iedactimea, Admisistratluea Tipoirraila;
BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22.
Scrisori nefrancate nu se pri-mescii, Manus2riţ)':e nu se re-trimi:a!
Birourile de muciui:
BraţovQ, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai prim es cil în Vlen a:
Budolf Mosse, Haasensietn & Vogler (OttoMaas),llemrich Hchalek, Ăloit Herndl, MJhtkes, A. Oppelik, J. Dan-tuberg; în Budapesta: A. 7. Gold-btrger. Anton Metei, Eckstein Bemat; InFrankftirt: G. L. Daube; în Ham-burg: A. Stexner.
Preţulu inserţiunilorii: o seriă garmondu pe o colină. 0 or. şi 00 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoiilft. Reclame pe pagina HH-a o riă 10 cr. v. a. seu 30 bai
Nr. 185.

Braşovt, Luni, Marţi 23 Augusta (4 Septemvre)
“Gazeta" iese îu fie-care (ţi.
Afiouaiiute peitru Austro-Uugaria
Pe unii anii 12 A., pe şăse tuni 6 fi., pe trei luni 3 fi.
Patru Eomânla şi străinătate:
Pe unii anii 40 franci, peşâse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Se prenumără la tâte oficiale poştale din întru şi din afară, şi la dd. colectori.
AbonamentaM pentru BraşovS:
laadministraţiline, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unii anii 10 fi., pe sâse luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 cr. Cu d u s u 1 fi în casă: Pe unii anii 12 fi., pe , şese luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Unfi esemplarfi 5 cr. v. a. său * 16 bani.
At&tfi abonamentele c&tfi şi inaerţmnile sunt a se plăti înainte.
1888.
Braşovu, 22 Augusta st. v. 1888.
Amu semnalaţii la timpulu sSu viua agitaţiune din sînulu Cehiloru în contra politicei „moderate şi precaute “ ce a purtat’o partida lui Rieger dela 1879 încoce, de când a venitu la cârmă cabinetnlu Ta-affe şi de când Cehii au întratu în activitate pe teremulu parlamentară .
Nemulţămirea poporului cehicu cu resultatele dobendite pană acum cresce pe 4* ce merge. Ea s’a manifestată puternică în filele aceste cu ocasiunea alegerei suplemen-tare pentru pariamentulă centrală, sSverşită în Iungbunzlan în Boemia.
Cu t6te opintirile lui Rieger şi a partisaniloră sei, a fostă alesă în numitulă cercă candidatulă Ce-hiloră tineri, cari stau în fruntea agitaţiuniloră contra guvernului şi a politicei urmărită de „Cesky-Club“.
Partida Cehiloră tineri a desfăşurată în acestă luptă electorală stegulă dreptului publică boemă şi a cunoscutei declaraţiunî ce-hice.
La acestă alegere, scrie „Na-rodni Listy“, nu s’a tractată de persone, ci poporulă cehică şl-a dată sentinţa asupra politicei Cehiloră betrânl condamnându-o în modulă celă mai aspru.
Victoria electorală din Iung-bunzlau a încuragiată aşa de mult fracţiunea Cehiloră tineri, încâtă aceştia apeleză acum la poporu, ca se înainteze pe acestă cale „spre a-şî premeni politica^, şi es-primă speranţa, că cu timpulă le va succede a câştiga maioritatea în parlamentă, reconstruindă ast-felă clubulă cehică, în favdrea dreptnriloră politice şi naţionale şi în favorea bunăstării poporului loră.
Este cutezată speranţa partidei
lui Grregr, pentrucă deocamdată ea dispune dinpreuna^cu noulă mandată câştigată, numai de optă mandate în parlamentă. Der . dispor siţiunea momentană în sînulă poporului cehică pare a o justifica*, căci totă mai mulţi aderenţi câştigă între Cehi politica decisă şi energică naţională, ce le-o recomandă Cehii tineri.
Fără îndoelă că numai temerea de a nu-şl pierde încetulă cu încetulă influenţa în poporă, a îndemnată pe conducătorulu clubului cehică, Dr. Rieger. de a convoca pe 4iua de 16 Septemvre a. c. o conferenţă a partidei sale.
Clubulă cehică se află în ade-veru într’o mare strîmtore, pentru că politica de moderaţiune a Cehiloru betrâni, nu este apreţiată destulă de guvernă şi acesta prin şovăirile sale îngreueză numai posiţiunea loră faţă cu dorinţele şi aspiraţiunile poporului boemă.
Ordonanţele ministrului de instrucţiune în contra scdleloră secundare cehice au dată primulă impulsă agitaţiunei de faţă şi bine 4ice „Vaterland“ că, deşi guver-nulă caută acum a retrage seu a slăbi aceste ordonanţe, este prea târ4iu, căci au începută deja a străbate în massele poporului ideile şi principi ele profesate do partida, radicală naţională.
Credemă a nu ne înşela decă susţinemă, că situaţiunea delicată, în care se află Cesky-Club, a dată nascere şi demonstraţiunei ce au fâcut’o Cehii la Pisek cu ocasiunea primirei Maiestăţii Sale, care a venită acolo ca să asiste la manevrele militare.
Primirea a fostă entusiastă, der Cehii s’au ferită în modă bătătoră la ochi de a vorbi cu monarchulă în altă limbă decâtă cea cehică, deşi Maiestatea Sa le-a adresată unora întrebări şi în limba ger-
mană. Aceştia înse mai bine au preferită a tăce şi a nu răspunde nimică, decâtă a se folosi de limba germană.
Ce ar fi 4ish şi cum ar fi strigată foile Cehiloră tineri, decă vr’unulă din ceata lui Rieger s’ar fi cutezată a vorbi cu Regele Bo-emiei în limba germană?
escadrei francese.
La eserciţiile corăbiiloru cuirassate „Divastationa şi „Terrible* din Hyeres au luata parte Floquet şi ministrulă de marină Krantz. După ce a visitată oraşulă Hyeres ministrulă Krantz a declarată, că exerciţiile, la care au luată şi elă parte, nu au nici decum caracteră răs-boinică.E vorba numai să ne convingemă, decă într’nnă momentă dată, putemă fi pregătiţi pe deplină pentru o acţiune. Experimentările au reuşită cu desăvârşire. Francia nu doresce răsboiulă, der decă totuşi ’i s’ar declara răsboiu, ea nu o va suferi umilirea, nu se va retrage, pentru că ori şi care cetăţenă şi-ar face datoria.
După Krantz luâ cuvântulă ministrulă preşedinte Floquet. Elă mulţămi primarului oraşului pentru buna primire şi declara că : a venită să feliciteze marina.
Tocmai aşa de puţină se temă şi
elâ do raiuri ootornl, dco& osiufcă.^ pro.
cum se teme şi marina. Der republica nu să teme nici de inimicii ei interni. Nu se teme nici dereacţiune, nici de încercările usurpatoriloră, nu se teme în fine nici de disposiţiunî estraordinare. Republica va merge mereu înainte pe calea sa, şi va lăsa în drepta şi în stânga pre aceia cari stăruiescă a restaura monarchismulă şi cari se luptă aşa de multă pentru dictatură.
SOIRILE ţttLEI.
Adunarea generală a Societăţii pentru fondă de teatru română s’a amânaţii
pe 29 şi 30 Septemvre. Cu ocasiunea ultimei şedinţe a comitetului Societăţii s’a constatată, că fondulă Societăţii dela cea din urmă adunare generală s’a sporită cu 8348 fi. 12 cr. şi că fondulă în-tregă acuma se urcă la 48,048 fi. 66 cr. Acestă sumă se împarte astfeliu: în o-bligaţiunl de stată 21,325 fi. 66 cr., în acţii de ale „Albineiu 7800 fi., în acţii de ale „ Transilvanieiu 900 fi., deposite la „Albinau 17,776 fi. 2 cr., în obligaţiuni private 100 fi., în bani gata 146 fi. 88 cr. Comitetulă speră, că adunarea generală îşi va da învoirea ca să se publice în (parele românesc! listele restan-ţieriloră, cari au subscrisă, mai cu semă în primi ani ai înfiinţărei Societăţii, fără însă ca să plătescă.
*
* *
Reposatulă Simionu Popovid, fostă notară în comitatulă Huniădărei, a testată pentru „Associaţiunea Transilvană^ suma de 500 d.
*
* *
Aflămă că mâne, Marţi, sosesce la Braşovă corniţele supremă conte A. Bethlen pentru a sfârşi împreună cu de-legatulă română d-lă generală Pencovid lucrările de delimitare ale frontierei.
*
# *
Din Caransebeşu se scrie foiloră un-gurescl, că procesulă de calumniare intentată de farmacistulă Muller contra . d-lui medică Dr. Leo Mureşianu s’a terminată. Anume acestă din urmă făcuse arătare, că din farmacia lui Mulier s’a vândută în locă de chinină ună surogată * cu multă mai ieftină, ceea ce în Caran-sebeşă s’a şi constatată pe deplină. Insă cum s’a întâmplată, cum nu, destulă că la analisarea făcută în Pesta s’a găsită că surogatulă era adevărată chinină. Pe basa asta farmacistulă făcu procesă de calumniare d-lui Mureşianu, care la tri-bunalulă reg. de acolo şi fu condamnată. Apelândă d-lă medică la tabla reg., a-cesta îlă achita. Acum apela farmacistulă la înalta Curiă. Insă şi acâsta a-chitâ pe d-lă Mureşianu, adecă enunciâ
FOILETONUL# „GAZ. TRANS.“
Poesii poporale,
culese de luliu MoldovanU.
Măi bădiţă, de mândruţă Ţl-ai pusă în căciulă struţă ; Poţi-’ţl pune a<b şi mâne Că mie nu ml-i de tine, Num’o ţîră ml-i cam jele C’ai sciută vorbele mele Şi de bune şi de rele;
Num’o ţîră ml-i cam greu C’ai sciută năravulă meu.
*
Dusu-s’a bădiţa dusă Pe valea Bistriţii ’n susă,
Nu s’a dusă ca să nu vie Ci s’a dusă să ’nveţe-a scrie. Bădiţa dec’a ’nturna Elă pe mine m’a lua ;
Badea de nu m’a lua Eu tare l’oiu blăstăma:
M’oiu duce din susă de moră Şl-oiu strînge năsîpă în pâlă Şl-oiu da la badea să moră, Ori să m6ră, ori să pieie,
Ori să viă să mă ieie.
*
Măgherană bociuliosă Drăguţu ml-i măniosă, Măgherană cu bociuliă Nu’ml pasă de-alui măniă. M’oiu gâta ca-o păuniţă
Şi voiu eşi la uliţă,
Oiu păşi din paşi răruţă Şi mî-oiu prinde altă drăguţă: Mai mândru şi mai frumosă,
Nu ca elă ună somnurosă;
Mai mândru, mai sprincenată,
Nu ca elă ună blăstămată.
*
Bine-i maică unora,
Dâră nu tuturora;
Bine ml-i măicuţă bine,
Der totă nu mî-i ca la tine.
*
Domne rău îsă supărată Pentr’ună omă, (fd®!6 ’lfi bată, Supărată-să pentru doi De i-ar bate p’amândoi.
*
Drăguţulă meu celă d’ântâie Nici la morte să nu’ml vie,
Nici în gropă nu să uite,
Nici crucea nu ml-o sărute.
★
Fruncjă verde ca n’alba Pănă eram la maica Nici ţese-am, nici puneamă pânză, Numai şueram în muwjă;
Der de când sunt la străini Aştemutulă mi-i de spini;
Lucrulă din mânurî nu’ml pică Nici nu’să bună de nimică.
*
Câte mândre-am avută eu M’ară pute pune birău,
Câte am avută în sată M’ară pute pune jurată.
*
Ce folosă de tine fată,
Că mă-ta frumosă te gată:
Inpenată cu simine
Mergi la jocă, nu te ia nime,
Er pe mine nu mă gată Şi la jocă d’abia m’aştâptă.
*
De n’ară fi boite şi şetre Ce-ară face bietele fete?
De n’ară fi boite în lume Fetele-ară fi de minune,
De n’ar fi bolta în ţeră Fetele-ară fi de ocară.
*
Fruncjă verde fruncjă ’n dungă Tote plugurile umblă Num’ală meu şede la umbră,
Că-i potângu ’n f&gădău Şi ciorosla la birău.
*
Tu muere hai la sapă,
—	Tiă dracu, că-să betâgă.
Tu muere hai la tîrgă,
—	Stăi bărbate să mă ’nschimbă, Că de-oiu merge neschimbată Oră (jice că ’să blăstămată.
Hai la crîşmă tu muere —
Să bemă amândoi o fele. i
—	Las’o la dracu bărbate,
Că te-i îmbăta, mi-i bate.
Mers’am şi eu a peţi Intr’ună sată, ca omenii, pis’au socrii că mî-oră da Două raţe şi’ună răţoiu Să apucă şi eu la boi;
Două gâşce şl-ună gânsacă Să mă facă şi eu găzdacă; Două capre potcovite Să mă prindă şi eu la vite.
*
Frun4ă verde mărăcine Poţi veni socră la mine Să te sui în podă desculţă Că nu-i călca pe grăunţe.
*
Suflă ventulă ierba pică Dorulă mândrei rău mă strică, Suflă ventulă ierba cresce Dorulă mândrei mă topesce.
*
Du-mă Domne d’aicea Pe-o căruţe câtă de rea,
Fiă chiar şi ţigănâscâ Numai să hodorogescă.
*
Mândrulucă de demult ă Nu mă uita nu te uită,
Eu mândră, nu te-am uitată Şî-astă nopte te-am visată, Te-am visată cu capulă golă Scoţândă dorulă din ocolă.
Nr. 185
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
prin sentinţă, că d-lă Mureşianu nu a ca-
lumniată pe „patrioticulă44 farmaciştii.
*
* *
In 1886 numărulu nâscuţiloră în Austria a fostă de 889,478, cu 13.415 mai mare ca în anulă precedentă. Caşuri de morte: 672.302, cu 6156 mai puţine; căsătorii s’au încheiată 182.088, cu 1897 mai multe ca în anulă precedentă. Nascerî legitime: 779.287 şi nelegitime 136.298, dintre cari s’au legitimată prin căsătoriă 21.914. Cu finea anului 1887 populaţiunea Austriei număra 23.447.192 locuitori. In Prusia numerulu Evreiloru e în decrescere. La 1 Decemvre 1885 se aflau în Prusia 366.543, pe când în 1880 Prusia număra numai 363.790 Evrei. In oraşulă laşi din România, după o statistică a d lui Gane, primarulă de acolo, Evreii, pe lângă tote emigrările loră la America, se înmulţescă considerabilă. Dela 1 Octomvre 1886 pănă la 1 Decemvre 1887 populaţia creştină din Iaşi a scă4ută cu 232 suflete, în timpă ce populaţia israelită a crescută cu 562 suflete.
*
A $
Ni se scrie din Bucurescî, că came-rile voră fi convocate spre a se disolva la 10 Septemvre şi că alegerile se voră face cu o lună mai târcliu.
*
* *
D-şora Elena Teodorini s’a întorsă dela Sinaia la Craiova, unde a trebuită să sosescă şi Prima-Dona, Medio, ună tenoră, ună baritonă şi şefulă de orchestră cu cari împreună d-şora Teodorini va da cele trei representaţiunl. Prima representaţiune se va da la 2 (14) Septemvre, când se va face inaugurarea teatrului Teodorini. Cu asta ocasiune se va cânta ună actă din opera „Gioconda44, creaţiune a d-rei Teodorini. Celelalte 2 representaţiunl se voră da la 6 şi 9 Septemvre.
*
* *
In Sibiiu se ţine dela 2—23Septem-bra a. c. în casa societăţii a doua espo-siţiâ periodică de producte industriale. A-fară de obiectele tiirnio© do museulu tecn-nologică din Budapesta, numărulă obiec-teloră espuse a întrecută suma de 2000 bucăţi. Ele suntă împărţite în 9 secţiuni: 1) Instrumente şi maşini pentru fabricarea instrumenteloră espuse de museulă technologică şi de privaţi. 2). Lucruri de sodalii şi ucenicii din Sibiiu. 3). Lucrări din atilierulă scbleloră publice sculptură în lemnă şi lucrări de modelare. 4) Lucrări ale scolei speciale de ciobotăriă din locă. 5) Lucrări ale scolei locale de ţesută. 6) Lucrări ale scolei speciale de industria lemnăriei din locă. 7) Producte ale industriei de casă săsescl. 8) Lucrări de femei, şi ale şcoleloră de
fete. 9) Producte ale artei representa-tive. Precum vedem, esposiţia promite
a fi destulă de interesantă.
* *
*
Se scrie din Basarabia, că d. doc-toră Gămălie, care a descoperită vaccinulă cholerei, e de naţionalitate română, născută la Chişinău. D-sa se înrudesce cu mai multe familii vechi din România, aşa cu familia Caruzzi din Botoşani şi familia Moruzzi.
*	;
* *	'
Academia română îşi va reîncepe în curândă şedinţele ei. Aceste şedinţe de
obiceiu se ţină Vinerea după amecţă.
*
* *
„Românului14 i se comunică, că se va face o statistică de averea, profesiunea şi numărulă tuturora locuitoriloră din România.
*
* *
Pentru acoperirea ultimei sume de 3000 lei, necesari fondului Mironu Costină, se voră da, seu câteva representaţiunl,
seu vre-o serbare populară.
*
* *
Cetimă în „Românulă44: „Ideia, că Dobrogea să fă pusă sub ună guvernatoriX, a începută se circule din nou. In acestă casă fbrte multe îmbunătăţiri şi reorga-nisărl se voră introduce în provincia tras-danubiană.44
*
* *
Agiulă în România a scă4ută la 2-6O°/0-
Bucatele s’au scumpită.
*
* *
Ministrulă de finanţe română a fixată
cur sulă lirei turcescî la 22 lei 70 bani.
*
* *
La universitatea din Bucurescî se va înfiinţa o catedră pentru limba slavonă
şi altă pentru limbi orientale.
*
* *
După cum anunţă mai multe foi din Bucurescî, regina Natalia a Serbiei a fostă
aşteptată pe astă4l la Bucurescî.
*
* *
Mare iritare domnesce în Sofia, din causă că la bandele de tâlhari din Bulgaria au luata parte şi trei deputat* din Sobraniă. Pe doi din ei i-au spân4urată deja, ală treilea este urmărită.
*
* *
„Naţiunea44 află, că la biserica Sf. Nicolae Domnescă din Iaşi s’au făcută 4ilele trecute descoperiri archeologice nouă. Ună numără de vr’o 11 morminte zidite în cărămidă au fostă găsite; într’unulă s’a aflată îmbrăcămintea unui copilă ca de vr’o doi ani, brodată în aură şi cu bumbi de aură. Se crede a fi din seco-lulă ală XVI.
*
* *
In curendă voră eşi din spitalulă „Brâncovenescă44 din Bucurescî ceilalţi
9 ţărani din judeţulă Putna, cari au fostă muşcaţi de lupulu turbată. Ei suntă aprope vindecaţi.
*
* *
pilele acestea şl-a serbată în Parisă aniversarea de 102 de ani ai vieţei sale renumitulă chemistă Michel Eugene Clne-vreuil.
Din nordulâ Transilvaniei, 2 Sept. 1888. Adunarea despârţămentulni XII ală Asso-ciaţiunei transilvane.
Precum s’a anunţată adunarea, generală a despărţământului XII ală „Asso-ciaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română44 s’a ţinută la 30 Augustă 1888 st. n. în Ileanda-mare, după împrejurările locale, c’ună resultată destulă de bună.
Pregătirile se făcură destulă de cu bună vreme de cătră comitetulă despărţământului din Deşiu, câtă şi de cătră ală filialei din Ileanda cu dd. Alesandru Hosu, preotă gr. c. ca preşedinte şi Mi-chailă Furcoviciu, notară de cercă ca cassariu.
In dimineţa adunărei a sosită la 9 ore comitetulă despărţământului in cor-pore şi adecă: directorială Augustină Munteanu, Gabrielă Mânu, advocată, Ioane Velea, protopopă gr. cat., Dr. Teodoră Mihali, advocată, Petru Mureşianu Sîreganulă, secretarulă despărţ. XII, George Gradoviciu, advocată şi Dr. Ioane Farcaşiu, candidată de advocată: toţi membri ai comitetului din Deşă, cari au asistată împreună cu câţiva ospeţî sosiţi şi cu fisolgabirăulă Nic. Berzenczey la serviciulă divină.
S’a făcută trista observare, că afară de cantoră şi fătă nici unu altă credin-ciosă din poporu na fostă la biserică, ba nici la adunare, care pentru cultura poporului română se tine.*)
Adunarea s’a deschisă numai la 12 ore din 4* c’ună publică nu pre nu-mărosă, între care se aflau şi câteva domne române.
Cuvântarea directorului - preşedinte Augustină Munteanu, care conţine idei pline de învăţătură vă voiu trimite’o şi observă că după ce a terminat’o, publi-culă presenttt l’a onorată cu „să trăiescâ44 repeţite.
Cu acestă ocasiune s’au înscrisă ca membri şi au plătită taxele de membri ordinari ai Associaţiunei următorii domni: Petru Cherebeţiu, preotă gr. cat. în Câs-cău 5 fi., Dr. Teodară Mihali, advocată în Deşiu 5 fi., Ioană Hossu, proprietară în RestocI membru nou, 6 fl., Ioană Velea protopopă gr. cat. în Deşiu 5 fi., Petru Mureşianu, proprietară în Deşiu 5 fl., Ioană Romană, notară cercuală în Gima mare, membru nou, 6 fl., Michailă Furcoviciu, notară cercuală în Ileanda mare membru nou, 6 fl., Dr. Ioană Farcaşiu candidată de advocată în Deşiu, membru nou, 5 fl.
Ca membri ajutători au solvită: Ludovică Simo, deputată, din Paiana blenchi 5 fl. Ilie Centea, preotă gr. c. în ChinescI 2 fl. 25 cr., D-şora Laura Veturia Mureşianu din Deşiu 1 fl., Augustină Mihali notară cerc. în Babenî 2 fl., Ioană Romană, not. cerc. în Gima mare a colectată în comunele sale 11 fl 80 cr., Ioană Romană, preotă gr. or. în Gima mare 1 fl., Constantină Micu preot în Torda-vilma 1 fl., Dumitru Baicanu not. cerc. în Berinţia 1 fl., Ioană Farcaşiu, preotă gr. cat. în Sicu 1 fl. Suma 69 fl. 05 cr.
Acesta e resultatulă financiară ală adunărei!
Comisiunea compusă din domnii Dr. Teodoră Mihali, Iliă Centea şi Nicolae Hossu face următorulă raportă:
I. Propunerea d-lui Petru Mureşianu se recomandă spre primire:
1. Adunarea despărţământului XH din 30 Augustă 1888 în Ileanda mare decide: a) bugetulă despărţământului XII se stabilesce pe anulă 1888 pentru
*) De ce nu s’a gândită comitetulă a chiăma
poporă la adunare? — Red.
spesele cancelariei: portă poştală, tipărituri, remunerarea lucrului scripturistică şi spesele de călătoriă ale secretarului despărţământului cu 20 fl., b) pentru 2 ajutore a 10 fl. la învăţăoei dela măiestrii cu 20 fl., c) susţinerea bibliotecei 10 fl. La olaltă 50 fl. v. a.
H. Propunerea d-lui Augustină Munteanu se recomandă spre primire în următorulă modă :
Luândă în considerare, că despărţă-mântulă din Gherla este forte aprope de Deşiu, şi în teritorulă acestui comi-tată ar fi de ajunsă ună despărţământă, în care cu puteri unite am obţine resul-tate mai mari: propunemă comitetului centrală ală „Associaţiunei transilvane, ca să unescă despărţământulă Gherlei cu ală XII din Deşiu.
Ambe aceste propuneri s’au; primită de adunare cu unanimitate.
S’au insinuată spre cetire în adunare 3 disertaţiunî: a d-lui Petru Mureşianu Şireganulă despre „poesia poporală44 a d-lui Petru Petrişoră clerică din Şasea despre „ învăţământulă la noi şi resultatele sale4*' şi a d-lui Augustină V. Paulă din Letca, despre „Familiă la diferitele po-pore44; acestea 2 ultime s’au cetită, er cea dintâiu fundă mai lungă şi espirând timpulă cătră 2 ore după ame4ă, nu s’a putută ceti, ci se va publica în foia Associaţiunii „Transilvania44.
Cătră, onoratulă publici! româna.
Societatea pentru fondă de teatru română va ţine adunarea sa generală din anulă acesta la 29 şi 30 Septemvre st. n. în Lugoşu.
Pentru facerea pregătiriloră de lipsă, ca acestă adunare să satisfacă aşteptări-lorfi, din inteliginţa Lugoşului s’a constituită ună comitetă de 21 membri. A-ducândă acesta la cunoscinţa publică, ne luămă voiă a ne adresa cătră ono-ratulă publică română cu rugarea, să binevoescă a participa la acestă adunare generală în numără câtă se pote de însemnată, căci numai astfelă putemă spera ună succesă favorabilă materială şi morală pentru societatea de fondă teatrala. Observămă totodată, că pentru încorte-larea dspeţiloră s’au făcută deja disposi-ţiunile recerute şi cei ce dorescă a lua parte la adunarea generală de estimpă şi dorescă a reflecta la cortelă liberă, suntă rugaţi: să binevoescă a se insinua câtă de curândă la subscrisulă comitetă.
Programa festivităţiloră se va publica mai târ4iu.
Din şedinţa comitetului arangiatoră ţinută în 26 Augustă 1888.
Mich. Beşianft,	Dr. H. Petrovici,
preşedinte.	secretară gen.
EXTRACT!?.
Din procesulă verbală ală şedinţei a Il-a a Adunărei generale a XXVII-a a Associaţiunei transilvane pentru Ut. şi cult. popor, română, ţinută în Abrudă la 6 Aug. st. n. 1888.
Nr. 18. Raportorulă comisiunei de înscrieri şi încassări, D-lă Nicolau Hen-ţiu, arată, că s’au mai încassată dela membri vechi şi noi 362 fl. fiindă peste totă suma încassăriloră la presenta adunare generală fl. 1333. —
—	Spre plăcută sciinţă, proclamân-du-se membri ai Associaţiunei cei din nou înscrişi.
Nr. 19. In conformitate cu progra-mulă stabilită pentru şedinţa a Il-a şi în legătură cu conclusulă de sub nr. 13 din şedinţa primă, urmeză la ordine cetirea disertaţiuniloră: Dr. Petru Spanu, despre „Gestiunea educaţiunei femeei“ şi Vasile Başiota, „Din numismatica Transilvaniei11.
—	Cuprinsulă disertaţiunilor ă a fost ascultată cu plăcere, avândă a fi publicate disertaţiunile în „Transilvania44 or-ganulă Associaţiunei.
Nr. 20. Urmândă la ordine raportul comisiuniloră exmise în şedinţa I-a, raportorul comisiunei pentru examinarea raportului generală ală comitetului despre activitatea sa în decursulă anului 1887 şi pentru esaminarea propuneriloră în
Dusu-s’a badea cu caru Mânce-’lă truda şl-amaru.
Elă a mersă pe dramă departe Sparge-i-s’ară două rote Să facă din cară telegă Dor’ a veni mai în grabă.
*
Plânge mândră după mine De-i gândi c’amă trăită bine De-i gândi c’amă trăită rău Lasă-mă c’oiu plânge eu.
*
Vină lele ’n delă la cruce Să ve4î Nemţulă cum mă duce. Cu cămaşa albă nouă Cu inima rupţă ’n două,
Der nu-i ruptă nici de-ună bine Ci de dorulă dela tine,
Der nu-i ruptă nici de-ună rău Numai de doruţu tău.
*
Frun4ă verde de sacsău Bădiţă sufletul meu De-i muri să moră şi eu De-i trăi să fi ală meu.
*
Fran4ă vede arionă
Te-am iubit şi n’ai fostă omă,
Ci ai fostă gură căscată Şi ne-a sciută lumea totă.
*
Trandafiră crescută în bae
Ins6ră-te Niculae
Că-’ţl stă bine cu nevastă
Ca trandafiru ’n ferestă, Suflă vântula cade josă
Umple casa cu mirosă.
*
Nu-i framosă care se ţine Ci-i framosă cui îi stă bine, Nu-i framosă care-i framosă Ci-i frumosă care-i drăcosă. *
Leliţă, leliţa mea,
Spune tu măicuţă-ta,
Că-i cu minte sburătore, Alergă peste răsore,
Fuge peste arături Şi-adună fârmecăturî Să mă farmece pe mine Se te iau lele pe tine.... Leliţă leliţa mea Eu atuncia te-oiu lua,
Când lele vei număra Iarba de pe nouă lunci Părală de pe nouă junei. Când va face plopulă pere Şi răchita vişinele.
*
Săracu sufletulă meu Multă inotă ’n amară greu Nu şciă nimeni, numai eu.
*
De popa şi de birău Nimeni nu mai 4ice rău,
De mine, săracă de mine, Nimeni nu mai 4ice bine.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
, D-ltt Y. Podobă cu privire la nu-dâ raportă propune:
—	şi adunarea' îâ raţportulă spre ţi şi ca basă pentru desbaterea
iecială.
Nr. 21. Aceeaşi comisiune, cu privire îk lovitura îndoită, ce a suferită Associa-jkniea, prin pierderea neuitaţiloră săi conducători; a preşedintelui său Timoteiu Spariu şi a vice-preşedintelui Iacob Bo-ÎQga, propune :
—	şi adunarea decide: Să dea ex-presiune sentimentelor!! sale de adâncă durere şi de recunoscinţă prin etemisarea memoriei loră în procesulă verbală acestei adunări generale, ceea ce membri presenţl şi esprim prin ridicarea dela locurile loră, întonândă „veclnica loră pomenireM.
Nr. 22. In legătură cu punctulă pre-ceden, t aceeaşi comissiune, considerândă, ci Associaţiunea astădl chiar prin conlucrarea neobosită a neuitaţiloră săi conducători de pănă acum este în posiţiune de a etemisa memoriile loră şi în modă visibilă propune:
—	şi adunarea decide: a) Comite-tulă Associaţiunei primesce însărcinarea, de a se îngriji de procurarea portreteloră conducătoriloră săi de pănă acum: An-dreiu Br. de Şaguna, Ladislau Br. Popă, Timoteiu Cipariu şi I^cobă Bologa, şi încă amăsurată demnităţii acestei idei şi pe acelea să le aşe4© în sala festivă a şcălei Associaţiunei. b) Totă în sarcina comitetului se pune îngrijirea compune-rei biografiiloră decedatiloră conducători, c) Despre acestă resoluţiune a adunărei generale să se trin^ită extrase autentice preaveneratelor consistorie metropolitane din Sibiiu şi Blaşiuşi ilustreloră familii ale Br. Popă şi Iacobă Bologa.
Nr. 28. Ce se atinge de activitatea comitetului, aceeaşi comisiune propune:
—	şi adunarea generală îşi esprimă votulă său de recunoscinţă faţă cu aceea impregiurare, că deşi a rămasă comite-jtaltt orfană, pier(jându-şi pe capii săi, totuşi lucrările sale şî-le-a continuată cu lelă lăudabilă, precum se vede din punc-tolă I. ală raportului său; ba d-nulă Dr. I Crişianu a adusă şi jertfă materială în fgvorulă Associaţiunei, renunţândă la re-Jluneraţiunea sa de bibliotecară.
U Nr. 24. In causa şcolei centrale din fpierla, ce se amintesce în partea I-a a Aportului, la propunerea aceleeaşl comi-«uni se decide:
—	Comitetulă să însărcineză a con-ma recercările sale pentru a satisface
Mandatului primită în adunările de mai fcainte.
Nr. 25. Referitorul la cele cuprinse |n punctulă II din raportulă generală ală lomitetulm cu respectă la şcola Asso-^aţiunei, aceeaşi comisiune propune :
—	şi adunarea generală decide: să iee spre sciinţă, exprimându-şl adu-ea părerea de rău, că organele didac-e, care şi-au dată demisiunea în de-
ă anului de învăţămentă, n’au stată postulă loră şi nu au aşteptată votulă generale.
| (Punctele III—VII din raportulă co-'iitetului să iau spre sciinţă şi se aprdbă). f Nr. 81. Ce atinge propunerile D-lui -Membru Vasilie Başiota în causa lasa-ţşentulm după fericitulă Ioană Popă )tta şi a întrebuinţărei lasamentului ipft fericitulă Avramă Iancu, la propu-irea aceleaşi comisiunl; i— Adunarea generală decide, ca ^ambele aceste cestiunî să se lase în apre-Jfwrea comitetului.
y Nr. 82. Ce privesce propunerea ar-pidiaconului G-avrilă Popă, în causa cre-*" ei a două stipendii pentru tinerii, din iunţii apuseni, cari ară voi să înveţe inia de sculptură în lemnă lavre-ună iţată din patriă, comisiunea propune:
—	şi adunarea generală decide: pro-mnerea archidiaconului Gavrilă Popă se
'mesceîn principiu şi se pune în sarcina miletului, ca în cadrulă budgetului să îngrijescă despre răalisarea ei.
Nr. 33... Adunarea generală, luândă considerare invitarea făcută din par-pea despărţământului şi a inteliginţei din ăg&raşă, rămânendă ca terminulă mai aprdpe să se fixeze de comitetulă Asso-iaţinnei în conţelegere cu Românii Fă-ăşenl.
Nr. 34.... Adunarea dă comitetului ’J|b8olutoriulă pentru gestiunea din anulă
Incfttă pentru îngrijirile fostului casează, relative la datoria contractată şi ajutorarea de-ocamdată permanentă pen-scăla de fetiţe a Associaţiunei, adu-a, avândă deplina încredere în înţe-ipciunea comitetului, apreţiază t6te dis-Mosiţitmile acestuia, recomandândă posibila sporire a fondului de reservă. Totodată se esprimă comitetului mulţămita j^dunărei generale pentru lucrările neo-
bosite întru ajungerea resultateloră salutare de pănă acum.
Nr. 35.... Adunarea adoptă prelimi-
nariulă de budgetă pro 1889 întru t6te, conformă cu proiectulă presentată.
Nr. 37. In ceea-ce privesce cererea comitetului Reuniunei femeiloră române din Abrudă şi giură pentr’ună ajutoră anuală pe sema şcolei susţinute de reuniune Comitetulă propune
— şi adunarea decide: ca acesta cerere să se lase la apreţiarea Comitetului.
• Nr. 38. Redeschicjendu-se şedinţa, —Adunarea alege prin aclamaţiune, cu o generală însufleţire, de preşedinte pe d-lă George Bariţă, er de vice-preşedinte se alege d-lă Nicolau Popea archiman-drită şi vicariu archiepiscopescă, de cas-sariu se proclamă d-lă Gerasimă Can-drea asesoră consistorială, de bibliote-cariu d-lă Dr. Petru Spanu şi de membru în comitetă d-lă Ioană Hania, directoră seminarială.
Corespondenţa „Gazetei Transilraiei.'
Din marginea Câmpiei, 30 Aug. 1888.
încă ceva despre petrecerea din M.-Ludoşă. Petrecerile în decursulă verei, arangiate de inteligenţa română, dau nisce resultate binefâcătore. Şi cum nu ? Decă ve4l că, fiă ele câtă de dese, dâră când e vorba de contribuirî spre ună scopă nobilă, când e vorba de a se pune fundamentă la o biserică ori scOlă română ori de a ajuta cutare ori cutare întreprindere românescă, Românii, bătrâni şi tineri alergă dela ună colţă ală ţărei pănă la celălaltă, convinşi pre bine că contribuindă cu toţii câtă de puţină, — puţinulă dela mulţi face multă ; şi pe lângă aceea îşi mai facă şi o 4i bună în care multele griji şi năcasurî, aprope nesuportabile pentru noi, le mai dau uitării. Petrecerea din 27 Aug., arangiată în folosulă bisericei gr. cat. din Mureşă-Ludoşă, încă a fostă una dintre cele mai animate şi românescl petreceri.
Nu potă să retacă numele a doi bărbaţi zeloşi în întreprinderile române cari nl-au câştigată nouă acea 4b ce ne lăsa multe suvenir! plăcute, anume: Prea on. d-nă Nicolau Solomonă, proto-populă gr. cat. ală M.-Ludoşului, şi mult ştim. d-nă Yasiliu Moga, pro-pretorele a aceluiaşă cercă. Aceşti doi bărbaţi se unescă în cugete şi simţiri, se însu-fleţescă pentru totă ce e română, — der apoi stimatele d-loră familii? Cu câtă afabilitate, cu câtă dragoste, iubire românescă, converseză, primescă pe fiăcare: nu o pote spune altulă, fără acela, care a fostă vre-o-dată în mijloculă aceloră două familii, aprope singure românesc! în M.Ludoşă. Susă numiţii domni sunt aceia, cari au dată streiniloră din M.Ludoşă şi giură săînţelegă, că Românii trăescă şi se însufleţescă totă deuna de câte ori e vorba de binele comună ală loră.
Susă numiţii domni suntă aceia, cari însufleţescă şi încăhjescă inima flăcărui bărbată, june şi teneră câmpeană, ca, după 4isa urnii autoră, să-şi ridice tăcerea pănă la eloquenţă, spiritulă pănă la geniu şi esperienţa pănă la divinitate. Susă numiţii domni suntă aceia, cari şi-au câştigată iubirea, stima şi respec-tulă cuvenită înaintea conaţionaliloră săi din Câmpiă : Dovadă suntă două petreceri arangiate în M.-Ludoşă, la cari mulţime de familii din tote părţile au alergată la semnulă dată de domnia loră.
Der apoi ce voiu 4i°e de viositatea junimei române, ce de costumă, frumo-sulă portă românescă ală dameloră române? Iţi părea că eşti în vre-o cetate a vechiloră Romani vă4endu-lă fluturând pe stradele joraşului, pănă ce în urmă pe la 7 ore tote acestea feţe voiose se concentrară în pavilionul otelului din strada principală, unde se începu dansulă cu frumosulă jocă „Ardeleana*, „Ro-mana“ etc. jucate cu atâta precisiune încâtă puse în uimire pe streini, mai cu semă la pausă, când — după cum vî-sa raportată — s’a jucată „ Căluşerulă şi „Bătuta“ în frumosulă portă română. Musica a fostă din Blaşă.
Despre alte amănunte vi-sa raportată. înainte de a încheia însă, eu felicită pe frumosa d-şără N. Popii pentru frumosele cântece naţionale românescl cu cari ne-a delectată. Petrecerea amă întinsă pănă în 4or^e 4^0i următbre, căci am dorită cu Alexandri :
Ca să vedă sântulă S6re,
Intr’o (ţi de sărbătdre,
Hora nostră. cea frăţescă Pe Câmpia românescă.
Silviu.
SCIRÎ TELEGRAFICE.
Pisek, 3 Septemvre. In urma timpului ne mai pomenită de rău, manevrele au trebuită să fiă întrerupte. Maiestatea Sa a fostă primită de eătră autorităţi şi popo-raţiune cu sgomotăse strigări de „slava!“ Primarulă oraşului a salutată pe Maiestatea Sa în limba cehicâ. După mesă a fostă cercle. Maiestatea Sa cu ocasiunea acesta a adresată întrebări germane şi celtice cătră toţi cei de faţă. Aceştia au răspunsă numai în limba celiică seu riau răspunsă de locă. In genere limba germană s'a evitată în modă demonstrativă.
Yiena, 3 Septemvre. Ţarevnaa trecută ieri prin Yiena; n’a comunicată cu nimenea. In Prerau Impărătesa a fostă întâmpinată de soţia archiducelui Carol Ludwig, care a salutat’o cordială.
Praga, 3 Septemvre. Dr. Rie-ger a conchiemată pentru 4iua de 16 Septemvre o conferenţa a partidei sale.
Roma, 3 Septemvre. „Riforma“ scrie: Se crede că guvernulă italiană nu va mai replica la ultima notă a ministrului de esteme francesă Goblet aşa că incidentulă se consideră ca terminată.
BucurescT, 3 Septemvre. Regina Natalia a Serbiei a sosită aici şi a descinsă la principele Ghica.
Sibiiu, 3 Septemvre. A doua es-posiţiă periodică s’a deschisă erî în presenţa unui publică numerosu, a căpeteniiloră autorităţiloră şi a representanţiloră pressei.
CUNUNII.
Sâmbătă d. a. s’a celebrată în biserica română gr. or. din Braşovulă-vechiu cununia d-lui Valerie Bologa, directorulă filialei „Albinau din locă, cu d-şora Lucia Puscariu. — Sincerile nostre felicitări !
, DIVERSE.
Câtă înghite Sultanuld ? La întrebarea acesta 4iarulfi „New-York Heraldu dă următorulă răspunsă: Mai multă oe şese mii persone mănâncă de socotelai Sultanului în palatulă Dolma Baccea. Regula e forte strictă. Cea mai mică în-târ4iare, cea mai mică nesupunere, atrage după sine disgraţia imperială, care constă în perderea libertăţei şi confiscarea averei, pentru că în Turcia una fără alta nu merge.
Cu chipulă acesta serviciulă Sultanului merge de minune. Pe fiă-care săptămână se consumă mai multă de 10,000 kilograme pesce pentru servieiulă palatului. Pe fiecare 4i se mănâncă câte 19,000 livre de pâne, pentru că Turcii mănâncă multă pâne. Acestă pâne se face în nisce cuptore colosale în jurulă palatului. Pânea turcăscă e forte bună şi e făcută din făină de ^ grâu amestecată cu făină de săcară.
Mâncările pentru Sultană Suntă pregătite de ună bueătară personală ală lui; nimeni nu pote să guste din ele. Tingirile suntă de aură seu argintă înfăşurate cu o bandă de hârtiă, care se desface în faţa Sultanului. Bucatele se-aducă la masă de multe ori în vasulă în care au fostă pregătite, afară de casulă când
mâncarea a fostă pregătită într’un vasă de pămentă, şi atunci încă se pune întriună altă vasă, pe care ună sclavă îlă ţine în mână pănă ce Sultanulă sfîrşeşce de mâncată. De obiceiu Sultanulă când mâncă stă pe ună divană lângă o ferâs-tră ce dă spre Bosforă. După ce mănâncă se răstdmă pe divană, trage ună ciubucă şi ’şl bea cafeua. Yai d’acela, care ar îndrăsni sS’i strice liniştea în a-cele mominte fericite pentru elă.
Când mâncă, Sultanulă nu întrebu-inţeză furculiţa; mănâncă cu mâna; se servesce de lingură pentru a întinde miere seu dulcâţă pe pâne. Omenii casei mănâncă când potă.
Pentru a aprovisiona palatulă Sultanului cu cele trebuinciose pentru masă, se întreţină mai multe domenii lângă Constantinopolă numai pentru acesta. Oreză nu se cultivă pe aceste domenii. Trebue să se cumpere câte o miiă kilograme de oreză în fiă-care 4i pentru pi-lafiă şi şese sute livre zăhară.
Serviţiulă palatului trebue să fie acelaşă în fiăcare 4h &1 orf-ce parte s’ar duce elă. Sultanulă trebue să fie aşteptată pretutindeni şi la orf-ce oră; prin urmare totulă trebue să fiă gata. Decă din întâmplare i-ar veni voiă să se ducă undeva pe la me4ulă nopţii, după cum se întâmplă adeseori, acesta nu trebue să surprindă, pe nimeni; cele mai mici ordine trebue să fiă esecutate în scurtă timpă. Pentru acesta ună cală trebue să fie cu şeua pe elă şi caii să fie la trăsură în casă când Sultanulă ar voi să’şî schimbe reşedinţa. Locuinţa lui de predilecţia e Yediz-Kiosk. Ceea ce rămâne dela mesa casei Sultanului se dă săraciloră şi restulă câniloră, de cari suntă pline stradele Constantinopolului.
Cheltuiala pentru casa Sultanului se socotesce astfelă : Reînoirea mobilierului, paturiloră şi tapeteloră 15,000,000; Haine, juvaerurl, cosmetice etc. pentru femei 50,000,000; diferite capriţii65000000; haine pentru personală şi mobileriulă Sultanului 10,000,000; presente 20,000000; vase de aură şi argintă 12,000,000; întreţinerea a 474 trăsuri 2,300,000; bucătăriile 25,000,000. totală 199,800,000, La acestă colosală cifră trebue să mai punemă la socotelă şi [fcapriţiile favori-teloră, cari suntă fără margini.
Din ângerd, dracd. 0 ciudată schimbare de nume publică în rubrica maghia-risărei foia oficială din Budapesta. Ună Evreu, care purta numele de Engel (ân-geră), a cerută să ’i se schimbe numele în Ordog (Dracă). O săritură destulă de mare, din raiu în iadă.
Cursulu pieţei Braşovâ
din 31 Augustă st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		9.40 Vând.		9.42
Argintă românescă .	n	9.30	n	9.35
Napoleon-d’ori . . .	n	9.75	n	9.77
Lire turcescl . . .	n	11.07	n	11.10
Imperiali		n	10.07	n	10.10
GalbinI		V	5.72	n	5.76
Scris. fonc. „Albina116°/0	n	101.—	n	—.—
n n « 57o	v	98.—	rt	98.50
Ruble rusescl . . .	ii	122.—	71	122.50
Discontulă .... 6lj2—8% pe ană.
Cnrsulfi la bnrsa de Viena
din 1 Septemvre st. n. 1888.
Renta de aură 4%.....................101.90
Renta de hârtiă 5°/0..................91.60
Imprumutulă căiloră ferate ungare . 148.25 Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	98.20
Amortisarea datoriei căiloră ferate de	.*•
ostă ungare (2-a emisiune) . .	— .—
Amortisarea datoriei căiloră terate de
ostă ungare (3-a emisiune) . . 114.— •
Bonuri rurale ungare...............  104.90	;
Bonuri cu clasa de sortare .	.	.	.	104.90	•
Bonuri rurale Banată-Timişă	.	.	.	104.80
Bonuri cu cl. de sortare ..... 104.50 Bonuri rurale transilvane . . ... . . 104.40
Bonuri croato-slavone..............104.—
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă .	.	.	.............100.—
Imprumutulă cu premiulă unguresoă 129.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-	’
ghedmului.....................  125.75
Renta de hârtiă austriacă ....	81.90
Renta de argintă austriacă ....	83.—
Renta de aură austriacă..............111.80
Losurf din 1860 .................... 139.70
Acţiunile băncei austro-un&are . . . 874.— Acţiunile băncei de credită ungar. ., 306.— Acţiunile băncei d© credită austr . . 313.75 Galbeni împărătesc! ......	5.85	(
Napoleon-d’ori ....................... 9.73
MăkrcI 100 împ. germane............60.—
Londra 10 Livres sterlinge .... 128.—
Editorii şi Redactorii responsabilii;
Dr. Aurel Mureşianu.
«
Nr. 185
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
137
Sz. 708-1888. tkv.
Arveresi Mrftetmenyi limi
A fogarasi kir. jbirosâg mint telek-konyvi hatosâg kozhirre teszi, hogy Dr. Micn Andrâs ugyved iigygondnok vegre-hajtatonak Boca Gieorge lui George ve-grehajtâst szenvedo elleni 80 frt. toke-koveteles es jârulekai irânti vegrehajtâsi ugyeben a brassoi kir. torvenyszek (a fogarasi kir. jârâsbirosâg) teriileten levo Vojla kozsegben fekvo a Voilai 174 tjkben Af alatt vegrehajtâst szenvedo es Boca Iii©, Eva, Ioan, Iosiv târstulaj-donosok nevere felvett
1092 1127 1392 1588/1 1644/1 2606
2896
2897 2898/1
He 110
« 57
382 ri	204	frt.
cS fcJD	6	n
rt	18	n
N 02	48	n
Jd	23	V
3361	•ri 41 frt.	
3576/2 3749/1 3752 4631 125 frt.
aS -« i
3b ** .a 12
n 12
rr>
a 81
5041
5042	a	28	„
5602/1	g	120	„
5603/1	Jjj	6	frt.-ban
ezennel megâllapitott kikiâltâsi ârban az ârverest elrendelte, es hogy a fennebb megjelolt ingatlanok az 1888 evi Septem-ber ho 25-ik napjân delelotti 9 orakor Yojla kozseg hâzânâl megtartando nyil-vânos ârveresen a megâllapitott kikiâltâsi âron aloi is eladatni fognak.
Ârverezni szândekozok tartoznak az
egyes ingatlanak becsârânak 10°/0-ât ve-grehajtato kivetelevel keszpenzben, vagy azl881 : LX. t.-cz. 42 §-âban jelzett âr-folyammal szâmitott es az 1881 evi no-vemberho 1-en 3333.sz. a. kelt igazsâg-iigyministeri rendelet 8. §-âban kijelolt ovadekkepes ertekpapirban a kikiildott kezehez letenni, avagy az 1881: LX. t.-cz. 170. §-a ertelmeben a bânatpenznek a birosâgnâl eloleges elhelyezeserol kiâl-litott szabâlyszerii elismervenyt âtszol-gâltatni.
Kelt Fogaras 1888 evi Martius ho 16 napjân.
A fogarasi kir. jbirosâg mint telekkonyvi hatosâg.
Nru. 9243—1888.
22 M
PUBLICAŢIUNE.
Socofrlele casieriei orăşenesc! din anulă 1887 împreună cu tote dovedile dependinţe, asemenea cu observările şi desluşirile, precum şi Inventura asupra ave-rei comunei orăşenesc! Braşova sunta aşternute în sensula § 142 ala articolului de lege XXII din anula 1886 în cancelaria contabilităţii orăşenesc!, uliţa căl-dărarilora Nru. 519-a în 15 chle spre vederea generală.
Despre ce se face publicaţiunea cu acela adausa, că îi stă liberă flăcărui purtătora de dare comunală a preda ore-care observaţiunî pănă la 16 Septem-vre a. c.
Braşova, 1888 Septemvre 1.
CmCULTJ ENMEtS
la p6i"ta dela Strada Vâvnei.
-A-st&dLI perLtr-u. prima oră,
Salto mortalis peste mai mulţi cai.
Nou programă în arta mai înalta de călărită, dresare de cai, gimnastică ji la line originala pantomima
Călătoria lui Pluto iniadu,
seu urmărirea unei nunte ţerănesci de cătra uriaşu roşu	% V
0^ Trupa constă din 30 persone (dame şi bărbaţi). Orchestra propriă cai dresaţi
Preţulu locuriloru: I. loch 60 cr., II. loch 40 cr., III. loch 30 cr., Galeriă lnceputulft producţiunei după 8 ore.	In tote dilele producţunei.
Dumineca 2 producţiunî la 4 ore şi sera Ia 8 ore.
Szâm 1354—1888.
si 20
9
15 cr.
tanf.
A nagyrebrai român tannyelvii kozsegi elemi nepiskolânâl 300 frt. evi fizetessel s lak-es kertilletmenynyel, illetve ennek termeszet-, ben valo kiszolgâltatâsa helyett 100 frt. illetmenynyel egybekotott javadalmazâssal rendszeresitett rendes tanitoi âllomâsra ezennel pa-1 lyazatot birdetek.
Felhivom mindazokat, kik ezen âllomâst elnyerni ohajtjâk, hogy a tankepesitesre,—magyar nyelvben valo jârtossâgra, eddigi alkal-maztatâsra vonatkozo okmânynyal, valamint orvosi es erkolcsi bi-zonyitvânynyal folszerelt s 50 kros belyeggel ellârtott sajâtkeziileg românul es magyarul irt folyamodvânyukat az illeto vârmegyei kir. tanfelugyelo utjân folyo 1888 evi szeptember 20 napjâig hozzâm adjâk be.
Besztercze 1888 augusztus 28.	HavaS Gyula,,
133,3—2	Besztercz e-Naszodvâvmegye kir. tanfelugyeloj,ţ
Se deschide abonamente pre anulu 1888
la
AMICULU FAMILIEI, piară beletristicii şi enciclopedicu-literaru— cu ilustraţiunî.— Cursulii XII. — Apare în 1 şi 15 c|i a lnnei în numeri câte de 2—8 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteza cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Românilorii de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totii nisuesce a întinde tuturoru indivic}iloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulă întregii e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
PRE0TULU R0MĂNU. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — 3V2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregh e 4 fl.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
Colectanţii primesctl gratistt tottt alţi patrulea esemplaru.
Mnmen de probă se trfmitu gratisu ori-cui cere*
9HT A se adresa la „CANCELARIA NEGRUJU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania.
Totu de aci se mai potti procura şi următorele cărţi din editura propriă:
Apologie. Discusiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulh Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulh 30 cr.
Renascerea limbei românescTîn vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregorin Silaşi. (Op complet). Broşura I. IE. şi III. Preţulh broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura IR. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste anii, de I. Papiu. TJnh volumh de preste 26 cole. Acest oph de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acesth soiu apărute pănă acum — avendh şi o notiţă istorică la fiă-care sârbătore, care arată timpulh întroducerei, fasele prin cari a trecuth şi modul cum s’a stabilith respectiva sărbătore. Preţulh e 2 fl.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Eniilia Lungu. Preţulh 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulh 20 cr.
Idealuld perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulh 15 cr.
Opera unui omâ de bine. Novelă originală. — Continuarea novelei: Idea-luld pierdutd de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulh 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulh 10 cr.
Codreand craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulh 10 cr.
Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulh 10 cr.
Eld trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţh. Preţulh 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea Ini Dragoşh. Novelă istorică naţională. Preţulh 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după "Wachsmann, de Ioanh Tanco. Preţulh 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulh 10 cr.
Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulh 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte dnpă Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulh 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulh 30 cr.
Petulantuld. Comediă în 5 acte, după Augusth Kotzebue, tradusă de Ioanh St. Şuluţh. Preţulh 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas.' — Cu portretulh M. S. Regina României. Preţulh 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Unh volumh de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulh redush (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioanh Poph Reteganu. TJnh volumh de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulă dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aură. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulh 20 cr.
Biblioteca Sătenului Română. Cartea I, II, m, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulh la tote patru 1 fl. — câte nna deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulh 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulh 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulh 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţământulfl intuitivă în folosulh elevilorh normal! (preparandiall), a în-văţătorilorh şi a altorh bărbaţi de scolă, de Y. Gr. Borgovanh, profesorii pre-parandialh. Preţulh unui esemplarh cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămh vre-unh oph, întocmită după lipsele scolelorh nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlh şi recoman-dămh mai alesă directorilorh şi învă-ţătorilorh ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De Y. Gr. Borgovan. Preţulh 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Poph, profesorii la gimnasiulh din Năsăudh. — Manuală aprobată prin ministeriulh de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulh de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulh 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioanh Buteanu, prof. gimn. Unh volumh de peste 30 cole. Preţulh 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioanh F. Negruţh, profesorh. Oph aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulh de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprin4endh composiţiunl de toth soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosh de cătră preoţi, învă' ţătorî şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulh 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparan^I. Broş. I. scrisă de Gavrilh Trifu. profesorh preparan-dialh. Preţulh 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosh ilustrată. Preţulh unui esemplarh broşurath e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legatfi mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculă mărgăritară sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosh ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulh unui esemplarh broşurath e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânefă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplarh e 10 cr.; 50=8 fior.; 100=5 fl.
Visulă Prea Sântei Vergure Marja a Născătorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulh unui esemplarh spedatfi franco e 10 cr., 50 esemplare 8 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu ChrisM
Preţulh unui esemplarh legată şi spe-dath franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.