră săi, soţi de principii, prin afirmarea că „chiar cu forţa brutală ar trebui stârpiţiw. In ori-ce altă stată unde se respectă dreptulă şi libertatea ce-tăţeniloră, representantulu puterei publice ar fi trasă în judecata şi greu pedepsită folosindu-se de ună asemenea limbagiu ne mai pomenită, ca acela ală procurorului din Aradu. „Forţa brutală!“ Nimicii nu pote caracterisa mai bine ca aceste cuvinte trista situaţiune de faţă, în care se află pressa română şi cu ea întregă poporulu română. Fost’a în aceste ţări ună timpu când cei ce se îngâmfă astăc[i cu puterea loră, erau şi ei asupriţi şi striviţi de mâna absolutismului. Der întrebămă: cutezat’au ore vreodată argaţii lui Bach se ameninţe cu forţa brutală în forurile publice judecătoresc!, cum a a-meninţatu procurorulu ungurescă din Aradă? Nu trebue în asemeni împrejurări să se nască bănuielă, că celoru dela putere nu le este a<ţl atâtă de susţinerea ordinei şl-a liniştei în stată, ci că ei cu ve-nătorea loră după pretinşii agitatori nemaghiari ţintescu mai mult a sumuţa pe Maghiari în contra naţionalităţiloră ? Nu se gândescă ei la ce sfârşită se pdte aştepta o politică, a căreia ideală este „forţa brutală?“ nimeni din voiu n’a fostă trimisă acolo. Decă vă întruniţi în Francfurtă eu încă voiu fi acolo la întorcerea mea din Londra, la din contră îmi voiu da silinţă să viu ori şi unde, afară de Transilvania, unde de sigură voiu fi prinsă şi spânzurată de Unguri cari şi-au permisă să intercepteze unele din epistolii© mele la Lauriană. In totă casulă puteţi dispune de per-sona mea, decideţi cum veţi binevoi în privinţa mea. Sunt la ordinile vostre; credă că acum ne trebue mai multă ca orî şi când o disciplină militară. Spiritele nostre suntă forte nedisciplinate şi din aceea forte neesperimentate. Aceea nl-a făcuta multă greutate. Trebue să ne servescă experinţa făcută dreptă lecţiune şi trebue să eşim din acea anar-chiă de vederi şi de tendinţe. Eu voteză pentru ună felă de dictatură şi mă declară soldată supusă la disciplina cea mai militară; trebue să facă jumătate dintre noi totă asemenea, şi atunci suntemă scăpaţi; la din contră nu. Prin urmare se înţelege de sine, că-mi veţi face cunoscută, când şi unde vă întru-neţl. De-’ml va rămâne ceva bani, voiu fi de sigură acolo, decă nu, vă voiu scrie pentru a vă cere ordine „â la lettreu în privinţa a totă ce veţi fi decisă să faceţi prin mine, fiă ori unde va fi şi în ori ce modă. Turburările din Mehala. Intre locuitorii români şi şerbi din comuna Mehala, în Ungaria, s’au iscatu mari turburări din ca-usă că nu s’a putută stabili între ei o înţelegere în privinţa între-huinţărei scdlei, care deşi este zi-zidită din partea Româniloru, de mai multu timpu a începută şefia întrebuinţată din partea amendo-rora. Atâta de mare a fostă agitaţiunea între ambele elemente în-câtă se Zice, că numai prin în-trevenirea gendarmiloru s’au putută domoli spiritele agitate. în privinţa acesta etă ce se comunică din Timişora (ţiareloră unguresc! : Elementulă română din Mehala, care este celă mai vechiu în acestă comună, a fostă totă mai multă scosă din partea Serbiloră, nu numai din proprietăţile loră, ci şi din biserică şi scolă. Biserica şi scola, ce mai ’nainte fuseseră comune, pe încetulă deveniră esclusivă sub stăpânirea limbei sârbesc!, aşa că Româniloră nu lî-s’a concesă nici măcară atâta, ca în biserica, ce mai ’nainte a fostă în proprietatea loră, să se servescă sânta liturgiă în limba română celă puţină a 2-a Duminecă, er în sărbătorile duple, celă puţină în a doua cfi de sărbă-t LL V AN1EI7 1888. pita, păreţii distraşi va dispune se se reedifi.ee şi până când nu se va restitui ordinea şi liniştea va ţine satulu sub asediu. Numai iuărei grabniceloră măsuri diu partea primăriei şi păşirei energice, der tactice, a gendarmeriei, este a se mulţămi sufocarea focului aşa oă de-ocam-dată nu e causă a se teme de nisce urmări mai seriose. In privinţa acestei afaceri „Lu-minătoriulu" scrie următbrele: Ni se împărtăşise, că în 31 Aug. a. c. nou la porunca popii, a învăţătorului şi a titorului primarii bisericescil sârbesc!, nisce zidari au dărâmată zidulil ce desparte sala şcolei române de cea sârbescă voindă prin acesta a face nu numai imposibila începerea instrucţunl în şcola română, ci chiar şi a huidui pre Români din zidirea, pe carea a româniloră puteri au zidit’o şi o folosescil comunii de 4ecl de ani. Antistia comunală, apu-cândă scire şi convingendu-se despre a-cestă flagrantă şi violentă conturbare în dosesiune şi spargere numai decâtă a făcuta arătare autorităţii politice supe-riore. Sperămă că se va face ordine fără amânare şi cei vinovaţi se voră pedepsi după răutatea faptei loră, pentru că astfel de porniri duşmănose potfl fi forte periculose. Din acesta incidenţa din nou tra-gamfi atenţiunea tuturora celora competenţi şi mai cu semă a guvernului ţării, se nu se mai amâne cu hotărîrea în ca-usa de despărţire din Mehala. Se pricepe, că poporula româna şi cei mai înţelepţi dintre coreligionarii şerbi suntă forte indignaţi şi iritaţi şi numai tăria Româniloră în dreptula lorQ şi respectula de legi şi de civilisaţiune i-a reţinuta a nu răspunde nicl-odată cu asemeni fapte la repeţitele provocaţiunl brutale înscenate de nisce omeuî vrednici de alte institute, şi nu de biserică şi şcolă. Ne rogămfi deră de hotărîre definitivă şi neamânată pănă nu se rupe şi răbdarea leului. SCIRILE pILEI. Sub titlula: „ Agitatori de ai naţionalităţilorcetimfi în „Kolozsvar“ dela 6 Septemvre n. c.: „După o scire nu tocmai autentică, în comuna Vaşcău din co-mitatula Bihorului gendarmeria a arestat dilele trecute mai mulţi preoţi şi învăţători, fiindcă au aflata la ei mai multe scrisori volante în contra Ungurilora. Scrierile au fosta confiscate. Informa-ţiunl mai detaliate în causa acesta încă nu avemă". — De sigura că şi în ca-sultt de faţă e vorba de nisce denunţări şi uneltiri tendenţiose în contra condu-cătorilora poporului din Văşcău ! * * * Adunarea generală a Reuniunei în-văţătorilora români gr. or. din proto-presbiteratele Ţimişora, Belinţa şi B. Comloşa s’a ţinuta în 30 şi 31 Augusta n. c. sub conducerea d-lui preşedinte P. Rotariu, redactoră şi advocată. In acestă adunare s’au cetită disertaţiunî, s’au ţinută discursuri elementare. aplicative despre mai mulţi articull de lege noi etc. Adunarea a durată 2 c^-ile. Reuniunea prospereză, are o bibliotecă frumosă şi peste 400 fl. bani. * * * D-na Stana Stroe Beloiu dinBârladă, în România, a binevoită a se inscrie prin, d-na presidentă Susana Andreiu Mureşianu, ca membră fundatore a „Reuniunei văduveloră române Braşovă-Să-cele", solvindă taxa obicinuită de 25 fl. cu ună plus de 15 cr. * * * D-lfl B. P. Haşdeu e alesă delegată şi la congresulu internaţionalii de arte din Veneţia şi la celă ală orientaliştiloru din Stocholm. „Românulău scrie, că d-sa, renunţândă a merge la Stocholm, se va duce la Veneţia, unde va representa literatura românescă împreună cu d-lă A. Djuvara, deputată din Brăila. La a - celă congresă/ pe lângă cele 2 conferinţe ce se voră ţine de cătră 2 profesori italieni, fiăcare profesoră din celelalte ţări voră ave şi ei dreptula ca să ţină câte-o conferinţă. Profesorii întruniţi voră face împreună mai multe es-cursiunî sciinţifice la Murano şi Padova precum şi 2 retrageri cu faclele pe in- comparabilula canala Grande. * * * „Telegraful" din Bucuresci scrie, că Begina Natalia a descinsa la sora sa d-na Maria Ghica, unde va sta câte-va dile. Regina a primită visita mai multora domne din colonia sârbă. Se cjice că Regina va sta în România pănă la isprăvitulă procesului de divorţa, care se va judeca la Bel grada luna viitore. * * * Cetima în „Telegrafula din Bucuresci : „Vineri, 26 Augustă 1888, orele 9 dimineţa, va ave loca deschiderea, sub patronagiula pressei, a esposiţiunei statuei colosale de bronz a nemuritorului istoric şi am de stată Mironii Costinu şi a baso-relie-furilorâ, representânda episode din vieţa lui, lucrate de statuarula din Parisa d. Vlad Hegel. Exposiţia va dura trei <Şile, după care statua se va transporta la Iaşi spre inaugurare. Banii ce se voră strînge din esposiţiune suntă meniţi a scăde de-fioitulă încă mare din preţuia ridicărei soclului. In vedere cu acestă scopu, de oparte, de alta însă-şl valorea artistică şi istorică a statuei şi a baso-reliefuriloră, face pe comitetulă statuei să spere, că Românii buni şi iubitori de totă ce e frumosă, se voră grăbi a profita de oca-siunea de a vedea frumosă lucrare a d. Hegel, ocasiune ce nu o voră mai ave decâtă călătorindă la Iaşi. Preţulă în-trărei ună leu. Copii plătescă 50 bani. — Pensionateloră li se va face o scădere mai mare.“ * * * Agiulu în Bucuresci a scădută la 1 şi 50 la sută şi are încă tendinţă de scădere. * * * Teatrul Naţională din Bucuresci va fi visitată la începutulă stagiunei de d-na Sarah Bemhard ş ide d-sora Agatha Bârsescu, care se dice că va veni în virtutea unui concediu ce i se va acorda de direcţiunea „Burgteatrului" din Viena, spre a da vre-o 2—3 representa-ţiunl în Bucuresci, şi una seu două în Galaţi seu Brăila. * * * Luna viitore va apăre în Parisă un studiu datorită penei lui Emil Legrand, profesoră de greca modernă la scola limbiloră orientale vorbite. Studiulă va avea dreptă subiectă pe multă cunoscu-tulă domnă ală Moldovei: „loan Basi-licos Despot-Vodă". Corespondenţa „Gazetei Transilvaniei.' Din Câmpiă, 4 Septemvre 1888. Inaugurarea unei scole românescî. Duminecă, 2 Septemvre n. c., s’a săvârşită inaugurarea nouei şi frumosei scole gr. cat. din Cojocna. Meritatulă şi vred-niculă protopopă română, d-lă Ioană Hossu. în numele senatului scolastică şi a poporeniloră iubiţi învitâ la acestă actă solemnă, afară de preoţii tractualî, mulţime de cărturari şi poporă, din tote clasele şi confesiunile. La vocea simpatică a acestui venerabilă părinte s’au şi grăbită a urma in-vitaţiunei nu numai mai mulţi preoţi tractuall cu familiile loră, ci şi mulţime de funcţionari şi alţi bărbaţi inteligenţi din Coşocna şi împrejurime, precum teologi, docenţi şi numărosă poporă, cari toţi împreună putură constitui ună conductă destulă de imposantă. După celebrarea s-tei liturgii, con-ductulă acesta pomi, în sunetulă clopo-teloră şi darea cu trescurile, spre scola cea frumosă ce era împodobită de venerabila domnă protopopesă cu mulţime de cununi, cari de cari mai frumose, şi cu frundă verde de stejară. In spaţiosa scola se aflau pe ună părete cuvintele: „Bine aţî venită“ scrise cu litere din frun4© ver4b âră din afară se află marcată pe o tăbliţă următorea inscripţiune: „ Scola rom. gr. cat., edificată în anulă 1887u, şi: „ Veniţi, fiilor ii, ascul-taţi-me pe mine, frica Domnului voiu învăţa pe voi. Psl. 33.u După ce s’a săvârşită sânţirea scolei în moda cuviinciosă, a urmată ună prân4ă la bogata masă, dată de bravii poporenl gr. cat. din Cojocna; 34 de persone, preoţi şi inteligenţi, se aflau la o masă în mijloculă scolei, er la alte două mese şedeau poporenii, 52 la numără. Astfeliu spiritulfl iubirei şi frăţietăţii între po-poră şi cărturarii săi se representa în casulfl de faţă printr’unfl tablou încântătorii. S’au rostită mai multe toasturi: pentru Escelenţa Sa Metropolitulă Dr. Ioană Vancea, pentru P. O. D. protopopă Ioană Hossu, pentru frăţietate şi buna înţelegere. Nu potă să lasă neamintită propunerea bine nimerită a d-lui preotă gr. or. T. Ceortea, ca să inscenămă o colectă pentru procurarea rechisiteloră de lipsă la învăţământă pe sema scolariloră lipsiţi; propunerea s’a primită cu bucuriă şi îndată s’au şi colectată 15 fl. 90 cr., cari s’au predată curatorelui primară. După prân4ă a urmată o petrecere forte animată, care a durată pănă dimineţa. La 11 ore din nopte, P. O. D. Protopopă Ioană Hossu a întrunită pe toţi ospeţii la masa-i ospitală, încărcată cu mâncări şi beuturi. Numai revărsa-tulfl 4oriloră ne-a făcută să terminămă acestă petrecere frumosă, dela care ne-amă reîntorsă cu cele mai frumose suvenir!. Primescă şi de astădată generosulă domnă Protopopă şi prea lăudata-i soţiă espre-siunea sentimenteloră nostre de sinceră recunoscinţă. Câmpenulu. Norduld Transilvaniei, la 3 Sept. 1888. II.*) Adunarea despărţământului XII ală Associaţiunei transilvane. In causa stato-rirei locului adunărei viitore a urmată o desbatere mai lungă, la care a luată parte Ioană Farcaşâ, George Gradovicî, Gabrielă Mânu, Dr. T. Mihali şi Petru Mureşianu. In urmă s’a hotărîtă cu unanimitate ca locă ală adunărei generale pe anulă viitoră Deşiulu, er 4iua adunărei s’a lăsată s’o statorescă la timpulă său comitetulă despărţământului. După tote acestea, la 2 ore după ame4ă preşedintele declara în cuvinte alese adunarea despărţământului XII, care încă a contribuită la măreţele scopuri ale Associaţiunei, de închiată, mulţă-mindă comitetului filială, senatului şcolei şi tuturoră contribuitoriloră participanţi. La banchetă, care a fostă animată, au luată parte 36 domni. După amedă s’au mai sporită ospeţii încâtă la balulă dată de sera au luată parte mai bine de 100 persone. Se vorbea, că venitulă curată ală balului ar fi fostă de vre-o 94 fl. v. a. Socotela încă nu e revă4ută. Costumulă naţională l’au represen-tată cu ocasiunea acestui bală domnele: Centea din ChiuescI cu 2 fiice ale sale, Aurelia şi Cornelia; Cherebeţiu din Câs-cău şi Teresia Pasca din Suciulă de susă ; er dintre d-re: Maximă Iuliana din Iu-gastrenl şi Mureşianu Laura Yeturia din Deşiu. Balulă acesta ală despărţământului XII a fostă destulă de animată. Ar fi fostă de dorită să se presente mai multe domnişore în costumă naţională. Numai în aurora 4Hei următore s’a depărtată publiculă. din sala de jocă du-cândă cu sine suvenirea unei plăcute petreceri românesc!. In comparare cu adunările precedente ale despărţământului XII, ţinute în Be- *) Vecii „Gaz. Trans.u Nr. 185 din a. c. cleană, Lăpuşiu şi în C. Gârbău, adunarea dela Ileanda, ce e dreptă, stă în dereptulă celoră premerse — se pote că şi împrejurările suntă mai puţină favorabile ; comitetulă locală constătoră din membri locuitori în diferite comune, nu a lucrată în destulă armoniă, ocupată cu arangiarea festivitâţiloră, nu a conlucrată ca şi poporula să participe la adunare. O plăcută escepţiune a făcută notarulă Ioană Romană, care din cerculu său a colectată bani pentru fondulă Associaţiunei. Speramă, că acestă adunare totă va lăsa urme bune in cerculă Heandei; prin ea s’a făcută ună pasă însemnată pentru înaintarea scopului măreţă ală Associaţiunei. Ună Română verde. Recolta In deosebitele state. Ministrulă de comerciu ală Ungariei a publicată o statistică asupra recoltei grâului în 1888 în ţările mari pro-ducătore ale globului. Estragemă din acestă lucrare pasagiele cele mai interesante : Ca şi anii precedenţi, 4i°e Ministe-rulă ungară, vomă împărţi ţările în două grupuri: cele care importă şi cele cari esportă. In grupulă întâi întră Englitera, Francia, Germania, Elveţia, Belgia, Italia şi Austria ; în ală doilea Statele-Unite, Indiile, Australia, Rusia, România şi Ungaria. In Englitera secerişul abia a începută, der este sigură că resultatulă va fi cu multă mai inferioră celui ală anului trecută. Recolta anului 1887 a produsă 27 milione hectolitre. Importaţia pe ace-laşă ană s’a urcată la 55 milione de hectolitre. Producţiunea englesă acopere de ordinară a treia parte a consumaţiei; în acestă ană ea nu va acoperi decâtă o a patra parte. In Francia, recolta se pote estima la 85 milione hectolitre. Consumaţiunea oscileză de ordinară între 118 şi 121 milione de hectolitre, ceea ce ne dă unu deficită de 35 milione hectolitre. Olanda va ave nevoe, pentru a acoperi consumaţiunea, de 7—8 milione. Belgia de 6 milione, Elveţia de 3 milione şi jumătate, Spania de 4 milione şi Portugalia de I milionă de hectolitre. Recolta în Austria pote fi considerată ca mijlociă; se estimeză la 16 mi-milione hectolitre şi importaţiunea se va urca la 7—8 milione de hectolitre. In Statele-Unite recolta se estimeză la 410 milione de buschels, adecă cu 50 milione mai puţină decâtă în comparaţiă cu anulă trecută. Scă4endă consumaţiunea locală, va rămâne ună soldă disponibilă pentru esportaţiune de 35 mi-lione de Buschels. (Buschelulă e de 35 litre). Canada dispune de ună escedentă de 6 — 7 milione, Indiile 14—16 milione hectolitre. In Rusia recolta grâului e escelentă ; acestă ţâră dispune de ună escedentă pentru esportaţiă de 36 milione hectolitre. România are o bună recoltă; ea va pute esporta dela 9 — 10 milione hectolitri. Recolta în Ungaria pote fi estimată la 48 milione hectolitre, din cari 21 milione hectolitri rămână disponibile pen-> tru exportă. Din acesta, Austria absorbind ă vre-o 4ece milione, Ungaria nu va contribui la alimentarea târgului internaţională decâtă cu vre-o 10 milione hectolitre. Ya să 4icâ: Necesităţile importului ţăriloră consumătore se urcă la aprope 145 milione de hectolitre, pe când ţările de esportă nu dispună decâtă de vre-o 128—130 milione hectolitre. Acestă deficită de 13—14 milione va pute fi în pace acoperită de esportaţiunile din Serbia, Bulgaria, Turcia, Egiptulă, Algeria şi Tunisia. Mai suntă încă şi aprovisio-nările anului trecută, care suntă destulă de importante. întâmplări diferite. Cadavru dispăruţii. Acum o lună murise la spitalulti Filantropia d© lângă BucurescI o tânără fată în etate de 24 de ani, anume Mariţa. Mortea a provenită, se 4i°ea atunci, dintr’o bolă gravă, der care nu deşteptase la începută nici o bănuiâlă. Tînăra femeă a fostă îngropată fără ca să se scie, decă are vr’o rudă în BucurescI seu în ţâră. Ce se întâmpla acum ? Parchetulă a primită Duminecă visita unei femei, care locuesce la Oboră şi care, în posesiune de o fotografia, veni a cere desgroparea Mariţei, c^icendti, că avea bănuelî că tî-nfira fată fusese omorîtă. Parchetulă însărcina pe ună procurorii să mârgă la locuiţi unde a fostă. îngropaţii cadavrulti fetei, pentru ca împreună cu doctoralii Alexianu să constate; întâiu identitatea femei şi asemănarea ei cu posa, şi alţi doilea causa reală a morţii. Ajunşi la locală unde cei de la spitală spuseseră că tînăra femeă fusese îngropată, şi făcendă săpăturile cuvenite, nu s’a găsită, nici ună corpii. Cadavrulă tinerei Mariţa dispăruse. Parchetulă — spune „Epoca44 — instruesce afacerea ca să descopere jaisterulă care acopere mortea acelei femei. „Casă pentru sinucideri." Americanii, omeni practici în multe privinţe, uneori suntă chiar prea practici cu invenţiunile loră. 0 ideiă de totă curiosă a avută a-mericanulă, despre care ună anume Charles M-e ne istorisesce următorele: Pe piaţa principală din Boston, în America, se înalţă cu maiestate faţada institutului filantropică, întemeiată de Sir Richard Hoboth la a. 1800, care este mai lată de 60 metri şi are 6 rânduri de ferestri cu balcone, er d’asupra porţii în litere de aură firma: Suicide- House. Acolo alergă cei sătui de vieţă pentru a-şl petrece strălucită Z^ele cele ! din urmă; de sine se înţelege, că neferi-| ciţii cari vină acolo trebue să aibă bu-sunarele pline cu dolari. Der pentru a-ceştl milionari nenorociţi, Sir Richard Hoboth este ună adevărată binefăcătoră. Şi ce curajă a trebuită să aibă omulă acesta, ca să îndrăsnescă a’şl pune numele pe o clădire de sânge şi lacrimi. Vrednică yankeu / Celă puţină trei nefericiţi bată pe fiăcare cjila porta casei; de altfelă oste-i«n61& de prisosă, deorece porta este tot-^âuna descuiată. Ună tânără intră în biuroulă otelului. Când intră se şi ridică doi gentlemeni, asociaţii proprietarului. Tenărulă Sl face trei paşi înainte. Firesce este pa-. lidă şi se clătină pe picior©. ’I se îm-, pinge ună jeţă mai aprope, elă se aşedâ * pe perinile bogate şi mânile lui, fără voiă, ■ cuprindă nisce capete de morte, lucrate * forte fină din osă de elefantă, în cari ^capete se sferşesce piedestalulă jeţului. * Tinerulă zîmbesce cu amară şi spăriosă «* se uită jură împrejură în odaia miste- ridsă. Dâr spre acesta nu are timpă pre Jfjnultă pentru că cei doi funcţionari de j odată şi în acelaşă felă facă ună complimentă adâncă şi întrebă fără s’aştepte 7 declaraţia tinerului, — de ce ar şi fi '„de lipsă a se face esplicărl neplăcute ? — j „Ce felă de morte şi-alesă domnulă?44 •J Deşi nefericitulă trebuia să fia pre-4gătită la o asemenea întrebare, totuşi ■y'sare speriată de pe jeţă. Cei doi direc-:|torî îlă privescă cu mirare şi întrebă de » nou: „Ce felă de... | I .De astădată tenărulă nu-i lasă să-şi Ttermine vorba. Se ridică şi, probabilă iiferă a se gândi de ajunsă, vre să-şi a-lâgă felulă morţii. Der astăzi are de lucru eu adevăraţi filantropi, cari nu-i să comită o nesocotinţă. Unulă . ei întrebă, numai decâtă: „Poftiţi carta ?“ „Că înţelegeţi prin asta?44 întrebă tinSrulă surprinsă, der se reculege iute şi adauge: „Carta? de sigură, vă rogă pentru ea.u Şi precum în restauraţia bonviva nulă ia în mână carta ca să-şi alegă vinurile la masă, astfelă tinărulă primesce ună albumă bogată în care suntă însemnate tote felurile de sinucideri ale otelului. La începută ffuncjăresce numai cu verfulă degeteloră, se opresce icl-colo o clipită, ca să încâpă o lectură mai temeinică. Spâncfurarea îşi are fo-losele ei, der înăduşirea în mirosă de flori — câtă poesiă! Sufletulă sbdră pe aripele mirosului de rose. Der veninurile! odăile 4—10, ce alegere bogată! De pildă veninulă indiană din care este de ajunsă o împunsătură în călcâiu, ca să te scapi de tote grijile. De sigură mortea acesta este mai elegantă, decâtă mortea prin rîsă, care pote fi atrăgător© nupaai pentru aceia, cari în vieţa loră au fostă totă supăraţi. „Aţi alesă ?u întrebă cei doi domni, cari stau nemişcaţi ca două statue. „Dumnezeule !a esclamă întrebatulă frunZărindă albumulă din nou, câte feluri!.... Directorală otelului întâmpină com-plimentulă cu surîsă respectuosă. „Concedeţl şi D-vostră,u răspunse candidatulă de mdrte, „că alegerea este forte anevoiosă.fe „Pote doresc! se veZî stabilimen-tulă?44 „Da, voiamă să vă rogă.u „Prea bucurosă.44 Directorală otelului păşesce acum înainte şi cu drecare delicateţă arată tinărului calea. Acesta ascultă, der întrebă trăgănândă: „Dorescă să sciu mai nainte... câtă.. în scurtă, vă rogă pentru socotelă.44 „Preţulă, donfeaulă meu44, se audi a-cum vocea lui Sir Richard, oare tocmai întră, „preţulă atârnă dela felulă morţii, ce’şl alege cine-va.u Se începe visitarea casei pentru sinucideri. In spaţiosulă vestibulă, din care începă nisce scări monumentale, se face o închinăciune evlaviosă în faţa bustului colosală ş lui Schoppenhauer, pe urmă urci în etajurî. Se deschide o uşă. Asta este odaia pentru sinucidere cu revolverulă. Ca tote odăile otelului, este arangiată bogată, vederosă şi spaţiosă, în mijlocă se află ună coşciugă sculptată din lemnă de abanosă, cu coperişulă aşeZată crucişă preste elă. Scaune şi jeţuri în a-bundanţă, ună pată minunată din lemnă de rose, cu perine de pufă. Totulă se tracteză cu discreţiunea cea mai mare. Mulţime de arme de totă felulă; prin zidurile coperite cu matraţe împătrite nu pătrunde nici ună sgomotă, pe lângă păreţi, jură-împrejură, cărţi alese dela autori pesimişti, comunicări telefonice cu biroulă, ca să ordoni la momentă ceea ce poftesc!. Visitatorulă ia ună revolveră şi-lă încercă. ' *• „Băgaţi de seină, domnulă meu, este încărcată. 44 In chipulă acesta visitatorulă trece prin tote fantasiile filantropice ale lui Sir Hoboth: In cele trei odăi de înădu-şire, în cari prin o apăsare uşoră totulă se- închide* hermetică, încâtă de locă nu pătrunde aerală atmosferică, directorală recomandă visitatoralui să încerce exp'e-rimentulă puţină. Nimică însă nu este în stare să-lu- înduplece a face acestă experimentă, din contră rogă pe direc-toră să mergâ mai departe. Tăria de sufletă a visitatoralui scade vădândă cu ochii, farmeculă anticei ultime băi nu-lă mişcă de locă- Der cţţ orecare curiositate stă în locă pe cori-dorulă etajului ală treilea, unde pe trei uşi puteai ceti:. Pentru sciinţă. Ciceronele vrea să trecă înainte; uitându-se însă la ospe, acesta. îlă întrebă: „Aici ar fi cu putinţă ?“ „Cu părere de rău, aici tote suntă ocupate şi — disă spre onoreft otiaeni-mei — aici aprope totdeuna este plină. “ „Ce se întâmplă aicl?u Aici are cineva ocasiune a se sinu- cide în folosulă sciinţei. Aici obvină oele mai frumose caşuri de vivisecţiunl (tăieri, flindă omulă viu). Nu de multă ună Rusă tînără a lăsată aici să-i tae jumătate din scăfârlia creerului şi a mai trăită după aceea trei ore întregi şi BO minute.44 In odaia ghilotinei totulă este aranjată în stilul lui Ludovică XVI; când cade săcurea ascuţită răsună o musică sferică, care însoţesce pe cineva pănă dincolo.... In odaia morţii prin rîsii, omulă se gâdile pănă îşi dă sufletulă; este apoi o sală care, prin apăsarea unui degetă, se preface în baiă de mare, unde asupra jertfei se aruncă mii de lipitori, cari în câteva minute îi sugă totă puterea de vieţă. In faţa priveliştei acesteia tinărulă se retrage şi fuge afară pe coridorfi. „Aşa dâră, ce feliu de morte ţl-ai alesă?44 răsună din nou. „Pentru sciinţă.44 „Regretă, der totulă este ocupată.44 „Atunci voiu aştepta şi voiu veni de altădată.44 Sir Richard surîde şi, ajungândă cu tînărală la biroul otelului, îi preda con-tulă, o foiă de hârtiă cu margini aurite, pe care se putea ceti: d-lă X datoreză d-lui Richard Hoboth: iubirea de vieţă! ___________ Moşultf. Literatură. Etimologia limbei francese. basată pe limba latină, pentru usulă scoleloră secundare, de I. Maurer, profesoră. Preţulă 1 leu. BucurescI, editura Librăriei şi Tipografiei scoleloră (96, Strada Lipscani 96) 1888. — In elaborarea acestei nouă cărţi autorulă s’a servită de o sintaxă germană a lui Dr. C. Plaetz. Mărimea e de 102 pag. formată 8° şi tracteză despre: verb, articulă, substantivă, adjectivă, adverb, numerală şi pronume, împreună cu variatele loră forme şi a-plicaţiunl. SCIRl TELEGRAFICE. Berlinu, 7 Septemvre. Faţă cu scirile după cari se plănuescă schimbări în organisaţia ministerieloru imperiale, în deosebi despărţirea unoru oficii de oficiulu de cancelarii, observă „Norddeutsche allg. Ztg.“, că trite aceste faime, precum şi conclusiunile ce se făcu pe basa lorii, suntu numai nisce născociturî ale fantasiei unora. Parisă, 7 Septemvre. Corăbiile de, resboiu mobilisate s’au întorşii erî la Touion. Provisiunile de erba de puşcă le-au descărcată. Manevrele marinei se consideră ca terminate. > Petersburgu, 7 Septemvre. Regina Serbiei Natalia a scrisă Ţarului, că în curendă îlă va visita, spre ad cere sfată în afacerea divorţului. Befgrâdu, 7 Septemvre. Poliţia a visitată tote casele şi a interzisă strictă orî-ce serbare în o-norea reginei Natalia cu ocasiunea aniversării (Ţilei nascerei sale. Pirocianac pleacă astăcjî la Bu-curescî la Regina, spre a se consulta cu ea în privinţa averei sale. Redactorulu 4iarului »Odjek“, a fostă erî arestată. DIVERSE. Câne scumpu. Ună Englesă, Smith, a vândută dilele acestea unii câne bern-hardină cu numele Philimonă, cu 1000 punţi şterlingî, adecă peste . 12,000 . fl. Cânele măsură fîntre spete 35 policari engleâ’escl şi are o greutate do 216 furîţl engl. ' Medicamente chinesescî. — Adini-nistraţiunea vămiloră din San-Francisco şi din New-York a comunicată ministerului de comerciu american bata medi-camenteloră importate de cătră farmaciştii chinesl stabiliţi în America. Etă ună estractă după acestă listă publicată în „New-York industry gazette44: Ose de tigru, sânge închiegată, fiere de ursă, de măgari şi de elefanţi, păduchi de copaci, dinţi fosili, insecte cu mirose noi(!!), lacrămile lui Iovă (?), pără de vacă, corne de rinoceră, paie, piele de ariciu, gândaci de mătase, piei de şerpe, ochi de raci şi pără de cală. Etă adevărata medicină! Unde suntB banii ? „New. Rev.“ scrie, că banii cei mai mulţi, în formă de monedă, se află în Francia, ca semnă de o bună stare moştenită şi pretutindenea respândită. Se află în Francia a patra parte din aurulă totală monetată de pe pământă în circulaţia, va să Zică. 4500 milione franci; argintă are 2500 milione, aşa că suma de bani ce’i are ajunge la 7000 milione, de două ori mai multă ca în Germania. E de considerată, că pe lângă aceştia mai circulâză o mulţime bani de hârtiă, mai multă de câtă au cele 250 de bănci naţionale din America de nordă dimpreună. Causa acestei stări este predilecţiunea Francesiloră, mai cu semă a ţăraniloră, de a ţine în re-servă bani gata, mai multă însă enorma activitate economică a Franciei, câtă şi comerciulă vială din lăuntru. Cursultt pieţei IBraşovu din 4 Septemvre st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 9.40 Vând. 9.42 Argintă românescă . r» 9.33 V 9.35 Napoleon-d’orl . . . n 9.71 ti 9.72 Dire turcescl . . . r» 11.— n 11.05 Imperiali n 10.— r» 10.05 Galbinl n 5.72 ti 5.76 Scris. fonc. „Albina“6u/o n 101.— n —.— n ii n 5°/0 n 98.— n 98.50 Ruble rusescl . . . n 122.— n 122.50 Discontulă .... 6’/2- ■8% P® ană. Cnrsnlă la bursa de Viena din 5 Septemvre st. n. 1888. Renta de aură 4(,/0 ..............101.55 Renta de hârtiă 5°/0..............91.40 Imprumutultt căiioră ferate ungare . 148.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . 98.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ungare (2-a emisiune) . . — .— Amortisarea datoriei căiloră terate de ostd ungare (3-a emisiune) . . 114.— Bonuri rurale ungare.................104.75 Bonuri cu clasa de sortare .... 104.75 Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 104.75 Bonuri cu cl. de sortare.............104.50 Bonuri rurale transilvane.............104.40 Bonuri croato-slavone . . , . . . 104.— Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă......................100.— Imprumutulă cu premiulă ungurescă 129.50 Dosurile p$utru regularea Tisei şi Se- ghedintdui . . ................ 125.75 Renta de hârtiă austriacă .... 81.70 Renta de argintă austriacă .... 82.35 Renta de aură austriacă..............111*50 Dusuri din 1860 .................... 140.25 Acţiunile băncei austro-ungare . . . 883.— Acţiunile băncei de credită ungar. . 306,75 Acţiunile băncei de credită austr . . 314.10 Galbeni împărătesc! .................. 5.81 Napoleon-d’orI ....................... 9.70 Mărci 100 împ. germane.............. 59.98V2 Dondra 10 Divres sterlinge .... 122.65 Bursa de pucurescî. Cotă oficială dela 26 Augustă st. v. 1888. Cump. vând. Renta română 5u/0 . BB'/i 94.7a Renta rom. amort. 5u/0 • « • 95.1/* 96.— Renta convert. 6°/0 • - 97.% 98.— Impr. oraş. Buc. 10 fr. . . . 38.— 42.- Credit fonc. rural 7°/0 . . . 107.74 ■408.7, >1 ii 6°/0 . 97.— 98. „ „ urban 7°/0.... 106.— 107 — ii 11 ii 6°/0 .... 99.7 2 100.7a „ „ 5 °/0.... 92.7, 93.7a Banca naţ. a Rom. 500 Dei. . —.— Ac. de asig. Dacia-Rom.. . . —.— —.— Aură contra bilete de bancă . —.— —.— Bancnote austr. contra aură. . — —.— Aură contra argintă său bilete 3.— ■ 8.7» Florină valore austriacă . . . — - • ' i. 205. 207 gSG*' Numere singuratice din, ^Gazeta Transilvaniei44 â 5 cr. se potu'eum-pâra în tutungeria I. Gross. în librăria Hicolae Ciurcu şi Adolf Editoră şi Redacţoră responsabilă: Or. Aurel Mureşianu. Nr. 189 GAZETA TRANSILVANIEI. Care este cea mai turna hârtia pentru ţigări? Acestă întrebare forte importantă ^pentru fiă-care fumătorii de ţigări s’a stabilită deja în modulă celă mai ne-dubiosv Nu este reclamă gală, ci ună faptă constatată prin autorităţi scientifice de primulă rangă pe bas a analisei comparative a diferite-loră hărţii de ţigări mai bune, ce se află în comerţă, că b ărti a | de ţigări «ramam»«gn» ■» îwi puţv -----SIHţJ------ iiuaonaavi iwftomt tllllSMnVHfl HiVHi 0.0.90 (ÎDD^Kfi @0 msspi&smm • *» J3«*W“ «Ws istuio l!Mri ■uojnoo iMvmtn va is um«H Oisrcv * nrjovivuim» io n>o •MONSTUH ___ _ " VlBfllMAtMIâ: „LES DERNIERES CARTOUCHES11 *•“ „DOROBAîfŢULt“ -«• din fabrica BRABNSTEIN FRfcRES la Paristtj G5 Boulevard Exelman». este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă. ^ După ce s’a stabilita acesta între altele prin jDr. Pohl, profesorii la facultatea tech-nică în Viena, Dr. Liebermann, profesoră şi conducStoră ală stabilimentului chemică de stată în Budapesta, şi o analisă comparativă, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere nouă higiemce de cătră Dr. Soyka, profesoră de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Piraga, a produsă chiar resultatulă strălucită, că hărtiele de ţigări ,,Les dernieres Car-touehes şi „Dorobanţuld“ suntă cu 23—74% mai uşore, şi că împărtăşeşte fumului de tutună cu 23 77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semenă cu desemnulă aci imprimaţii şi care ortă firma Braunstein Freres. Fabrica a deschisă ună deposită pentru venilare en gros a hârtiei de ţigări ai a tu-buriloru pentru ţigări IM 193,50—38 WlE'Jl, I. Bez., Schottenring Mr. 95, şi află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de vendare asemenea mărfuri. Nru 102—1888 scol. CONCURSU. 139,3—3 Sz. 277—1888. tkv. Arveresi hirdetmânji kivonat. A fogarasi kir. jbirosâg mint telekkonyvi hatosâg kozhirre teszi, hogy Fur-nika fogarasi takarek penztâr reszveny târsasâg vegrehajtatonak Halmagyi Iuon âl. Komanai vegrehajtâst szenvedo elleni 438 frt. 63 kr. tokekoveteles es jâr, irânti vegrehajtâsi ugyeben, a brassoi kir. torvenyszek (a fogarasi kir. jâr&s-birosâg) teruleten levo al. komânân fekvo az Also-Komonai 332 sz.tjkben Af afoglalt 116 133, 134 138 425/2 785/2 866 954 1126/1,1127/1 1133/1 1299/1 1323/2 1329/2,1330/1 1333 1523/74 1526/2,1527/1 1586 1676/1 2735/2 ezennel megâllapitott kikiâltâsi ârban e 18 f. 2056/1 5 f. 4062 27 f. 5575 2065/2 13 n 4199, 4202 15 77 5708 ( 300 V 2265/2 13 V 4169/6 5 77 5746 ( 56 V 2377 5 V 4171/1, 4190/19 6 77 5801 ( £ 10 V 2642 ti 2 n 4174/2 £ 2 77 5803 ( ă câ 3 n 2736/1 câ 12 V 4410/11 a 2 77 5897/1 cs *—H 36 n 2736/4 12 n 4418/1 +3 5 77 6023 z d 10 r> 2769/1 că 4 V 4421/2 că 6052 tJD 5 « 2886/1 bO 20 n 4422/1 b£ 4 77 6078 SD fi 8 » 2900 ti 20 n 4541 a 18 77 6126/1 1 V 3337/2 37 V 9950 6 77 6200/1 si 6 ŢI 3622 KÎ 7 Ţ 5110 N 11 n 6293 N SQ 7 Ţ 3669 OG Fh 14 Ţ 5119 02 Sh 1 77 3754 02 U r4 11 n 3803/3 7 7) 5524 A 4 77 3755 A 6 Ţ 3846 20 7) 5561 11 77 5070 1 Ţ 4030 12 r> 5563 6 77 5071 2 7 n T) 3735/2 7 77 6204/2 7 77 23 £ rendelte es hogy a fennebb megjeloltm- gatlanok az 1888 evi September ho 12-ik napjân delelott 10 orakor Also ko-mâna kozseg hazânâl megtartando nyilvânos ârveresen a megâllapitott kikiâltâsi âron aloi is eladatni fognak. Arverezni szândekozok tartoznak az ingatlanok becsârânak 10%-ât vagyis keszpenzben, vagy az 1881 evi LX. t.-cz. 42 §-âban jelzett ârfolyammal szâmi-tott es az 1881 evi november ho 1-en 3333. sz. alatt kelt igazsâgugyministeri rendelet 8. §-âban kijelolt ovadekkepes ertekpapirban a kikiildott kezehez ta tenni, avagy az 1881: LX. t.-cz. 170. §-us ertelmeben a bânatpenznek a biro-sâgnâl eloleges elhelyezeserol kiâllitott szabâlyszerii elismervenyt âtszolgâltatni, Kelt Fogaras 1888 evi Februar ho 19 napjân. A fogarasi kir. jbirosâg mint telekkonyvi hatosâg. $i t si u i. Pentru ocuparea postului de alu 8-lea învăţătorii la scola confesională gr. cat. din Maieru, prin acesta se e&crie concursă pănă în 20 Septemvre a. c. pre lângă salariu anuală de 200 fl. v. a. Doritorii de a ocupa acestu postii au de a-şî aşterne suplicele loru instruite cu documentele prescrise de legea scolastică pană la terminulu prefiptă la presidiulu senatului scolastică gr. cat. locală. Dela senatulii scolastică confes. gr. cat. Mai eră, în 80 Augustă 1888. Preşedintele: Notarială: Basiliu Groze, Basiliu Tofann, parochulă locului. înveţătoră. Plecarea trenuriloru: I. Dela Braşovă la Pesta: Trenulă de persone Nr. 807: 7 ore 10 de minute sera. Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa. 2. Dela Braşovfi la Bucuresci: Trenulă accelerată Nr. 302 : 5 ore 37 minute dimineţa. Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecjî. II. Sosirea trenuriloru: I. Dela Pesta la Braşovd: Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de ameijl. Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Dela Bucuresci la Braşovu: Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amedî. Trenulă accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. A. Plecarea posteloru: a) Dela Braşovă la Beşnovă-Zemescî-Branu: 12 ore 30 m. după am b) r n „ Zizinu: 4 ore după amedî. c) „ „ în Săcuime [S. G-eorgI]: 1 oră 30 minute noptea, d) „ „ la Făgâraşu: 4 ore dimineţa. e) „ „ la Săcele: 4 ore dimineţa. B. Sosirea posteloru: a) Dela Reşnovu-Zcrnesci-Branu la Braşovă: 10 ore înainte de mi b) „ Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m. c) Din. Săcuime la Braşovă: 6 ore sera. d) „ Făgâraşu la Braşovă: 2 ore dimineţa. e) r Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera. 2o Turnătoria de ferii şi fabrica de maşini a lui SCHLICK SOCIETATE PE AC ŢII FABRICA ŞI DIRECŢIUNEA: "D-i -3 _ BIROULfi IN ORAŞfi ŞI DEF0SITULU: VI. Aeussere Waitznerstrasse 1696/1699. WwC VI. WaitzneiTing 57. Maşini de sfimfenatil in brazdă „TRIUMPH" şi „HALADAS" patentate ale Ini SCHLICK Maşini de s6m6natu care împrăştie grăunţele; Pluguri patent, ale lui Schlick cu 2 şi 3 fiare PlugurtrRayol patent, ale lui SCHLICK. Pluguri cu unti ferii originale Scixlicife şi T7"id.©,ts, Unelte agricole, grape, fărîmătorl ele bulgări, Teeitos*!» tlietorl âe gf@eît» maşiil pentru musti is ifecll, feâtese de (cucuruzul Meri pentru flrlm&ti. O-amitvLrl d.e treieratio. cul ^rapor-Ci si cu ^rertej-u. (<3-<3pel). Mori pentru curăţiţii, Mori pentru măcinaţii. Părţi aparţinătore de tote sistemele de pluguri pentru reservă se află la depositu. Preţurile cele mai eftine. — Gondiţiunile de plată forte favorabile. — Preţurî-Curente la cerere gratis şi franco. oBsrisviiKi]. Ne onoramă a aduce la cunoscinţa p. t. D-loră Clienţi, că de şi amă mutată partea cea mai mare a birouriloră nostre ce se aflau în Budapesta VI., Waitzner-Boulevard No. 57, în etablisementulă fabricei nostre aflătoră: Budapesta, VI., Âussere Waitznerstrasse Nru 1696—99^ totuşi susţinemă în interesulă şi pentru comoditatea onor. d-nl clienţi ună birou în oraşă, în localitatea de pănă acum, unde s6 află ună deposită cu tote productele nostre de obiecte pentru clidirl şi de maşini agricole. Cu înaltă stimă Direcţia turnătoriei de ferfi şi a fabricei de maşini a lui Schlick, societate pe acţii. 28,18—11 ■€> Rugămii pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s£ binevoiască a scrie pe cuponulit mandatului poştalii şi numerii de pe tăşia sub care au primi tu diarulil nostru până acuma. ____ Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei11. Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.