Betiactiniiea, Admisiratiimea ţi TiMrafla:
BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22,
Scrisori netrancate nu se pri-mescu, Manus2npLe nu se re-trimi :ă!
Birourile de annicinii;
Braşovâ, piaţa mare Nr. 22.
Inserate maiprixnescfl în Vlena: RudolfMosse. Haasemtem & Yogler (Otta Mam), Heinrich Snhalek, Alois Eerndl, M.Dukes.A. Oppeltk, J. Dart-neberg; în Budapesta : A. V. Oold• btrger. Anton Mesei, Eckstein Bernat; InFrankfurt: G.L.Daube; înHam-burg: A. Steimr.
Preţuit! inserţiunilorn: oseriA garmondtt pe o colonă 6 cr. ai 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoiălă. Reclame pe pagina IlI-a o senă 10 cr. v. a. său 30 bani.
•Gazeta1* iese în fie-care (fi.
Abonamente pentru Anstro-Unzaria
Pe ană ană l2 fl., pe şăse luui 6 fl., pe trei luni 3 fi.
Pentru România şi străinătate:
Pe unu anu.40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprennmeră la t<5te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul pentru Braşovul
la administraţiuno, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe mrâ ană 10 fl., pe şăse luni 5,fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Ou dusul ă în casă: Pe unu ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. lină esemplaru 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâtu_ abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 188.
Braşovâ, Vineri 26 Angliştii (7 Septemvre)
1888.
Braşovu, 25 Augustă st. v. 1888.
Nn mai încape îndoelă, că mişcarea Cehiloru a adusu puţină vieţă în întrulu monarchiei, unde se părea, că cestiunea naţionalită-ţiloru a amorţită cu totulă.
Şi totuşi cine va nega, că cestiunea naţionalităţiloru este cestiunea de vieţă a monarchiei habs-burgice? Cine va nega că acesta cestiune e încă departe de a fi resolvată, cn tote că resolvareaei grabnică se impune din ce în ce mai multă ca celă mai de cape-teniă interesă ală împărăţiei.
Dincolo de Laita celă puţină se manifestă stăruinţa de a ajunge ia o împăcare a naţionalităţiloră şi luptele naţionale au devenită acolo o adevărată trebuinţă.
Der de unu timpă încoce naţionalităţile slave au începută se-şî per dă paţienţa, pentru că vădă că cu tactica urmărită de cabinetulu Taaffe se apropiă prea încetă de ţinta dorită, aşa că concesiunile mai mici ce li s’au făcută în privinţa limbei ameninţă de a deveni ilusorie printr’o asemenea politică de tragănare.
Cehii mai alesă se temă, că politica oportunistă a clubului loră din sînulă maiorităţii camerei, a-mână prea multă realisarea dorin-ţeloră şi aspiraţiuniloră loră, fără a delătura totodată şi pericululă de a perde erăşî posiţiunea favorabilă, ce-o ocupă aŢî Cehii în stată, printr’o neaşteptată întorsătură a lucruriloră.
Cârpe dlem îşi cţice Dr. Gfregr şi de aceea stăruie elu aşa de multă ca Cehii se părăsescă politica de oportunitate şi se-şî reclame drepturile în totă întregimea loră.
Partida Cehiloră tineri pare dispusă a juca în Boemia ună rolă anologu celuia ce l’a jucata odini-oră oposiţiunea estremă maghiară.
E vorba de a băga puţină spaimă în şirurile maiorităţii, care cn tdte principiile ei federaliste, ce pre-
tinde a le profesa a devenită forte indiferentă în cestiunile de dreptă naţională.
Combătendă politica „Cesky Klub“-ului Cehii tineri speră că voru esercita o presiune asupra guvernului silindu’lă de a părăsi tactica sa de aşteptare.
Se pare însă, că acţiunea Cehiloră tineri nu este numai ună resultată ală combinaţiunei comune, căci partida lui Rieger este forte îngrijată, ca nu cumva prin acesta acţiune se se strice mai multă decâtă să se folosescă causei boeme.
Presupunerea ndstră, că con-ferenţa convocată de Dr. Rieger are de scopu a a afla ună modus vivendiîntre cele două partide boeme se adeveresce.
„Nu mai putemă să privimu** — scrie „Politik** — „cu mânile încrucişate la aşa numita mişcare naţională în Boemia, care a luată nisce dimensiuni şi ună caracteru, care pote se ne compromiţă succe-selepolitice dobândite pană acuma".
De aceea Dr. Rieger n’a con-chiămată numai o conferenţă a partisaniloră săi, ci o conferenţă de notabili, care să cuprindă pe toţi patrioţii cehi şi să afle ună modus vivendi între cele două partide-
De-lă voră afla ori nu, mişca, rea dintre Cehi este şi rămâne forte importantă pentru viitorea soluţiune a cestiunei naţionalităţiloră în monarchia nostră.
Procesulu de pressă alu foiei „Ro-mănische Revue.“
Cuvântarea apărătorului Corielanu Brediceanu:
(Fine.)
Prin urmare acusarea: cumcă sun-temii scoşi din tote terenele, unde amă pute să ne luptămă cu arme legale pentru interesele nostre, nu e numai forte gravă, der şi forte adevărată. Cu reproducerea „ adevărului ** nu se aţîţă nimeni la „ură** contra naţiunei maghiare, pen-tru-că nu naţiunea maghiară se acusă
d’acestă nedreptăţire, ci guvernulă şi sis-temulă său.
A doua „acusare gravă**, ce «dic© dlă proeproră, că se cuprinde în contra naţiunei maghiare, ar fi punctulă acela din ală II articlu încriminată, unde se dice: „cumcă guvemulă face totă pentru promovarea intereseloră maghiarismului, ne-luândă în considerare, că prin acesta suferă interesele drepte ale naţionalităţiloră şi în deosebi ale Româniloră**. Cu-ventulă „ilegale** nu se află în textulă articlului; dealtmintrelea totă cuprinsulă ardeiului e adevără curată pănă la o literă şi în articlulă cetită se dovedesce pănă la evidenţă şi cu cuvintele eminentului bărbată de stată ală Ungariei contele A. Apponyi, că „pentru naţionalităţi nimicii nu putemă şi nici nu putemă să vremă a face fiindcă nici pentru interesele nostre ungurescî nu avemă destulău.
Acestă tristă adevără însă eră nu se referesce la naţiunea maghiară, ci numai la guvernă, căruia a-i enumăra propriele fapte nu pote fi crimă, eră cătră naţiunea maghiară se adreseză autorulă nu cu ură, ci cu adevărată iubire patriotică, voindă a o lumina, că protecţiunea separată a intereseloră sale prin sistemulă guvernului actuală ’i pote precipita în modă măestrită o înaintare şi o înflorire mai repede, der numai pe conta oprirei progresului la celelalte naţionalităţi. O asemenea influinţă nenaturală şi dăunosă la celelalte naţionalităţi nu pote contribui nici când la întărirea patriei, ai cărei fii toţi suntemă, căci oprirea progresului la naţionalităţi le slăbesce; er slăbirea loră e dăunosă nu numai pentru ele, der şi pentru naţiunea maghiară şi patria comună, la a căreia susţinere şi ridicare toţi ne punemă umerii şi la a cărei apărare trebue, deopotrivă, toţi să ţinemă pepturile nostre; căci suntemă avisaţl unii la alţii şi cum în trecută mai bine de 1000 ani, aşa şi de presentă trebue să împărţimă „binele şi rdulii şi aşa şi pe viitorii11 numai trăindă în bună înţelegere şi lucrândă la progresulă reciprocă putemă face acesta.
Cumcă d-lă procurorănuprocede din asemenea vederi, resultă din identificarea „statului maghiară4* cu naţiunea maghiară, carea o face atunci, când învinovăţesce
pe clientul meu ,câ a câştigată în preparandia de stată din Deva cultură şi stipendiu de stată.** Şi cere ca pentru aceste bunătăţi gustate dela stată clien-tulă meu să fiă „mulţămitorQ naţiunei magiare.u
Apoi vă rogă d-le procuroră a Yl’o însemna, că noi nu recunoscemă că statulă e ală naţiunei maghiare. Statulă e şi ală nostru, ală Româniloră, şi pănă când nu căutaţi la colorea sângelui şi baniloră, cari i-amă vărsată noi Românii pentru susţinerea acestui stată, şi primiţi contribuţiunea ndstră, trebue să vă dedaţi cu idea, că acestă stată e şi alu nostru alu Româniloră; prin urmare atâta precâtă e clientulă meu datoră cu recu-noscinţă „naţiunei maghiareu pentru cultura şi stipendiulă primită dela stată, atâta mulţămită e datoră şi celoralalte naţionalităţi.
Rămâne a mai discuta, Onor. d-nl juraţi, că ore cuprinde-se în articulii incriminaţi provocare directă la „urău, precum prescrie § 172 resp. §. 171 ală co-dicelui penală.
Acestă „provocare directă4* dlă procuroră nici n’a aflat’o şi nici nu se află în articolii încriminaţi; eră decă lipsesce acestă „provocare directă la ură contra naţiunei maghiare în casă concretă , — atunci lipsesce ori şi ce basă pentru constatarea delictului de „ aţîţare contra naţionalităţiloră**. Potă fi în articulii încriminaţi termini aspri, ba chiar condăm-nători a politicei actualului guvernă; potă fi înşirate motive pentru de a a-răta, câtă suntă de vătămătore unele legi ori instituţiunl, der fără de „provocarea directă la ură1* nu pote fi aţîţare.
Cu scopă şi cu multă simţă de libertate s’a spusă „provocarea directă la ură" ca modă de acţiune în §§. legei criminale pentru ca să şe potă constata că autorulă plină de ură în contra unei naţionalităţi „abusândă de libertatea pres-sei voesce ca ura** care o nutreşce elă, să o transpună şi la alţii şi să-i deter-mineze şi pe ei la manifestarea urei contra naţionalităţiloră.
Atâtă în legea de pressă din 1848, câtă şi în §§ 172 şi 171 a cod. penalu s’a spusă espresă, ca recerinţă inomisă la constatarea acestui delictă, provocare
FOILETONUL^ „GAZ. TRANS.
Aiitiii din Pribegia dop M
de
I0ANU GHICA.
m
A. G. Golescu şi Ştefană Golescu lui lonă Ghica la Constantinopolă.
Parisu, 17 Decemvre 1888.
(Urmare.)
Turcii să se liniştescă der. Nu esistă poporă care să dorescă adl mai multă o Turciă tare ca Moldo-Valachii, şi în a-cestă poporă nu este partidă mai devotată intereseloră Porţei decâtă partidulă democratică, acela care lucră cu o per-severanţă neobosită spre a scăpa clasele sărace şi ignorante de influinţă ce ar pute-o exercita Ruşii asupra loră prin mijloculă aceloră boerl, cari totdeuna au înclinată spre Rusia şi totdeuna au făcută pe Portă, ca să servescă Rusiei, care în schimbulă buneloră loră serviţii a luată poporului vechile sale drepturi şi a boieriloră privilegii ce nu le-ar fi avutu niciodată şi cari causau ruina ţărei.
Soirile ce mi-le dai suntă grave; ele potă aduce răsboiulă ; de-ar da D-<jeu să fiă aşa şi îndată noi vomă alerga la Constantinopolă unde vomă forma o legiune moldo-valahă spre a merge cu Turcii în contra acestoră blăstămaţi Calmuci, cari ruineză ţâra nostră. Decă la Constantinopolă ar fi atâta ură în contra Ruşilorft cum e între noi, răsboiulă ar fi deja declarată, der pote că acesta se va întâmpla în curendă.
Dă-ţl silinţa a face să înţelegă cei din Constantinopolă, că totă ce se va face spre revisiunea regulamentului sub presiunea ocupaţiunei streine, va purta în sine principiulă propriei sale condamnări, cum l’a purtată regulamentulă însuşi ; de altmintrelea acestă lucrare riscă de a fi făcută în avantagiulă Rusiei, mai alesă că 2000 de Români nu sântă în posiţiune de a influinţă opiniunea publică şi că aceştia suntă tocmai aceia cari reunescă în sine mai multă inteli-ginţă şi mai multă ură în contra protectoratului rusescă. Ar fi o greşală imensă pentru Turcia, decă ar consimţi la acestă revisiune, înainte de a se evacua Principatele şi înainte de a se proclama o amnestiă generală, care ar permite tu-turoră refugiaţiloră :moldo-valachî de a reintra în ţerâ spre a întări partidulă
turcescă. Sperămă că acestă greşală nu se va face, căci atunci totă campania în contra protectoratului rusescă ar trebui reîncepută sub condiţiunl multă mai des-avantagiosă.
Adio, cura^iu şi credinţă în viitoră să fiă devisa nostră/
A. G. Golescu.
A. G. Golescu lui Ionii Ghica la Constan-tinopolu.
„ Frate Ghica,
„Scrisorea acesta ţl-o scriu franţu-zesce, după poveţele d-lui Si-fels de Sol-denhof, care ne cjice, că Turcii suntă înfricoşaţi de simpatia ndstră cătră Austria şi că o scrisore care ne-ar apăra de tote imputaţiile ce ni se facă (f&ră a fi destinată însă pentru denşii) ll-ară da mare încredere în lucrările ndstre câud le-ai citi-o tu ca dovadă de bunele nostre sim-ţeminte.
„Etă der pentru asta m’am pusă şi eu de am scrisă cele alăturate în limba franţuzescă.
„l?e lângă acesta să’ţl mai recomandă aici a căuta, de va fi cu putinţă, prin Archivele turcesc!, datulă despre dreptulă nostru politică. Tu scii turcesce, vecjl der nu cumva vei pute se dobândesc! voia a scormoni prin archivele loră ?
Pote să găsescl multe forte folositore şi nesciute de noi, precum spre pildă co-respondinţa când cu tractatulă dela Char-loviţz, unde Turcii au răspunsă trimişiloră Leşi, că principaturile nu suntă supuse cu sabia, şi prin urmare Pdrta nu pote înstrăina nici o parte din pământulăloră. Vecj! asemenea corespondenţa când cu darea Bucovinei şi a Basarabiei. Yeifl asemenea protesturile ce s’au făcută de puterile Europene în contra tractatului de St. Petersburgă (1834) prin care se (jice, că nu s’a cunoscută Regulamen- * tulă Ţărei de legală, nici protectoratulă Rusiei.
„Aceste protesturl le voiu căuta şi eu, der pote că tu mai lesne le vei dobândi dela Turci.
„Acum îmi aducă aminte, că tu mă întrebi de resultatulă conversaţiei mele cu Thiers. Etă’l: De se voră arăta Ruşii că voră se păstreze Principaturile peste soroculă condiţională pusă în cir-cularea lui Nesselrode, 19 Iulie (1 Augustă), apoi crede şi elă că Francia nu ;pbte privi cu nepăsare, etc., etc.! ! !
„Alăturata scrisore pentru vară-mea fă bine a o trimite la Bucurescl.
Salutare şi frăţiă.
(Finea va urma).
Nr. 188
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
directă, şi după Csemegij, codificatorele nostru, provocare directă din aceşti paragraf! ai legei e disposiţiunea cea mai liberală şi garanţia cea mai puternică a libertăţii nostre de presă! Ar fi deci e-gală c’A ridicarea din ţiţini a unuia dintre cei mai puternici stâlpi ai legei nâs-tre de pressă, dâcă în contra disposi-ţiuniloră esprese ale legei s’ar osândi acusatulă, carele n’a îndreptată cătră Români „provocare directău şi când în lipsa acestei provocări o faceţi acâsta, atunci ar fi osândită nu elă, ci legea de pressă ar fi osândită în Ungaria! Şi fără de nici ună înţelesă ar fi a ave legea positivă şi sancţionată, dâcă nu se aplică seu decă s’ar aplica în contra învedera-tului ei înţelesă; înzadară se aducă legi liberale, cari emuleză cu cele mai frumose legi ale stateloră europene ci-vilisate, decă la aplicarea loru nu le ţî-nemă, şi decă prin sentinţă seu verdictă declarămă pe cineva de vinovată, atunci, când legea îi asecură libertatea de cuvântă şi-i garantâză scutire de ori ce pedâpsă.
Onor. domni juraţi! M’am silită a vă demonstra cumcă în articulii încriminaţi nu e vorba de „naţiunea maghiară^, de ură în contra ei, şi că cli-entulă meu nu a urîtă şi nici nu urăşce naţiunea maghiară, nici n’a adresată în articulii încriminaţi „provocare directău la „ură“ contra naţiunei maghiare — dreptă aceea despre delictulă de „aţî-ţare“, propusă de d-lă procuroră, nici nu pote fi vorbă. De altă parte am constatată, că articulii încriminaţi nu cuprindă altceva, decâtă o critică a guvernului şi sistemului său de guvernare; eră pentru o astfelă de critică legea positivă garantează „libertatea cuvântului şi a pressei.u
Incheiu deci apărarea cu cuvintele fostului ministru de justiţiă rostite în şedinţa din 1 Decemvre 1877, tocmai la crearea § 161 al legei penale: „Eu nu îmi potă închipui curte cu juraţi, ori judecătoră, care pe basa §-lui acestuia ar putea pedepsi pe cineva, pentru a-ceea, că arată daunabilitatea seu lipsele unei instituţiuni, basate pe lege, şi fiind că desvoltă lipsa de a-o schimba seu strămuta.
Vă rogă a-mi absolva clientulă.
Replica procurorului, care se vede, că sub impresiunea apărării şi-a perdută niţelă capulă, — a fostă că: legea nu pretinde „provocare directă“ (citesce §. 171); — că Românii de aceea nu au d-ni în oficii, fiindcă nu le place să înveţe şi să lucreze că se pote lăţi „Romănisclie Revue“ şi în limba germană, căci Românii cei mai cu dare de mână şi cari o susţină, potă plăti agenţi, cari să o es-plice poporului; — şi ca juraţii să-şi facă datorinţa ca Unguri în prima liniă — căci astfelă de buruene, ca Ştefanii Albu şi ca cei ce stau la spatele foii „ Românise he Revue“ decă nu altfelă, cu puterea brutală trebue se fîă extirpaţi. (Puctă de nulitate — pentru infiuinţarea oprită a juraţiloră).
Apărătorulu Bredicianu răspunse atât de nimerită şi de înfocată, încâtă întreg publiculă, chiar şi Ungurii, l’au aplaudat şi se striga „Eljen“ şi „să trăiască^, până ce presidentulă i-a ameninţată cu „curăţirea salei“. Etă răspunsulă:
Cuvintele cele din urmă ale d-lui procuroră, că omeni ca St. Albu trebue extirpaţi cu puterea — mă facă acuşi să uită, că suntă în faţa unui on. tribunal şi a curţii cu juraţi şi atâta dispreţă faţă de libertate şi de instituţiunile ei n’aş fi presupusă nici când la repre-sentantele puterii de stată.
Şi decă nu din aderenţă cătră libertate şi instituţiunile ei, măcară din res-pectulă cătră decorulă justiţiei şi din stimă cătră tribunală ml-ar fi părută mai bine ca să nu fi aucţitu acele cuvinte.
D-lorfi, când procurorulă statului, cu totă puterea statului la mână, apeleză la forţa brutală faţă cu noi, cari amă venită cu stima cuvenită se ne supu-nemă legei şi cu totă respectulă aştep-
tămă verdictulă D-Vostre bună ori rău, — (noi dreptă îlă ceremă) atunci ascul-tându-lă nu suntemă „miei blâncjiu faţă de acusată. — Referitoră la celelalte re-flexiuni ale d-lui procuroră observă, că § 172 ală legei criminale susţine modulă de acusaţiune descrisă în § 171 şi prin urmare ostănâscă d-lă procuroră c’ună § mai la deală şi se va convinge, că nu eu, ci legea positivă pretinde „provocare directău pentru stârnirea urei contra unei naţionalităţi.
Ce privesce bogăţia celoră dela spatele foii „Rom. Revueu şi suspicio-narea acelora, eu credă, că buna cuviinţă dâcă nu simţulă de dreptate impune ori şi cărui omă a nu acusa pe cei ce nu suntă presenţi şi nu se potă apăra.
In fine respingă cu indignare insinuarea, că Românii nu voescă a „studia şi a muncia şi acesta ar fi causa, că nu suntă în oficii. Causa e însă, că cei învăţaţi şi muncitori nu vreau să fiă scriitorii acelora, cari ar trebui să fiă ei scriitorii loră. Cu tote asupririle şi suferinţele avemă inteligenţă, poftimă la oraşe să vi-o probeză, — şi poftimă peste hotară unde cu sutele, ba cu miile stau d-rii, advocaţii, inginerii etc., — şi ce cre^I, d-le procuroră, că aceia s’au dusă de flori de cucă, s’au au expatriată din doră de emigrare ? Nu! Fii poporului română nu'şi părăsescă patria decâtă numai siliţi de împrejurări, din poporulă română n’a făcută încă nimenea colonii de emigranţi şi nici nu va face. Aici se nasce, aici trăesce, aici more pe pă-mântă strămoşescă.
După terminarea pledoariei, presidentulă uită d’a întreba pe acusată, decă mai are ceva de spusă — casă de nuli tate — face resumatulă şi formuleză întrebările :
„Vinovată e acusatulă de delictulă contra „constituţiunei“ comisă în ambii articoll ?
Brediceanu: Acusarea s’a ridicată pentru „delictă de aţîţare contra naţio-nalităţilorău, deci pentru acestă delictă să se pună întrebări onor. d-ni juraţi, er nu pentru „aţîţarea în contra cons-stituţiuneiA
(Casă de nulitate, deorece juraţii suntă induşi în erore şi apărarea e pa-ralisată, fundă că nu s’a estinsă asupra delictului pusă în întrebările cătră juraţi.)
Tribunalulă respinge cererea.
Juraţii se retragă şi după votare, cu 6 voturi contra 6, absolvâză pe St. Albu într’unu casă; er în casulu II (Zur Lage der Romănen in Ungam) îlă află vinovată cu 7 contra 5 voturi.
Tribunalulă îlă judecă la ună ană închisore şi 500 fi. amendă. Apărătorulă insinuă recursă de nulitate.
D.	Dr. Nicolae Oncu, advocată în Aradă, şi Gheorghe Telescu, protopres-biteră gr. cat. în Aradă, primindă ga-ranţa, acusatulă Ştefană Albu a rămasă liberă, pănă la deciderea recursului de nulitate.
3bT-u. tocmiraiĂ!
Sub titlulii acesta gasimti în „Ellenzeku dela 5 Septemvre curiose întorseturî de stilfi ungu-rescu;
„Cehii — cjice numita foiă — îşi spargă capulă după lucruri nostime. Ei voescă nici mai mult nici mai puţină decâtă ca monarchia austro-ungară în viitoră să constea nu din două state ca pănă acuma, ci din trei. Care va să cjkă şi Bohemia să fiă stată cu drepturi egale Austriei şi Ungariei.
„Ce ar însemna tote aceste ? Aceea că Bohemia primo loco s’ar nisui să’şi câştige pe sema sa tote condiţiunile a-cele, ce se receră şi se cuvină unui stată de sine stătătoriu. Ar pretinde domnia necondiţionată a limbei cehioe chiar şi în instituţiunile de stată comune. Ară pretindă pote armată naţională şi mai pre susă de tote orecare cercă de influ-inţă asupra afaceriloră de stată comune. Tote acestea ar fi la loculă său, decă
afară de Ungaria şi Austria ar fi de lipsă să se mai creeze în monarchiăună ală treilea stată independentă, prin ceea ce monarchia ca putere dualistă s’ar pute întări în lăuntru ori ’i s’ar mai mări cer-oulă său de influinţă....
„Din punctă de vedere ungurescă — 41°e „Ellenzâk“ — nisuinţele Cehiloră suntă de desf&tuită. Ele lovescă însă de a dreptulă în interesele Austriei.
„Der, 4i°e „Ellenzâk*, nu pote fi nici în interesulă nostru ca Cehii în privinţa politică şi comercială, ajungendă pe aceeaşi trâptă cu noi, să dispună în astfelă de trebî, în cari dreptulă de dispunere ne privesce esclusive numai pe noi şi de cari amă fostă aşa de nebuni de a abdice în favorulă Austriei când cu încheiarea pactului.
„Dâcă acum şi Cehii pretindă ună stată de sine stătătoră, seu mai bine cjis ca stată de sine stătător ar voi să influin-ţeze în tote afacerile monarchiei dualiste, asta n’ar însemna nici mai multă nici mai puţină, decâtă, că influinţă maghiară, care şi pănă acum a fostă forte multă scurtată, amă împărţi-o cu Cehii, seu cu alte vorbe în afacerile comune jumătate dreptulă, care ni-se cuvine nouă, l’amă împărţi cu Cehii
Aşaderă, decă s’ar duce în deplinire planulă Cehiloră, perderea ar fi totă a Ungariei. Noi cu ocasiunea pactului atâta amă scăriţă din drepturile nostre, încâtă acum prin împărţirea acestora cu Cehii, n’amăjj face alta decâtă a pune în jocă nu numai influinţă nostră, ci şi drepturile câte le mai avemă, pentru ca ună ală treilea să ajungă spre paguba nostră la astfelă de avantagii, pe cari noi, pierdându-le cu ocasiunea pactului, zădarnică ne împintenămă să le mai do-bendimă....
„De aceea, încheiă „Ellenzeku, sfă-tuimă pe Cehi : să rămână aşa după cum au fostă pănă acuma. Noi nici-odată nu ne vomă da votulă la o astfelă de în-voielă, la ună astfelă de pactă imposibilă, care, e de prevăzută, ni-ar pune numai sgarda la gâtăA
Rusia şi Aostro-Dapia.
Foia rusescă „Novosti“ din Peters-burgă publică în numărulă dela 2 Sept. n. ună articulă, în care pledâză pentru o apropiere între Rusia şi Austro-Unga-ria. Ea crede, că cercurile guvarnamen-tale din Viena ar fi bune bucurose, când ar vede, că relaţiunile actuale dintre Rusia şi dintre Austria se îmbunătăţescă. „Novosti“ dice, că elă nu este duşmană ală Austriei, dâră apoi o adevărată şi durabilă apropiere cam cu anevoie se pote face între Rusia şi între Austria din causă, că interesele amendurori stateloră suntă forte diverse.
Cumpănirea paclnică a sfereloră, pănă unde se intinde puterea unuia şi pănă unde puterea celuialaltă stată, în peninsula balcanică au fostă totă-deuna artificială, din care causă nu s’au putută stabili relaţiunî sincere şi amicale între Rusia şi între Austro-Ungaria. Rusia nu pote renunţa la rolulă său de a conduce întrega lume slavă, dâră nice la o măsură ore-care de influinţă asupra tu-turoră poporeloră balcanice. De altă parte nici Austria, pe care a împins’o puterea imprejurăriloră în peninsula balcanică, nu pote şi nici nu vrâ, să renunţă la influinţă ce-o are asupra stateloră balcanice, şi nici de tendinţa de a micşora influinţă rusâsccă nu se pdte despărţi.
Cu tote acestea o apropiare de Austria n'ar contra cjice intereseloră rusesc!, ci din contră, ar face de s’ar realisa u-nele cestiunî ale politicei rusesc! orientale îăfr’ună modă practică. Decă Rusia nu voesce să porte răsboiu cu Austria pentru cestiunea bulgară, atunci trebue să se gândescă că cestiunea bulgară pe cale diplomatică fără Austria nu se pote resolva. Pasulă cel dintâiu de apro-
piere trebuie să-lă facă Austria şi nu Rusia. Mai încolo foia rusâscă învino-văţesce pe Austria, că ea s’a băgată în Balcani şi că prin influinţă sa aţîţă în Bulgaria tote elementele duşmane Rusiei, şi caută în totă chipulă să micşoreze înfluinţa Rusiei în Bulgaria.
Tote acestea nu potă decâtă se a-ducă o mare catastrofă între Rusia *i între Austria, deorece Rusia niciodată nu va renunţa de dragulă Austriei la interesele sale, ce le are în peninsula balcanică pentru care au adusă de ună seculă atâtea sacrificii în bani şi în o-meni, pe când Austria le-au luată tote de-a gata, fără de nici ună sacrificiu.
Rep Nataiia şi CoasistorinlR din Belgrad.
Regina Serbiei Nataiia şi-a trimesă deja observaţiunile sale Consistoriului din Belgradă. După cum scrie coresponden-tulă vienesă ală lui „Timesu, regina Na-talia vrea să aştepte sfârşitulă divorţului în Bucuresci şi de aceea a mersă a-colo fiind-că guvemulă austro-ungară, după cele întâmplate la Wiesbaden, nu ar fi vădută cu ochi buni, ca regina să aştepte încheierea divorţului pe terito-rulă austriacă; dice mai departe cores-pondentulă, că regina numai pentru a-ceea a mersă la Versailles, ca acolo se se înţelâgă cu cumnatulă său prinţulă Grigorie Ghica şi unde şi-a luată şi doi advocaţi la sfatulă cărora regina a şters forte multe din scrisorea s’a de apărare în causa divorţului, aşa că acesta e forte scurtă. Advocaţii luândă în considerare că regina nu voesce o despărţire totală, ci numai^o despărţire de pată şi de masă basată pe canone, i-au sfătuită ca să nege simplu tote punctele cu cari este acusată. Răspunsulă acesta ei ’i l’au înmânată în 30 Aug. Elă constă din ur-mătorele patru puncte:
1.	La acusarea că regina s’ar fi es-primatu adeseori în faţa streiniloru despre regele în modu vătămătorii şi că a vătămată pe ospeţii lui, densa răspunde că fiindă uneori în stare nervâsă ori indispusă pote să fi esprimată astfelă de cuvinte pe cari acum le regretă, der tote espectorările aceste suntă de-a se atribui ambiţiunei sale vătămate şi sciriloră acelora, cari leprimia din când în când pricinuindu-i multă chină şi iritaţiune.
2.	La acusarea, că adecă ar fi stătu în înţelegere cu inimicii regelui, regina declară, că, politicii Şerbi în cari şi-a pusă ea încrederea n’au fostă inimicii regelui ci numai contrari politicei lui Garaşa-nin, şi fiindcă câţiva din aceşti bărbaţi precum Ristici, Gruici şi Horvatovicî, în anii din urmă au fostă miniştri, trebue să o privescă ca semnă, că însuşi regele s’a purtată cu încredere faţă de ei. Ce privesce mai departe pe consululă rusescă Persiani, regina negă că amiciţia cu diplomatulă şi consululă acelei puteri mar, ar fi condus’o la intrigi de ori ce natură politică. Regina dice, că Persiani nu i-a dată decâtă numai sfaturi bune. De altmintrelea regina e de părere, că toţi miniştri aceia, pe cari regele ’i ţine de rău voitori ai săi, suntă astfelă de bărbaţi, pe cari ea totdâuna ar dori să-i vedă în apropierea şi în lăuntrulă casei regelui.
3.	La acusarea a treia, că adecă densa ar fi aprobată abcţicerea Regelui, regina constată, că regele mai demulte ori i-a descoperită gândulă său de a abdice la tronă, dicând i-a mărturisit’o acâsta imediată după răsboiulă serbo-bulgară, ţera era forte turburată, er gândulă celă dintâiu ală reginei a fostă, ca să se creeze fără amânare o regenţă; de aceea i-a şi trimesă ea aceea scurtă depeşă, pe care regele a ignorat’o. Regina apoi continuă, că pe timpulă acela densa era obosită cu totulă, atâtă trupesce câtă si sufletesce, în urma îngrijirei răniţiloră âr împregiurare, că densa nici n’a aprobată, nici n’a desfătuită abejicerea, a provenită singură din convingerea, că regele de sigură a cumpănită bine lucrulu
Nr. 188
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
încă înainte de a-i fi depeşată despre hotărîrea ce a luat’o dânsulG. Regina (jice mai departe, că în convingerea a-cesta a ţinut’o regele şi cu alte ocasiunî, când adecă dânsulii a declaraţii nu numai înaintea sa, ci chiar şi înaintea mi-niştriloră şi a corpului diplomatică, că i s’a urîtă de domnie. De câte-orl regele a făcută acestă declaraţiune, cela puţină la părere seriosă, tot-deuna a fostă cu consideraţiune la aceea, că: ce e mai bine in interesulă fiiului ei? In fine constată regina, că dânsa nicl-odată n’a grăbită abcjieerea regelui, ci tot-dâuna a (jisă, că decă nu mai vre a domni, să hotărâscă după placulă său înteregnulă.
4.	La a patra acusare regina declară câ în privinţa armoniei şi a conglăsuirii temperamenteloră, viăţa ei familiară n’a fostă fericită] totdâuna însă ea s’ani-suitd să-şî împlinescă datoria de mamă, acum judecata afacerei sale o depune în mânile lui D-4eu.
Aceste suntă pe scurtă cele patru puncte cu cari a fostă acusată şi la cari a răspunsă regina Natalia în modă aşa de cotegorică.
SOIRILE piLEI.
M.	S. Regele României a primită din partea M. S. Împăratului Germaniei, Rege ală Prusiei, o scrisore, prin care ’i notifica, că soţia Sa, M. S. Impărătâsa şi Regina, a dată nascere unui principe.
*
* *
Cu privire la petrecerea din M.-Lu-doşu, arangiată în 27 Augustă n. c., pri-mimă încă o corespondenţă din părţile Reghinului săsescă. In ea se laudă corciţi, ce d-lă învăţătoră Negruţă l’a arangiată pu şcolarii săi, aşa că cei ce au asistată la serviciulă divină în dimineţa acelei (jil©, au rămasă surprinşi de progresele ce le-a făcută în cântări d -lă Ne-gruţă cu elevii săi. Se esprimă recunoştinţă stimabileloră familii Moga şi Solomonă din Ludoşă, precum şi Şan-’doră din Orda, pentru ospitalitatea loră caracteristică. In celelalte, cuprinsulă corespondenţei consună pe deplină cu cele tjise în corespondenţa din marginea Câmpiei, publicată în Nr. 185 ală foiei nostre.
*
* *
„La Lauterneu din Parisă află din nisce telegrame cifrate din Petersburgă că ună nou atentată s’a plănuită asupra mcţei lui Alexandru 111, Ţarulă Rusiei. Ga atentatori suntă 11 persone, între a-cestea se află şi 3 femei. Ele au fostă -arestate, găsindu-se la densele nisce bombe umplute cu dinamită. Totă în aceeaşi di s’au operată mai multe ares-■ tărî şi în alte puncte ale capitalei, der au se scie nimică positivă asupra complotului. Guvemulă nu lasă să se tri-£ |mitâ nici o depeşă asupra acestui casă. 1)e asemenea în câteva cercuri bine informate se vorbesce de întorcerea Ţa-jŞinei din Gmunden câtă se pote de cu-§ş8ndtL Nihiliştii er s’au apucată de peru.
I /	. *
V	* * '
In Constanţa va apăre la 1 Sep-emvre ună organă de publicitate, pur-Indtt titlulă „Gazeta Dobrogeiu. Acestă |ă se va ocupa mai alesă cu ch.es-
tnile economice, care intereseză ţera în 1 specială noua provincia. Politica pft fi pusă în ală doilea plană, piarulă
fte Redactată de ună comitetă. Dela Upemvre, scrie „România^ acelă Biar&! va apăre în două limbi: românesce m tmrcesce.
1 s	***
^orespondentulă din Atena ală dia-|plmî|„Staaten Corespondent afirmă, că Hai iiLulţl ofiâerf ifrancesl suntă înrolaţi j$» armata grecescă şi că puterea armată fe Grbciei constă adl în 26,000 de sol-flaţl,. apţi pentru a pute fi puşi pe pi-liorctide răsboiu.
V	*
fv,	* îfc
j| Şe scrie din Yiena farului „ Times ' M vre-o 50 soldaţi turci au deşertată din
garnisona din Kirdjali şi au fugită în Rumelia orientală. Porta a cerută extrădarea loră, însă guvemulă bulgară nu are intenţiă a da urmare acestei cereri. Soldaţii au declarată, că au deşertată pentru că nu ll-s’a plătită solda pe mai multe luni.
*
* *
Intr’o familiă bună din Braşovă, care locuesce în cetate, se primescă şcolari în costă şi cvartiră pe lângă condiţiunl moderate. In acâstă familiă se vorbescă tote trei limbele ţării. InformaţiunI mai de aprope pote da administraţia foiei ndstre.
Literatură.
Sărutarea. Sub titlulă acesta a apărută în tipografia Curţii Regale din Bu-curescl o Comediă într’ună actă, scrisă în versuri de d-lă G. Sionă, membru ală Academiei Române. Opulă de faţă, care costă ună leu £n. şi cuprinde 29 pag. formată mare 8°, represintă ultima operă a lui Th. de Banville, „le Baiserf ală căreia subiectă pare a-şl găsi apropiată asemănare cu unele subiecte din basmele poporale românescl. D-lă Sionă, în localisarea acestei opere, a făcută din feea francesă Urgela o Ursită, aflată în mitologia nostră poporală, er din legen-darulă Pierrot a făcută ună Norocelă, a-decă ună fiu răsfăţată ală Norocului, în epoca trecerei sale dela adolescenţă la bărbăţiă.
Ii^sciirLţaxe.
Reuniunea femeiloră române din Braşovă a înfiinţată, după cum se sciă, ună internată, cu scopă de a instrui fetiţele aşeejate aci în menajulă casei, precum şi în diferite lucruri de mână, ce cadă în sfera unei bune econome, şi anume se înveţă aci:
a)	A pregăti totă felulă de mâncări
b)	A spăla şi a călca totă felulă de albituri; c) A cose la maşină albituri şi vestminte; d) A torce, a ţese pândă, postavă, covore şi alte lucruri pentru trebuinţele casei (industria de casă); e) A cultiva legumi; f) Reguli hdgienice.
In acestă internată se primescă :
A.	Interne. 1. Fără plată: fetiţe orfane, sărace, care voră fi absolvată 3—4 clase primare, şi voră fi împlinită 14 ani. Aceste fetiţe voră provedâ tote ser-viţiele interne. 2. Cu plată se primescă: parte fetiţe de acele, care au absolvată clasele primare şi voră să se cualifice numai în lucrile, care se înstrueză în internată ; parte de acele, care pe lângă acestă cualificare voră să continue învăţământul la vre-una din şcolele din locă.
Pentru instrucţiunea în lucrurile de sub a, b, c, d, e, f, precum şi pentru întrega alimentare (nutrire) se plătesce anticipativă 10 fl. pe lună pentrti fîă-care fetiţă.
B.	Externe. ■ Fetiţe de acele din Braşovă, care vină în internată numai peste di, plătescă pentru instrucţiunea de sub. punctele a) pănă la f) precum şi pentru mâncarea de prândă şi de seră (ojină) 6 fl. pe lună.
Părinţii, cari voescă să-şî aşede fir. icele loră în acestă internată, au să se adreseze la subscrisa presidentă.
Agnesd Duşoiu m. p.	Lazard Nastasi m. p.
presidentă.	actuară.
SCIRt TELEGRAFICE.
Yiena, 6 Septemvre. Fajmele despre schimbări în miniaturiulu serbesefi nu se adeverescă. Prilejuiţi la âcestfi. sgomotti a datu împrejurarea, că Fistici, care se află de presentă în Abbazia, a luată posiţiune în afacerea de divorţu în contra reginei Natalia.
Belgradu, 6 Septemvre. Se facă pregătiri pentru a suprima ori ce demonstraţiunî pe strade în (jiua
nascerii reginei Natalia; der se speră că va fi linişte.
Parisu, 6 Septemvre. Intre Bla-isy şi Dijon s’a întemplată o teribilă ciocnire între trenurile accelerate ce veneau dela Parisu şi din Italia. 12 persdne au fostă omorîte, 40 rănite. Două locomotive şi optă vagone fură sfărâmate. Comunicaţiunea este cu desever-şire întreruptă.
C u n u n i ă.
D-lă Zăhariă Bulbucă, teologă absolută îşi va serba cununia sa cu D-ra Eugenia Baiu, fica preotului Iosifă Belu din Ilva mare, în 16 Septemvre 1888 st. n, la 3 ore p. m. în biserica gr. cat. de acolo.
DIVERSE.
Din Constanţa, i se scrie „Epocei“: Aici oraşulă e în fierbere ca şi marea. Amă intrată în perioda strălucită a şoşonului. Serbările de totă felulă pe uscată şi pe apă se succedăr fără întrerupere. Viorile răsună mai în tote serile, când la casină, când la hotelă Carolă. piua se facă escursiunl călare seu în trăsuri la insula lui Ovjdiu, unde legenda 4ice că e îngropată marele poetă. Pe mormântulă (ună tumulus destulă de măreţă şi care a rămasă nesăpată) lui Nasone, acum se dejună servindă forte aprope de masă, şi poetulă, decă în a-devără zace sub acelă mormană, multe a putută au(ji şi chiar simţi din cele ce se petrecă; vinulă curge şi stropesce adesea pămentulă. Săptămâna trecută mai multe dame din cele mai frumose şi din cele mai elegante au cântată veclnica po-mehire şi au vărsată mai multe stele de şampaniă pe mormântulă aceluia, care a cântată amorală. După acestă paras-tasă elegantă s’a arangiată un bală cam-pertra, s’au dansată valsuri, polci şi cadriluri. Plimbările se întocmescă şi la laculă Mamaia, unde peisagiulă este splendidă. Laculă Mamaia, de o colore albastră ca ochii unei frumose mauri, e separată de mare printr’o limbul de pă-mentă forte îngustă, pe care o trăsură pote d’abia să mergă. Colorile albastre şi verde a mărei şi a lacului facă ună contrastă curiosă. Laculă lacrimiloră, aşa numită de când cu răsboiulă Crimeei, fiind-că acolo a murită o întregă divisiă a armatei francese, e şi elă visitată.Apa este infectată de nisce ierburi pemiciose. Colorea însă e forte frumosă şi decă nu scii pericolulă, care este în baltă, te înşeli, poţi să bei şi îndată capeţi friguri. Laculă nu conţine nici ună pesce. D’asu-pra lui chiar pasările evită să trecă. Tă-băcăria de peii şi făntânele dela Ana-delkov suntă plimbări forte plăcute şi mai apropiate. Sera marea îşi ia mono-polulă. Bărcile iluminate ca nisce stele cădute plutescă pe valuri. Din unele se aud glasuri armoniose, din alte sunete de viori; se vădă şi câţe-vagondolimis-teriose care fugă spre largulă mării-Păptămâha 6are a trecută a fostă forte agitată. S’a dată ună bală la casină pentru musiceie militare. Decorarea să-lei de hală, totă în trofee de arme era splendidă. A fostă atâta lume, încâtă nu s’a putută danţa decâtă forte târdiu. La Otelă Carolă au avută locă două serate cu viori. Lux, eleganţă şi lume aleasă. Pe Bulevardă s’a făcută o Serbare vene-ţiană, pe mare artificii şi ună simulacru de l(ătae naavahă, la vii focuri bengale şi 'artificii, bală de‘copii etc.
Depărtarea corpuriloră streine din ochiu. Luămă din „Pop Science New“ următorulă sfată ală unui medică: înainte cu vr’o câţl-va ani călătoream pe o locomotivă; când deschisă conducto-rulă terestra dje dinainte, îmi sburâ o bucăţică de cenuşe în ochiu, care îmi causâ cea mai violentă durere. începui a freca ochiulă cu amândouă mânile, „când
conductorulă mă sfătui să nu frecă o chiulă lovită, ci celălaltă. Eu urmaiu sfatulă dată, şi în curând simţii cum grăunţele de cenuşe se îndreptă spre coda ochiului. După o frecare de câteva minute său şi mai lungă, aflaiu, când mă uitaiu într’o oglindă, grăunţele pe faţa mea. De aci am mai încercată a-cestămijlocă şi l’am recomandată şi altora, şitot-d’auna a reuşită, dâcă grăuntele n’a fostă aşa de ascuţită, casă sgârăelumina ochiului şi astfelă numai prin operaţiune să se potă depărta.
Ună oraştt Vechili. In guvernamen-tulă Volga s’a descoperită ună oraşă vechiu. O escursiune archiologică a făcută acâstă descoperire. Pe partea drâptă a Volgei s’au găsită, pe o întindere de 2 verste şi jumătate, rămăşiţele unui mare oraşă vechiu, care a avută o cultură forte înaltă, căci s’au găsită bucăţi de marmură cioplită, apeducte şi alte lucruri fdrte importante. Dânşii au mai găsită acolo multe monede arabe, per-siane şi ţatare.
„ALBIA" institntl ie creiiU şi ie economii.
Filial» Braşovă.
Conspectată operaţiuniloră de cassă în luna Augustă 1888.
Intrate :
Numărării cu 31 Iuliu 1888 fl. 20,908.82	
Depuneri		. 172,958.31
Cambii răscumpărate. .	. 122,026.15
Conturi curente . . .	23,406.68
împrumuturi pe producte	10,828.67
împrumuturi pe efecte şi alte	
împrumuturi ....	16,158.59
Monetă		2943.13
Interese şi provisiuni .	3564.28
Comisiuul		882.84
Diverse		19,523.69
	fl. 392,701.13
Eşite:	
Depuneri		. fl. 163,805.53
Cambii escomptate . .	. 113,773.53
Conturi curente. . . .	62,537.37
împrumuturi pe producte	3890.43
împrumuturi pe efecte	Şi
alte împrumuturi . .	7135.-
Monetă		6427.02
Interese şi provisiuni .	530.67
Comisiuul		1691.25
Diverse		20,676.31
Spese şi salare. . . .	785.43
Numărării cu 31 Augustă 1888 11,418.61	
	fl. 392,701.13
V. Bologa. m. p. N. P.	Petrescu m. p.
dirigentă.	adjunctă.
V. Gămulea, m. p.	
comptabilă.	
Cursulîi pieţei Braşovu
din 4 Septemvre st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		9.40 Vend.	9.42
Argintă românescă .	»	9.33 „	9.35
Napoleon-d’orI . . .	n	9.71 „	9.72
Lire turcescl . . .	n	11.- „	11.05
Imperiali		n	io.- „	10.05
GalbinI		n	5.72 „	5.76
Scris. fonc. „Albina“6u/0	r>	iot.- „	——
ti n n 5°/o	n	98— „	98.50
Ruble rusescl . . .	>7	122—	122.50
Discontulil .... 61/,,—-8% pe ană.
Cursuln la bursa de Viena
din 5 Septemvre st. n. 1888. J
Renta de aură 4°/0..................101.55
Renta de hârtiă5°/0.................91.40
Imprumutulă căiloră ferate ungare . 148.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de i;
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	98.—
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . .	—
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ■
ostă ungare (3-a emisiune) . . 114.—
Bonuri rurale ungare.................104.75
Bonuri cu clasa de sortare ....	104.75
Bonuri rurale Banată-Timişă ... 104.75
Bonuri cu cl. de sortare.............104.50
Bonuri rurale transilvane............104.40
Bonuri croato-slavone................,104.—
Despăgubirea pentru dijma fie vină $	■"
ungureSbă! ,.\ ’. . . ,ii‘. . . . .100.— Imprumutulă cu premiulă ungurescă : 129.50 Loşările pentru regnlarea Tisei şi Se-
ghedinului......................125.75
Renta de hârtiă austriacă ....	81.70
Renta de argintă austriacă ....	82.85
Renta de aură austriacă.............*3-11.50,
LosurI din 1860	 -140.251
Acţiunile băncei austro-ungare ... -883.—‘ Acţiunile băncei de credită ungar. . 306.75 Acţiunile băncei de credită austr . . 314.10,
Galbeni împărătesc! .................  5.81
Napoleon-d’orI....................... 9.70.
Mărci 100 împ. germane .....	59.9872
Londra 10 Livres sterlinge . . . . 122.65
Editorii şi Redactorii responsabilii:
Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 188
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
InstitutH de creditu şi de economii
FILIALA BKAKOVf.
Scrisuri fondare de 5°!
|0
ale
<jF*
%
Institutului de creditu şi de economii „ALBINA"
în Sibiiu.
Aceste scrisuri fondare notate la bursa din Budapesta aducă 5% interese şi oferu siguranţa cea mai mare, fiindă ele asigurate:
1. Prin hipotecă mai mare ca întreită, care adecă întrece siguranţa pupilară usitată.
£
<*:
ip
AP
2. Prin unii fondu specială de garanţia prescrisă prin lege de fl. 200,000 elocate în etecte publice sigure.
8. Prin totă cealaltă avere a institutului.
Cuponii de interese se plătescă fără de nici o subtra-gere, la semestru, în 1 Ianuarie şi 1 Iulie la cassa insti-tutului în Sibiiu, la subscrisa filială în Braşovă şi la „Banca csj) comercială ungarău în Budapesta. La cerere pe scrisurile (^2 fondare se dau împrumuturi pană la 9O0/0 a valorei loră djg de cursă pre lângă 5 l/2 °/0 pe ană.
Scrisurile fondare se rescumpără în valorea loră no-
pgfr
M
<JCV
cţjj
ctJi
(Sz
CJm
minală celă mult în 30 anî, prin tragere la sorţi în totă anulă. Ele se află de venerare în cursulă cţilei de fl. 98.501a
Filiala din Braşovu
a „ALBINEI , institutu de creditu şi de economii.
Oarele de birou snntă dela 8 a. m. pănă Ia 2 p. m.
ffî)
Picăturile de stomachu MARIAZELLER,
care lucră escelentu în contra tuturoră boleloru de stomachii.
Neîntrecute pentru lipsa de apetită, slăbiciunea stomachului, res-piraţiunea cu mi rosti greu, umflare (vânturi), răgăelă acră, colică, catarii de stomachu, acrelă, formarea de petră şi năsipu, producerea esce-sivă de flegmă, gălbinare, greaţă şi vomare, durere de capii (decă provine dela stomachu), cârcei la stomachu, constipaţiune seu încuiare, încărcarea stomachului cu mâncări şi băuturi, limbrici, suferinţe de splină, ficatu şi de haâmorhoide. — Preţuiţi unei sticle dinpreună cu pres-criereade întrebuinţare 40 cr., sticla îndoită de mare 70 cr. Espediţia centrală prin farmacistulă
Cari Brady, Kremsier (Moravia.)
Picăturile de stomachii Mariazeller nu suntii unii remediu secretă. Părţile conţinătore suntu arătate în prescrierea de întrebuinţare, ce se află la fie-care sticlă.
Sciiutzmarke.
TTerita/bile se află, mai în. t6te farmaciile.
Avertismente! Picăturile de stomachii Mariazeller se falsifică şi se imiteză de multe ori. — Ca semnă, că suntu veritabile, servesce învelitorea roşiâ provădută cu marca de protecţiune de mai susă, şi afară de acesta pe fiecare prescriere de întrebuinţare, ce se află la fiecare sticlă, trebue să fie arătatu, că acesta s’a tipărită în tipografia D-lui H. Glusek în Kremsier.
Veritabile se află: Braşovu, farmacia Franz Kdlemen, farmacia la „Biserica Albă“; farm. I. Goos; farm. Iul. Hornung; farmacia F. lekelius’ W-we; farm. K. L. Schuster. farmacia Heinrich G. Oberi; farmacia Ed. Kugler la „Higiea".
Băile Tuşnadu: farmacia Alex. Dobay. Cohalmu: farm. Ed. Melas, farmacia Z. Wolff, Feldioră: (Marienburg), farm. Wil. Schneider. Fâgâraşu: farm. v. Bildner, farm. Hermann Sz. Szt. Gyorgyî farm. Val. Beteg, farmBarabăs Fer.	18,52—25
Nru 102—1888 scol.
CONCURSU.
189,3-2
Pentru ocuparea postului de ală 3-lea învăţătoră la scola confesionala gr. cat. din Maieră, prin acesta se escrie concursă pană în 20 Septemvre a. c. pre lângă salariu anualu de 200 fl. v. a.
Doritorii de a ocupa acestă postă au de a-şî aşterne supliceie loră instruite cu documentele prescrise de legea scolastică până la terminulă prefiptu la presidiulu senatului scolastică gr. cat. locală
Dela senatulă scolastică confes. gr. cat.
Mai eră, în 30 Augustă 1888.
Preşedintele:	Notarială:
Basiliu Groze,	Basiliu Tofană,
parochulu locului.	învăţătorii.
A vist d-lort abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la’ reînoirea prenurneraţiunei sG binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită diarulu nostru până acuma.
Administraţ. „Gaz. Trans.“
TIPOGRAFIA A. MDREŞIANO,

PIAŢA
ARE Nr.
înfiinţată cu începerea anului acestuia, provSclută cu cele mai noue mijloce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri,
primesce şi efectuezâ totă felulu de lucrări tipografice, precum:
Opuri şi broşnre, statute, foi periodice, imprimate artistice în auru, argintii şi colori, tabele, etichete de totu felinlt şi esecutat elegantt.
Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri eurente, avisuri, reco-
mandaţiunl, cerculare ş. a.
Progi*ame elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore.
-----------------------
Dispunându de maşini perfecţionate şi de isvăre eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulă nostru tipografică este în posiţiune a eseuta ori-ce comandă în modulă celă mai esactă şi estetică precum şi eu preţurile cele mai moderate.
Comandele eventuale se primescă în binroulă tipografiei, Braşovă, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I, cătră stradă. Comandele din afară rugămă a le adresa la
Tipografia A. MTJUEŞIANU. Braşovă.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.