Maciieea, AtaflisiiatiniM Tipografia: 1RAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Sericorl nefr&ncate na se pri-mesei, Uaniu:np enu aere* trimi u! Birourile de ainacmn: trafovfi, piaţa mare Mr. 22. Inserate DaaipriraeBci.înVlaBa: Ruioif ifoKt. HaasensleM Ak Yoffttr (QttfMaai), Hemrich Bchaiek, Aloi» Etrndl, M.Duket, A.Oppelik, J. Dan-nrtergtn Budapesta: A. Y. Bold-Urgtr, Anton Mitei, Eckttein Bemat; InFraskfUrt: c& 6 mai bine să fi mamelucă maghiară şi să piere}! jumătate din avere, decâtă să stai de vorbă "cu Românii şi Saşii din Ardelă! 0 ordonanţă a ministrului de răsboiu Bauer. Ministrulă de răsboiu Bauer a dată o ordonanţă ce s’a publicată calele a-cestea în „Militar Zeitungu din Yiena. Resumată în câteva cuvinte, ea cjice: Celă ce nu scie bine limba germană, nu pote fi oficeră în reservă, er cuprinsulă ei mai pe largă este următorulă: Pentru postulă de oficeră în reservă este competentă a da atestată de cualificare şi a judeca corpulă la care aparţine şi la care şl-a făcută fiăcare anulă de voluntară. Comisiunei esaminătdre ’i se impune se se ţină strînsă de punctulă 132 ală disposiţiunei referitore la scdlele de instrucţiune militărescl, mai alesă să ţină strînsă la aceea ca respectivulă să cu-noscă limba gerjnană bine. In urma ordinaţiunei acesteia, ac elă voluntară de ună ană care nu cunosce limba germană aşa încâtă să se potă folosi de ea, nu va pute fi oficerâ în reservă şi nici atunci nu pote să fiă decă esamenulă din cunoscinţele teoretice nu l’a depusă în limba germană. Elă nea-vendu-le acestea va fi indusă în proto-colulă esaminaţiloră în rubrica celoră neapţi. Acesta este cuprinsulă ordinaţiunei ministrului de răsboiu Bauer, a cărei publicare a făcută multă sânge rău în dia-ristica maghiară, căci, 4i°e „Egyetertes“, ordinaţiunea acesta nimicesce de totă ceea ce a accentuată ministrulă de hon-ve4l Fejervary Geza în camera deputa-ţiloră, că adecă necunoscerea limbei germane nu împiedecă de locă depunerea esamenului pentru postulă de oficeră în reservă. Totă „Egyetertes“ în numărulă său dela 2 Septemvre scrie din incidentulă acăsta ună primă articulă suptă titlufă: Ministrulă de r&sboiu germanisătorău din care estragemă următorele pasage mai interesante: „Ministeriulă comună de răsboiu e incorigibilă. De elă nu se prindă nici decisiunile parlamentelorfi, nici sfatulă blândeloră delegaţiunl, nici istoria şi e-semplele altoră popore. C’ună absolu-tismă ne mai pomenită impune limba germană corpului oficerescă. In armata austriacă, căci înzădară o vomă numi austro-ungară, nu voră pute înainta la rangulă de oficeră nici Napoleonă, nici Wellington, nici Bem, nici chiar Alesan-dru celă Mare, pănă nu voră învăţa limba nemţăscă. „Germanisarea miliţiei de multă n’a păşită pe scenă cu atâta brutalitate, ca acum prin ordinaţiunea cea mai nouă a ministrului comună de răsboiu Bauer, publicată în „Milităr Zeitungu.... Ordinaţiunea lovesce dea dreptulă în voluntarii de ună ană, vrândă, prin ea, să le îngreuneze câştigarea săbiei de o-ficeră, la care de altmintrelea aspireză numai fiind că suntă siliţi. Pe calea a-oesfca cugetă Bauer a înmulţi în armata comună numărulă Maghiariloră.?“ «Astfelă întimpină elă sacrificiile nemărginite ale naţiunei maghiare, că face imposibilă înaintarea fiiloră ei?...w E evidentă, că domnii aceştia, vor-bindă de cei dela ministeriulă de răsboiu, n’au învăţată nimică la Sadova şi Blume-nau. Domnii aceştia ne linguşescă când ne atingă şi ne dau eu piciorulă, îndată ce şi-au ajunsă scopulă. „Gândescă că Ungaria într’o bună dimineţă nu le-o va re-întorce? Ei ne ţină pe noi destulă de hăbăuci ca să dămă pe mâna loră milionele nostre şi sângele nostru şi să. suferimă în tăcere FOILETONUL0 „GAZ. TRANS.“ Poesii poporale, culese de Iuliu MoldomnU. Jălui-m’aşă jălui Jălui-m’aşă nu am cui, M’aş jălui codrului: Codru-i verde, nu mă crede Maica-i peste apa verde Nici-odată nu mă vede. M’aşu jălui pădurei: Şi ea-i jalnică ca mine Că-i pică frunza de sine. M’aşă jălui drumului : Drumulă încă-i supărată Că-I de mulţi voinici călcată Dela noi şi din altă sată, Şi cu lacrimi picurată * Turturica-i turturea Turbură apa şl-o bea Şi se duce unde vrea, Deră eu, sărac de eu, Nici o turbură, nici o beu Nici nu mă ducă unde vreu * Pân’ am trăită cu codru Fost’am roşu ca focu, Der de când trăescă cu ţera Gălbenit’am ca şi cera, Lăsa-voiu ţera în pară Şi m’oiu da la codru ieră, Fruncjă verde de pelină Hai mândruţă să bemă vină De ai gândă să ne iubimă, Der de-ai gândă să ne lăsămă Haida vinarsă se mai bemă. — Bade, bădişorulă meu De-omă bea ori vinarsă ori vină Nu potemă să ne iubimă: Ne-amă iubi şi nl-e păcătă, Ne-amă lăsa şi nî-e bănată, Omenii ne vorovescă , Părinţii nu ne voescă. * Dă-mă maică, de me-i da, După celă cu cetera; Elă io-oiu juca Când n’omă ave ce mânca. * Gura cea de jidovancă E ca carnea cea de vacă: De ce-o frigl, de ce-i mai sacă; Der guriţa de Română E ca carnea de găină: De ce-o frigl, de ce-i mai bună. * Asta-i fata cea de-apoi Care dă sare la boi Şi la feciori buză moi; Asta-i fata cea de-atuncî Care dă sare la junei Şi la feciori buze dulci. * Asta fată’mî place mie Că-i cu locă şi cu moşie; Locu-i bună moşia’ml place Der cu hîda ce m’oiu face? Locu-’i bună şi roditoră Der urîtu-i stătătoră. * Mătrăgună din făgete Culesn-te-au două fete Să te deie la feciori Să le joce ’n sărbători ‘ * Rumenelă din potică Face pe lelea voinică Şi pe badea de nimică. * Când, măicuţă, m’ai făcută Ţie bine ţl-a părută C’ai gândită că faci fecioră Să-ţi scotă plugulă din ocolă Să-ţi ară ţie de ogoră. Decă m’ai văcjută că ’să fetă Te -ai aflată tare ’nşelată.... * Urîtu-ml-am dilele Ca şi robulă fierele, Urîtu-ml-am vieţa Ca şi robulă temniţa. Cununiâ. i. Intr’ună ană pe secerată Mare brumă a picată. N’a picată de vreme tare Cl-a picată de supărare, Că vre ună craiu să se ’nsore Să iee pe sora sa; Dăr soru-sa nu voia, Pân’ şl-o face scară mare S’ajungă pănă la sore Să-’lă cheme de nănaşă mare Pe lună s’o cheme nună...... Crăiuţu din graiu grăia: EşI tu s6re din chilie Şi hai blemă la cununie. Sorele din graiu grăia: Ba eu frate n’oiu eşi Pănă-i face drumă bătută Drumă bătută peste Abruda, Podă de-aramă preste vamă.... Crăiuţu din graiu grăia: Eşi tu sore din chilie Şi hai blemă la cununie... II. Popa prinde-a cununa Ic6nele-a trămura, Maica sfântă ’ncepe-a plânge, Der nu plângea cum se plânge Ci vărsa lacrăml cu sânge: Şi ’ncepea aşa să strige ; „GăţI popă de cununată „Că faci prea mare păcată, „Că cununi soră cn frate „Când suntă străine bugăte.“ Nr. 186 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. când vedemă că înalţă pe alţii, străini de semţirile, cugetele şi limba nostră? „Tote acestea potă merge câne câ-nesce pe timpulă manevreloră şia eser-ciţiilorfl. Cum voră merge însă lucrurile atunci când nu vomă mai face marşuri în glumă, ci seriosă ? 0 scie şi celă mai derândă laică, că sortea răsboieloră depinde dela calitatea corpului oficerescă. Ce va face atunci oficerulă acela, care scie nemţesce fiindcă e nâmţă, der nu se pote înţelege nici pe sine şi cu atâtă mai puţină a se alipi de feciorulă ostaşă maghiară ? Prin ce va face să-’i crescă cu-ragiulă în luptă, să-i câştige încrederea, să-i aprindă sufletulă spre vitejiă? „Pentru a dobândi acesta nu este de ajunsă nici limba germană, nici disciplina. Singura ideă a naţionalităţii mai pote conduce astăcjî pe-o armată, la învingere. O spunemă francă şi fără re-servă, căstegurile nostre nu voră fi încoronate de învingere pănă atunci, până când armata nostră nu va fi naţională, pănă când limba ei de comandă nu va fi maghiară, pănă când drapelulă ei nu va fi „tricolorulău ; nu vomă câştiga învingere pănă când oficerii armatei voră fi streini. „Ordinaţiunea ministrului Bauer va face să se scandaliseze întregă ţera. Cea dintâiu datorinţă a camerei deputaţiloră este a face să se retragă acestă vătămă-tore şi dăunăciosă ordinaţiune. Şi acesta nu numai pentru că ea este germanisă-tore, ci pentru că serviciulă militară as-tădî este o carieră, dela care noi nu vremtt se fiă eschişl tinerii maghiari." Procesulu de pressă alu foiei „Ro-mănische Revue.“ (Raportă specială alu „ Gas. Trans.u) Ar a du, 1 Sept. 1888. Acestă procesă s’a pertractată la 30 Augustă a. c. înaintea curţii cu juraţii de aici în faţa unui publică destinsă şi numărosă. Juriulă a fostă compusă din 12 Unguri — cu nume împestriţate nemţeşcî. Dintre cei 36 juraţi citaţi, 11 nu s’au înfăţoşată şi cei presenţl s’au întregită prin cetăţeni din auditoriu, fără să se fi constatată „că ore ar fi capabili a fi juraţi ori nu —u punctă de nulitate a procedurei. Presidentulă tribunalului: Otrubay. membri: Steinitzer PetrovszJcy. Notar: Dr. Simon şi dragoman: Dr. Steinitzer. Acusa-toră: Parecz Gyorgy. Apărătoră: Corio-lanu Brediceanu. După constituirea juriului, presiden-tulă deschide şedinţa. Juraţii depună jurământulă, se face înterogatoriulă acu-satului care răspunde în limba germană. Se cetesce actulă de acusare, apoi provocă presidentulă pe acusată să-şi facă decă voiesce declaraţiunea prealabilă. Ştefană Albu: îmi pare rău că nu’mi este iertată a’ml face declaraţiunea în limba maternă, adecă în cea română; der fiindă articululă încriminată scrisă în limba germană şi fiindă că unguresce şi aşa nu m’aşă pute esprima în modă clară, voiu spune pe scurtă ce voescă a vă spune în limba germană: „Articolii încriminaţi nu i-am scrisă din altă motivă şi cu altă intenţiune, decâtă să arătă rătăcita direcţiune a sistemului de guvernare domnitoră în ţera nostră şi prin acesta să contribuescă la lămurirea opiniunei publice; — der nici înainte de ce am scrisă, nici când am scrisă, nici după ce am scrisă, nici de presentă, nu simţescă jură" contra na-ţiunei maghiare. “ După acestă declaraţiune se citescă articulii în limba germană (punctă de nulitate, dedrece juraţii unguri nu înţe-legă articulii cetiţi numai nemţesce). In urmă presidentulă dă cuvântulă acusa* torului. Parecz Gyula: „Românise he Revue“ e ună calară susţinută de ultraiştl români, cu scopă de a servi ca magazină pentru tote injuriile ridicate în contra naţiunei maghiare spre informarea rea a străinătăţii. Acusatulă Ştefană Albu e unulă dintre cei mai mici apostoli ai inimici-? loră încarnaţi âi statului maghiară, dâr ce credeţi, ce felă de omă e dânsulă? E destulă că vă spună cumcă a studiată în preparandia de stată în Deva, şi aşa în locă de mulţămită şi recunoscinţă cătră naţiunea maghiară, a cărei binefaceri le-a gustată, etă acum agiteză în contra statului, a instituţiuniloră, în contra ideii de stată maghiară citeză din articolii incriminaţi, apoi urmeză: Vedeţi că totă ce Ungurului îi e sântă, pentru acestă felă de omeni ca Ştefană Albu e nedreptate, asuprire şi abusă. „Nedreptate, că Românii seu naţionalităţile suntă asuprite şi scose cu puterea de pe tote terenele constituţio-naleu cum 4ice scriitorulă articuleloră. Nu e adevărată însă că în patria acesta Ungurii au mai multe drepturi, că suntă protejaţi, pre când naţionalităţiloră li s’ar răpi cele mai nobile drepturi. Dreptă aceea numai ura şi nepatriotismulă au putută dicta aceste neadevăruri şi D-v. d-loră juraţi să fiţi atâtă de patrioţi şi să declaraţi pe Ştefană Albu de culpabilă pentru aţîţarea contra naţiunei maghiare şi pentru care delictă ridică acusă în contra D-sale. Cnventarea aMornlni Coriolanfi Brediceanu; N’am păşită în acestă sală cu cuge-tulă, ca prin puterea oratoriei să vă eu-cerescă semţămintele D-vdstre, d-loră juraţi. Laurii oratoriei sunt meniţi pentru alţii, mai vrednici decâtă mine. Eu mă mulţămescă decă, basată pe dreptate, că-utândă dreptatea, voi afla dreptate. Şi cumcă voi afla dreptate, am cea mai puternică garanţâ în liberalismulă depusă în legile patriei nostre, referitore la libertatea presei şi a cuvântului. Legea de pressă din 1848 şi dispo-siţiunile codicelui penală, cari se estindă asupra producteloră de pressă, în ade-vără, suntă atâtă de liberale, încâtă se întrece cu tote legile de pressă din statele europene constituţionale, ba unele disposiţiunl ale legei de pressă din patria nostră diferă de legile altoră state civilisate în favorea cuvântului liberă şi libera esprimare a gânduriloră şi tocmai din acestă motivă speră, că aplicându-se legea la articulii încriminaţi şi la cele cuprinse întrânsele, nu se va primi propunerea d-lui acusatoră publică. Nu mă voi estinde asupra tendinţei jurnalului periodică „Romănische Revue" apostrofată de d-lă procuroră în modă pecâtă de vehementă, pe atâtă de nedrepţii ; nu o facă, pentru că nu am autori-saţiunea de a apăra o redacţiune, care nu este acusată şi a cărei representântă nu sunt; ci mă voi restrînge pură şi simplu la articulii încriminaţi şi la clien-tulă meu. D-lă procuroră află în articulii încriminaţi delictulă cuprinsă în §. 172 al. 2 : „aţîţare în contra naţionalităţi-loră", va să c}ică află de constatată, că scriitorulă articuleloră „a aţîţată pe Români în contra naţiunei maghiare.u — Conceptulă aţîţărei îlă determină legea positivă (în §. 171) în înţelesulă cumcă aţîţarea se cuprinde „în directa provocare la ură contra unei naţionalităţi prin adunări, foi etc. Cumcă acusarea rădicată e cu desăvârşire neîntemeiată, arată tocmai cu-prinsulă articuliloră încriminaţi, căci în aceştia nici vorbă nu este de naţiunea maghiară, nu’i vorbă de ură şi nici de vre-o provocare directă cătră Români ca se urască naţiunea maghiară. Acusatulă singură aci în faţa tuturora a declarată, că nu sâmte şi nici nu a simţită ură în contra naţiunei maghiare ; eră în articulii încriminaţi elă în-culpeză forte apriată guvernulă şi siste-mulă de guvernare ca isvorulă gravami-neloră. Şi decă autorulă însuşi nu-mesce în critica sa guvernulă şi siste-mulă de guvernare domnitoră ca factoră ală releloră, cu cari naţionalităţile suntă asuprite — atunci nimeni nici chiar d-lă procuroră n’are dreptulă d’a identifica, d’a înlocui „guvernulă' şi sistemulă său de guvernare" cu naţiunea maghiară. — Naţiunea maghiară n’a putută şi nici nu pote causa vătămările şi gravam inele cuprinse în articulii încriminaţi. (Va urma). SCIRILE PILEI. Apelulă baronului George Banffy în afacerea răscumpărărei regalieloră, a produsă mare consternare în şirurile mameluciloră. Contele Bela Banffy se plânge în „Kolozsvar" asupra lipsei de tactă a tizului său Greorge Banffy, er contele Aurel Bethlen ia în apărare guvernulă, în modă înfocată, contra acu-saţiuniloră ce ’i se facă-: Elă 4i°e în-tre altele, „ceea ce privesce imputarea capitală, că am fi mamelucl, s’ar pute multe scrie despre acesta; der acum observă numai, că mai bine preferă a fi ună mamelucă maghiară, decâtă a împărtăşi vederile de faţă ale conlocuito-riloră mei Valachi şi Saşi" — Va să (jică mamelucl cu ori ce preţă. Ş’apoi să nu se bucure guvernulă şi să nu se simţă încuragiată în fatalele sale porniri? * * * „Foia bis. şi scol." dinBlaşă aduce scirea, că d-lă canonică Simeonă Popă Mateiu s’a denumită rectoră în semina-rulă teologică din Blaşiu; d-lă Dr. Isi-doru Mar cu, profesoră de teologiă, fă numită prefectă de studie la acelă se-minară. In fine d-lă Dr. Augustin Bunea, [ fostă profesoră de dogmatică în semi-nariulă teologică, s’a numită protonotară consistorială şi capitulară, totodată şi secretară metropolitană. * * * D-lă Dr. Ioană Ardeleană, fostă profesoră ordinară la gimnasiulă română din Beiuşă, s’a denumită profesoră la gimnasiulă română din Blaşiu. * * * Ni se scrie din ţera Oltului: Intr’una din Duminecile trecute am asistată la săvârşirea serviciului dumne4©escă în comuna Vadu, a căreia biserică e una din cele mai frumose din ţera Oltului. In aceea 4i pentru prima oră s’a celebrată în comuna Vadă sânta liturgiă de cătră noulă Vioară ală Făgăraşului, d-lă Ba-siliu Raţă. Credincioşii au rămasă forte încântaţi de modulă cum a slujită şi mai vîrtosă de frumosa predică a noului Vioară. — Corespondentulă accentueză totodată meritulă d-nei Floriana I. A. Cos-garia, care a binevoită a decora biserica cu diferite lucrări forte frumose, esecu-tate de mâna sa dibace. Altmintrelea d-na Floriana I. A. Cosgaria a primită diplomă şi dela esposiţiunea română din Sibiiu (din 1881), pentru ffumosele sale lucrări. * * * NI -se comunică, că d-na contesă Zoe de Rosetti din Bucuresci a binevoit a dărui, prin d-na presidentă Susana Andreiu Mureşianu, suma de 10 fl. v. a. pentru fondulă „Reuniunei văduveloră sărace din Braşovă-Săcele. * * * Din cuprinsulă unui anunţ unguresc, publicată 4ilel0 acestea pe pag. a 4 a fdiei nostre, aflămă necesară a comunica următorele cetitoriloră noştri: Articululă de lege XXIV din anulă 1888, privitoră la darea pe beuturi spirtuose, întră în putere din 1 Septemvre nou a. c. Prin a-cestă lege se impune tuturoră celoră ce voră produce rachiu seu spirtă din 1 Septemvre încolo, o contribuţiune de 35 cr. după fiă care litru de alcohol produs prin fierberi în căldările usitate, eră în fabrici de 45 cr. după fiăcare litru de alcoholă (spirtă). După spirtulă seu ra-chiulă produsă pănă la 1 Septemvre se plătesce o dare între gitore de 24 cr. pentru fiăcare litru de alcoholă. Scutiţi de acestă contribuţiune suntă nu- mai 10 litri de alcoholă pentru economi şi 20 litri pentru speculanţi cu rachiu, precum suntă: birtaşii, vânflătorii de rachiu, căfânarii, cofetarii etc. Posesorii de cantităţi de rachiu mai mari decâtă 10 resp. 20 litri de alcoholă suntă îndatoraţi a an&ta pănă în 3 Septemvre a. c. la staţitraea de finanţi, la care a-parţină, înscrisă, în 2 esemplare, totă cantitatea spirtuoseloră loră împreună cu cuprinsulă alcoholică ală acestora. * * * De rândulă acesta aniversarea învingerii dela Sedană a fostă serbată în Berlină cu o pompă estraordinară. La parada militară 42,000 de omeni au fostă înşiraţi pe câmpulă „Tempelhof", canicl odată mai înainte. In contra obiceiului de pănă acuma, împăratulă Wilhelm 11 a fostă celă dintăiu, care s’a presen-tată pe câmpulă de paradă, deja la 7 ore dimineţa. Elă a comandată în per-sonă, Sera, la retragere cu musică, s’au întâmplată escesse mari, aşa că a trebuită se întrevină şi armata. S’au arestată o mulţime de escedenţl. * * * Statulă română posede astă4î o reţea de căi ferate în lungime de 2405 kilometri. In curândă se va începe construirea unoră nouă linii de căi ferate, după a cărora terminare România va ave o reţea de cale ferată în lungime de 3070 kilometri. * * * Căile ferate române ce ducă la porturi suntă în plină activitate; cantităţi însemnate de grâu din districtele Moldovei şi de prin Prahova, Buzău şi Brăila suntă în continuu espedate spre Brăila şi Galaţi, de unde fără multă aşteptare se încarcă şi se espedeză pentru Francia şi Englitera. Cererile din afară suntă însemnate şi preţurile în urcare. Vină şi rachiu de prune în anulă acesta va fi puţină în România. Din statistica Mei. In Petersburgă a apărută nu de multă primulă volumă ală statisticei Rusiei, care este de mare însămnătate, nu numai pentru colosulă de împărăţiă a Ţarului, ci şi pentru alte împărăţii şi po-poră. Statistica acesta s’a făcută de cătră ministrulă interne rusescă după datele statistice din 1884—85. Estragemă din statistica acesta urmâtorele: întregă poporatiunea imperului ru-sescă în 1885 consta din 108,787,235 de suflete, dintre cari 54,063,353 bărbaţi er 53,888,042 femei. In părţile singuratice ale imperiului proporţiunea se înţelege că e alta. Aşa d. es. în guvernamentulă Vistulei, poporaţiunea e multă mai desă, er în cele 50 guvemamente europene poporaţiunea e mai rară. Aşa în Caucas numărulă locuitoriloră e 7,284,547; în Finnia 2,176,421 ; în Asia meridională 5,327,098 şi mai rară este poporaţiunea în Siberia: 4,313,689, numeră care faţă cu estinderea pământui e forre mică. Ce privesce sporirea poporaţiune, nu ne putemă provoca decâtă numai la datele referitore la Rusia europenă pentru-că sporirea poporaţiunei în celelalte părţi ale imperiului e făcută pe base forte nesigure. In anulă 1885 în guvernamentulă Vistulei totă la 1000 locuitori se vineau 38'5 nascerî, 25-8 caşuri de morte, 7-9 căsătorii şi 12-7 sporire naturală, pe când în celelalte guvernamente europene la 1000 locuitori se vină 48-4 nascerî,. 35-1 caşuri de morte, 8.4 căsătorii cu sporire de 13'3.După datele acestea nascerile au întrecuta cu 1,094,583 caşurile demorte. Intre anii 1867—1881 sporirea a fostă cu multă mai bagatelă, ca de atunci în-coce. Rusia, afară de Finnia, are 1274 o-raşe cu 13,756.205 locuitori. Dintre o-raşele aceste, afară de Petersburgă şi Moscva, n’au nici unulă mai multă de 500,000 locuitori. Varşovia şi Odessa au câte 200,000, er celelalte tote sub 100.000. E interesantă statistica imigrăriloră şi emigrăriloră în părţile europene şi asiatice ale imperiului în decursulă celoră 30 ani din urmă, adecă dela 1856-1885. Nr. 186 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. Emigrarea supuşiloră rusesc! d. e. în ţinuturile europene cresce necurmata. In 1856 abia au emigraţii 17,542, pănă când în 1884 numârulă lorii se urca la 377,414. In decursă de 80 de an! au emigrată spre apusă şi mecjă-cji cu totulă 6 milione de 6menî, dintre car! numai 5 milione s’au reîntorsă în patriă râmâ-nendă ceilalţi în pământă streină. Faţă de emigrarea acâsta în ţinuturile asiatice spre răsărită şi mecjă-cfi, numărulă emi-granţiloră în proporţiă e mai mică. Aşa în 1856 abia 11,228 de supuşi rusescl şi-au părăsită ţâra, ei* în 1885 numai 5092. După o altă statistică scimă, că în 1880 în Germania locuiau 57,385 Ruşi, în Austro-Ungaria 11,654, în Francia 10,985, în Anglia 14,468, er în America 84,279, dintre cari 48,557 Poloni. Numărulă streiniloră, cari mergă în Rusia, cresce din ană în ană: în 1856 numai 70,342 de streini au mersă în Rusia, dintre cari 37,091 erăşl s’au depărtată, pe când în 1885 numărulă loră era de 668,377, dintre cari s’au depărtată 545,852. Cei mai mulţi streini, cari cu-trieră Rusia, suntă Nemţi; aşa în anii din urmă au mersă în Rusia 405,342 de Nemţi, dintre cari 339,909 erăşl s’au depărtată ; în 1885 numărulă loră era de 65,433. După Nemţi vină locuitorii aus-tro ungari ală căroră numără însă e cu multă mai mică. Mai puţini suntă Fran-cesii şi forte puţini Anglesii. E de însemnată, că nici într’o ţeră din Europa nu se dau atâtea incendiurl ca în Rusia. Aici e lucru de t6te cailei© a au4i, că au arsă sate întregi. In Rusia europenă, afară de guvern am entulă Yistulei şi Finia, 1884 incendiile au pricinuita o pagubă de 60.3 milione ruble âr în următorulă ană (1885) paguba s’a urcată la 82.6 milione ruble. Ce priveşce industria rusescă, în 1885 numărulă fabriciloră şi ateliereloră de industrie era de 83,182. Dintre a-ceste 20,381 erau în guvernamentulă Yistulei şi 62,801 în celelalte ţinuturi ale Rusiei europene, afară de Finnia. In fabricile şi atelierele aceste lucrau la olaltă 139,652, respective 994,787 muncitori, er preţulă articuliloră pregătiţi de ei se urcă la valorea de 185 de milione 822,214, respective 1,121.040,269 ţ ruble. Cele mai puţine suntă fabricile de bere, de cari nu dispune Rusia mai mult [ ' de 1870. , ;i Să aruncămă însă ‘o scurtă privire şi asupra statisticei privitore la învăţă-mentă: ? In 1885 în întregă imperiulă ru-săscă numărulă şcoleloră de totă cate-gorja era de 41,498 cu 2,595,797 elevi . de âmbe sexele. Dintre şcâlele acestea erau 8 universităţi cu 12,939 de ascul-| tătorî; 561 gimnasie cu 131,332 studenţi; \ 476 şcole de fete cu 97,431 eleve; 402 A şcole superiore de specialitate pentru băeţî, cu 56,242 elevi; 41 şcole superiore î’ de-.specialitate pentru fete cu 3430 eleve $ şi ’ţn fine 40,010 şcole elementare cerceii tatâ de 1,660,443 băeţî şi 543,980 fetiţe. : După datele aceste totă la 2570 locui-f torî se vine o şcolă. Multă trebue deci t să inai facă Rusia pe terenulă şcolară |(păjiă va pute rivalisa cu celelalte state : , europene. I Ca încheiere mai adaugemă următori rele: In anulă 1885 în întregă imperiulă r motecovită (afară de guvernamentulă Vis-l ’tulţişi Finniei) se aflau 1169 de tipogra-jft; fii, -1543 librării şi 545 biblioteci dintre cari a treia parte se afiă în Petersburgă \ *£ţ şi Moskva. p - Statistica acesta, din care noi amă p:fâeuta numai ună scurtă estrasă, arată | j&din destulă starea internă a Rusiei în tâte privinţele. 11 § TURNULO eiffel •; A Colosulu exposiţiunei universale dela Parisu. Cea mai esagerată şi îndrăsneţă cu-[ţ* i-. geiare, născută d’o imaginaţiune esaltată, i ţ; este p’aci să ajungă o realitate. Turnulă V; colosală ală Babilonului modernă cresce » şi be înalţă pe fiă-care 4* mai susă în ai aek. Din înălţimea proiectată de trei .]#! sule metri peste o sută metri s’arădică [; % d’acum d’asupra pământului ; secolulă in-iŞţ duBtriiloră perfecţionate va poseda anulă viitoră celă mai măreţă şi celă mai în-y. semnată monumeUtă prin aeestă colonă ; I de feră, ce domnulă H. Eiffel va pr# ! senta Parisieniloră şi milioneloră de streini, cari voră veni la metropola de pe malulfi Seinei spre a asista la concursulă paclnioă ală poporeloră. Astă-4l, nouă luni înaintM deschi- ; derei marelui concursă internaţională pe tăremulă industrială ce se pregătesce la c^mpulă lui’Marş, mailipsescă încă pănă la terminarea definitivă a turnului a-prope două sute metri, căci atunci turnulă Eiffel va domina peste tâte turnurile bisericeloră şi peste t6te cupolele palaturiloră istorice ale Parisului. In comparaţiune cu cele săvârşite pănă acum, aceste două sute metri de construcţiune suntă o adevărată jucăriă de copii. Mari lupte a trebuită să susţie domnulă Eiffel până să isbutescă nu numai a obţine din partea guvernului o sub-venţiune d’ună milionă şi jumătate pentru turnulă său, ci chiar pănă să dobân-descă simpla permisiune d’a-lă construi. Atâtă arhitecţii câtă şi învăţaţii considerau lucrulă cu o utopiă, ca o ilusiune fantastică, atacând posibilitatea d’a da unei asemene construcţiunl cuvenita soliditate şi mergeau pănă a dovedi prin calculă, că oscilaţiunea singură a unui edificiu d’o asemene înălţime ar constitui ună pericolă permanentă şi ar pută produce căderea mândrului turnă. Der domnulă Eiffel îşi procurase dela membrii diferiteloră academii sciin-ţifice răspunsuri aprobătore, prin care să pronuciâ în favorea proiectului, negândă positivă ori ce pericolă ală oscilaţiuni-loră. Afară de acesta veneu în ajutorul proiectului său petiţiunile astronomiloră dela mai multe oraşe din provinciă, care daclarau că din terasa superiâră a turnului proiectată se voră pute face cele mai folositore observaţiunî şi descoperiri, cum nu se potă spera dela nici ună altă observatoră d’o înălţime mai mică. Intreprin4ătorulă începă lucrările cu cea mai mare activitate, luâ în posesiune loculă cedată, aprope a patra parte a intrusului „Ghamp de Marş* lângă malulă Seinei. Der acum se iviră dificultăţi tehnice. Lucrările de sonda-, giu întâmpinară obstacole neprevă4ute, trebuia mai multă timpă şi mai mulţi bani decâtă se calculase spre a aşe4a temelia edificiului în cuvenita adâncime a pământului. In locă de trei seu patru milione, turnulă va costa dela şese până la şepte milione de franci şi, fiind că subvenţiunea Statului era fixată la ună milionă şi jumătate, trebuia ca, m-treprin4ătorulă să-şî procure restulă e.-normelorfi cheltuell; der d-nulă Eiffel fă de părere, că o reclamă atâtă de colosală cum este ună turnă d’o înălţime de 300 metri, ar merita sacrificiulă câ-tor-va milione, că o parsimoniă n’ar fi aci la loculă său. îşi procura dâr ma-şinele necesare de sondagiu şi de stre-delită, angagiâ trebuinciosulă numără de lucrători şi termina în ema 1886— 1887 stabilirea fundamentului edificiului. Multă timpă însă publiculă nu vă4u nimica estraordinară; numai bărbaţi de speoialitate, cari se coborau sub.pământ, erau în stare a judeca de progresulă o-perei. Altfelă este astă4l: dela suprafaţa pământului se aridică braţe gigantice de fieră cu invederata tendinţă a se împreuna şi d’acum se potă prâvede' liniile bolţei, care va forma intrarea triumfală a viitârei esfposiţiunl. • -... Publiculă care alergă la câmpulă lui Marş spre a se încredinţa de progresele esposiţiunei, priveşce c’ună sim-ţământă meditativă, amestecată c’un fior misteriosă braţele colosale de fieră ale turnului. Da, c’ună fioră misteriosă, căci ca tote silinţele d’a ascunde sub vălul discreţiunei adevărulă, s’a aflată, că turnulă Eiffel a costată pănă acum nu numai sacrificii bănescl, ci că în gropile în cari s?au aşe4ată fundamentele, zacă şi cadavre de omeni. Peste cinci 4ecî lucrători au perită pănă acum atâtă prin surparea pământului, câtă şi prin- dărimarea .eşafodagiului, seu prin, căderea unora obiecte, piaristioa a tre* cută cu tăcere peste aceste accidente regretabile, familiile victimeloră au fost ■ îndemnisate după putinţă şi. cu geuero-sitate de cătră întreprin4âtoră, spre a se înăbuşi sgomotulă, der asemenea mistere suntă anevoe de ascunsă şi ună co-mitată de lucrători, cu ocasiunea cererii de adăugire a salarului, a divulgată, spre a-şl justifica pretenţiunea, secretulă. De aceea, parisianulă vorbesce c’ună simţi-mântfi de fioră de turnulă monumentală ală d-nului Eiffel. Convocare. Conformă conclusului adunărei generale premergătâre a despărţământului ¥111 ală Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română, ţinută în comuna Meteşă, sub-sorişii au onâre a anunţa, cumcă adunarea generală a acestui despărţământă se va ţinâ în comuna Enegă, la 16 Septemvrie 1888 st. n. şi prin acesta invită pre toţi iubitorii de progresă'. Alba-Iulia, în 2 Septemvre 1888. Tord&şianif. Rubinâ Patiţa, membru ald comitetului. Neputândă mulţumi personală amicilorti şi cunoscuţilorft pentru multele semne de condolinţe es-primate cu ocasiunea înmormântării iubitului meu soţu, viu pe calea acesta a le aduce cea mai sinceră mulţămită. Tot-odată rogu pe acei P. T. Domni, cari nu au primită însci-inţărl de mortă, a scusa, deorece din erore s’au trecută cu vederea. Braşovă. 23 Augustă 1888. Polina 1T- Popa. SCIBl TELEGRAFICE. Berlinu, 4 Septemvre. Foile ofi-ciose iau notiţă despre soirile pri-vitore la intenţionata revisiune a Constituţiei, fără a le desminţi a-priată. Hamburţj, 4 Septemvre. „Gene-ral-Anzeigeru anunţă, că poliţişti secreţi din Berlină se voră duce peste Hamburg în Holanda spre a observa pe generalulu Boulan-ger în timpulă călătoriei sale prin Germania. Pisek, 4 Septemvre. Apa cresce din oră în oră mai multă. Moldova a esundată pe o întindere mare. , Budweis, 4 Septemvre. Atâtă oralşulă, câtă şi gara se află de o jumătate metru în apă. Comuni-caţiunea căiloră ferate e cu desăvârşire întreruptă. DIVERSE. Comora din Starogorodko.. Nu « fabulă, nici visă. Ţâranulfi Levoşco, din sătulii Starogorodko, posesorulti unui documentă. vechiu care semnaleză untl te-saurtl în ruinile castelului prinţilortl Qs-tierski, a găsită în sfîrşitfi, după 4ec© ani de căutări, bolta fericită în care se aflau douâspre4ece butoiaşe pline rase cu strălucitore monete de aurii, care au dormiţii douâ vecurî în ruine. Levoşco, om ou frica lui:D-4eu, a , dată fuga la Petersburg cu câteva monete de acestea, şi de acolo a plecata înapoi însoţita de delegaţii guvernului rusescfi,j cari, împreună cu guvernorula din Camigof, au sâ scotă comora, care se arată aprocsi-mativă a fi de 17, ori 18 milione ruble representânda suma fabuloşă de 70 milione. După legea rusescă, Levoşco are drepta la. a treia parte a valorii comorii, .' dâr sâ crede că se va mulţumi şi cu mai puţina, funda că ruinile castelului aparţină coronei. Umbagiulâ timbrelorfe de poştă. Una , di^h nemţesca dă următorulă limbagiu ala timbrelora de postă: Lipirea unui timbru pe una plică are pentru damele din Berlina o semnificare auxiliară. — De ordinara, unghiula de susa, din partea dreaptă, semnifică, când timbrala este pusa drepta şi cu oapula in susa: Dorescu prieteşugulă dumitale; în lata: iubesă? cu capula în josa: S$ nu'mt mai scrii; aplecata: Scrie’mî numai decâtă. Când timbrala este pusa la unghiula de josa, în partea drâptă, însemneză, fiinda lipita regulată: Iubirea ta încântă; la unghiula stânga superiorfi, cu capula în susa: Tu iubesce; în lata: Mî-am dată i-nima altuia; eu cu capula în josa: Ce mai fad, dragă? la unghiula inferiorii stânga, cu capula în susa:. Credinţa ta va fi răsplătită; orisontala: Să nu mă pă-râsescî în durerea mea] cu capula în josa : Eşti triumfâtoru. Când timbrala este în liniă cu numele destinătorei, semnifică, fiinda lipita regulata, drepta,: Frimeşce amorulu meu; In lata: Ardă de dorinţa d’a te vede; cu capula în josa: Nu sunt liberă. NECROLOGtr. Cu inima frântă de durere aducem la eunoscinţa rudenielorii şi amiciloră, că tînăra preotesă Maria Bighianu născ. Florianu, după una morba greu şi îndelungata şl-a data nobilula sufleta înmâ-nile Creatorelui la 24 Aug. n. c. în e-tate de 18 ani, şi abia una ana şi jum. după fericita sa căsătoriă. Rămăşiţele pământescl ale scumpei răposate s’au as-trucatfi în cimiteriula gr. cat. din loca Duminecă în 26 Aug. n. c. O deplânge Alexandru Bighianu, pa-rocha g. cat. în Berchieşa şi adm. pa-roch. în Tothaza-Aothaza, ca soţa, Tulu Hostilă Bighianu, ca fiu. Aneta Florianu ca mamă bună. Ioană Florianu, parocha ca unchiu şi tată spiritual. Maria Bighianu ca sdoră. Maria Crişianu c& cumnată. Susana Florianu ca mamă maşteră. Ioană Etecheşiu, doctorandă în medicină şi Marius Elecheşă, agronomă absolută, e* veri. Bercheşiu, 24 Aug. 1888. Fiă-i ţârîna uşâră şi memoria binecuvântată! ... i i i ..i. —....__ Cursulu pieţei BraşoTti din 4 Septemvre st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 9.40 Vând 9.42 Arginta românesed . n 9.33 n 9.35 Napoleon-d’orl ... r» 9.71 rt 9.72 Lire turcescl . . . r> 11.— rt 11.05 Imperiali r) 10.- n 10.05 Galbinl r» 5.72 M 5.76 Scris. fonc. „Albina* 6°/0 r> 10 L.— r» n n » ®°/0 n 98.- » ,98.50 Ruble rusescl . . . n 122.— 122.50 -------------- 77 ---- 11 Discontula .... 6V2—8% Cursultt la bursa de Vidna din 8 Septemvre st. n. 1888. Renta‘de aiurii 4% ...... . 101.85 Renta de hârtiă 5°/0 . ............ 91.7b Imprumutulii căilorfi ferate ungare». 148J50 Amortisarea datorieicăilord feratei* t osta ungare (1-ma emisiune) . .. 99^20 Amortisarea datoriei căilord ferate de ostd ungare (2-a emisiune) . . —— Amortisarea datoriei căilord terate de ostii ungare (8-a emisiune) . '. 114,60 Bonuri rurale ungare............... 104.75 Bonuri cu clasa de sortare .... 104*75 Bonuri rurale Banatii-Timişd . . . * . 104^75 Bonuri cu cl. de sortare * . .... 104*50 Bonuri rurale transilvane .... A 10^40 Bonuri croato-slavone..............104— Despăgubirea pentru dijma de vinii unguresed....................<. lOtt— Imprumutuld cu premiuld unguresQft 129.50 Dosurile pentru regularea Tisei şi S#£ ghedmului....................... 125.75 Renta de hârtiă austriacă . . $2.95 Renta de argintii austriacă . . . A 8$.— Renta de aurii austriacă . . . . llf.80 Losurî din 1860 ................... 139.75 Acţiunile bâncei austro-ungare . . . 874.— Acţiunile băncei de credita ungar. . 306.75 Acţiunile băncei de credita austr . . 318.90 Galbeni împărătesc! ..............' • . S.84 Napoleon-d’orl...................... 9.72 V, Mărci 100 ţmp. germane . . . . . 59.97 V2 Londra 10 Livres sterlinge . . . ţ. 122.90 Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei** â 5 cr. se potă cum-pera în tutungeria I. CvrosSţ în librăria Nicolae Ciur eu îşi Adolf Albreelit. Editoră şi Redactoră responsabila: Or. Aurel Mureşiami. - Nr. 186 GAZETA TRANSILVANIEI. 186?. Sz. 3373—1888. 141 tkv. Arveresi Metmeiyi Mvonat. A fogarasi kir. jbirosâg mint telek-konyvi hatosâg kozhirre teszi, hogy Gal Tomâs nepfelkelesi szâzadosnakkepviselve Dr. Kâbdebo Ferencz kir. kozjegyzâ âl-tal, nevezett onkentes ârvercsi kerese kovetkezteben, a brassoi kir. torveny-szek (a fogarasi kir. jârâsbirosâg) terii-leten levo Vajda-Telekire eso kozsegeben fekvo, a V. T. reesei 80 sz. tjkben Af 1 rend: 161, 162, 163 helyr. sz. ingat-lanokra 2000 frtban ezennel megâllapitott kikiâltâsi ârban, az 1888 evi September ho 27-en dâlelott 10 orakor ezen kir. ja-rasbirosâg mint telekkonyvi hatosâgnâl megtartandb nyilvânos ârveresen a megâllapitott kikiâltâsi âron elfognak adatni. Ârverezni szândekozok tartoznak az ingatlanok becsârânak 10°/0-ât vagyis 200 frtot keszpenzben, vagy az 1881 evi LX. t.-cz. 42 §-âban jelzett ârfolyammal szâ-mitott es az 1881 evi novemberho 1-en 3333. sz. alatt kelt igazsâgugyministeri rendelet 8. §-âban kijelolt ovadâkkepes ertekpapirban a kikiildott kezehez le-tenni, avagy az 1881: LX. t.-cz. 170. §-us ertelmeben a bânatpenznek a biro-sâgnâl eloleges elhelyezeserol kiâllitott szabâlyszeni elismervânyt âtszolgâltatni. Egyszers mint az ârveres fogano tâsi-tâsâval Dr. Kadbdebb Ferencz fogarasi kir. kozjegyzo biratig meg. Kelt Fogarason 1888 evi J Augustus ho 28 napjân. A kir. jbirosâg mint teiekkonyvi hatosâg. Nag’jr Lâzâr s. k. kir. aljârâsbiro. Szâm 1354—1888. tanf. A nagyrebrai român tannyelvii kozsegi elemi nepiskolânâl 300 frt. evi fizetessel s lak-es kertilletmenynyel, illetve ennek termeszet-ben valo kiszolgâltatâsa lielyett 100 frt. illetmenynyel egybekotott javadalmazâssal rendszeresitett rendes tanitoi âllomâsra ezennel pâ* lyazatot hirdetek. Felhivom mindazokat, kik ezen âllomâst olnyerni oliajtjâk, liogy a tankepesitesre,—magyar nyelvben vald jârtossâgra, eddigi alkal-maztatâsra vonatkozO okmânynyal, valamint orvosi es erkolcsi bi-zonyitvânynyal folszerelt s 50 kros belyeggel ellârtott sajâtkeziileg românul es magyarul irt folyamodvânyukat az illetO vârmegyei kir. tanfeliigyelo utjân folyo 1888 evi szeptember 20 napjdig hozzâm adjâk be. Besztercze 1888 augusztus 28. HaVclS GyTLla., 133,3-3 Besztercze-Naszodvârmegye kir. tanfeltigyeloj.e No. 250—1888. co^rc 140,3—1 Devenindu vacante următdrele stipendii, şi anume : A. ţ. Unii stipendiu de 60 fL pe anu din fundaţiunea „MarillOvicl“, pentru studenţi de gimnasiu. 2. Unu stipendiu de 60 fl. pe anu din fundaţiunea „Galliailă,“, pentru studenţi de gimnasiu. Mai departe fiindu vacante: B. 3. Unu ajutoriu de 20 fl. pe anu din fundaţiunea „Tofaleană% pentru tineri descendenţi din vre-o familiă de ale fostei comune „Tofal€u“, cari ar voi se înveţe vre-o meserie 6re-care. 4; 4. ajutOre a 25 fl. pe anu, menite pentru tineri români, cari voiescii a învgţa vre-o meserie, der mai cu semă: rotăria, lemnăria (bardăşia), faurăria, meseria (templăria), cismăria, pălărieria, cd-relăria, şelăria, maşinăria agricolă. Prin acesta se escrie concursă. Cererile au a se înainta comitetului Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului românii în Sibiiu până la 30 Sep-temvre st. n. 1888. Cererile intrate mai târcţiu nu se voru considera. Aspiranţii la vre-unulu din stipendiile amintite sub A. au se acludă la suplicele loru: a) Carte de botezu în originală seu în copie legalisată. b) Testimoniu scolastică de pe semestrulu ală II-lea ală anului şcolară premergetoră. 1-2, c) Atestată de frecuentare dela direcţiunea institutului, în care cerceteză scbla de presentă. d) Atestată de paupertate seu de orfană, decă concurentulă e orfanu. Conformă literiloră fundaţionale la obţinerea stipendiului de sub 2., din fundaţiunea „Gallianau, ceteris paribus va ave preferinţă acela dintre concurenţi, carele va dovedi că se trage din familia fundatorelui, şi anume din familia „Popii şi Antonâ{<. Suplicanţii la vre-unulă din ajutbrele amintite sub B. 3—4 au se presente următorele documente: a) Atestată de boteză în originală seu în copiă legalisată. b) Testimoniu scolastică de celu puţină 4 clase elementare. c) Contractulă încheiată cu măestrulă, conformă §-lui 61 ală le* gei industriale (art. de lege XVII din 1884), în originală seu în copiă legalisată, şi o adeverinţă dela măestru despre succe-sulu cu care lucră. • d) Atestată de moralitate dela autoritatea competentă locală. e) Adeverinţa dela părinţi seu tutori, ca suntu decişi a laşa pe fiii seu pupilii loră la învăţătură pănă se voră perfecţiona pe deplină. Din şedinţa comitetului Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română, ţinută la Sibiiu în 21 Augustă 1888. C3-_ ZBariţi-u., XDr. loan-u. OrijşisurCi, preşedinte. secretariu II alţi Assoc. TIPOGRAFIA A. MURESIANU, _ V * * PIAŢA ARE Nr. 22, înfiinţată cu începerea anului acestuia, provgdută cu cele mai noue mijlfice tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri, primesce şi efectuezâ totu felulu de lucrări tipografice, precum: Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în auru, argintii şi colori, tabele, etichete de tott feliulu şi esecutat eleganţii. Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisurl, reco* mandaţiunl, cerculare ş. a. Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore. Dispunendh de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hârtiei, sta-bilimentulu nostru tipografică este în posiţiune a eseuta ori-ce comandă în modulă celă mai esactă şi estetică precum şi cu preţurile cele mai moderate. Comandele eventuale se primescă în biuroulă tipografiei, Braşovft, piaţa mare Nr. 22, etaginltl I, cătră stradă. Comandele din afară rugămă a le adresa la