BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori n«francate nu se prime seu, Mann8crip':o nu se retrimită! Birourile de armuri: Braşovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesonîn Vlena: Rudol/Mosse, Haasensiem A Toffler (Otto Maas), Eeinrich SchdUk, Alois Hemdl, M.Dukes, A.Oppelik,J. Dan-tuhtrg; în Budapesta: A. 7. Gold-btrg er, Anton Mexei, Eckstein Bemat; înFrankfUrt: Q.L.Dwbe; înHam-burg: A. Steiner. Preţuiţi inserţinnilorti: o senă gwrmondii pe o colină 6 cr. ţi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si învoiălă. Reclame pe pagina IlI-a o se-xiă 10 cr. v. a. s6u 30 bani. Nr. 184. Braşovu, 20 Augustă st. v. 1888. Mare mişcare s’a pomitu între Ungurii ardeleni în contra proiectului guvernialu privitorii la res-cump&rarea regalieloru. E vorba în casulu de faţa de propria avere a posesorilorii de regalii unguri. Prin amintitulu proiecţii ei îşi vSdu periclitată în mare parte acestă avere, căci gu-vernulu are de gândii a răscumpăra dreptulii de cârciumăritii c’unu scă4ămentii de 2O°/0 şi unele regalii ar vre să le secvestreze fără nici o răscumpărare. Fiindii der în jocii şi pielea lorii, proprietarii unguri au lăsaţii la o parte şovinismulu ce-’i legă aşa de strînsă de guvernă şi se pregătescă seriosu a întră în luptă cu elu. Nemeşii unguri suntu fărte iritaţi pentru-că, ei, prin amintita răscumpărare guvernulu voesce „se’i jăfuescă.“ Foile din Cluşiu, şi în deosebi oposiţionalulu „Ellenzek,“ spriji-nescu şi nutrescu acesta mişcare anti-guvernamentală. Ele publică articulî, cari nu vorbescu decâtu despre intenţionata „despoiare“ şi „înşelăciune. “ Erî, au ţinută possesorii de regalii unguri o conferenţă în a-cestă afacere. Nu scimă ce voră fi hotarîtă, der decă este să con-chidemă din apelulă, prin care a fostă conchemată conferenţă, a-tuncî trebue să credemă, că hota-rîrea ce se va fi luată erî conţine o declarare formală de res-boiu contra guvernului. Baronulă George Banffy merge în apelulă seu, celă publicămă mai josă, pană a declara, că gu-vemulă ungurescă este celă mai mare inimică ală Unguriloră ardeleni, mai mare chiar decum au fostă „Rusulu şi Valachul la 1849“. „Destulă amă linsă blidele ce-loră din Ungaria“ esclamă Banffy, — „şi ce amă dobândită? Amă fostă eschişl din camera magna-ţiloră, fiind-că amă sărăcită, jert-findu-ne averile pentru patria şi pentru ideile mari; şi acum, după FOELETONTJIitî -GAZ. TRANS.“ ______________*__________‘_v_____ AmintiH din Pribefia (tapa 1848. de I0ANU 6HICA. m (Urmare). A. G. Golesdu şi Ştefanii Golescu lui Ion Ghica la Constantinopolu. . , Parisă, 17 Decemvre 1848. 'jfc&v:, j|P§B& au vomfi abate tirănia ce a-«pasă Românismillfi, „Dreptateaşi Frăţiau tot* în doliu să o pintăinfi. : oplanurile . tale de a na aduna ca să detenmnămă modulă uniformă, după care > trebue să.luCrămă, îmi placcţ forte.piuită, •şt&ţimni sărîă pimă în lucrare, când nu .'narată, .Au .vauiţă uicl, ţT. şi Go-. : il&cik^Qinesau,,i^râdi^auUj C. Rălcieşcu, Eosabti, N-. .-Oraţuleşcu, şi ^râtienii ; se mai află poetulă Alexandri şi se aşteptă peste puţmă şi Negri, Alexandri celă micii, ună Moruzi, Laseară Rosetti, Ie-pureanu şi încă vre-unulă seu duoi Mol- “Gazeta“ iese în fie-câre 4i* Abonamente jentru Anstro-Unnaria Pe unii ană 12 fl., pe ş6se Inul O fl., pe trei Ioni 3 fl. Pentru România şi străinătate: Pe unu ană 40 iî-ancl, pesăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la t6te oficiale poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentnln pentru Braşovu: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe ună ană 10 fl., pe s6se luni 5 fl., pe trei • luni 2 fl. 50 cr. Cu dusnlă în casă: Pe unu ană 12 fl., pe sâse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplară 5 cr. v. a. sâu w '15 bani. Atâtă abonamentele câtă şi inserţiunile simt a se plăti înainte. Eraşovă, Duminecă 21 Augustă (2 Septemvre) 1888. ce cu t6te astea amă alesă erăşl pe mamelucii guvernului, aceştia umblă sene răpescă a patra parte din averea ndstră“. Nobilimea maghiară ardelena se-şî fi jertfită averea pentru patria şi ideile mari ? Multe ară fi de 4isă în privinţa acesta. Der noi ne marginimă a constata, că pentru pretinsa mare idea a „conto-pirei naţiuniloră surori din Ardelă şi Ţera Ungurescă“, pentru care pară a se însufleţi şi astă4î mulţi dintre ei prin adunările kulturegy-letiste, Ungurii ardeleni şi-au sacrificată posiţia şi drepturile loră de sine stătătore, au sacrificată buna înţelegere dintre conlocuitori precum şi tote bogăţiile ţerei ardelenesc!. Şi ce au dobândită? Baronulă George Banffy o spune cu o claritate, care nu mai lasă nici o îndoelă. Au dobândită că s’au sărăcită pe ei şi au sărăcită .ţera, ca se se împărtă-şescă de problematica gloria de a servi ca materială pentru întărirea ceteloru de mamelucl ai guvernului ungurescă. Şi cum sta, după tâte aceste, cu marea idea a contopirei ? Ge a câştigată elementulă ungurescă din Ardelă în putere şi în avere? A câştigată noua breslă a ma-riloră proprietari evrei boeriţî, a câştigată câte-va scdle de stată unguresc! fără elevi, contribuţiile ne mai pomenite, răscumpărările scumpe şi Kulturegyleturile. Acesta — are dreptate br. G. Banffy — e „ destulă!“ încă prea „destulă!“ pentru a deschide ochii chiar şi Unguriloră ardeleni. Numai de n’ar fi prea târ4iu! Răscumpărarea regalielortl şi Ungurii ardeleni. Caracteristicii este unii apelă ce-lă îndreptă baronulă George Banffy „că-tră clasa proprietariloră din Ardealău. Acestă apelă, pe care ’lă publică „Ellen-zeku şi „Erdelyi Hirado", este de urmă-torulă cuprinsă: „Răscumpărarea regaliiloră e în a-jună a se săvârşi, Credă că a venită liAjp.ulă ca să li se deschidă ochii şi pro- cu politica loră paţientă de pănă acum şi să nu sufere în tăcere ca să fiă jă-fuiţîu, „Amă totă linsă blidele guvernului ungurescă; ce-amă dobândită cu acesta ? Prin ce s’au recunoscută jertfele şi iubirea de patriă a strămoşiloră noştri? Prin acea, că nobilimea ardeleană a fost dată afară din camera magnaţiloră, adecă nici n’a fostă lăsată să între c|kendui-se: decă aţi adusă jertfe pentru patriă, decă v’aţl jertfită averea pentru idei mari, aţi fostă nisce măgari smintiţi, suferiţi der.“ „Acesta li s’a răspunsă şi bravulă Ardeleană se întorse tristă acasă şi la alegerile următore trimise erăşl pe bunii săi mamelucl, pentru ca cei de susă să nu-i ia în nume de rău mânia lui. Pof-tescă şi încuviinţeze şi mai departe tote căci încă mai avemă ce pierde, încă n’amă fostă cu totulă jăfuiţl.“ „Ei bine, proprietare Ardelenă! înainte de a ţi-se jăfui încă a? patra parte din avere, înainte de a ajunge să cer-şeşcl pe drumuri, te întrbă: Eşti mulţă-mită cu succesulă politicei tale? Nu-i aşa că s’a plătită ca să totă faci la temenele ani îndelungaţi şi să (ŞicI la tote „aşa Măria Ta"? Nu-i aşa că-ţl pare a-cuma rău?“ „Dâr încă nu-i prea târdiu, acuma e timpulă de a lucra, de a ne apăra în contra inimicului nostru celui mai mare, în contra guvernului ungurescă (vede-kezni a leguagyobb ellensegunk, a ma-gyar kormâny ellen)! Decă Rusulă în 1849 a jăfuită, spuneţi: v’a luată elă atâta câtă plănuescă acum cei dela guvernă a vă lua? Nu-i aşa că nu v’au luată atâtă şi totuşi Rusulă şi Valachulă a fostă a-cela, cu care necurmată ne spariă ei, er nu ună guvernă liberală ungurescă!" „O risipire nebună de doi-spre-cjece ani voiescă s’o îndrepteze prin aceea, că ne iau o parte a averei nostre şi ne dau pentru acâsta hărţii de valore cu ună scădământă de 20°/0; hârtii în a căroră cursă promisă numai prostulă crede, nu însă ună omă cu minte. Decă ne iau bani să ne dea în loculă loră bani gata, să ne dea întregulă capitală fără scăijâr mântă, să ne rescumpere tote cârciumele, nu numai cele, cari le placă. 0 asemenea despăgubire pretindemă noi, căci acesta este îndreptăţită şi drâptă, acesta ne fepe-bue; orf-ce altă despăgubire e sinonimă cu înşelăciunea, care decă se va comite numai pentru aceea va rămâne nepedepsită, pentru-că o va comite guvemulă.“ „Nu-i aşa, că decă cineva defraudeză sute de mii, hoţulă este urmărită pănă în America şi de acolo îlă aducă legată în fieră şl-lă dau în judecată? Proprietariloră ardeleni li se iau milione şi ei sufără acesta în linişte? — atancl o şi merită. Bine face guvernulă, să dea, ca şi visitiulă rău, în calulă care trage mai bine, să ne ia totă; decă pote să ne răscumpere astfeliu regaliile, atunci pote că-i bine să ne ia cojoculă de pe spinare. Şi după ce ne voră fi golită pungile şi voră fi zidită din banii luaţi noua clădire a parlamentului, acestă monu-mentă va vesti lumii minunata capacitate a guvernului nostru în operaţiuni financiare, şi laşitatea şi nemernicia nos-tră, a proprietariloră ardeleni.“ „Der eu nu presupună dela compatrioţii mei ca să se dea aşa cu una cu două, sângele vechiu nu s'a pierdută încă. Inzadară s’au vândută pentru cinci pi-ţule (firfirici) sfintele nume ale strămoşiloră noştri, înzadară au botezată pe nisce mişei şi înşelători dându-le nume ca ală nostru.*) încă totă mai putemft distinge ce e vechiu de ce e nou, ceea ce e originală de ce e falsă, pielea de câne**) de pielea de iepure. Să mai gă* sescă încă de aceia, cari deşi au mai sărăcită prin jertfele aduse de părinţii noştri pe altarulă patriei, totuşi mai tragă dobândă din averea pierdută prin onorea cu care naţiunea maghiară încungiură numele loră, — decă pănă acuma amă suferită, amă îndurată, amă jertfită, aideţt acuma să he adunămă puterile cu ultima răsuflare, ca leulă rănită de mârte, aideţl să ne grupămă în jurulă unui singur stegă şi să strigămă: „destulău! aideţl să strigămă cu o voce, care să fiă aurită de fiăcare şi pretutindeni; aideţl să strigămă c’ună glasă, cu care pote *) Alusiune 1» maghiarisarea ntuaeloră şi la nobilitarea jidoviloră. Eed. **) Kutyabdr, prin care se indică diplomele vechi nobilitare, ce erau scrise pe piele de câne. Red. dovenl. Din câţi ne aflămă aici numai vr’o sută galbeni mai avemă, bani numai. 600 galbeni se aştâptă dela Colg-houn din cei publici ce i s’au încredinţată lui ca să’i trimită la Parisă. A-cum afiâm, că nici ună bancheră din Bu-cureşcl , nu vrâ să mai trămită poliţa. Ce va fi nu soiu, der măcară şi cu a-ceştl 500 galbeni cum să se misce toţi din Parişă? Şi câtă cheltuială vomă mai face pănă voră şosi şi acei bani ?. Dâcă aducă Moldovenii ceva bani eu dânşii, nu sciu, der nu credă, după scirile ce avemă din Bucovina şi Transilvania- O. BăUjescu, avea cu dânsulă aprdpe 3600 gălbeul, şi s’a pusă de i-a dată ltri Ma-gheru .Şi Eliadă şi a venită numai cu 4QQ gâîbenl; (fo cari a mai dată unora ,şf altora şi‘ ,& rămasă cu nimîcă.r Ma-; gheni io’^vea bani să ţiă pandurimâa şi cheltuia difi. punga .{tnji... 1000 "d® * Seni," luaţi ^delâ BMci^dfi oh^uită chiar .în câmpulă Iui Trai ană şi ^cei-lalţl , bani s^âu' împărţită refugfaţilbiŞ din Ar-' deală ""' Acum ce &cemfi noi^ăSanl?-tJum 'se lucrămă şi cran să piorhâscă Românii la Constantmopole sâu la Yiena? Subscripţii în ţâră cnm să faci, când toţi cei buni suntăarestuiţl? Când n’a- vemă agenţi prin Transilvania, Bucovina, Bănată, Serbia, Bulgaria, România şi Moldova. Aşa der, vefjl tu bine, că ne ăfiâniă într’ună cercă viţiosă: fără orga-nisare nu se adună bani, şi fără bani nu ne putemă organisa!! „hi âstfelă de împrejurări, organî-saţia se face (de par la loi de nâcessite). Fiă N. Golescu şi N. Ghica capi ăi emigraţiei. Nu sciţi de va fi venită N. Ghica la Constanrinopolă, der pănă să viă N. Golescu nu aşteptat!; soriţi şi trimiteţi âmenl să adune bani în ţâră şi să tri-mâţă sumele la Constantinopolă, şi tu trămite-le încâce ca aă se pornâscă de aici Românii şi să rămâe numai unulă seU doi. Aici toţi primescă pe acei doi capi ce i-aţl numită voi de acolo;, eu sci că de multă ţl-am'scrisă, că mă. supura la tote ce veţi hotărî, fmmai să fie ună comitetă : 6re-care, să fie ună capă. _ Nu avemă novele dela* Eliadă, nici dela Tdlă. Băicescu ml-a scrisă în 22 ;N* din Sibiu şi nu’mî cfice nimică de mortea lui Bolliacă, ba 4iee că a sosită cu dânsulă şi cu vărulă meu Aiecu v aşadâr mortea lui Bolliacă nu este adevărată. Magheru a plecată spre Franc-fort. Băicescu (fice că poliţia austriacă nu l!a lăsată în Transilvania, şi mai a-daogă, c& nici de dânsulă nu este sigură că’lă va lăsa poliţia. Eu nu nrea credă la acâsta; se pâte că numele lui Magheru să fi speriată pe guvernă, dâr despre ceilalţi emigraţi nu credă să^i go-nâscă Austria, căci mai multă decâtă oricând guvernulă Austriei a înţeiesă că trebue să se silescă , a atrage simpatiile Rom anilor Ci. Este ună lucru de măre importanţă pentru Austa^a ca printre celelalte naţiuni din cuprinsuitt imperiului să recunoşcă şi o naţiune română care va număra pănă la 3.500,000 omeni şi care prosperândă sub guvernulă cons-tituţion^ă ală imperiulăi, ar trage neapărată simpatiile Princip aţelor ă româ-nescl în favorulă Germaniei. Cum vrâi dâr c* Austria să persecute pe Români? Ba eu aşi povăţui pe toţi emigraţii din Transilvania ceară dela Viena naţura-lişaţiă în Transilvania şi aşa averile loră în Prmcipaţe. să fiă sigur®, precum şi persânele lord, când voră voi să’şl caute de interesurf. jEîu sijqjţ, pătrunsă Că fio va renaşce Românfşmulă îh Austria, nu mai pâte pieii Românismulă în principate, măcară deşi ar rămânea Muscalii pentru totdâuna în ţâră; de aceea Nr. 184 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. biile îşi voră ocupa posiţiunile lord. In locurile Dugueschin, Bayard, Triomphant şi Inconstant, suntă aşe4ate divisiuni. In partea răsăritena se vădă aşe4ate două corăbii panţerate „Teribille* şi „Chimant11 cu nisce tunuri de 42 cm. lung. cu-o greutate de 72 tone. In mij-lo culţi acestora se află ună torpilând ce servesce totodată şi ca fard, er mai a-fundd spre răsărită suntd împărţite corăbiile cuirassate BFrideutu, „Friedlandu, „Richelieu11 şi vasele esploratore Papin şi Faucon. Amiraluld Amet îşi împarte flota sa în două părţi: una sub comanda lui şi alta sub comandantuld de marină Davarenne. Corăbiile vord fi provă4ute cu totd feluld de arme: tunuri, pusei, revolvere ş. a. Flota deja e gata de răs-boiu. Manifestulil principelui Victorii Napoleonii. „Corespondance de l’Est“ pri-mesce următOrele dela corespondentului ei din Bruxelles: „In curândă principele Yictord Na-poleond va adresa francesiloră und manifestă, care va face und mare răsunetd Acestd manifestă scrisă de însuşi principele va fi revă4utd de cei câţl-va consilieri ai săi. Elă este redactată astfelă că e d’asupra tuturoră scrisoriloră politice eşite pănă acuma din mâna prinţului. Acesta va fi ună manifestă-programă care va conţine motivele pe cari se ba-seză moştenitorulă Napoleoniloră, voindă să arate că reedificarea imperiului e necesară şi importantă. Prinţulă, care pănă acuma a trebuită să rabde tote susceptibilităţile comitelui de Parisă, va rupe de astădată într’ună modă publică şi deschisă cu monarchia parlamentară. Elă se va presenta ca partisană ală parlamentarismului moderată. Elă va combate într’ună modă e-nergică dreptulă cameriloră de a’şl a-roga nu numai supraveghierea şi con-trolulă puterei esecutive, der şi puterea ce o au ele înşi-le, după cum stau lucrurile a4l în Francia. Elă va cere de asemenea alegerea preşedintelui de stată prin und plebis-citd, totodată şi neresponsabilitatea mi-nistrilord. Ya mai cere şi o restricţiune importantă în drepturile acordate parlamentului, votate prin Constituţia republicană din anulă 187B. Se vede, că a-cesta e întocmai cu programulă generalului Boulanger, înfăţişată sub alte forme. SCIRILE PILEI. Cu privire la majoruld de honve4l Yedo Jeno, despre care scimă că a produsă atâtă sânge rău în Ungurii şevi- niştî, fiind-că la ună banchetă cu ocasi-unea onomasticei Majestăţii Sale, a ţinută ună toastă în limba germană, — se scrie din Debreţină, că colonelulă Farkas Daniel a pornită cercetare şi s’a descoperită în urma acesta, că majorulă a toastată în limba germană la ordinală espresu alu locot. colonelului Ştefană Hich-ter. In urma acesta, 4ice „Egyetertes,u archiducele Iosifd, ca comandantd supremă ală honve4iloră, ar fi cerută dela colonelulă Farkas să ’i se raporteze despre starea lucrului. — Yomă vede ce se va mai alege şi din asta. * * * „Pol. Corr.u desminte soirea, că în urma scumpirei tăbacului veniturile monopolului tutunurilor ar fiscă4ut atât de mult, încâtă guvemulă ar ave de gândă să restabilescă ărăşî preţurile vechi ale tutunului. Numita foiă afirmă, că la veniturile monopolului tutunuriloră nu se observă nici o scădere, consumatorii potă suporta urcarea preţului şi prin urmare, guvemulă n’are de gândă să restabilescă vechiulă tarifă ală preţuri-loră scăriţe. * * * Nl-se comunică, că d-na Aurora Neculae Perlea, soţia d-lui comerciantă şi primară ală oraşului Brăila, din România, s’a înscrisă, prin d-na presidentă Susana Andreiu Mureşianu, ca membră fundaiore a „Reuniunei văduveloră române Braşovă-Săcele“ solvindă taxa de 25 fi. — Bine ar fi decă asemeni nobile esemple şi-ar afla câtă mai multe imitătore şi dincolo de munţi. * * * „Românulă“ află, că mai multe e-semplare din 4iarulă albanesă „Squipe-tariu (Albanezulă), despre care şi noi f&-curămă amintire în numărulă de alalta-erî ală foiei nostre, trimise fundă în Albania, parte din ele s’au împărţită, cea mai mare parte însă au fostă secvestrate de guvemulă turcescă. Se 4ice, că acestă faptă a produsă o mare nelinisce prin sferele oficiale. Consulii turci din Albania au fostă însărcinaţi să supravegheze cu cea mai mare atenţiune mişcările ce se voră mai produce acolo. * * * Cetimă în „Românulă“: „D. N. Bordeanu, care de ună timpă îndelungată a desfăşurată o întinsă activitate pe tărâmulă publicistică, care dela 1882 încoce a fostă continuu primulă redac-toră ală 4iarului „Naţiunea11 şi care în timpulă ministerului dlui Brătianu a fostă secretară generală la ministeriulă de es-terne, şi secretară ală legaţiunei române din Constantinopolă, a încetată din vieţă după o lungă suferinţă. Inre-gistrămă cu o deosebită părere de rău acestă tristă scire, cu atâtă mai multă, că răposatulă a servită credinciosă prin-cipiiloră liberale şi democratice, pentru cari continuu a luptată alăturea cu d. Dumitru Brătianu.u * ■ * * vorbi numai dreptă pretensiune şi dreptate.11 „In 31 Augustă voimă să ne întru-nimă în Cluşiu la conferenţa conchemată de reuniunea economică; să se presen-teze acolo fiecare interesată, este o ces-tiune de vieţă pentru noi, în care mai târ4iu nu se va putea schimba nimică.u „La revedere.11 Italia şi Francia. Din Roma ’i se scriu lui nIimesu cu data de 26 Aug. următorele: Ne’nţele-gerea francesă-italiană a făcută ca tdte partidele din Italia să se unescă spre o acţiune comună în afacerea Massauahu-lui. Chiar şi parele cari mai nainte îi împutau lui Crispi, că araţ^ prea mare slugărnicia faţă de Bismark şi cari mai bine ar fi voită o alianţă cu Francia decâtă cu Germania, chiar şi acestea, a-probă acum nota lui Crispi cătră Go-blet — er guvemulă Crispi în împrejurările actuale e mai puternică ca ori când. Tonulă nepretinosă ală rescrip-teloră francese şi împrejurarea, că Francia tocmai în acelă momentă s’a 'grăbit a pune în jocă acestă cestiune, când a-micii ei se sileau să încheie legături mai intime cu Republica, cari ar fi fostă privite ca bune mijloce spre susţinerea păcii europene, pe ori ce omă de bine l’au făcută să se convingă despre aceea, că demnitatea Italiei nu se p6te uni cu prieteşugulă faţă de Francia. Faptulă că o parte a flotei italiane de răsboiu s’a pusă în mişcare — continuă „Times11, — a dată prilegiu la forte multe conjecturi. Cea mai gene-ralisată părere însă este, că pasulă a-cesta ală Italiei învolvă. în sine o demonstraţia, dreptă răspunsă la cea din urmă notă turcescă. E greu însă a crede că din acesta s’ar pute nasce vr’o turburare după ce Sultanulă a declarată categorică, că elă voesce să rămână în rela-ţiunl amicale cu Italia. Procederea Italiei e probabila că are de scopă a preveni o eventuală acţiune francesă în Tripolis şi a arăta Francesiloră câtă de iute se pote mobilisa flota italiană. Dealtmin-treleanu e decre4utfi, că Francia va conturba pacea Europei în momentele aceste. Der ori cum ar fi şi ori câte voră scrie 4ia-rele oficiose — sfîrşesce corespondentul — părerea generală este, că se pregătesce o furtună, care nu este prea îndepărtată. Lumea oficiosă, lucru firescă, că bucină totă pace, der nu-o face aşa, ca să deştepte încredere. * De altă parte despre mişcările flotei francese se scriu următorele : Flota francesă, care de presentă se află în marea mediterană, constă din 14 corăbii cuira-sate, 7 corăbii de esplorare şi din vre-o 30 torpile tote sub conducerea amiralului Amet Ca locă de plecare este sta-torită sînulă de mare Hyer unde coră- socotescă că cestiunea Românismului din Austria este o cestiunea de vieţă său de morte pentru noi; de aceea şi îndemnă pe toţi ca să nu se depărteze din Transilvania, Bucovina şi Banată. Austria avendă$ acelaşă interesă cu noi, nu ne pote persecuta; der cine scie ce greşălă voră fi făcută emigraţii noştri? Yoră fi începută a sbiera democraţia şi frăţiă cu Ungurii, pe când Austria nu vrea să asculte de democraţiă, şi atâtă urăsce pe Unguri, încâtă numai pentru perderea loră favoriseză celelalte naţionalităţi? „Dela aceste tăte nu trebue să tragi tu consecinţa că eu aşă bate cu toba că trebue să ne unimă cu Austria. Eu sciu Că ce se scrie prin gazete nu trebue să ca4ă sub răspunderea nostră; însă nici prin gazete n’aşă voi să se pră vorbescă lămurită despre unirea principateloră cu Austria. Ce a lucrată Maiorescu este lucru secretă, şi de se va descoperi pu-temă să desavuămă ună agentă; chiar eu ca dânsulă lucrasemă fără a lua instrucţiuni dela nimeni, căci vedeamă că nuînai aşa vomă atrage simpatiile şi a-tenţiunea Germaniei cătră noi. Trebuia să facemă păsuri ca să dobendimă fa-vorulă Austriei pentru Românii din Tran- silvania, Bucovina etc. etc. Trebuia să dobândimă acestă favoră, ca să asigu-rămă fiinţa naţională a Principateloră. Nimică der din aceste păsuri nu trebue să sperie pe Turcii cei luminaţi, er pe ceilalţi Turci n’ai cum să-i faci să în-ţelegă, că ne trebue libertate, şi în a-cesta stă dificultatea cea seriosă a posi-ţiunei nostre. Eu sunt partisanulă celă mai sinceră ală unei nedespărţite uniri a Principateloră cu Turcia, pe temeiulă capitulaţiuniloră; Cu cu inima curată aşă pute să jură credinţă Porţei, şi nu credă să fiă o trădare adevărată când facemă păsuri de acelea, care aducă pe Austria să ia dreptă sistemă a protege pe Românii din Transilvania; şi prin ună asemenea cuibă de libertate, facemă cu neputinţă periciunea naţionalităţii româ-nescl în principate. Când aşă găsi ună Turcă luminată, care să voiască ca noi libertatea Principateloră, fără a se teme de veleităţi vrăşmăşescl din parte-ne, de faţă cu dânsulă aşi lucra pentru Românii din Austria; der găsesce-ml pe acelă Turcă, tu care trăescl printre Turci. „In scurtă, nu credă să avemă multe sisteme de politică. Românii se află împărţiţi între trei puteri; acei ce se află în Basarabia puţine relaţii au cu cei-lalţî, er aceştia de şi facă parte unii din im-periulă Austriei, er alţii din imperiulă o-tomană, însă multe şi adese relaţii au între ei. De va înflori der Românismulă în Austria, nu se pote . să pieră în Turcia şi vice-versa; cum se p6te der să nu se intereseze unii de desvoltarea naţională a celor-lalţl? Politica celoră din Turcia este să se aibă bine cu Sultanulă, ca să scape de slavonismă. Totă măes-tria nostră este să arătămă Turciloră, că cu câtă voră sprijini mai multă desvoltarea nostră naţională cu atâtă voră fi mai siguri să ne aibă, cu dânşii, căci numai dorinţa de a păstra naţionalitatea nostră şi neputinţa de a o dobândi cu Turcii ne-ar-.face să ne aruncămă în manile Austriei, încolo este mare antipatiă între Români şi Germani, chiar după caracterulă loră naturală; şi când ar fi Turcia o putere tare şi liberală, mai lesne ar alerga Românii don Austria la Constantinopolă decâtă noi la Viena; când am fi noi desvoltaţl şi puternici, mai lesne ar veni Transilvania la noi de câtă noi să mergemă a ne lipi de Austria prin Transilvania. De m’am întinsă atâtă de multă a- De cât-va timpă au apărută în Atena şi Pireu bilete false ă 500 drahme; după multe cercetări s’a descoperită, că ele erau puse în circulaţia de fraţii Adolf şi Stilio Demardini, lucrători în minele dela Laurium, ei au mărturisită, că e-esistă la Italia o asociaţiune de falsificatori ai căroră membri se află răspândiţi în tote Statele şi că totă ei suntă fasificătorii bileteloră României descoperite la Severină. Guvemulă grecescă a trimisă în Italia pe ună procuroră pentru urmărirea investigaţiuniloră. Procesulu de pressă alu foiei „Ro-manische Revue.“ Cu privire la acestu procesă mai cetimu în „Egyetertes* între altele: „Procurorulă reg. Parecs accentua, că „Rom. Revue11 este ună adevărată deposită de articull anti-maghiarî. Şi Albu, cu tote că a crescută cu pâne un-gurescă la preparandia din Deva, acum aţîţă în contra constituţiei şi pe alţii voiesce să-i facă să credă, că Românii numai pentru aceea suntă eschişî din o-ficiile publice, pentru-că nu suntă solidari. După procurorulă, a vorbită apără-torulă, advocatulă Bredicianu. Guvemulă, 4ise elă, impune Româniloră cu forţa limba ungurescă; din dietă au fostă es-chişî Românii. Gimnasiulă din Deva, despre care menţiona âcusatorulă publică, nu este numai ală Maghiariloră, ci este şi ală Româniloră. Albu nu a aţîţată nici în contra constituţiei, nici în contra elementului maghiară. Cere achitarea clientului său. Acusatulă la pertractare a vorbită numai în limba germană şi a declarată, că nu sciă unguresce. ....Acusatulă a insinuată recursă de nulitate în contra sentinţei şi a adusă garanţi, sub a carora chezăşiă a fostă pusă pe picioră liberă11.... Ci propseză lailiamea Festei? (Ună intermezzo la tribunalulă penală de acolo.) Budapesta, 28 Augustă 1888. Nu potă trece cu vederea ană intermezzo petrecută într’o şedinţă a tribunalului penală din „Fortuna11 în Pesta. E acusată ună cesomicară: Schmiedt Jakab, israelită, de 50 de ani, pentru de-fraudarea mai multoră ceasornice, cari le-a primită spre reparare. înainte de a răspunde la întrebările generale, declara că nu scie unguresce. Preşedintele: unde ai fostă născută? Acusatulă: Aici în Budapesta. Preşedintele: Fiă-ţl ruşine! Decă vo-iescl să trăiescl în ţera nostră, eşti datoră să înveţi şi să vorbescl limba nostră! Stern Jacab, păgubaşulă, e din Buda-vechiă. Nici elă nu vorbesce unguresce. supra acestui punctă, pricina este că vream să-ţi arătă că nu prea ne parali-sămă lucrările unii altora; sunt lucruri de cari n’aşă vorbi prin gazete: nu aşă pune, spre esemplu, se scrie că Teii şi Eliadă se ducă la Francfurtă ca să închine ţera Germaniei, der ca să ceră a-jutorulă Germaniei în contra Ruşiloră, cari ameninţă libertatea comerciului Du- I nării, şi viseza deslipirea provinciiloră I slave de cătră Germania. Der tota câte I se scriu prin gazete nu suntă ale nostre şi Turcii cei luminaţi voră înţelege lu-crulă cum merge; poţi să le cjicl, că chiar agenţii şi spionii ruşi scriu astfelă de lucruri prin gazete, ca să ne strice cu dânşii, şi că noi atâtă de multă do-rimă să le arătămă sinceritatea nostră, în câtă le comunicămă t6te lucrările ndstre cătră curţile streine şi amă vre cu dânşii şi printrânşii să lucrămă, noi ceremă şi consulă permanentă turcescă în BucurescI, ca să nu mai rămâie nici o îndoială Turciei despre disposiţiile nostre. Der ca să ne nimicimă cu to* tulă încâtă prin noi înşine şi de-a dreptulă să nu cerem nimica dela cabinetul Europei, acesta să nu o aştepte P6rta j nici să o dorescă, căci ori cine mai bine Nr; Î84 ' OAZJLTA X vAmi^jL. Preş.: Cum e cu putinţă, să nu scii D-ta unguresce, când eşti născută în patria ungară, te hrănesc! totă aici, mân-cândă pânea nostră? Păgubaşulă, firesce, tace. Ce să şi (jică bietulă? Preş.: N’avemă lipsă de patrioţi, ca şi D-ta! Ună altă păgubaşă asemenea provocă indignaţia marelui patriotă-preşe-dinte, fiind-că nici densulă nu vorbesce „limba statului. 44 Preş.: Ruşine, mare ruşine! Mare ilaritate în auditoriu. Toţi rîdă. Preş.: Cine voesce să rîdă şi să-şi petrecă să iasă din sală afară! E fârte regretabilă, că aucjitorului îi vine să rîdă de aceste! Cine trăesce în ţâra nostră şi mănâncă pâne ungurâscă, ar pute să scie limba maternă; dâcă nu, atunci să o înveţe din respectă cătră patriă/ N’am aurită nici ună aplausă la a-ceste cuvinte ale „marelui patriotă44 Geza Kossuthânyi. T. — Coresponienja „Mei Transilyaniei.- BrănescT (România), 18 Aug. st. v. 1888. Cine dintre cei ce petrecă în Bucu-rescl, mai vîrtosăîn timpulă verei, nu a dorită a se scăpa de sgomotulă trăsuri-loră, de căldurile tropice, şi a se retrage în vre-o parte a ţerei, unde în liniştea naturei, sub umbra copaciloră, la murmurulă lină ală păraeloră, pe pajiştea verde, seu nâptea la razele lunei sub bolta azuriă, acoperită de miriade de stele, se dea cursă liberă cugetăriloră.... Invitată fiindă de simpaticulă Domnă Constantină Collibăşianu la moşia domniei Bale din judeţulă Oltă, numită. „Văleni,14 prin acesta mi-se oferi şi mie o-casiunea de a face o frumosă escursiune la ţâră. Sătulă Văleni este aşezată pe bazi-nulă Vedea, cu posiţiunl destulă de fru-mose, cu aerulă dulce şi sănătosă. Ml-a fostă uşoră de a mă convinge, că ţăra-nulă din acestă localitate este mai înaintată şi mai emancipată, ca în multe alte părţi, şi acesta cu dreptă cuvântă este a se datori d-lui proprietară şi pre-fectă Constantină Collibăşianu, care prin multe sacrificii a sciută a înbunătăţi sortea ţăranului. Pănă la stabilirea d-sale aci, comuna era lipsită de şcolă. îndată ce s’a stabilită însă în acestă comună, avendă ca devisă principiulă: „prin şcolă se face lumina,44 a binevoită a oferi una din casele D-sale, care să servâscă ca şcâlă pentru băeţl. Dâr d-lă Collibăşianu nu numai că a jertfită materialicesce, ci şi moralicesce s’a interesată de progre-sulă băieţiloră, asistândă, ori de câte-orî timpulă ’i permitea, la lecţiunile învăţătorului, lăudândă pe cei buni şi chiar remunerându-i. Binele făcută de acestă onorabilă şi marinimosă bărbată îlă pote spune numai ţăranulă din Văleni şi jură, care cu totă ocasiunea s’a bucurată şi se bucură de variatele d-sale binefaceri. Dlă Collibăşianu este pentru ţăranii din jurulă d-sale ună adevărată părinte: pe cei bolnavi ’i îngrijesce, pe cei lipsiţi ’i ajutoră. Mai vîrtosă ml-a atrasă atenţiunea una din odăile d-sale, în care, ca şi cum ar fi o mică farmaciă, se află o mulţime din medioamentele cele mai necesare, cu cari în caşurile de lipsă provede gratuită pe bieţii ţărani, pe cari împrejurările de multe-ori nu-i ertă să recurgă la timpă la ajutorulă medicului. D-sa spesâză pentru ţărani la 5—600 de lei pe ană numai pentru medicamente. Am avută însu-ml ocasiune a vede, cum d-lă Collibăşianu a făcută însu-şl bandagiulă şi-i aplică medicamentele necesare unui bietă ţărână, care era greu rănită la o mână. Cre-deţi-mă, că ună asemenea faptă de caritate a produsă asupra mea mare im-presiune. Nu e mirare dâr, dâcă în asemeni împrejurări d-lă Collibăşianu a devenită unulă din bărbaţii cei mai populari şi mai iubiţi în întregă judeţulă Oltă. D-sa a şi fostă aclamată în 20 Aprilă st. v. de prefectă ală acestui judeţă. Nu voiu încerca să descriu multele-i Jbinefacerf dela ocuparea acestei funcţiuni, ci voiu lăsa să o facă acesta alţii mai competenţi. Ca Română voiescă numai a-ml esprima sincerile mele recunoscinţe şi mulţămită pentru asemenea nobile şi numărose binefaceri faţă cu ţăranulă română, precum şi pentru nobilulă principiu ce inspiră băieţiloră : de a-şl cunosce mai întâiu ţâra propriă şi ţările sororf, locuite de Români, apoi să-şi îndrepte privirile spre Parisă, Berlină, etc. Servâscă D-lă Collibăşianu de modelă familieloră nostre române şi dea Dumnecjeu să-şi afle câtă de mulţi imitatori. Ânreliu Corvinti. ou fiii Elvira şi Aureliu. Nicolae Popovid preotă, Elena Popovid, părinţi. Ana Z. Popă, Elena Comănescu, surori. Maria Cristu, sâoră. Elisa Mureşianu, Sofia Mu~ reşianu, Alexandrina Cristu, cumnate. Dr. luliusă Mureşianu, Iosifiă Comănescu, preotă, cumnaţi. NECROLOGtt. Ut. USTicolan Popu conrectoră şi profsoră la gimnasiulu romană greco-or. din locu, asesoră ală Consistorialul archidiecesană gr. or. română, secretară ală jReuniunei femeiloră române etc., devotată instrucţiunei tinerimei şi luminării naţiunei sale în decursă de 22 de ani, a încetată din viâţă după ună morb îndelungată în ală 48-lea ană ală vieţii sale astăzi în 19 (81) Augustă la 4 ore diminâţa. Rămăşiţele pământesc! ale adâncă regretatului se voră ridica Duminecă în 21 Aug. (2 Sept.) la 3 ore d. a. din locuinţa sa, Groveră Nr. 405, şi se voră aşecja spre repausă eternă în cimiteriulă bisericei Sf. Nicolae. Despre acâstă ireperabiîă pierdere încunosciinţâză cu profundă durere: Braşovă, în 19 (31) Augustă 1888. Polina Popă, născ. Cristu, ca soţie, SCml TELEGRAFICE. Viena, 1 Septemvre. Maiestatea Sa plecă astă4î diminâţa la Gmun-den spre a visita pe Ţarevna, de unde se va întdrce după amâc}L Berlinu, 1 Septemvre. firăşî s’a lăţită cu multă siguritate faima, că este vorba de a se creaminis-terii imperiale şi se ([ice, că Ben-nigssen vice-preşedintele ministerului de stată, va deveni totodată ministru de finanţe. h Ostende, 1 Septemvre. Genera-lulă Boulanger a petrecută trei cţile în Bruxella, unde a locuită în cea mai mare apropiere de prinţulă Vietoru Napoleonii. Generalulă a plecată ieri în Rusia. Belgradâ, 1 Septemvre. Consis-toriulu ţine astăcţî şedinţa spre a se sfătui în afacerea de divorţă a părechei regale şi spre a esamina obiecţiunile reginei. Comuneloru şi bisericiloră li s’a interesă în modă oficială de a serba onomastica reginei. DIVERSE. 0 regină Inotătore. Regina Cristina a Spaniei este o sdravănă înotătore. De câte-va dile — spune o scrisore din Ma-dridă — formase proiectulă d’a trece în notă golfulă Sântă Sebastiană pănă la canoniera Ferrolano, ce sta ancorată lângă mală. Sâmbătă de dimineţă întră în apă; patru înotători şi o damă din suita sa o însoţeau, dâr în curândă acâsta, ne mai putândă dejOstenâlă, a-costâ barca „Ginpuzcoa,44 care împreună cu alte. două îmbarcaţiunl ale lui „Fer-3#][ano“ făceau escorta după augusta în-.notătore. Distanţa străbătută în notă de cătră regină e de o jumătate de milă; în trei cuarturî de oră a făcută traiec-tulă. Ajungândă la loculă ce-şl propusese, M. S. Regina s’a întorsă cu luntrea la mală. Ir contra colorai, In unulă din n-rii trecuţi ai foiei nostre amă amintită, că academia sciinţifică din Parisă a_ primită cu mare bucuriă descoperirile medicului rusescă Gamaleja. ce le-a făcută elă în contra celei mai primejdiose bole, a-decă în contra colerei. Despre procedura lui a relatată şi lui Pasteur şi a-cesta s’a învoită, ca prima inoculare să se facă în laboratorulă său. Precum ce-timă în foile francese din Parisă, primă-redactorulă diarului „National44, Paul Ftmcher, a trirpisă cjilele acestea o scri- sore lui Pasteur în care îi spune, că elă doresce forte multă a fi celă dintâiu inoculată în contra colerei de cătră Gamaleja, ca astfelă să facă serviţii folo-sitâre sciinţei şi omenimei. Pasteur i-a primită propunerea şi a încunosciiuţată numai decâtă pe Foucher că despre acâsta îi va scrie şi lui Gamaleja. Esperimen-tele sciinţifioe se voră face în Novembre a. c. în institutulă lui Pasteur. RSsbunarea Sultannlui din Marocco. După soirile sosite din Africa nordică, Sultanulă de Marocco a pornită o persecuţiune grozavă în contra locuito-riloră revoluţionari pentru că ’i s'a u-cisă principele Muley şi adjutantulă său. Miliţia Sultanului ucide, jăfuesce şi a-prinde totă ce-i stă în cale nebăgândă în sâmă nici bătrâni şi nici tineri. Femeile suntă espuse lucruriloră celoră mai ruşinose şi după ce le chinuescă le ducă în sclăviă. Sultanulă în răsbunarea sa a devenită de totă furibundă. Afară de acestea în Marocco mai pustieşee o f6-mete mare şi cete de tâlhari. Starea din Marocco etârte îngrijitâre, aşa încâtă ună (pară ce apare în Tanger, sf&tuesce puteriloră streine să trimită năi spre o-raşele dela ţărmuri ca să suprime nenorocirea şi să scape pe creştini din ghia-rele Sultanului. Cursulft pieţei Braşovă din 31 AugustU st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 9.40 Vând. Argintă românesca Napoleon-d’orI Lire turcescl Imperiali . . Galbinl . . Scris. fonc. „Albinaw6°/o Ruble rusescl Discontuia 5°/o 9.30 9.75 11.07 10.07 5.72 101.- „ „ 98.— „ 98.50 „ 122.— „ 122.50 6‘/j—8% pe ana. 9.42 9.35 9.77 11.10 10.10 5.76 Cursulă la bursa de Viena din 29 Augusta st. n. 1888. Renta de aura 4PL..................101.95 Renta de hârtiă570 ................ 91.45 Imprumutula c&iloră. ferate ungare . 148.— Amortisarea datoriei căilora ferate de osta ungare (1-ma emisiune) . . 98.— Amortisarea datoriei căilora ferate de osta ungare (2-a emisiune) . . — .— Amortisarea datoriei căilora lerate de osta ungare (8-a emisiune) . . 113.50 Bonuri rurale ungare.........104.90 Bonuri cu clasa ae sortare .... 104.90 Bonuri rurale Banata-Timişa . . . 104.80 Bonuri cu cl. de sortare.....104.50 Bonuri rurale transilvane....104.60 Bonuri croato-slavone.........104.— Despăgubirea pentru dijma de vina unguresca.........................99.75 Imprumutula cu premiuia unguresca 129.— Losurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedinului.......................125.85 Renta de hârtiă austriacă .... 81.70 Renta de arginta austriacă . ... 82.50 Renta de aura austriacă..............111.40 Losurl din 1860 .................... 139.70 Acţiunile băncei austro-ungare . . . 874.— Acţiunile băncei de credita ungar. . 306.50 Acţiunile băncei de credita austr . . 312.90 Galbeni împărătesei ....... 5.85 Napoleon-d’orI..................... 9.751/2 M^rcI 100 împ. germane................60.10 Londra 10 Livres sterlinge .... 123.26 Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei44 îl 5 cr. se potfi cumpăra în tutungeria I. Gross^ în librăria Ulcolae Cliircti şi Adolf Albrecht. Editoră şi Redactoră responsabilă: _________Dr. Aurel Mureşianu._______ îşi apără causa sa, şi apoi ce naţiă nu are şi ea ambiţia şi susceptibilitatea sa, fi ce ară cjice chiar cabineturile Europei vătjendă că nu facemă păsuri de-a areptu? Ar 4i°e că nu avemă destulă amfeiţiă şi energiă naţională, şi de câtă |8 fimă ună stată fără nervă şi sub influenţa, Muscaliloră, încâtă să încurcămă fotft mereu relaţiile internaţionale, mai pine să fimă1 odată încorporaţi Rusiei. \ Aceste tote ţi-le disei, căci îmi a-jdusei aminte, că Mehmet-paşa vre ca să nujluorămă nimic ft de-a dereptă la Paris!, Londra etc., ci totă prin Conştan-tinopolă. Bine este dâr. să le dămfi să înţelegă, că ar trebui să se lase de 0 trufiă şi de o susceptibilitate forte rău 'îhţelâsă;"$î când noi recunâscem cu tâtă sinceritatea supremaţia Porţei şi comunicămă tote lucrările nostre agenţi-loră turcesc! prin Europa, atunci facem totă ce se pâte face ca să ne arătămă , curăţenia inimei şi respectulă cătră su-icrană. !Er când ne-amă arăta Turcilor cu.totulă retraşi din scena politică şi europână, atunci să le fiă mai multă târnă de intenţiile nâstre, căci atunci negreşită că ne ascundemă, nefiindă cu putinţă a ne abdica viâţa nostră naţio- nală şi neapăratele nostre relaţii , cu celelalte naţii. , ..... Acum îmi rămâne să’ţl cer mai multe esplicaţii: ce totă înţelegi tu că ’ţl plăfe frasele sentimentale, dâr numai prin cărţi nu şi, pe aiurea? ;Ml-ai repetată asta de vre-o trei ori, şi nu înţelegă ce vrâi să imputezl şi cui? Diplomatică sentimentală nu face nimeni, căci ar fi o nebuniă, dâr gazetele să nu facă irasurf. umflate ? Tu scii bine, că gazetele prepară opiniunea publică, şi că acâstă o-piniă mai lesne isbutescl a o împinge: cu ah! şi- cu oh! numai acestă ah! şi acestă Oh! să nu ajungă la ridicolă. Protestulă poporului română scrisă în franţusesce de Brătianu nu s’a tipărită, nici credă să se tipărâsoă, acela- -nu’ml place mie; der când îmi scriai tu despre urii, ta pentru frasele ampulate, ' mi era pe aici nici Brăriaou vtâeî RosettiL. Nu credeamă să mă socotescl şi pe mine unulă din aceia, a căroră imaginaţiune sbâră prin eterulă absurdului, precum o (jioă eu însu-ml acelor ce posedă acâstă virtute, care adevărată este o calitate în' sine, dâr o calitate opusă raţiei do care mie mai multă îmi place să mă lipseseă. Bilecoc şi Yail- lant, alte escentrieităţl, alte esageraţi-unî ! D’apoi, cum poţi să aduci lumea la uniformitatea de caractere, şi de ce cusururile advocaţiloră să tragă păcată asupra causei? Altă, esplicaţiune: Ce ai să te legi de mine pentru presupusa ta combinaţi-ţine< dei , căsătoria cu biata fată de .care îmi vorbescl? N’ai cetită tu scrisorile ce am trimesă căitei Locotenenţii ca să o însciinţeză deSpre prepusurile mele asupra trimisului Consulă la noi ? De a-ţî vorbită bine de mine, acâsta este o dovadă, că m’am făcută şi eu diplomată şi sciu a jertfi şi a ascunde a-finităţile sâu disparităţile politice ce am cu cutare sâu cu cutare partidă, acâsta a trebuită să depărtez© dela tine târnă că mă voiu ţinâ de trăsuri ampulate. — j'Destulă cu glumele. • w- r m Eu m’appL.-.înţeleşi^ ci^. J^'aiorescu şi cu Ministerulă din Francfort ca să mij-locâscă o conferinţă diplomatică pentru causa Principateloră între; Francia, Anglia şiiLondi». Ministwfi^ .din Franc-' fort a şi recomandată' agenţiloră săi Ia Parisă şi la Londra ca să cerceteze fiis-posiţiile cabineteloră în privinţa PrinGi-pateloră, şi să atragă atenţiunea loră a- supra importanţei ce pote lua causa prin-cipateloră la ună casă de răsboiu între democraţiune şi absolutismă. încurcătura causei Italiei pote să aducă la ivâlă causa Principateloră şi deschiderea unui congresă ca să pue termină la acâstă cestiune. Pentru acesta mă şi ducă la ţipndra cu scrisori din partea lui Sohmer-fing, ministrulă trebiloră din afară din Francfort, şi din partea lui Gagem, fratelui preşedintelui, cătră agenţii jiuterei centrale şi ai Prusiei.,, Cu dânşii o să lucreză ca să îndemnă pe, mipisţeriulă să deschidă conferinţe sâu, secrete sâu deschise asupra Principateloră dimpreună cu Cabinetula francesă şi vienesă. Acum aş mai trece şi la pagina următori .de n’aşl fi silită să lasă şi lui Ştefană locă de scrisă şi să mă supună şi eu somnului care mă dobâră. Te rogă să înfăţişezi sţoţiei tale închinăciunile mele. Eu cu;revoluţiunea nostră şi cu atâtea preocupaţii uitasemă că aţi. plecată amândoi din Bucurescl. Ală tău amică şi frate, G. A. Golescu. (Bevista noăă) (Va urma)* h Nr. 184 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. Sz. 707—1888. tkv. Arreresi MeM limt 136 A fogarasi kir. jbirosâg mint telek-kony vi hatosâg kozhirre teszi, hogy Popp Iuon vegrehaj tatonak Szirbu Alexandru vegrehaj tâst szenvedo elleni 60 frt. 10 kr. tokekoveteles es jârulekai irânti ve-grehajtâsi iigyeben a brassoi kir. tor-venyszek (a fogarasi kir. jârâsbirosâg) teriUeten levo Ludisoron fekvo a Ludi-sori 108 sz. tjkben Af 255 es 256 hrsz. ingatlanra 176 frt. 1090 D 7) 12 „ 1293 7) V 10 „ 1695 n V io „ 1697/1 n 71 1 7, 2284 r> 71 io „ 2206 n 71 13 „ 2632 r> 77 16 „ 3009 TI 77 11 a 8031 fi 77 15 a 3296. n 77 6 77 3526 es 3530 7) 77 , 21 „ ezennel megâllapitott kikiâltâsi ârban az ârverest ârban elrendelte, eshogy a fennebb megjelolt ingatlanok az 1888 evi Septem-ber ho 19-ik napjân delelotti 9 orakor Ludişorkozseg hâzânâl megtartandb nyil-vânos ârveresen a megâllapitott kikiâltâsi âron aloi is eladatni fognak. Arverezni szândekozok tartoznak az ingatlanak becsârânak 10%-ât vegrehaj -tato kivetelevel keszpenzben, vagy az 1881 ; LX. t.-cz. 42 §-âban jelzett âr-folyammal szâmitott es az 1881 evi no-vemberho 1-en 3333.sz. a. kelt igazsâg-ugyministeri rendelet 8. §-âban kijelolt ovadekkepes ertekpapirban a kikiildott kezehez letenni, avagy az 1881: LX. t.-cz. 170. §-a ertelmeben a bânatpenznek a birosâgnâl eloleges elhelyezeserol kiâl-litott szabâlyszerii elismervenyt âtszol-gâltatni. Kelt Fogaras 1888 evi MartiUs < ho 16 napjân. A fogarasi kir. jbirosâg mint telekkonyvi hatosâg. 'MI De ven^are O— -4 care fenti de fenaţe neplouatii, împreună cu păşune pentru oi la tomnă şi primă-veră. 40—50 măji metrice pesce de baltă, mai cu semă crapi în mărime dela 1—8 seu 9 chile, piua pescuitului — ce va ave loch cam pe la finea lui Octomvre — se va tace cunoscută celorti interesaţi. Preţulă unei măji metrice pesce, transportata, franco la gara din Şermăşelii (Kis-Sârmâs) 40 fi. A se adresa la subscrisulă Ludovicii Simonu proprietarii în Sângeorgiulu de Câmpiă (p. uit. Uzdi-Szt. P6ter) 138 i ' • - • . (Comitatulu Cluşiului.) : -: din fabrica BRA0NSTEIN FRfiRES la Parisă, 65 Boulevard £\elmans, este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă. După ce s’a stabiliţii acesta între altele prin JDr. Pohf, profesorii la facultatea tech-nică în Viena, Dr. Liebermann, profesoră şi conducătorii ală stabilimentului chemicti de stătti în Budapesta, şi o analisă comparativă, făcută în Iuliu 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătră Dr. Soyka, profesorii de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produsă chiar resultatulu strălucită, că hărtiele de ţigări „Les dernieres Car-touches“ şi „DorobanJulă“ suntă cu 23—74% *nai uşore, şi că împărtăşeşte fumului de tutună cu 23—77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semănă cu desemnulă aci imprimată şi care ortă firma Braunstein Freres. Fabrica a deschisă ună deposită pentru vâncjare eu gros a hârtiei de ţigări şl â tu-burilord pentru ţigări m&mmmntais, 198’60-87 WIEM, I. Bez., ^chottenrin^ I¥r. 95, şi află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de vSndare asemenea mărfuri. Szâm 1354—1888. tanf. A nagyrebrai român tannyelvii kozsegi elemi nepiskolânâl 500 frt. evi fizetessel s lak-es kertilletmenynyel, illetve ennek termeszet-ben val6 kiszolgâltatâsa helyett 100 frt. illetmenynyel egybekotott javadalmazâssal rendszeresitett rendes tanitoi âllomâsra ezennel pâ-lyazatot birdetek. s Felhivom mindazokat, kik ezen âllomâst elnyemi Ohajtjâk, hogy a tankepesitesre,—magyar nyelvben valo jârtossâgra, eddigi alkal-maztatâsra vonatkozo okmânynyal, valamint orvosi es erkolcsi bi-zonyitvânynyal folszerelt s 50 kros belyeggel ellârtott sajâtkeziileg românul es magyarul irt folyamodvânyukat az illetO vârmegyei kir. tanfelugyelo uţjân folyâ 1888 evi szeptember 20 napjâig hozzâm adjâk be. Besztercze 1888 augusztus 28. Havas Gjnila, 133,3—1 , v. .... Besztercze-Naszodvârmegye kir. tanfelugyelbje - * (îout on ; «tt'M îf*'"' W.iy; a TI APA MINERALA de introdusă numai de scurtă timpă în eomerţu, în urma cualităţiloră ei superiore precum şi a gustului eseelentă este deja în generală recunoscută şi plăcutăif, . ■ Se află totdeauna prdspetă în cele mai multe băcănii, ► magazinuri de vină, farmacii şi restauraţiunl, precum şi pentru cumpărări en-gros la DeposiM‘princi^ţ&! Tj ■ 6. 6ESEL. ■ 130,12-2 .. r:^ r- ‘^} «Braşovia, Tea.tr-ULliia.I .. ' »»*•• ,;r * f ' r • «. ., __________________________-pfaL n__h i,-.. ■ 1 ■■> i y ■- • a. ..r ... - ... — - ►I î *-rv '-ttd fa. £'l V ' A*. î. i f:j; * 'X • ' -v '■ ""r:*. I b, .s V&ît.J j Jyt .< t,Ui. ■. E 2* -iA f, JirGJ I. Plecarea trenurilorti: L fifefâ braşov# lik Pekta: Trenul^ de pers6ne Nr. 307:* 7 6re 10 de minute sera. Trenulti mixtti Nr. 315: 4 ore 10 minute dimineţa. 2. Dela Braşovu la Bucuresci: Trenulti acceleraţii Nr. 302 : 5 ore 37 minute dimineţa. Trenulti mixtti Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecjl. Trenulti Trenulti Trenulti Trenulti a) Dela b) „ II. Sosirea Irenuriloru: - I. D*la Pesta la Bruiovă: de persone Nr.. 308; .9 ore,A46 minute înainte de ametţL mixtft Nr.,,316: 9 ore 52i nţinute. sâra. 2, ,pela Bucureaci la ■ Braşovă: mixtti Nr. 317?:, 2^6, 32^ minţite ,după amâtjl. accelerata iîr. 301: 10 ore 12 minute sâra. A. Plecarea posteloru: BraşovU la Rfymvu-Zâmesci-Branu: 12 ore 30 m. după axnâcţl „ „ Zizinu: 4 ore după amecjl. Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.